Alexandru Cordoș

Declarația politică se intitulează „Importanța modificării și completării Legii nr. 53/2003 – Codul muncii”.

Stimați colegi,

În anul 2015 au fost depuse mai multe inițiative legislative care vizau modificarea sau completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, modificată și completată prin Legea nr. 12/2015. Apoi, ca urmare a demersurilor întreprinse de Blocul Național Sindical, a fost depusă o inițiativă cetățenească purtând peste 130.000 de semnături. Inițiativa a fost depusă în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Toate acestea au avut ca motiv principal lipsa dialogului social manifestat înaintea și în timpul adoptării actualului Cod al muncii, știut fiind faptul că acesta a fost adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în anul 2011.

Proiectul și semnăturile au fost transmise Curții Constituționale, care în ianuarie 2015 a constatat că toate condițiile legale sunt îndeplinite, iar în luna februarie 2015 proiectul a fost înregistrat în Senat. În calitate de primă Cameră sesizată, acesta a derulat procedurile necesare de obținere a avizelor necesare, a punctului de vedere al Guvernului și a raportului comisiei de fond, în acest scop fiind dezbătut în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului României în luna iunie 2015. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit în luna septembrie și a fost transmisă pentru dezbatere în Camera Deputaților, care este for decizional.

Am fost în permanență de acord cu faptul că orice modificare a legislației muncii, în cazul de față a Codului muncii, trebuie să fie rezultatul unor consultări temeinice, cu toate părțile implicate și pe baza unui dialog social echilibrat și eficient, care să aibă ca scop stabilirea unui consens între partenerii sociali.

În acest ultim proiect s-au propus o serie de modificări care vizează în special poziția angajatului. Menționez pe scurt câteva dintre acestea: reglementarea contractului colectiv de muncă, la nivel național și de ramură, reglementarea relațiilor de muncă în perioada de probă și după încheierea unui contract individual de muncă, efectul asupra contractului individual de muncă al cursurilor cu durată mai mare de un an, stabilirea sporului minim pentru angajații care au repausul săptămânal în alte zile decât sâmbătă și duminică, clauza de concurență, clauza de confidențialitate și durata concediului de odihnă pentru angajații cu normă parțială de muncă.

Pentru că anterior m-am referit la existența unui dialog între toate părțile afectate de aceste modificări, trebuie să menționez și opiniile Confederației Naționale a Patronatului Român (CNPR), care, la rândul ei, a transmis Guvernului și Parlamentului României 25 de observații de fond și argumentele pentru care solicită reanalizarea unor prevederi conținute de Proiectul de cod al muncii. În opinia membrilor CNPR, proiectul de modificare a Codului muncii, aflat în prezent în procedura de legiferare în Camera Deputaților, odată promulgat, va reduce semnificativ flexibilitatea stabilirii condițiilor de muncă, ceea ce ar conduce implicit la scăderea competitivității societăților comerciale, existând riscul închiderii unor companii, al renunțării la investiții, toate având ca efect desființarea unui număr semnificativ de locuri de muncă.