Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor colegi,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 14 octombrie 2015.

Sesiunea de declarații politice este condusă de subsemnatul, vicepreședinte al Senatului, senator Vasile Nistor, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

O invit la microfon pe doamna senator Biró Rozalia. Se pregătește domnul senator Saghian Gheorghe.

Aveți cuvântul, doamnă senator.

## Mulțumesc mult.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Un gest care nu face cinste României – Reorganizare _versus_ demitere”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Acum două săptămâni, doamna Laczikó Enikő Katalin, secretar de stat în cadrul departamentului, a fost demisă din funcția de secretar de stat și a fost numită în funcția de subsecretar de stat. În funcția de secretar de stat a fost numit subsecretarul de stat Aledin Amet.

Considerăm de neexplicat poziția Guvernului. Dând dovadă de lipsă de profesionalism, Executivul a înștiințat opinia publică că „nu a avut loc nicio demisie, că a fost o schimbare de funcții”, adică un soi de rocadă, doamna Laczikó fiind numită în funcția de vicepreședinte al instituției.

Mă întreb: oare votul UDMR pentru moțiunea de cenzură ar putea fi o explicație? Mă întreb: poziționarea unei formațiuni politice în Parlament dă dreptul unei schimbări de așa manieră? Oare Guvernul acționează în acest mod răzbunându-se, practic, pentru decizia pe care UDMR a luat-o în ceea ce privește moțiunea de cenzură?

Din punct de vedere demografic, minoritatea maghiară este cea mai importantă ca pondere în România, reprezentând o minoritate tradițională a țării. Este firesc, până la urmă, ca departamentul, care are în atribuții elaborarea strategiilor și politicilor pentru păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității etnice a persoanelor aparținând minorităților naționale, să aibă în frunte un reprezentant al minorității majoritare. În plus, acest reprezentant este o femeie, o doamnă.

Să nu uităm că România stă foarte slab la capitolul reprezentarea femeilor în zona decizională, cerința europeană fiind aceea de a crește numărul femeilor în Parlament și în arcul guvernamental. Statistic, suntem în coada clasamentului, ocupând o poziție, aș afirma, nedemnă pentru o țară care și-a câștigat prin sânge libertatea și dreptul la cuvânt.

Problematica minorităților naționale nu a fost niciodată subordonată intereselor politice ale unui partid sau altul, ale unei guvernări sau ale alteia. De la câștigarea democrației, încă din 1989, minoritatea maghiară a luptat pentru consolidarea drepturilor și libertăților tuturor minorităților din România, pentru consolidarea democrației și statului de drept. Un reprezentant maghiar în fruntea DRI era confirmarea rolului pe care maghiarii l-au avut de-a lungul timpului în procesul decizional.

Într-un stat de drept, un vot împotriva Guvernului poate constitui un motiv pentru care un lider al unei instituții poate fi înlăturat? Activitatea doamnei secretar de stat de până acum arată preocuparea pe care a avut-o privind asigurarea cadrului legal pentru armonizarea relațiilor majoritate – minoritate. Deci profesional nu poate fi explicată în niciun fel această decizie.

Fac apel la înțelepciunea tuturor prin a preciza că un astfel de precedent înseamnă un pericol pentru întreaga societate românească. În același timp, vă atrag atenția asupra impactului pe care îl poate avea acest precedent. Mă refer la imaginea României în Uniunea Europeană. În condițiile în care am aderat la principiile democrației, respectului pentru libertățile fundamentale, drepturile omului și minorităților și spunem că asigurăm statul de drept, trebuie să avem și acțiuni pozitive. Însă demiterea doamnei este o măsură negativă, care atrage după sine decredibilizarea țării noastre.

Sunt convinsă că fiecare minoritate națională din România aduce o plusvaloare, o multiculturalitate, prin care România are doar de câștigat.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc mult, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe. Și mai așteptăm colegi.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Ziua internațională a femeilor din mediul rural”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că data de 15 octombrie nu trebuie uitată, ea fiind dedicată anual femeilor din mediul rural. Pentru prima

dată, Ziua internațională a femeilor din mediul rural a fost marcată la 15 octombrie 2008, după stabilirea ei de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 62/136 din 18 decembrie 2007.

Ideea celebrării în fiecare an a unei zile mondiale dedicate femeilor din mediul rural s-a conturat cu prilejul unei conferințe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Propuneri pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizații, ca Federația Internațională a Producătorilor Agricoli, Asociația Mondială a Femeilor din Zona Rurală, Rețeaua Asociațiilor Femeilor Africane din Zona Rurală și Fundația „Summitul Mondial al Femeilor”.

Acest eveniment a fost considerat modul pragmatic de a obține recunoașterea și susținerea pentru rolurile multiple asumate de femeile din mediul rural, care se ocupă de obicei cu agricultura sau dețin mici afaceri. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populația lumii. Ele contribuie la bunăstarea familiilor lor și la dezvoltarea economiei rurale. Datorită rolului lor cheie privind producția de alimente și siguranța acestora, s-a decis ca Ziua internațională a femeilor din mediul rural să fie aniversată la 15 octombrie, cu o zi înainte de Ziua mondială a alimentației.

Femeile produc în mod obișnuit mai mult de jumătate din toată hrana: peste 80% în Africa, 60% în Asia, între 30 și 40% în America Latină și țările occidentale. Cu toate acestea, femeile dețin doar două procente din pământul pe care îl muncesc, primind doar un procent din creditul agricol acordat. În plus, la nivel global, doar 5% din toate resursele agricole sunt direcționate către femei, care reprezintă și două treimi din totalul populației analfabete.

Femeile de la sate reprezintă în țara noastră una dintre părțile cele mai vulnerabile ale societății, fiind afectate de sărăcie și mizerie, șomaj și lipsite de orice perspectivă. De asemenea, femeile se confruntă cu violența domestică, în special în plan rural.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mă uit în sală și nu mai văd niciun coleg.

Atunci o să-mi dau cuvântul mie, să citesc și eu declarația politică.

Declarația politică „Îmbunătățirea ratei de absorbție a fondurilor Uniunii Europene”

Stimate colege,

Stimați colegi,

Cu doar trei luni până la închiderea exercițiului financiar 2007–2013, rata absorbției de fonduri europene aferente României este de aproximativ 57% din totalul sumei alocate țării noastre, fiind greu de sperat ca până la sfârșitul acestui an să reușim să atingem obiectivul propus de autoritățile cu profil financiar, și anume o rată de minimum 70%. De asemenea, în comparație cu restul statelor europene, România a înregistrat cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor structurale din Uniunea Europeană.

Consider că gestionarea eficientă a sumelor primite de la Bruxelles trebuie să fie o prioritate pentru noi, motiv pentru care este important să nu repetăm greșelile făcute în ultimii șapte ani. Există proiecte cu finanțare europeană care nu și-au găsit finalitate, iar în cazul multora banii urmează să se întoarcă la Uniunea Europeană. Acest lucru se întâmplă din cauza birocrației excesive, dar și a lipsei de inițiativă și de viziune pe termen lung. Astfel, avem drumuri rămase neconstruite, precum în cazul autostrăzii Sibiu–Pitești, care se regăsește pe traseul magistralelor europene și care ar fi putut beneficia de finanțare europeană.

De asemenea, pentru a respecta normele de mediu europene, ne-am angajat ca până în anul 2018 toate localitățile cu cel mult două mii de locuitori să aibă parte de canalizare și sisteme de alimentare cu apă. În prezent, doar 13% din zonele din mediul rural au apă curentă și canalizare. Dacă proiectele propuse de autoritățile autohtone nu vor fi duse la bun sfârșit, vom fi nevoiți să dăm banii înapoi și să plătim penalități pentru faptul că nu am reușit să-i utilizăm corespunzător.

Din acest motiv, doresc să vă supun atenției cât de important este ca utilizarea fondurilor europene alocate României până în anul 2020, respectiv 21 de miliarde de euro, să fie administrate în mod responsabil. Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a îmbunătăți cadrul legal privind achizițiile publice, capacitatea administrativă și tehnica de implementare a proiectelor. Avem șansa de a învăța din trecut și de a utiliza banii veniți din exterior pentru a ne alinia celorlalte state europene.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian să-și prezinte declarația politică.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În declarația mea politică de astăzi aș dori să vorbesc despre importanța depistării precoce a unor boli acute sau cronice, în special diferite forme de cancer.

Conform ultimelor statistici la nivelul Uniunii Europene, și anul acesta România numără cele mai multe persoane decedate din cauza bolilor de tip cancer. Acest lucru se datorează în mare măsură lipsei unor programe naționale de prevenție care să ghideze fiecare cetățean cel puțin până la ușa medicilor de familie pentru un set de analize, mai ales în cazul în care aceștia prezintă factori de risc sau un istoric familial al bolii.

Din păcate, numărul persoanelor care mor de cancer s-a dublat, de la aproximativ 25.000 în anul 2009 la aproximativ 50.000 anul acesta, iar aceste cifre ne obligă la analiza atentă și dezvoltarea unor programe care să pună accentul atât pe partea de prevenție, cât și la modernizarea celor existente.

Spre exemplu, deși funcționează de trei ani și se adresează tuturor femeilor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, doar 600.000 de femei din România au făcut testul Babeș–Papanicolau, plătit de stat, pentru depistarea cancerului de col uterin, ceea ce reprezintă doar 10% din numărul total care ar fi trebuit să meargă la investigații. Dezinteresul pentru astfel de programe atinge cote alarmante nu doar în rândul pacienților, dar și al medicilor de familie. Șapte din 10 medici nu s-au înscris în programul de prevenție a cancerului de col uterin, contribuind astfel la ratarea scopului de a testa măcar 65% din femeile din România, și asta în condițiile în care finanțarea este asigurată până în anul 2017.

Nu doar cancerele au însă nevoie de programe naționale care să ajute cetățenii să ajungă cât mai repede la medic. Sunt și alte boli la fel de grave. Spre exemplu, cele cardiovasculare, unde ne aflăm tot printre primele țări cu cea mai ridicată rată de mortalitate din Uniunea Europeană. Aproximativ 150.000 de români mor anual din cauza unor astfel de probleme, prevenirea acestora devenind astfel imperios necesară.

În ciuda acestui tablou în nuanțe sumbre în ceea ce privește programele de prevenție, am încredere că împreună vom putea dezvolta cele mai bune alternative pentru a salva viețile oamenilor. Doar prin programe de prevenție funcționale putem să le oferim o șansă reală să lupte cu bolile. Descoperite prea târziu, acestea sunt netratabile. Dacă reușim, în schimb, să ne asigurăm că fiecare român își va face la timp controale recomandate, mai putem avea o șansă importantă. Consider că este de datoria noastră să ne asigurăm că populația din România are toate uneltele să lupte pentru a-și proteja sănătatea personală și a familiei sale.

Vă mulțumesc, domnule senator. Așteptăm colegi să vină să-și prezinte declarația. Domnule senator, aveți declarație politică? Mulțumesc.

Domnule senator Iovescu, aveți declarație? Încă nu... Vedeți, dacă v-ați dus la un partid mare? Nu mai...

Vă felicit. Vă felicit... pentru tăcere.

Aveți cuvântul, domnule senator.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea să prezinte declarația politică. Se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Titlul declarației politice este „Un nou acord cu FMI, posibil în primăvară”.

A început ieri la București o nouă misiune a Fondului Monetar Internațional, în care vor fi discutate chestiuni legate de restanțele din ultimul acord, încheiat în septembrie, referitoare la reformele structurale, la Legea redevențelor, dar și de bugetul pe anul viitor, ceea ce reprezintă un prim pas către încheierea unui nou acord.

Părerile privind angajarea României într-un nou acord cu FMI sunt împărțite, începând cu cele care susțin că o nouă înțelegere cu organismele financiare internaționale ar constitui o frână serioasă în calea dezvoltării țării și terminând cu cele venite în special din partea adversarilor noștri, care bat monedă pe faptul că Guvernul nu și-a respectat angajamentele și, pe cale de consecință, un nou acord ar fi caduc.

Dar să vedem în ce măsură a fost sau nu îndeplinit ultimul acord, nu atât în litera lui, cât în spiritul acestuia. În fond, care este obiectivul acestui acord? Consolidarea macrostabilității și adoptarea de măsuri care să ducă la o creștere economică sănătoasă și sustenabilă. Or, specialiștii FMI tocmai ce și-au revizuit propriile estimări cu privire la evoluția economiei românești.

Dacă în aprilie prognozau o creștere de 2,7% în acest an și de 2,9% pentru 2016, în ediția de toamnă a raportului FMI se menționează un avans al PIB-ului pe 2015 de 3,4%, iar pentru anul viitor o creștere de 3,9%. De asemenea, în documentul menționat se prevede o inflație de minus 0,4% pentru acest an, față de estimarea de 1% din aprilie, iar deficitul de cont curent va fi de doar 0,7%, față de 1,1% estimat în primăvară.

Privind aceste cifre, care nu mai pot fi puse la îndoială câtă vreme vin dintr-o sursă unanim recunoscută ca obiectivă, putem afirma fără nicio reținere că obiectivul acordului cu FMI a fost îndeplinit. România are o creștere economică sănătoasă, iar trendul se menține și pentru anul următor. Există, așadar, premise reale pentru ca FMI să accepte încheierea unui nou acord, în condiții poate mult mai flexibile, care să lase spațiu și pentru dezvoltarea economiei, păstrând însă o plasă de siguranță care să prevină eventualele derapaje.

Vă mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Silistru Doina. Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Despre «neamestecul în treburile interne» și democrația «doi în unu»”.

Stimați colegi,

Observând aplombul cu care au plonjat în analize foști sau actuali politicieni, începând cu Traian Băsescu și terminând cu ultimul liberal cu acces „pe sticlă”, încep să cred că toate lucrurile în țara asta despre care se putea vorbi, comenta, fie și în cheie critică, au ajuns la un binecuvântat final. Doar alegerile interne din PSD le mai rămăseseră de disecat. De-asta nu puteau dormi unii „analiști”, de grija lui Liviu Dragnea, a alegerilor interne din PSD și, evident, din cauza congresului ce stă să vină. Toate treburi interne de partid, care, în mod normal, tocmai pentru că sunt interne nu ar trebui să îi preocupe pe cei din exterior. Probabil că pentru reprezentanții opoziției, unii parte a administrațiilor locale, nu vine iarna. La ei, poate, problemele legate de încălzirea unităților de învățământ, spre exemplu, nu există. Ei trăiesc în aceeași lume televizat-tabloidizată, în care singurul scop este să comenteze imediatul, fals drapat în de nimic aducătorul „breaking news”.

Ei bine, un astfel de „breaking news” – alegerile interne din PSD, cu sau fără candidat unic – nu avea cum să fie ratat. Domnul Traian Băsescu, invidios probabil pe faptul că înscrierea lui într-un partid din care a dispărut tocmai cuvântul „partid” a trecut în plan secund, a încercat câteva ironii subțiri. Navigând printre clișeele unei limbi de lemn, pe care nu a apucat niciodată să o uite, fostul președinte ne-a amintit de momentul de sinceritate în care îi deplângea pe români că au de ales între doi comuniști. Vă amintiți, cu siguranță, că unul dintre comuniști era chiar el.

Mai supli în gândire, nu și în exprimare, unii liberali deplâng soarta stângii politice românești. Am citit, pe rând, că „PSD este într-o criză de identitate”, „PSD este un partid nereformabil” și, nu în ultimul rând, „PSD disprețuiește democrația”. Toate, niște enormități cât casa, unele având scuza că sunt amuzante. Dacă pentru analiștii al căror elan este tăiat doar de pauzele publicitare consultarea unui segment semnificativ al populației țării este o acțiune de „disprețuire a democrației”, când, în fapt, este însăși esența acesteia, ne dăm seama că astfel de critici sunt nefondate și, mai trist, negândite.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Coca Florian. Mai așteptăm colegi care au declarații politice.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Creșterea activă a salariilor – o schimbare de viziune bine primită”.

Una din prioritățile Programului de guvernare 2013–2016 este „Aplicarea unei noi viziuni pentru România, care

să însemne dezvoltare economică și coeziune socială. Relansarea în locul stagnării. Respingerea politicilor de austeritate fără sens. Începerea construcției unei Românii bazate pe prosperitate și bunăstare.”

În primii doi ani și jumătate, guvernele conduse de domnul Victor Ponta au luat mai multe măsuri de creștere economică și de refacere a veniturilor populației, după guvernarea dezastruoasă a vechiului regim. Rezultatele acelor măsuri sunt evidente și pot fi susținute cu indicatori și cu opinii privind aprecierile și stările sociale percepute de populație. Totuși, abia în ultima jumătate a celui de-al treilea an de guvernare se constată o adevărată schimbare de viziune privind creșterea veniturilor populației.

De apreciat că aceste creșteri nu au venit numai din măsuri directe, de sporire a salariilor, a pensiilor și a indemnizațiilor sociale, ci și indirect, prin reducerea unor taxe și impozite, care a făcut posibil ca populația să-și îmbunătățească consumul și nivelul de trai.

A produs o oarecare emoție hotărârea fermă a prim-ministrului de a crește substanțial salariile bugetarilor la acest sfârșit de an și la începutul anului viitor. Vedem în aceasta nu o măsură de conjunctură, ci o schimbare reală de viziune privind guvernarea PSD, în care prosperitatea și bunăstarea românilor au trecut pe primul loc. PSD a înțeles pe deplin că în prezent, în societatea informațională, în care capitalul uman constituie factorul determinant al dezvoltării, menținerea unor salarii mici nu mai constituie un factor de competitivitate, ci, dimpotrivă, este unul de menținere a stării de sărăcie.

Această schimbare de viziune este bine-venită. Ea este bine primită nu numai de cetățenii care trăiesc de pe urma muncii directe, ci și de mediul de afaceri și cel academic. Domnul academician Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, a subliniat și a apreciat această nouă politică într-un recent interviu.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi din opoziție și de la putere. Îl avem deja pe domnul senator...

Îl invit la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Ministrul transporturilor, impresionat mai mult de frumusețea orașelor vasluiene decât de starea deplorabilă a infrastructurii”.

Membrii Guvernului PSD au pornit campania promisiunilor deșarte prin zonele ignorate până acum. Acum câteva zile, la Bârlad a venit domnul ministru al transporturilor, Iulian Matache, ca să-i anunțe pe bârlădeni că până în 2016 se va realiza licitația și, după exproprierea terenurilor, se vor demara lucrările la șoseaua de centură a Bârladului. Doar într-un exces de naivitate pesediștii, cei cărora le datorăm vizita ministrului, își pot imagina că astfel au încasat ceva puncte la capitolul imagine.

Una din cele mai mari probleme ale orașului, nerezolvată de ani de zile, se va rezolva exact într-un an electoral. Ba domnul ministru Matache a avansat și un reper cronologic când ar putea să înceapă lucrările: primăvara anului 2016. Ca să fie și mai convingător, ministrul Matache i-a adus cu Domnia Sa în fața bârlădenilor pe directorul CNADNR, Narcis Neaga, și pe directorul DRDP, Ovidiu Mugurel Laicu. De asemenea, domnul ministru i-a avut alături și pe cei doi dintre parlamentarii PSD ai zonei și, deloc întâmplător, unul dintre ei și-a anunțat anterior intenția de a candida la Primăria Bârlad.

Ei bine, și acum m-aș adresa domnului ministru Matache, nu se îndoiește nimeni de caracterul pur electoral al unor asemenea vizite chiar înainte cu câteva luni de alegerile locale, însă personal, ca senator al Colegiului Huși–Murgeni, mă văd nevoit să vă atrag atenția, domnule ministru, asupra unui fapt foarte important, pe care l-ați ignorat în efemera dumneavoastră vizită în județul Vaslui. Este vorba de încă o șosea ocolitoare, cea a municipiului Huși.

Guvernanții PSD, care umblă acum prin județe ca să promită tot felul de lucruri, ar fi trebuit să știe că acest oraș are nevoie urgentă de o șosea ocolitoare, iar demersurile sale de ani de zile s-au lovit de dezinteresul Ministerului Transporturilor și al instituțiilor din subordinea sa. Mă refer aici la proiectul care a fost propus pentru finanțare prin POS-T 2007–2013, tratat superficial și amânat pentru o iluzorie finanțare în cadrul POS-T 2014–2020.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Stimați colegi,

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 14 octombrie 2015, sesiunea de declarații politice, iar colegii care nu au fost prezenți pot fi considerați că au depus aceste declarații politice.

O să dau citire numelor colegilor:

– Cordoș Alexandru, Lazăr Sorin, Frătean Petre, Butnaru Florinel, Bădălău Nicolae, Popa Constantin, Federovici Doina, Haralambie Vochițoiu – Grupul parlamentar al PSD;

– Tișe Alin, Pașcan Marius, Oprea Dumitru, Igaș Traian Constantin, Ghilea Gavrilă – Grupul parlamentar al PNL;

– Durbacă Eugen, Niță Mihai – Grupul parlamentar liberal-conservator;

– Marian Valer – senator independent.

Să avem o zi bună!

Declarația politică se intitulează „Importanța modificării și completării Legii nr. 53/2003 – Codul muncii”.

Stimați colegi,

În anul 2015 au fost depuse mai multe inițiative legislative care vizau modificarea sau completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, modificată și completată prin Legea nr. 12/2015. Apoi, ca urmare a demersurilor întreprinse de Blocul Național Sindical, a fost depusă o inițiativă cetățenească purtând peste 130.000 de semnături. Inițiativa a fost depusă în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Toate acestea au avut ca motiv principal lipsa dialogului social manifestat înaintea și în timpul adoptării actualului Cod al muncii, știut fiind faptul că acesta a fost adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în anul 2011.

Proiectul și semnăturile au fost transmise Curții Constituționale, care în ianuarie 2015 a constatat că toate condițiile legale sunt îndeplinite, iar în luna februarie 2015 proiectul a fost înregistrat în Senat. În calitate de primă Cameră sesizată, acesta a derulat procedurile necesare de obținere a avizelor necesare, a punctului de vedere al Guvernului și a raportului comisiei de fond, în acest scop fiind dezbătut în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului României în luna iunie 2015. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit în luna septembrie și a fost transmisă pentru dezbatere în Camera Deputaților, care este for decizional.

Am fost în permanență de acord cu faptul că orice modificare a legislației muncii, în cazul de față a Codului muncii, trebuie să fie rezultatul unor consultări temeinice, cu toate părțile implicate și pe baza unui dialog social echilibrat și eficient, care să aibă ca scop stabilirea unui consens între partenerii sociali.

În acest ultim proiect s-au propus o serie de modificări care vizează în special poziția angajatului. Menționez pe scurt câteva dintre acestea: reglementarea contractului colectiv de muncă, la nivel național și de ramură, reglementarea relațiilor de muncă în perioada de probă și după încheierea unui contract individual de muncă, efectul asupra contractului individual de muncă al cursurilor cu durată mai mare de un an, stabilirea sporului minim pentru angajații care au repausul săptămânal în alte zile decât sâmbătă și duminică, clauza de concurență, clauza de confidențialitate și durata concediului de odihnă pentru angajații cu normă parțială de muncă.

Declarația politică este intitulată „Transparență la nivelul bugetelor instituțiilor de stat”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Se vorbește de multă vreme de transparență la nivelul bugetelor instituțiilor de stat. Există și numeroase rapoarte realizate de instituții externe, precum Fondul Monetar Internațional, care ne arată că drumul pe care îl avem de parcurs către transparența dorită este încă lung. Ideea de bază care susține transparența bugetară este aceea că bugetul de stat este o informație de interes public vitală pentru cetățean, vizând cheltuirea banului public. De aici decurge în mod evident necesitatea de a asigura accesul nemijlocit al cetățenilor, al mass-mediei și al societății civile la informațiile de interes public, mai ales în condițiile asumării publicării informațiilor din sectorul public în format deschis și privind îndeplinirea obligațiilor asumate la nivel internațional.

Să nu uităm că Guvernul și-a asumat în mai multe rânduri publicarea bugetului și a execuțiilor bugetare în format deschis publicului, pentru ca aceste informații să fie accesibile și redistribuite în mod liber. În acest sens, publicarea on-line a datelor din bugetul României este salutabilă. Cu toate acestea, este necesar să încurajăm o transparență bugetară extinsă la nivelul instituțiilor statului.

În continuare, aș dori să mă refer la un aspect particular, și anume transparența bugetară în cadrul instituțiilor de învățământ din țara noastră.

Importanța educației pentru țara noastră și pentru societatea românească este clară. Se menționează de multe ori că bugetul alocat învățământului este insuficient, atât prin raportare la procentul atribuit de alte țări aceluiași domeniu, cât și față de nevoile specifice ale învățământului românesc. Cu siguranță că mai mulți bani pot face schimbări spectaculoase, în special la nivelul dotărilor școlilor din țara noastră.

Dar problema banilor există la orice nivel și în orice sector de activitate. Poate că ar fi mai util să cheltuim corespunzător banii alocați unui segment, fără a evidenția permanent insuficiența resurselor financiare.

Declarația politică se intitulează „Viziune. Stabilitate. Predictibilitate. Calități ale unui proiect și ale unui lider într-un context de democrație participativă”.

Trăim în această perioadă momente politice importante, iar ca senator al Partidului Social Democrat, ca militant activ al partidului, dar și cu responsabilitatea votului cetățenilor care m-au ales să-i reprezint, doresc să-mi exprim câteva gânduri privind evenimentele din viața internă de partid, dar și repercusiunile acestora asupra proiectului de țară pentru România.

Partidul Social Democrat parcurge în această perioadă o etapă foarte importantă a existenței sale, în care își redefinește coordonatele și își alege liderul și echipa de conducere pentru viitorul său, ca structură politică, dar și pentru viitorul României, pe care PSD îl va determina ca forță politică dominantă. Avem, ca partid, o guvernare cu rezultate bune, multe promisiuni îndeplinite, însă, în fața unui nou

proces și ciclu electoral, așteptările românilor vizavi de oferta noastră politică sunt la fel de mari.

E greu să definești în câteva cuvinte un partid așa cum e PSD, cu anvergura și istoria sa, cu proiectele de succes și liderii remarcabili pe care i-a avut de-a lungul timpului, însă pentru momentul politic actual, prin Liviu Dragnea, noul lider confirmat de scrutinul intern, și proiectul cu care vine în fața membrilor de partid și a tuturor românilor, PSD aduce pe scena politică românească viziune, stabilitate și predictibilitate. Acestea sunt calități care răspund atât nevoilor interne de partid, cât, mai cu seamă, nevoii unui proiect de țară pentru România, pe termen lung, în care să putem continua lucrurile bune pe care le-am făcut până acum. Avem nevoie de o construcție în care să știm direcția în care mergem, iar PSD, prin procesul de consultare publică a cetățenilor pe care îl organizează în această perioadă, un excelent exemplu de democrație participativă, construiește proiectul de țară pentru România. Viziunea, stabilitatea și predictibilitatea sunt elemente fundamentale pentru succes, indiferent de domeniul la care am vrea să ne referim: politici interne, economice, sociale sau politică externă. Am trăit istoria unor momente politice surpriză, dar ele nu ne-au adus nimic bun. Tocmai de aceea, deși mult comentată, candidatura unică a lui Liviu Dragnea, deschisă, asumată și fără să fie ascunsă în spatele vreunei competiții simulate, proiectul său și al partidului construit cu oameni și pentru oameni sunt o garanție a abordării vizionare, a stabilității și predictibilității pe care Partidul Social Democrat le oferă.

Declarația politică este intitulată „Dragnea – un lider unic și un contracandidat de temut”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Așa cum probabil ați aflat deja, pentru prima dată președintele PSD nu a fost votat în cadrul unui congres. Sistemul de vot introdus la aceste ultime alegeri a dat ocazia tuturor membrilor de partid să-și aleagă liderul. Astfel, au fost amplasate urne de vot în toată țara. În ciuda vocilor răuvoitoare ale unor oameni politici care au ținut să sublinieze excesiv faptul că Liviu Dragnea a fost unicul candidat la aceste alegeri, consider că evenimentele din data de 11 octombrie 2015 vorbesc de la sine.

În plus, trebuie să recunoaștem că organizarea în sine a fost ireproșabilă – tuturor membrilor PSD li s-a oferit ocazia de a vota în mod direct, liber și secret alegerea lui Liviu Dragnea. Un fapt important de subliniat este că fiecare membru a putut vota, indiferent dacă și-a plătit cotizația la partid sau nu.

Cu toate acestea, consider că esențialul nu este dat de organizarea efectivă a evenimentului, ci de miza finală a acestuia. Confirmarea sau infirmarea legitimității unui candidat unic, dar deosebit de puternic. Trebuie să subliniem că Liviu Dragnea a rămas singurul candidat la șefia PSD, în condițiile în care a fost singurul care a îndeplinit regulile clare și dure ale regulamentului intern al PSD.

În plus, în contextul unor condiții meteorologice deosebit de nefavorabile, mai ales dacă ne gândim că aproape întreg teritoriul țării a fost plasat sub semnul codului galben și chiar, pe alocuri, al celui portocaliu de vreme rea, prezența la vot a fost de peste 80%. Acest fapt confirmă faptul că Liviu Dragnea este văzut ca o figură demnă de un partid atât de mare și de important precum PSD, dar mai ales că persoana sa este un contracandidat de temut pentru cei din opoziție.

Aceste aspecte sunt confirmate și de angajamentele luate de Liviu Dragnea în fața partidului pe care îl conduce acum. Printre altele, domnul Dragnea a subliniat că va acționa fără ezitare pentru a-și îndeplini obiectivele și că salută faptul că membrii PSD i-au acordat încrederea de a realiza un nou proiect politic în cadrul activității partidului.

Declarația politică se intitulează „PNL se face că muncește, românii se fac că-l susțin”.

Săptămâna trecută, în ședința plenului Senatului din 5 octombrie, senatorii liberali au încercat să-și justifice lipsa de activitate și slaba prestație spunând, clar și răspicat, că puterea este obligată să asigure majoritatea.

Bineînțeles că este în interesul nostru ca activitatea legislativă să nu fie blocată. Însă, pentru aceasta, nu suntem singurii responsabili. Parlamentul nu este al PSD-ului, ci este format din partidele care au reușit să treacă pragul electoral. Reprezentanții acestora, senatorii și deputații, sunt obligați să legifereze în interesul cetățenilor, așa cum scrie în Constituție și în regulamentele instituției. Indiferent de atitudinea față de Guvern, toți trebuie să contribuim la bunul mers al societății.

Să înțelegem din discursul liberal că, dacă puterea este „obligată” să asigure majoritatea, atunci opoziția își poate vedea liniștită de vacanța parlamentară? Îmi pare rău pentru colegii liberali, dar această logică este complet greșită, dacă ținem cont de misiunea pe care o au, de a adopta legi în interes public.

Astfel, putem trage concluzia că pentru ei criteriul instituțional nu funcționează, fiind complet în afara judecății raționale. Ceea ce este într-adevăr relevant este, cel mai probabil, jocul politicianist. Adică nu este important să avem legi bune, dezbătute atât de opoziție, cât și de putere, ci este important să încercăm să punem bețe în roate, pe cât putem.

Exemplul din 2011 dat de liberali, când am blocat împreună Parlamentul, este din nou eronat, precum logica lor. Atunci am acționat împreună doar pentru că PDL, aliatul lor din prezent, era exemplul dezastrului absolut în sfera guvernării.

Atunci se impunea. Era necesară căderea Guvernului PDL pentru că era dezastruos pentru români, lucru care nu este valabil și astăzi. Ceea ce nu percep corect și nu înțeleg este că, în anul 2015, suntem într-un alt context politic, unul în care puterea chiar performează cu Guvernul pe care îl susține.

Prin urmare, liberalii, în loc să vină la dezbaterile Parlamentului pregătiți, cu teme făcute pentru a contesta sau, de ce nu?, pentru a sprijini activitatea Guvernului, își reduc contribuția exclusiv la o serie de jocuri politicianiste.

Declarația politică este intitulată „Avem datoria să susținem viitorul țării prin educație”. Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația din această săptămână voi aborda un subiect pe care, personal, îl consider ca fiind unul fundamental pentru orice societate modernă și civilizată. Educația reprezintă un domeniu vital pentru funcționarea și progresul României, fiind un pilon de bază al dezvoltării societății în care trăim. Din aceste motive, învățământul trebuie tratat cu respectul cuvenit.

Creșterea salariilor profesorilor de la 1 decembrie cu 15% este o dovadă a îndeplinirii angajamentelor luate de autorități în fața cadrelor didactice. Îmbunătățirea nivelului de salarizare al personalului care lucrează în învățământ este un element esențial pentru asigurarea unui act educațional de calitate. Pentru a dezvolta sistemul de învățământ avem nevoie de eforturi susținute din partea tuturor actorilor implicați. Susținem sistemul românesc de învățământ pentru formarea viitoarelor generații, pentru formarea de perspective sociale și economice.

Generația copiilor de astăzi e generația adulților de mâine. Avem datoria și ne asumăm responsabilitatea să susținem viitorul țării prin educație. A sprijini educația este un obiectiv de interes național. UNPR sprijină această luptă prin planul politic național „Siguranță și Prosperitate pentru România”, în care au fost lansate spre dezbatere subiecte extrem de importante pentru societate și definitorii pentru partid.

UNPR conștientizează importanța elaborării unei strategii de stimulare a actorilor implicați în actele socio-educaționale. Președintele UNPR, Gabriel Oprea, confirmă încă o dată, prin lansarea planului politic național „Siguranță și Prosperitate pentru România”, principiile fundamentale ale unei societăți. Între acestea, educația și sănătatea sunt priorități, ele fiind bazele unei integrări sociale și reprezintă piatra de temelie a unui sistem social sănătos.

UNPR colaborează cu factorii de decizie pentru dezvoltarea politicilor educaționale și se implică activ în sprijinirea dezvoltării sistemului de învățământ. Ne-am asumat strategia de mărire a salariilor cadrelor didactice pentru a îmbunătăți eficiența și managementul educației. Managementul resurselor umane constituie un principal motiv de preocupare, dovedind că educația este un domeniu fundamental al societății românești, pe care noi îl sprijinim.

Declarația politică se intitulează „Dorește PNL-ul cu adevărat legea privind votul prin corespondență?”.

Distinși colegi,

Comisia de Cod electoral a dat ieri un raport favorabil Proiectului de lege privind votul prin corespondență în forma tehnică redactată de Autoritatea Electorală Permanentă, urmând ca astăzi proiectul să fie discutat în Biroul permanent al Senatului pentru a intra în procedură parlamentară.

Deși ne aflăm în această etapă a procedurii parlamentare, vreau să spun câteva lucruri despre cum a început epopeea legii votului prin corespondență, despre cum a evoluat acest proiect în ultimele luni și în ce situație ne găsim astăzi.

În luna mai, Partidul Social Democrat a decis să ofere președinția acestei comisii speciale pentru elaborarea legii votului prin corespondență colegilor de la Partidul Național Liberal, pentru a demonstra astfel că susținem demersul Președintelui României și, totodată, dorim să ne implicăm activ în elaborarea acestui proiect de lege.

După câteva luni, am constatat cu toții că, sub președinția PNL-ului, această comisie n-a produs nimic constructiv, în afara discuțiilor sterile și a declarațiilor politice pe această temă.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, PNL a renunțat la președinția acestei comisii, blocând astfel lucrările prin amânarea desemnării unui înlocuitor.

Opinia noastră, exprimată public la acel moment, a fost că PNL-iștii nu au dorit niciodată realizarea acestui proiect de lege și, în loc să participe la lucrările acestei comisii, să desemneze un înlocuitor în vederea finalizării legii privind votul prin corespondență, atât de așteptată de toată lumea, au preferat, iată, să poarte banderole pe braț.

Cu maturitatea de care a dat dovadă de fiecare dată în momente dificile, PSD a decis să-și asume președinția Comisiei de Cod electoral, solicitând Birourilor permanente convocarea plenului reunit al acestei comisii. Președintele desemnat a primit misiunea de a prezenta membrilor un proiect de lege și de a-l transmite urgent la Autoritatea Electorală Permanentă, această instituție urmând să retransmită proiectul cu completările și observațiile ulterioare, astfel încât să finalizăm într-un timp foarte scurt acest proces, lucru care s-a și întâmplat, de altfel.

Declarația politică este intitulată „Combaterea sărăciei și excluziunii sociale”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În precedenta declarație politică făceam trimitere la consecințele nefaste ale fenomenului îmbătrânirii populației asupra economiei și a sistemelor de asigurări sociale, dar și la problematica generată de soldul pozitiv al migrației externe. Astăzi voi continua prin a mă referi la spectrul sumbru al sărăciei și excluziunii sociale, care afectează în jur de o pătrime din populația Uniunii Europene și ale cărui efecte sunt resimțite mai acut în România. Categoria cea mai numeroasă de cetățeni vulnerabilă în fața sărăciei și excluziunii sociale este cea a vârstnicilor și putem aprecia că, în vreme ce pentru tineri sărăcia este un neajuns care poate fi depășit, pentru cei bătrâni devine o stare de nesuportat.

Aproximativ o treime dintre vârstnicii țării noastre prezintă risc de sărăcie și excluziune socială, iar dacă acestor factori le adăugăm problemele cauzate de starea de sănătate sau diverse infirmități, începem să ne dăm seama de circumstanțele grele în care aceste persoane sunt silite să trăiască. La data de 17 octombrie a fiecărui an marcăm Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei, adoptată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 47/196 din 22 decembrie 1992, zi instituită pentru a transforma eradicarea sărăciei într-un imperativ etic, social, politic și economic al umanității.

În apropierea acestei zile, care se adresează uneia dintre cele mai dureroase realități ale civilizației contemporane, care este sărăcia, doresc să subliniez necesitatea de a spori numărul anchetelor sociale efectuate și de suplimentare a sprijinului guvernamental de urgență care se acordă acolo unde sunt identificate persoane aflate în situații deosebit de grele.

De asemenea, punctez cu acest prilej oportunitatea pe care o deschide în combaterea sărăciei un proiect de act normativ, propus de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, ce urmărește comasarea a trei beneficii de asistență socială, respectiv venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire, într-unul singur, denumit venitul minim de inserție. Aceste măsuri, la care o să se adauge constant și în anii următori creșteri ale punctului de pensie și ale salariului minim pe economie, precum și susținerea politicilor de reducere a șomajului – între care și proiectul „Primul loc de muncă”, adoptat prin votul dumneavoastră –, ar contribui hotărâtor la ameliorarea situației în care se află segmentele cele mai încercate de suferință ale societății românești.

Declarația politică se intitulează „Reducerea continuă a bugetelor pentru investiții”.

Distinși colegi,

Reducerea anuală a bugetului de investiții pentru proiectele de infrastructură reprezintă o metodă sigură a Guvernului de a duce țara la subdezvoltare. Avem nevoie de o abordare coerentă, de strategii, de continuitate, de proiecte care să fie susținute financiar an de an. Altminteri, efortul financiar depus în anii anteriori este în zadar.

Din cauza reducerii anuale a investițiilor, marile proiecte ale României au de suferit. Iar investitorii caută o infrastructură adecvată pentru stabilirea unei noi locații.

Din păcate, e un cerc vicios, care pornește de la subfinanțarea sistemului și de la o abordare haotică, fără gândire strategică.

Când Guvernul va învăța că este nevoie de o continuitate în abordare, vom avea și rezultate!

Declarația politică este intitulată „Infuzia de «Indifer(ent)ol» îți taie greața de viață și iubești politica!”. Domnule președinte,

Distinși colegi,

Mă așteptam ca domnul Liviu Dragnea să fie ales cu cel puțin 120 la sută din numărul voturilor pesediștilor care s-au prezentat duminică la urne pentru a-și alege președintele. Ați întreba, logic: de unde cele 20 de procente în plus față de numărul total al membrilor de partid pripășiți la vot?! Cum de unde?! Din rândul activiștilor „convinși” de prin cimitire, al răposaților cu o bună prestație electorală probată pe la anterioarele scrutine... Simplu! Unii fruntași ai pesedismului au demonstrat puternice legături și afinități spirituale cu țintirimul. Dacă domnul Dragnea i-a convins pe defuncți să iasă masiv la vot, colegul său într-ale ideologiei, Darius Vâlcov, încasa pios printre cripte și cavouri mita, șpaga lumească cea de toate zilele. Să le fie de mântuire politică, spre furăciune și deșertăciune veșnică, Doamne, ferește, era să spun „Amin”!

Dincolo însă de ritualurile de tulburare a celor veșnic adormiți întru Domnul, din recuzita pesedistă, devin îngrijorătoare recidiva, recrudescența unui spirit totalitarist, reflexele, zvâcnirile comunistoide care bântuie demonic stânga politică. Faptul că Liviu Dragnea, în postura plagiatoare, dar consacrată de „El lider maximo”, și-a blocat potențialii concurenți la șefia partidului încă din faza înscrierii în competiție evidențiază doar latura vizibilă a aisbergului. Sunt tot mai multe argumente și fapte care indică derapajele pesediste în căutarea unei formule de guvernare obsesiv autoritariste și politic năzuit atotputernice.

În mod perfid, Liviu Dragnea și-a calculat dibaci pașii. Împreună cu mai vechii rechini și politruci de serviciu ai PSD, au pritocit ordonanța neconstituțională privind migrația aleșilor de la un partid la altul. Pentru a-i momi pe primari, președinți de consilii județene și consilieri, și-a pregătit terenul printr-o altă ordonanță care spulberă, practic, autonomia locală. A transformat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în singura autoritate competentă legal în măsură să selecteze, să trieze în chip politicianist partizan și, eventual, să finanțeze din bugetul public de stat proiectele de dezvoltare locală. Autoritățile administrației publice locale din întreaga țară au devenit astfel dependente exclusiv de „binecuvântarea” și pixul lui Liviu Dragnea, fără a mai conta și fără a mai fi nevoie, în vreun fel, măcar de un aviz asupra proiectului din partea președintelui și a consiliului județean sau a prefectului județului. Decizia s-a mutat mișelește la cheremul domnului Dragnea, care astfel, într-o manieră premeditat centralistă, și-a asigurat bugetul de stat, adică banul public al țării, ca sursă privată de achiziție politică pentru „cumpărarea” și migrația aleșilor.

Declarația politică se intitulează „Guvernul Ponta este incapabil să inspire procesul european din Republica Moldova”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Premierul Ponta pozează în aceste zile drept mare salvator al Republicii Moldova, prin acordarea împrumutului de 150 de milioane. Evident, prim-ministrul României nu ratează ocazia de a se lăuda cu presupusul său spirit altruist, dragostea de neam și de țară. Realitatea ne obligă însă să atragem atenția că lucrurile stau cu totul altfel.

Mai întâi trebuie subliniat faptul că, indiferent de cine ar fi fost la guvernare, acest ajutor era acordat Basarabiei. Marea problemă este că acești bani, foarte utili acum, nu rezolvă situația de fond. Pentru că Republica Moldova nu suferă numai de o criză economică, ci de una mult mai profundă, în care falimentul unui sistem viciat, mai preocupat de spolierea banului public decât de buna guvernare, încearcă din răsputeri să rămână activ în viața politică. Acel sistem pentru care baronii PSD se luptă și în România.

Așadar 150 de milioane acoperă o nevoie, dar nu tratează cauza. Pentru un tratament real, de durată, ar trebui ca puterea de la Chișinău să nu facă aceleași greșeli cu ale guvernării din România, ci să lupte pentru o justiție corectă și independentă.

Basarabenii nu au trebuință doar de banii noștri. Au nevoie de mult mai mult. De un model de guvernare, de un sprijin din partea României pentru normalizarea societății. Lucru pe care actuala guvernare PSD nu este capabilă să-l ofere, în condițiile în care cei care conduc Executivul și partidul majoritar sunt certați chiar ei cu legea, iar spiritul democratic le lipsește cu desăvârșire. De aceea, guvernarea PSD trebuie să înceteze cu patriotismul excesiv legat de Republica Moldova. Basarabenilor trebuie să li se insufle respectul pentru valorile autentice, pentru justiție, inspirarea unui spirit european. Lucruri la care Ponta și Dragnea chiar nu se pricep.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „S.O.S. Delta Dunării!”. Stimați colegi,

Zilele trecute am avut ocazia de a vedea și a discuta la fața locului situația în care se află Delta Dunării. În cadrul unei vizite de lucru a Comisiei UNESCO am avut o serie de întrevederi și dezbateri cu factorii decizionali din zonă. Problemele Deltei Dunării au fost expuse Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO atât de primari, reprezentanți ai ONG-urilor, ai Consiliului Județean Tulcea, ai Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cât și de reprezentanți ai organizațiilor producătorilor de pește.

După dezbateri intense, concluzia la care am ajuns este că această zonă, unică în Europa, funcționează mult sub potențialul său! Nu ne trebuie însă dezbateri pentru un fapt cu care ar trebui să ne mândrim, avem una dintre cele mai frumoase delte din Europa și chiar din lume, cunoscută și ca una din marile zone umede ale planetei.

Caracteristicile cu totul aparte au constituit argumentele care au condus la declararea Deltei Dunării de către Guvernul României în 1990 drept rezervație a biosferei. Valoarea universală a rezervației a fost recunoscută prin includerea acesteia în Rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei (1990), în cadrul Programului „Omul și Biosfera” (MAB), lansat de UNESCO în 1970. Din septembrie 1990, Rezervația Biosferei „Delta Dunării” a fost recunoscută ca zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, fiind inclusă între cele peste 600 astfel de zone, dar situându-se printre cele mai întinse dintre acestea. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a fost recunoscută, în decembrie 1990, prin includerea a peste jumătate din suprafața acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural (informații preluate de pe pagina web a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”).

Stimați colegi,

Este cu prisosință să mai adăugăm alte informații, acestea trebuie să ne fie mai mult decât necesare pentru a ne coaliza în a sprijini Delta Dunării, o comoară inestimabilă cu care natura a înzestrat țara noastră! Rămâne întrebarea: avem deltă, cum procedăm?

Declarația politică se intitulează „S-a desființat ștampila, dar a rămas parafa?!”.

- Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

A trebuit să treacă doi ani de la propunerea Comisiei Europene privind desființarea ștampilei în statele membre în care se mai utiliza – România și Bulgaria fiind ultimele dintre acestea – până când Cabinetul Ponta s-a sinchisit să pună în operă această recomandare prin promovarea unei ordonanțe de guvern.

Astfel, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 17/2015, elaborată de Ministerul de Finanțe și adoptată în ședința Executivului din 15 iulie 2015, începând cu publicarea acesteia în Monitorul Oficial se elimina și obligativitatea aplicării ștampilei atât pe declarațiile, cererile și alte documente depuse de către persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat – așa cum sunt definite în Codul civil –, precum și de către entitățile fără personalitate juridică, la instituții sau autorități publice, cât și pe documentele sau alte înscrisuri emise între aceste entități sau persoane.

Cu toate acestea, chiar dacă măsura adoptată de Guvern – catalogată la vremea aceea de către însuși prim-ministrul Victor Viorel Ponta ca fiind una... istorică (!) – avea ca scop declarat reducerea birocrației și simplificarea regulilor administrative, modul tipic mioritic în care a fost implementată a stârnit nenumărate controverse.

Astfel, presa economico-financiară a semnalat că Ordinul ministrului finanțelor nr. 65/27.01.2015 contrazice flagrant ordonanța „istorică” adoptată șase luni mai târziu, impunând contribuabililor ca situațiile financiare anuale să fie ștampilate în momentul depunerii și înregistrării lor la ghișeele administrațiilor financiare.

Mai mult, aceleași surse media au scos în evidență și divergența dintre articolul 155 din Codul fiscal, care stipulează că „semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura”, și un alt ordin al ministrului de finanțe, OMF nr. 3.512/2008, în vigoare și astăzi, care impune obligativitatea ștampilării chitanțelor.

Referitor la aceste anomalii legislative, consultanții economici susțin că, din punct de vedere fiscal și contabil, nu există o normă sau o regulă care să oblige ștampilarea unui document, un act semnat având din punct de vedere juridic aceeași valabilitate cu unul semnat și ștampilat, precizând chiar că, în practica europeană comercială, utilizarea ștampilei este exclusiv apanajul notarului – care o aplică pentru autentificarea și securizarea unor documente – și nicidecum al administratorului sau reprezentantului legal al unei companii.

Declarația politică este intitulată „Strategia privind educația preșcolară. Grădinița – viitorul în educația timpurie”.

Legea educației naționale recunoaște locul educației timpurii (inclusiv a celei antepreșcolare) în sistemul național de învățământ și include prevederi speciale cu privire la aceasta, însă în prezent România nu are o strategie privind educația timpurie.

Convenția ONU cu privire la drepturile copilului consacră drepturile de care trebuie să se bucure fiecare copil, inclusiv dreptul la educație, îngrijire, sănătate, și recunoaște rolul prioritar al părinților și al familiei în asigurarea acestor drepturi. În România există suficiente date care subliniază nevoia ca autoritățile să facă eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea îngrijirii și educației pentru copilăria timpurie.

Grădinița este fundamentul pe care copiii își construiesc norme de relaționare și mediul în care își însușesc abilitățile necesare pentru integrarea lor cu succes în școală.

Numeroase studii confirmă importanța copilăriei timpurii, aceasta reprezentând cea mai critică perioadă a dezvoltării umane. Experiențele de până la vârsta de trei ani au un impact decisiv asupra dezvoltării structurilor cerebrale și a competențelor de viitor adult.

Relativ, numărul de locuri disponibile în grădinițe este mic, existând mai multe liste de așteptare sau solicitări de admitere și formalități ce urmează a fi efectuate cu cel puțin șase luni în avans. Lipsa de locuri disponibile este evidentă

mai ales în grădinițele de stat, având în vedere nivelul ridicat al taxelor preșcolare private.

Copiii care nu frecventează grădinița regulat și ai căror părinți nu le pot oferi educația potrivită acasă riscă să înceapă școala târziu și nepregătiți și să nu recupereze niciodată decalajul dintre ei și ceilalți copii.

Copilăria timpurie reprezintă o perioadă esențială în viața fiecărui individ. Fără acces la educație, în lipsa unei nutriții adecvate și a unei minime educații parentale a celor care se ocupă de îngrijirea lor, mulți copii sunt condamnați la un start mai puțin bun în viață.

În România avem nevoie de inițiative strategice, coerente și coordonate, în special în domeniul educației timpurii și al educației parentale.

Declarația politică se intitulează „Agricultura poate revigora economia României”.

În fiecare an, ziua de 16 octombrie este marcată pe plan mondial ca Ziua mondială a alimentației, zi proclamată în 1979 de către Conferința ONU pentru agricultură și alimentație (FAO). S-a considerat că instituirea acestei zile este necesară în scopul avertizării opiniei publice asupra importanței hranei la nivel global.

Acordarea atenției cuvenite zilei sus-enunțate este de natură să întărească solidaritatea în lupta împotriva foametei și sărăciei. Era necesară o astfel de măsură și datorită constatării evidente că factorii de răspundere n-au avut capacitatea să asigure resursele necesare de hrană nici măcar la nivel de supraviețuire pentru toți locuitorii planetei, după ce populația globului, aflată într-o creștere galopantă, a depășit cifra psihologică de șapte miliarde. Totodată, Ziua mondială a alimentației reprezintă o ocazie pentru sensibilizarea opiniei publice în legătură cu realitatea că milioane de oameni suferă de malnutriție, în timp ce milioane de tone de alimente sunt aruncate, în mod irațional, la gunoi în țările bogate. Tot în acest timp, foamea cronică produce abrutizarea și dezumanizarea celor afectați, peste un miliard de oameni aflându-se în această situație dramatică, fiind condamnați să supraviețuiască cu mai puțin de un dolar pe zi.

Printre măsurile care necesită o preocupare urgentă din partea tuturor factorilor responsabili la nivel planetar putem aduce în prim-plan modificarea instrumentelor legale privind accesul la resursele Terrei, precum și restricționarea exploatării necontrolate a unora dintre principalele resurse de hrană. Pescuitul necontrolat pune în pericol de extincție unele specii destul de productive și valoroase. Numeroase terenuri agricole se degradează vizibil, iar unele fenomene meteorologice extreme provoacă pagube incomensurabile culturilor agricole. Este și cazul României, țară cu un bogat potențial agricol neexploatat. România se află pe locul 12 la nivel mondial la importul de produse agroalimentare, deși are posibilitatea să hrănească peste 80 de milioane de locuitori.

În ultimul sfert de veac, agricultura noastră a suferit o transformare haotică și o cădere nepermisă. Devastarea sistemelor de irigații și fărâmițarea culturilor prin crearea solelor mici, ca urmare a retrocedărilor, au diminuat drastic producția. Statul nu i-a încurajat pe micii producători să se asocieze, frica de CAP-uri stăruind încă în mintea țăranilor. Asocierile benevole și benefice s-au produs în cazuri izolate. Este, așadar, datoria statului să creeze cadrul legislativ adecvat, oferind producătorilor agricoli oportunități convingătoare, prin care aceștia să înțeleagă avantajul asocierii. Pentru o exemplificare sănătoasă și concretă, se pot oferi modele din țările puternic dezvoltate, unde cooperativele agricole funcționează cu succes, obținându-se producții foarte mari pe unitatea de suprafață.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică este intitulată „PSD ajunge un partid al repetenților și impostorilor”.

În premieră în perioada postdecembristă, de-a lungul căreia a fost acuzat de origini și de practici comuniste, Partidul Social Democrat, actualmente principalul partid de guvernământ și cel mai mare partid din România, reia modelul candidatului unic de tristă amintire din epoca Ceaușescu, prin înregistrarea doar a candidaturii lui Liviu Dragnea pentru cea mai înaltă funcție în partid. După alegerile formale de duminică, o să încerc o cât mai succintă și concludentă prezentare a celui mai iubit fiu actual al poporului pesedist.

a) Repetent. Liviu Dragnea a rămas repetent un an în perioada în care a urmat cursurile Facultății de Transporturi din cadrul Politehnicii București, iar ulterior a obținut o diplomă de licență în management și administrație publică la contestata Universitate Ecologică din București, cunoscută drept o fabrică de diplome. Liviu Dragnea și soția sa Bombonica au urmat și cursurile a două universități neacreditate din Alexandria („Europa Ecor” și „Alexandru Ghica”), împotriva cărora a fost declanșată anii trecuți o anchetă privind fabricarea a 15.000 de diplome de licență false. Coincidența face că și omul pe care Dragnea l-a ales să-i fie secund în PSD, Valeriu Zgonea, propus pentru funcția de președinte executiv, a strălucit în materie de repetenție. Acesta a rămas repetent trei ani la Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din cadrul Institutului Național de Construcții București, din CV-ul său rezultând că a urmat cursurile acestei facultăți în perioada 1985–1993, respectiv că a terminat în opt ani cursurile de cinci ani.

b) Semidoct. Timp de cinci ani, cât am fost parlamentar PSD și, jumătate din perioadă, președinte al Organizației Județene Satu Mare și membru al Comitetului Executiv

Național al PSD, nu l-am auzit pe Liviu Dragnea să vorbească despre vreun scriitor sau despre vreo carte, nici măcar din domeniul politicii. Foștii președinți ai PSD Ion Iliescu, Adrian Năstase și Mircea Geoană au fost lideri cu un bagaj intelectual de necontestat și chiar Victor Ponta are un nivel intelectual rezonabil. Liviu Dragnea are un vocabular destul de limitat, iar speech-urile și intervențiile sale mediatice sunt pregătite de o echipă de consilieri și le învață în prealabil pe de rost. Dragnea este în esență un semidoct și un antiintelectual, deși mai nou se încearcă să i se fabrice o imagine de politician manierat, constructiv și înțelept.

Ora 10 și două minute. Ca întotdeauna, prezenți la pupitrul de conducere.

Aș vrea să... au trecut deja două minute din momentul în care ar fi trebuit să începem ședința.

în sală, pentru a începe ședința de plen de astăzi. Mulțumesc.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 180/22.X.2015

|Marin Nicolae|| |---|---| |Markó Béla|| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor|prezent<br>prezentă<br>prezent| |Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae|prezent| |Motoc Octavian<br>Mutu Gabriel<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie|prezent<br>prezent<br>prezent| |Neagu Nicolae|| |Neculoiu Marius|| |Nicoară Marius Petre|| |Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile|prezent<br>prezent| |Niță Mihai<br>Nițu Remus Daniel<br>Obreja Marius Lucian|| |Oprea Dumitru<br>Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba<br>Pavel Marian|Guvern<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>externă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Păran Dorin|prezent| |Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru|prezent| |Pop Gheorghe|| |Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin|Guvern| |Popa Florian|prezent| |Popa Ion|prezent| |Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>Popescu Dumitru Dian|prezent<br>prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Sârbu Ilie<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>externă<br>prezentă<br>prezent<br>prezent| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|Guvern|

|Tișe Alin Păunel|prezent| |---|---| |Toma Ion|concediu| ||medical| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Tudor Doina Anca|prezentă| |Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Valeca Șerban Constantin|| |Vasiliev Marian|prezent| |Vegh Alexandru|| |Grupul UDMR nu a ajuns încă.|| |Verestóy Attila|| |Vochițoiu Haralambie|| |Voinea Florea|delegație| ||externă| |Volosevici Andrei Liviu|prezent| |Vosganian Varujan|| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

81. I-am numărat.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mai este prezent domnul senator Nasta. Nasta Nicolae – prezent.

Și Isăilă Marius.

Păi, nu prea te-am trecut, că nu prea erai. Erai, dar eu nu te-am văzut.

Deneș Ioan – prezent.

Și Isăilă Marius.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, și-au înregistrat prezența electronic 87 de colegi. Într-adevăr, la strigarea catalogului...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Au fost 81.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...au fost 81.

Aș ruga să luați loc în sală, să vedem exact dacă avem numărul necesar, pentru a constata dacă avem cvorum. Mulțumesc și colegilor care au intrat.

Îi rog și pe colegii de la Grupul PNL să ia loc, să vedem dacă avem prezență.

- Mulțumesc tuturor colegilor. Mulțumesc că sunteți

- prezenți.

Vă rog să luați loc.

Îi rog pe colegii care sunt prezenți și care nu și-au ridicat cartelele să vină să-și ia cartelele. Vă rog.

- Aveți dreptate. Aveți dreptate.

Am văzut.

Domnule Barbu, vă rog să luați loc.

Mulțumim frumos că sunteți prezenți astăzi cu noi.

Îl rog și pe domnul coleg să ia loc, pe domnul secretar general să poftească.

Îl așteptăm, îl așteptăm până reușim să deschidem ședința. Sărut mâna, doamnelor! Bună dimineața, domnilor!

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 14 octombrie, să vă anunț că din totalul de 166 de senatori și-au înregistrat prezența, până în acest moment, 89, cvorumul legal fiind înregistrat, și să vă anunț, de asemenea, că ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Îi rog pe toți colegii prezenți să ia loc.

Supun aprobării dumneavoastră, dacă nu sunt alte probleme, ordinea de zi.

Domnule senator Iliescu, dacă...

77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Îi rog pe toți senatorii, colegii care sunt prezenți, să voteze.

În continuare, vă supun atenției și aprobării programul de lucru pentru astăzi: la ora 10.00 a fost ședința Biroului permanent; de la 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului.

Sunt intervenții legate de program?

Nu sunt intervenții legate de program.

În aceste condiții, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Punctul 1, secțiunea I din ordinea de zi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare.

Luni, 19 octombrie: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; 12.30, ședință pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupuri parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 17.00, vot final.

Stimați colegi,

Vreau să vă solicit zece secunde atenția în mod special. A intrat în dezbaterea Senatului Proiectul de lege privind votul prin corespondență. Până luni la ora 10.00 toți senatorii pot face amendamente la acest proiect. Le depun la Comisia specială de Cod electoral. Încercăm, în condițiile în care vom avea raportul luni și vom avea și aprobarea Biroului permanent, luni după-amiază, la ora 17.00, să dezbatem și să votăm și acest proiect de lege.

Am simțit nevoia să vă aduc la cunoștință acest lucru, având în vedere că e termenul, începând de astăzi, de câteva zile pentru depunerea amendamentelor și poate unii din colegi doresc cu adevărat să analizeze în amănunt proiectul și să facă amendamente.

Continuăm programul pentru luni: între orele 18.15 și 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți: 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 21 octombrie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului.

Joi, lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Legat de programul de săptămâna viitoare există intervenții, întrebări?

Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră programul de săptămâna viitoare.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Avem un număr de două inițiative, pe care le supun aprobării, eventual, pentru procedură de urgență.

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă dintre România și Republica Moldova, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015. Adoptat deja de Camera Deputaților.

Guvernul susține în continuare procedura de urgență, da? Mulțumesc.

- Am văzut că ați făcut-o astăzi în Birou.

- Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență

- pentru Acordul privind asistența financiară cu Moldova.

-

Al doilea proiect este cel referitor la modificări la Codul electoral – Propunerea legislativă privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral.

Guvernul susține în continuare... comisia ar trebui, dar nu este aici.

Îmi permit eu, în numele comisiei, să vă supun... A, este

prezentă doamna Federovici, aveți dreptate.

- Microfonul 3. Dacă susțineți procedura de urgență.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere importanța majoră a acestei legi, susținem procedura de urgență și vă rugăm să dați un vot favorabil.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență pentru acest proiect.

-

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Întreb înainte liderii grupurilor parlamentare dacă doresc sau au de făcut anunțuri, schimbări în comisii și alte asemenea chestiuni cu care noi ne-am obișnuit.

- Nu sunt.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea

- Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

- Ba da, ba da, iertați-mă.

- Domnul senator Trifon Belacurencu, ca inițiator la această

- propunere legislativă.

Vă rog, domnule senator, microfonul 6.

- Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin propunerea mea legislativă încerc să corectez, din punctul meu de vedere, inechitățile dintre diferite categorii de pensionari apărute prin adoptarea Legii nr. 263/2010.

Și, foarte pe scurt, un istoric, mă rog, al modului în care a evoluat problema pe care eu o abordez prin propunerea legislativă.

În anul 2000 a fost adoptată Legea nr. 19 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. În 2001, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001, care modifică Legea nr. 19/2000, ordonanță adoptată prin Legea nr. 338/2002.

Prin această ordonanță și această lege amintite a fost introdus un articol, art. 48[2] , prin care femeile care au născut cel puțin trei copii și care i-au crescut până la vârsta de 10 ani să poată beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare în condițiile în care au realizat un stagiu complet de cotizare.

Din păcate, prin adoptarea Legii nr. 263/2010, această prevedere a fost eliminată și s-au creat, din punctul meu de vedere, o nedreptate și o discriminare, deoarece femeile care au născut și care au crescut mai mulți copii și care au ieșit la pensie în baza actului normativ menționat mai sus au beneficiat de aceste prevederi, iar cele care au ieșit sau care urmează să iasă la pensie în baza Legii nr. 263/2010 nu mai beneficiază de prevederile menționate mai sus.

Prin eliminarea prevederii în cauză nu s-a ținut cont de faptul că femeile care au rămas însărcinate și au născut până în luna octombrie a anului 1990 au fost nevoite să ducă sarcina la termen, deoarece, după cum știm, nu existau măsuri legale de întrerupere a sarcinii sau de contracepție. Mai mult, înainte de 1990 femeile nu beneficiau de concediu pentru creșterea copilului, ci doar de concediu prenatal și postnatal însumând 126 de zile.

Și încă o singură mențiune. O să mă întrebați de ce până la 1 octombrie 1990. Consider că după această dată, și prin prevederile pe care eu le-am enumerat, dar și prin faptul că femeilor li s-a acordat posibilitatea să crească copiii timp de până la doi ani cu indemnizație..., am considerat, tot așa, pentru un echilibru al șanselor, ca prevederile propunerii mele legislative să se refere la situația de până la 1 octombrie 1990.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, prezent pentru punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Lungu. Vă rog, domnule ministru, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De la data de 1 ianuarie 2011 sistemul de pensii publice este reglementat de Legea nr. 263/2010, act normativ care a abrogat prevederile Legii nr. 19/2000.

Prin legislația care reglementează sistemul public de pensii, s-a avut în vedere obligația României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de transpunere a Directivei Consiliului 79/7 din 19 decembrie 1978 privind aplicarea progresivă a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale.

Prin urmare, având în vedere că directiva face referire la aplicarea treptată, în domeniul securității sociale și al altor elemente ale protecției sociale, a principiului egalității de tratament între bărbați și femei, prin Legea nr. 263/2010 atingerea vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare se va realiza treptat.

Având în vedere cele expuse anterior și ținând seama de principiile europene privind nediscriminarea și egalitatea de șanse între femei și bărbați, Legea nr. 263/2010 nu mai cuprinde reglementări cu privire la reducerea vârstei

standard de pensionare pentru femei în funcție de numărul de copii născuți și crescuți.

Prezenta propunere legislativă ar conduce tocmai la încălcarea dispozițiilor europene în discuție, generând un tratament discriminatoriu între bărbați și femei.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul Alexandru Frătean.

Vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a hotărât, în ședința din 29 septembrie, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse, care se află în anexă, aceste amendamente.

Supunem plenului Senatului spre adoptare raportul de admitere, cu amendamente respinse, a propunerii legislative.

Legea este organică și Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, grupurile parlamentare.

Din partea Grupului PNL, doamna senator Câmpeanu. Sigur, și colegul nostru, imediat.

Doamnă senator Câmpeanu, vă rog, microfonul central.

## Stimați colegi,

Eu mă bucur că și colegii noștri bărbați se mai gândesc din când în când la situația femeilor din România și vin cu niște propuneri legislative așa-zis în folosul acestor doamne. Din păcate, această propunere, vă spun de la bun început, nu este în folosul doamnelor.

Sunt de acord cu punctul de vedere al ministerului: vom încălca o directivă europeană. Dar, mai mult decât atât, vă spun că, dacă vom adopta această reglementare, toate femeile care vor ieși la pensie pe baza acestei propuneri vor avea o pensie mult mai mică, pentru că stagiul de cotizare va rămâne tot 35 de ani, iar pensia pe care o vor primi va fi mult mai mică.

Eu cred că măsurile pe care noi trebuie să le luăm în ajutorul femeilor sunt acelea de a le ajuta să crească copiii în condiții normale. Pe lângă indemnizația pe care am introdus-o, eu cred că, dacă ne-am mobiliza cu toții și am introduce și Programul „școală după școală”, aceste femei ar putea să și muncească, să-și facă cariera profesională și să-și crească și în condiții bune copiii. Hai să luăm măsuri care sunt reale.

N-avem nimic împotrivă dacă veți vota, dar vă spun că femeile vor fi discriminate, vor avea o pensie mult mai mică.

## Mulțumesc.

S-a înscris, de asemenea, domnul senator Cotescu. Microfonul 2, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Încerc să lămuresc eu câteva lucruri care nu sunt lămurite. În primul rând, „școală după școală” pentru copiii născuți în 1990 mi se pare că nu are rost. Ca vârstă vreau să spun.

Al doilea lucru: discriminarea nu poate să aibă loc aici, fiindcă se referă la cei care au născut... deci la cele care au născut. Dacă e vreun bărbat care a născut, sigur se va simți discriminat. Dar nu e vorba de cei care au crescut, ci de cei care au născut. Și e vorba de înainte de 1990, când nu aveau concediu de creștere a copilului. Deci despre asta este vorba, nu e vorba de situația actuală. Sigur, dacă s-ar referi la situația actuală, antevorbitorii și Guvernul au dreptate.

Mai este o problemă. Nu le obligă nimeni să iasă la pensie mai devreme dacă nu vor și nu au stagiul satisfăcut de 35 de ani. Dacă vor să folosească această oportunitate, o folosesc. Dacă nu vor, nu o folosesc.

Deci, încă o dată, noi trebuie să mai reparăm și lucruri din regimul trecut, nu numai din guvernele anterioare, așa cum ne-am obișnuit.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Alte puncte de vedere, dacă există, vă rog.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:** Iovescu.

Microfonul 3, domnule senator Iovescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu o să intervin și la amendamentele mele respinse, dar profit și de faptul că am dreptul să iau cuvântul în dezbateri.

Vă spun că este o greșeală ca să... mă surprinde, de fapt, atitudinea Guvernului, când noi am încercat de nenumărate ori să reducem vârsta de pensionare a femeilor care au născut și crescut copii până la o anumită vârstă. Acum, a veni și a spune că aceste femei care au născut după ’90 al treilea copil nu mai pot să beneficieze, deoarece au avut niște avantaje, un concediu care nu știu dacă era de doi ani în anul 1990 sau 1991... lucrurile au evoluat puțin, dar foarte puțin pentru ceea ce înseamnă pentru o femeie să poarte o sarcină și să crească trei copii.

Eu tot timpul mi-am dorit ca pentru fiecare copil femeile să poată beneficia... și aici, ca să nu mai lungesc, eu am rugat liderul de grup să ceară retrimitere la comisie, datorită faptului... având amendamentele, era în regulament ca eu să fiu chemat la comisia de raport ca să-mi susțin amendamentele, nu să le susțin astăzi, doar în plen. Și aștept din partea liderului de grup o reacție, să ceară retrimiterea.

Și pe dumneavoastră vă rog, dacă se cere retrimiterea, s-o votați, ca s-o reanalizăm, s-o reanalizăm și din punct de vedere al acestui cuvânt „pot”, „pot beneficia”. Că oricum nu le obligă nimeni să-și ia, cum a spus doamna senator, că poate ajung la o pensie mai mică din cauza faptului că se pensionează cu un an mai repede. Nu cred că o femeie care a crescut trei copii se gândește să mai lucreze un an, că-i mai crește pensia. Dar putem introduce cuvântul.

De aceea, aștept reacția liderului. Dacă nu, o să iau cuvântul în calitate de...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator,

Dacă tot nu s-a cerut retrimiterea la comisie, rămâneți la microfon și vă rog să vă susțineți amendamentele respinse, dacă doriți acest lucru.

Doriți la microfonul central?

Toate microfoanele acestei săli vă stau la dispoziție pentru a vă susține amendamentele respinse.

Vă rog să poftiți la microfon, dacă doriți, domnule senator.

Suntem în ședință... domnule senator Iovescu, suntem în ședință de Senat, vă rog.

Vă susțineți amendamentele respinse?

Deocamdată susțineți-le. Sunteți aici, vă rog să le susțineți.

Haideți, că colegii...

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Vrea în comisie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A, deci nu vreți să le susțineți, am înțeles. Sunt și alte puncte de vedere? Nu sunt.

În aceste condiții, constatând că s-au încheiat dezbaterile, că amendamentele respinse n-au fost susținute...

Domnule președinte... domnule senator, în fața întregii săli v-am rugat de șapte ori să vă susțineți amendamentele. Îmi pare rău, dar toți colegii au constatat acest lucru.

Sunteți la microfon să vă susțineți amendamentele respinse. Vă rog să le susțineți, să le indicați articolul și alineatul și să le susțineți. Vă rog, microfonul central.

OK!

## Dragi colegi,

Vreau să felicit inițiatorul. Este o inițiativă foarte bună și nu mai interveneam cu niciun amendament dacă nu era acel cuvânt în frază, acea bucățică, care spune „până la data de 1.10.1990”.

Deci, dacă o femeie a născut până la 1.10.1990 doi copii și la 2.10.1990 a născut al treilea copil, s-a terminat, nu mai primește.

La ce articol aveți amendamentul?

Intervenția mea ar putea să afecteze mai grav această inițiativă, că punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Din păcate, prea mult ne căciulim la Uniunea Europeană. Eu am un gând, să reducem programul de lucru la șase ore. Suedia o face deja. Și nu-i pasă de Comunitatea Europeană. Și noi trebuie să ne ridicăm în picioare, că sunt problemele noastre, care...

Domnule senator, la ce articol aveți amendament care v-a fost respins?

Amendamentul trebuia să mi-l argumentez. Poate...

Dar la ce articol îl aveți?

Vă rog să indicați, colegii să poată urmări amendamentul, poate vi-l aprobă. Dacă nu-l indicați...

Legat de acest aspect, am mai spus în plenul Senatului...

Deci ce articol?

Domnule președinte, lăsați-mă. Am mai spus, avem acele monitoare. În zadar le avem. Acolo ar trebui să apară amendamentele, să le puteți citi. Una este să citești și alta e să auzi ce spune Iovescu. Și una e să citești, să vezi textul inițial și ce a propus.

Aș vrea cât mai repede să luați act de această cerere a mea, să nu le folosim inutil. Ce folos că mă văd pe șase monitoare? Era foarte bine ca pe acele monitoare să apară textul propus de inițiator și amendamentul meu. Și atunci ați fi văzut clar și eu vorbeam chiar degeaba. Spuneam: uitați, priviți, analizați, e foarte bună ideea pe care o am.

Și acum să citesc. Textul inițial al inițiatorului este: „Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare și care au născut cel puțin trei copii, până la data de 01.10.1990, și i-au crescut până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare după cum urmează: a) cu un an – pentru trei copii; b) cu doi ani – pentru patru sau mai mulți copii.”

Amendamentul meu sună în felul următor: alin. (1) al art. 55 se modifică și va avea următorul cuprins: „Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare și care au născut cel puțin trei copii și i-au crescut până la vârsta de 16 ani (...)”... am mărit și vârsta până la care-i crește, pentru că până la 16 ani copilul este sub tutela părinților. Sigur, până la 18, de la 18 este major, dar de la 16 ani se poate și căsători, cu acordul părinților.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul pe care colegul nostru l-a propus.

Vă adaug la număr.

2... cu dumneavoastră, 3 voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, 5 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot... este lege organică...

Mai am un amendament.

Mai aveți un amendament. Încă un amendament. Vă rog să-l... articolul, articolul...

Era mult mai simplu să retrimitem la comisie. Acum lucram la următorul punct.

Domnule senator, articolul la care faceți amendamentul respins.

Articolul 55.

## 55.

Stimați colegi, vă rog să vă notați.

Alin. (2) spune așa: „Reducerea vârstei prevăzute la alin. (1) nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de legile speciale. Vârsta de pensionare redusă conform alin. (1) nu poate fi mai mică de 55 de ani.”

A impune încă o condiție... oricum, este în zadar, îmi dau seama că vorbesc în vânt. Dar dacă femeia... să zicem că noi am aproba ca această femeie care a născut trei copii să beneficieze de un an și spunem: nu poți să beneficiezi de un an reducere, deoarece tu mai ai o altă reducere, poate ești persoană cu handicap și beneficiezi de 10 ani. Păi, ce, vrei 11 ani? Vrei să subjugi sistemul de pensii?

Vă rog frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul domnului senator Iovescu.

- 8 voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Și acest amendament a fost respins.

- Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 2, tot lege organică, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Declar dezbaterile generale deschise.

Este prezent domnul George Băeșu, președinte ANRP. Domnule președinte, pe scurt, vă rog, susțineți proiectul de lege.

## **Domnul George Băeșu** _– președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2015 a venit să elimine un blocaj apărut în activitatea de soluționare a dosarelor, pentru că, după doi ani de aplicare a noii legi, noi am soluționat circa 10.000 de dosare, dar într-o mie dintre ele, dosare pe Legea nr. 10/2001, ne-a fost imposibil să emitem decizie, pentru că din actele depuse la dosar lipseau documente care să arate foarte clar categoria de folosință a unor terenuri și suprafața unor construcții. Și, după trecerea termenului legal de 120 de zile, în care cetățenii puteau să depună aceste documente, noi nu am avut documentele necesare realizării evaluării, motiv pentru care, practic, cu acele dosare am fi rămas blocați.

Din acest motiv, pentru a nu invalida cu totul dispozițiile primarilor prin care se propuseseră despăgubiri, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2015 am instituit o prezumție că 1.000 de metri pătrați în mediul urban și 3.000 de metri pătrați în mediul extraurban reprezintă teren din categoria curți-construcții, iar pentru construcții, acolo unde cetățenii nu au putut sau nu ne-au trimis documente prin care să stabilim suprafața locuinței, am luat suprafața minimă de 21 de metri, așa cum este ea reglementată în alte acte ca fiind suprafața locativă minimă în România.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Din partea Comisiei juridice, vicepreședintele acesteia. Vă rog, domnule senator.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul legislativ și l-a avizat favorabil.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele adoptate, cuprinse în anexă, care fac parte integrantă din raport.

Comisia juridică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

## Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale, puncte de vedere, grupuri parlamentare?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 27 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014, cu modificările ulterioare.

Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent domnul secretar de stat Gabriel Lungu.

Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, cu modificările și completările ulterioare, în sensul

stabilirii unui termen de cel mult 72 de ore pentru judecarea cererilor care au ca obiect emiterea ordinului de restricție.

În acest sens, se asigură o mai bună protecție a victimei violenței în familie prin emiterea ordinului de restricție în regim de urgență.

Față de cele prezentate, Guvernul susține proiectul legislativ în forma prezentată în raportul comun al Comisiei pentru egalitatea de șanse și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, prin președintele acesteia, domnul senator Frătean.

Vă rog.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru egalitatea de șanse supun plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

La dezbateri generale, grupurile parlamentare. Grupul PSD, reprezentat de doamna senator Firea. Vă rog, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD va vota acest proiect legislativ. Suntem întru totul de acord cu ceea ce prevede amendamentul colegei noastre de la Camera Deputaților.

## Dragi colegi,

Cred că nu mai este nevoie să pledez, pentru că bat la uși deschise. Ar fi păcat să fim și noi martorii unor situații în care este prea târziu. Știm cu toții unul dintre cazurile cele mei mediatizate de violență în familie, ajungându-se până la crimă, și anume situația de la coaforul „Perla”.

Concret, pe textul de lege, astfel cum este statuat în raportul CSM, practica instanțelor de judecată a dovedit că termenul de urgență are un caracter relativ, lăsat la aprecierea judecătorului, fiind raportat la volumul de activitate a instanței, în general, și a completului învestit cu soluționarea cauzei, în special. Se ajunge astfel la ceea ce vă explicam și eu, la situații paradoxale, în care durata de soluționare a dosarului este mai mare decât durata de impunere a ordinului de restricție.

Practic și la modul concret – ceea ce vă sugerez și eu în continuare și chiar fac un apel și vă rog să votăm cu toții acest proiect legislativ –, prin acest proiect, practic, propunem reglementarea expresă a procedurii de emitere a ordinului de protecție. Termenul de soluționare a cererilor de eliberare a unui ordin de protecție, de maximum 72 de ore. Cred că este un număr de ore suficient și care pune la adăpost femeile care sunt agresate, care sunt victimele violenței domestice.

Vă mulțumesc foarte mult și vă rog să contați cu toții pe votul grupului nostru.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 180/22.X.2015

Mulțumesc tare mult.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare există puncte de vedere?

Dacă nu există, declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicată.

Inițiatorii?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului este prezent domnul Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Vă rog, domnule ministru.

Mulțumesc.

Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă special, care se încheie pentru durata unei misiuni de maximum 24 de luni și pentru care plata drepturilor salariale, a prestațiilor în bani și/sau în natură aferente desfășurării activității la utilizator se realizează în condițiile stabilite prin contractul de muncă temporară, pe când detașarea reprezintă o modalitate prin care se modifică un contract individual de muncă.

Având în vedere că misiunea de muncă temporară și detașarea sunt instituții juridice diferite, cu regimuri juridice distincte, nu considerăm oportună completarea prevederilor alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003 astfel cum au fost formulate în prezenta propunere legislativă și spre analiză și apreciem că reglementări cu privire la situația inversă detașării transfrontaliere, prevăzută de Legea nr. 344/2006, ar trebui să facă obiectul unui act normativ distinct.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul senator Frătean, președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, în 29 septembrie, a votat, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În consecință, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Părerea grupurilor parlamentare, dacă există.

Dacă nu există, declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul ministru Gabriel Lungu. Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

## Da, sigur.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține prezenta propunere legislativă, sub rezerva însușirii observațiilor formulate.

Mulțumesc. Comisia, vă rog.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Aceste amendamente, practic, reglează diferendele care au fost între inițiatori și Guvern. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale, dacă există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Inițiatorul, domnul senator, vicepreședintele Senatului, domnul senator Mitu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vorbesc în numele unui grup de inițiatori.

Art. 1 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii din sistemul public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Cuantumul acestei indemnizații reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși două salarii de bază minime brute pe țară.

Acest cuantum al indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.

Ca urmare a aplicării acestor prevederi a rezultat un fenomen pe care legea nu-l reglementează și care conduce la o aplicare neunitară, ce nu mai reflectă spiritul inițial al legii. La modificarea punctajului mediu nu se schimbă cuantumul indemnizației, ea rămânând la 50% din pensia de la data solicitării, cuantumul ei fiind mărit numai cu procentul de creștere a valorii punctului de pensie.

În esență, în cazul pensionarilor al căror punctaj s-a modificat ca urmare a recalculării, a adăugării unui stagiu de cotizare, indemnizația nu mai reprezintă 50% din pensia cuvenită inițial titularului, conform legii, ci o sumă diferită și mai mică decât jumătate din cuantumul pensiei.

Pentru acest motiv și pentru o reglementare unitară, vă rog să fiți de acord cu această propunere legislativă.

Mulțumesc inițiatorului.

Din partea Guvernului României, prezent pentru a-și exprima punctul de vedere, domnul Alexandru Oprean, secretar de stat.

Vă rog, microfonul 9.

**Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru acest demers legislativ punctul de vedere al Guvernului este încă în curs de elaborare. Însă, din punctul de vedere al Ministerului Culturii, considerăm oportună o astfel de inițiativă, deși nu avem observații de făcut. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, vă rog. Grupurile parlamentare. Nu există puncte de vedere.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Pașcan.

Iertați-mă. Domnul senator Pașcan, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este vina dumneavoastră, eu am ridicat mâna mai târziu.

Stimați colegi,

Este un proiect legislativ absolut necesar. Îmi pare rău că punctul de vedere exprimat este negativ din partea Guvernului, câtă vreme eu pe această chestiune am înaintat o interpelare ministerului de resort, care a admis, a recunoscut că este un vid legislativ din acest punct de vedere.

Prin urmare, este absolut necesar să promovăm acest proiect și cu aceste modificări câtă vreme tocmai se aplică neunitar. Unele direcții de muncă și pensii din țară recunosc și admit că trebuie updatat punctul de pensie în funcție de cum se modifică valoarea acestuia, și altele nu. Prin urmare, unii membri ai uniunilor de creatori beneficiază de un _upgrade_ la punctul de pensie corelat cu ce se întâmplă din punct de vedere legislativ și actualizat, iar ații nu. Și nu lămurește nimeni chestiunea. Era o chestiune pur de legalitate și de completare a legii. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Să vedem și părerea comisiei de specialitate, dacă tot ați invocat o asemenea chestiune. Domnule președinte, vă rog.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Dați-mi voie să fac și eu o observație. Guvernul s-a exprimat, prin vocea domnului de la Ministerul Culturii, că e de acord cu această propunere, ca să fie... undeva a fost o neînțelegere.

Mulțumim frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Mai există puncte de vedere în dezbaterile generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind sprijinul acordat copiilor și tinerilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale și profesionale.

Inițiatorul nu este prezent... sau este? Nu este.

Din partea Guvernului, prezent pentru această inițiativă, domnul András Király, da?

Este prezent, ca întotdeauna, domnul ministru. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Forma inițială a propunerii legislative a fost modificată în comisia de specialitate printr-o serie de amendamente, care nu numai că s-au formulat, dar au fost și acceptate.

În acest fel, Ministerul Educației dă un aviz favorabil propunerii.

Mulțumesc. Comisia, vă rog.

Doamna senator Andronescu, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile reunite, Comisia pentru muncă și Comisia pentru învățământ, au analizat timp de două ședințe acest proiect legislativ, care în esență încearcă să încurajeze performanța și să susțină performanța elevilor care provin din școlile din mediul rural.

Cred că formula aceasta cu care venim în fața dumneavoastră este și aplicabilă și este în același timp un punct important de sprijin pentru copiii performanți din mediul rural. De aceea, vă rugăm să votați legea, așa cum a rezultat din analiza și din dezbaterile celor două comisii.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Vă rog, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnule senator Cotescu, microfonul 2, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Eu cred că e printre cele mai importante legi care se dau privind învățământul din România. Aceasta va ajuta foarte mult, foarte mult la creșterea calității învățământului.

Copiii proveniți din mediul rural sunt copii sănătoși, copii dornici de muncă, copii care învață, învață ca să își creeze, să aibă o carieră, care să nu mai fie neapărat legată de un sat care întârzie să se dezvolte.

Nu e vorba numai de copiii performanți, că aceia, până la urmă, ar mai reuși, e vorba de copiii care au reale aptitudini, care n-au putut să aibă performanțe prea bune și n-ar putea să aibă dacă urmează școli din mediul rural, care știm în ce condiții sunt. E vorba de copii care trebuie să aibă media peste 7,50 și care, practic, vor putea să urmeze un liceu mult, mult mai bun decât l-ar putea face altfel. Un liceu bun, o școală bună, o bază bună înseamnă specialiști mai buni. Felicit inițiatorii.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Mihnea Costoiu, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mă raliez și eu susținerii comisiei. A fost o dezbatere amplă în comisie și acest proiect legislativ este rezultatul muncii comisiilor. Sunt modificări esențiale față de felul... de proiectul, scuzați-mă, depus inițial. Și aceste modificări fac proiectul legislativ aplicabil și îi susțin pe acei copii care vin din mediul rural pentru a învăța într-un liceu, în special ținând cont de faptul că liceele, marea majoritate, sunt în mediul urban.

Și eu susțin proiectul legislativ și este extrem de important... este important că a devenit un proiect legislativ aplicabil de către Ministerul Educației și autoritățile locale în forma în care a fost adoptat de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Domnul Tánczos Barna, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o inițiativă lăudabilă și este o inițiativă de susținut. Trebuie însă să atragem atenția Ministerului Educației că Parlamentul, Senatul, vine degeaba cu inițiative legislative de genul acesta dacă în sistemul de învățământ lucrurile se concentrează strict pe reducerea numărului de personal. Am avut lunile trecute... am fost martorii unor inițiative venite din partea ministerului – de fapt, dispoziții venite din partea ministrului și a secretarilor de stat din minister – de reducere a personalului nedidactic.

În felul acesta, elevii care vin în orașe și studiază la aceste licee și vor beneficia, sperăm, inclusiv de aceste sume, de acest sprijin financiar va trebui să fie cazați în internate la licee, unde, practic, personalul o să lipsească cu desăvârșire. Au făcut cei din Ministerul Educației reduceri de personal fără nicio rațiune și ajungem ca acești copii, care ar trebui să beneficieze de orele de studiu, de supraveghere, ar trebui să fie cazați în condiții bune în aceste internate, să fie cazați, practic, în niște..., gen cazărmi, unde stau foarte mulți în cameră, unde nu știm ce fac în timpul orelor de studiu,

nu știm cine îi supraveghează, pentru că, în funcție de numărul de personal dispus de minister, aceste persoane sau cele care ar fi trebuit să aibă grijă de ei au fost date afară.

Atrag atenția asupra acestui lucru și cred, sincer, că învățământul liceal nu se reduce strict la orele petrecute în cadrul școlii, ci, mai ales în liceele care au internat, trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă în orele de după program cu acești copii.

Dacă aceste legi, aceste instrumente financiare care vin în sprijinul copiilor vor fi adoptate de Parlament, trebuie să avem o reacție pozitivă și din partea ministerului, o atenție sporită asupra activității în afara orelor de școală în cadrul acestor internate.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată prin Legea nr. 71/2015.

Dacă inițiatorul nu este prezent, din acest punct de vedere, îl rog pe domnul Gabriel Lungu să exprime și punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează completarea cu un nou alineat al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, în sensul ca personalul care își desfășoară activitatea în Teatrul Evreiesc de Stat să beneficieze de sporul pentru activitatea de importanță națională, în mod similar cu personalul din instituțiile publice de spectacol și concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului București.

Prin această prevedere se înlătură o discriminare salarială între aceleași categorii de personal bugetar, care își desfășoară activitatea în aceleași tipuri de instituții publice de spectacol și concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului București.

Menționăm că în Legea-cadru nr. 284/2010 Teatrul Evreiesc este prevăzut, din punct de vedere salarial, la nivelul institutelor culturale de importanță națională.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc tare mult.

Comisia, domnule senator Frătean, vă rog.

Comisia pentru muncă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Legea este ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii legislative.

Se solicită listă de la liderii grupurilor parlamentare.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Inițiatorul?

Vă rog.

Domnule senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD, vă rog.

## Domnule președinte,

Fiind vorba despre o inițiativă legislativă, zic eu, de foarte mare importanță, am solicita retrimiterea la comisie, pentru o mai bună analiză, timp de o săptămână.

O săptămână, da?

Da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Hașotti.

A, domnul senator Puiu Hașotti.

Vă rog, microfonul central. Probabil legat de proiectul anterior, da?

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut să vin la microfonul central în primul rând să spun că e foarte corectă retrimiterea la comisie. Și voi argumenta și de ce.

Această propunere legislativă – într-adevăr, importantă, cu un impact național, dacă vreți, de mândrie națională – este corectă în principiu, numai că este făcută greșit. De ce? Pentru că decretul-lege ce urmează să fie modificat de către propunerea domnului Tomac – și în partea a doua a intervenției mele vă voi spune ceva incredibil, un fapt care s-a petrecut în Comisia pentru drepturile omului –, deci acest decret-lege se referă la cetățenii români și la regimul instaurat în România la 6 martie 1945, nu și la alte regimuri comuniste, respectiv Uniunea Sovietică.

Cred că retrimiterea la comisie este utilă, pentru că nu trebuie modificat doar textul din decretul-lege, trebuie modificat și titlul, cu atât mai mult cu cât în raportul prin care Guvernul arată că nu este de acord cu propunerea legislativă se invocă și Constituția. Deci trebuie acolo niște reglaje

foarte fine, în Comisia pentru muncă, astfel încât să nu se contrazică, să nu intre în coliziune cu Constituția.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru buget, finanțe au dat avize negative. Comisia pentru muncă a dat un raport favorabil. Și, încă o dată, nimeni – și toată lumea la Comisia pentru drepturile omului, cel puțin – nu a spus că Grupul Ilașcu, pentru că despre asta este vorba, nu ar merita, dincolo de recunoștința noastră, de onoarea, de tot ce vreți, tot ce este mai bun, să beneficieze și de niște drepturi materiale.

Încă o dată, îmi pare rău că nu este domnul Tomac aici, inițiatorul, dar nu putem să facem o lege, o propunere legislativă – o lege, în fond – care să intre în coliziune cu Constituția. Și noi tocmai asta am spus la Comisia pentru drepturile omului: fie facem altă propunere legislativă, fie modificăm în așa fel actualele prevederi, încât, repet, să nu intre în coliziune cu Constituția.

Ce face însă – și asta este partea a doua a intervenției mele – domnul deputat Tomac? Ca să vedeți urmașii lui Băsescu ce sunt în stare să facă și cum o învață Băsescu pe această tânără generație de politicieni să procedeze!

discuțiile din comisie.

Concluzia acestui distins domn, pe care domnul Băsescu, personaj cinic cum nu există altul acum în România..., că așa îi învață Băsescu, spune, nici mai mult, nici mai puțin, că cei care au luat cuvântul în Comisia pentru drepturile omului sunt agenți, spioni.

Așa îi învață Băsescu pe cei de la Mișcarea Populară să procedeze.

Ruși...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Ruși, bineînțeles că ruși.

Mulțumesc, domnule Motoc. Sigur, spioni ruși.

Spioni în favoarea Rusiei... sau a URSS-ului. Dumnezeu să-l înțeleagă și pe domnul Tomac.

Mai mult decât atât, într-o conferință de presă, având niște reacții corecte, în opinia mea, dar foarte virulente la adresa lui Traian Băsescu, un alt domn, de acolo, de la mine, din Constanța – o să mă ocup eu personal de el, o să spun eu opiniei publice cine l-a sprijinit în 2005 pe acel domn Palas –, îl copiază pe domnul Tomac și spune: „E spion sovietic, dom’le, Hașotti.”

Ei, vă dați seama. Ei, ăștia sunt oamenii pe care Băsescu îi învață politică. Și asta e noua clasă politică pe care o visează Traian Băsescu.

Să-l lăsăm în pace pe Traian Băsescu, că îl amintim prea des și cred că nici nu e bine.

Încă o dată, propunerea făcută de liderul Grupului PSD este judicioasă și cred că la Comisia pentru muncă trebuie făcute în așa fel reglajele fine încât să nu intrăm în coliziune cu Constituția. Și, pentru a nu intra în coliziune cu Constituția, cred că trebuie ca prevederile acestea să fie, eventual, extinse. Domnul senator Nicolae Vlad Popa are o propunere și cred că o va face Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, bănuiesc că explicați tot votul, că noi am depășit deja... Vă rog, microfonul 2.

Pe scurt. Într-adevăr, trei senatori PNL și un senator care este vicepreședintele comisiei au fost acuzați ca fiind agenți proruși și că suntem trădători de neam.

Îmi pare rău că nu e, dar o să-i spun în direct, o să-i spun în public domnului Tomac ce părere am eu despre modul acesta de a face politică și în relațiile dintre parlamentari. Pentru că acea presă nu a fost o presă făcută de un jurnalist, a fost presa aceea plătită, în care poți să scrii orice. Dar lucrurile acestea se preiau.

Într-adevăr, am o propunere și vreau să colaborăm ca acea propunere să fie primită, pentru că e vorba de o propunere fără discriminare, o propunere făcută pentru toți românii care au luptat și au pătimit pentru identitatea... pentru păstrarea identității naționale. Și o să o prezint în Comisia pentru muncă săptămâna viitoare.

## Mulțumesc.

Domnule Todirașcu, 30 de secunde. Au fost trei explicații la un vot de întoarcere la comisie. Vă rog să nu exagerați, microfonul...

Eu cred că trebuie să ne aplecăm foarte serios asupra acestei inițiative și măcar să le spunem prin această inițiativă, din punct de vedere istoric, să le spunem...

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

...să aibă un răspuns legal. Mulțumesc.

Domnul senator Frătean, microfonul 7.

## Mulțumesc.

Pentru că a fost invocată atât de des Comisia pentru muncă, ceea ce mă onorează, trebuie să fac trei precizări.

Pot accepta toate discuțiile de aici și poate că o săptămână e prea puțin față de profunzimea juridică a subiectului, dar aș dori să vă explic tuturor faptul că noi am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și faptul că acest grup are cetățenia română.

Vom analiza din nou, dar am vrut să dau această explicație colegilor.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am fost primul care a ridicat mâna, dar încerc să mă încadrez.

Vina este, ca întotdeauna, a secretarilor, șeful nu e de vină niciodată.

Vă rog, microfonul 1, pe scurt.

Am înțeles.

Explicația votului o împart în două.

Una este partea tehnică. Aș spune așa: Grupul Ilașcu, din câte știu eu, a obținut cetățenia română, deci cred că din punct de vedere juridic aspectele semnalate în plen s-ar putea să aibă soluție juridică.

La fel, dacă discutăm despre efectele comunismului atât în România, cât și în afara României, eu cred că separarea Basarabiei de România este un astfel de efect și care, iarăși, juridic se încadrează în obiectul discuției și cred că votul justifică reîntoarcerea la comisie.

Mulțumesc.

Ultimul lucru, sentimental aș vrea să spun. Eu sunt originar din Republica Moldova și vreau să vă spun că, atunci când Ilie Ilașcu a spus: „Te iubesc, popor român!”, această frază spusă atunci, acolo, în acele condiții, aici s-ar putea să fi avut un anumit ecou pe care eu nu-l cunosc, însă eu știu acel ecou, ecoul acelor cuvinte spuse atunci și recepționate de cetățenii Republicii Moldova.

Pentru renașterea națională, Ilie Ilașcu nu știu dacă este un erou – istoricii să ne spună –, dar este o jertfă a vremurilor noastre și a influențat enorm renașterea națională de acolo pentru reunificarea acestei națiuni.

Mulțumesc și eu.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și a art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Domnul senator Mitu, în calitate de inițiator, dacă se poate, pe scurt. Noi am studiat, fără nicio discuție, inițiativa. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încerc, însă e o explicație necesară, pe care vreau s-o dau tot în numele unui grup de inițiatori.

Această propunere legislativă a venit ca urmare a unor discuții mai ample pe care Comisia pentru muncă le-a avut cu reprezentanții fondurilor de pensii administrate privat și cu reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară.

Potrivit cadrului legal actual, Legea nr. 204/2006 și Legea nr. 411/2004, fondurile private de pensii sunt organizate ca societăți civile.

Prin lege, conținutul contractului-cadru de societate civilă, precum și modalitățile de modificare ale acestuia au fost încredințate spre reglementare secundară către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Însă, odată cu intrarea în vigoare, în 2011, a noului Cod civil, modificarea contractului de societate este posibilă doar în cazul în care există consimțământul tuturor asociațiilor.

Această prevedere face, practic, imposibilă orice modificare a contractelor de societate ale fondurilor de pensii private, având în vedere că acestea au fiecare între câteva sute de mii de membri și aproape două milioane de participanți, orice opoziție, fie și a unui singur participant, fiind suficientă pentru a împiedica orice modificare.

Până în prezent, încercările din realitate, care au vrut să modifice contractele de societate civilă, s-au lovit de opoziția unora sau a mai multor participanți, ceea ce a făcut, practic, să existe în prezent neconcordanțe între situația de fapt și conținutul contractului de societate civilă. Propunerea legislativă face tocmai această modificare, în sensul în care permite societăților care administrează fondurile private de pensii să facă modificări cu referire la denumirea societății, sediul societății, fără a mai fi nevoie de o unanimitate, respectiv cu majoritatea simplă a participanților la fondul de pensii.

Totodată, inițiativa legislativă pe care o propunem astăzi include și o măsură de protecție a participanților fondurilor de pensii, care fac opoziție la modificările contractului de societate, aceștia putând solicita transferul gratuit de la fondul de pensii în cauză, fără aplicarea vreunei penalități de transfer, legea prevăzând în prezent o penalizare de transfer de cel mult 5%.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

După explicația extrem de pertinentă a inițiatorului, nu pot să spun că pe această temă Guvernul a dat...

Există și o altă inițiativă cu obiect identic de reglementare. Principial, Guvernul este favorabil, cu amendamente pe textul comisiei.

Având în vedere însă că această lege a venit prima, vă rog să fiți de acord cu raportul comisiei.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Frătean. Vă rog, microfonul 7, pe scurt.

Comisia pentru muncă vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a propunerii legislative.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră, și-i rog pe toți colegii prezenți să voteze, raportul comisiei, care este de admitere a propunerii legislative.

Îi rog pe toți colegii, inclusiv pe cei care stau de vorbă, să voteze.

Raportul comisiei și propunerea legislativă au fost adoptate.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru adoptarea directivei UE în domeniul muncii – repausul săptămânal.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Lungu.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Directiva 93/104/CE, modificată prin Directiva 2000/34/CE, la care face trimitere inițiatorul în expunerea de motive, a fost abrogată și înlocuită, începând cu data de 2.08.2004, de către Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.

La art. 5 se reglementează repausul săptămânal și se prevede că statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze, în decursul unei perioade de șapte zile, de o perioadă minimă de repaus neîntrerupt de 24 de ore.

În ceea ce privește legislația națională, durata repausului săptămânal, stabilită prin Legea nr. 53/2003 – Codul muncii la art. 137 alin. (1), a fost modificată prin Legea nr. 97/2015, intrată în vigoare la data de 11.05.2015.

Concluzia, domnule ministru. Concluzia!

De la două zile consecutive, de regulă, la 48 de ore. Concluzia este că nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc tare mult. Comisia de specialitate, vă rog.

După o serie de avize negative, Comisia pentru muncă vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010.

Inițiatorul? Vă rog, microfonul 6. Este prezent. Vă rog, vă ascult.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă dorește să corecteze o inechitate din sistemul de salarizare de la nivelul administrației publice locale. Mă refer la personalul încadrat la cabinetul demnitarului, și anume la cabinetul președintelui consiliului județean și, respectiv, la cabinetul primarului localităților reședință de județ.

Legea administrației publice locale prevede că aceste demnități publice au caractere similare. Personalul încadrat la aceste cabinete prestează activități similare, însă Legea privind sistemul unitar de salarizare prevede încadrări discriminatorii pentru cei angajați la cabinetul primarului, și anume au salarii mult, mult reduse față de personalul angajat la cabinetul consiliului județean.

Fără a nega importanța consiliilor județene, trebuie să recunoaștem că primăriile – și în special primăriile localităților reședință de județ – au activitate mult mai complexă decât consiliile județene. Volumul de muncă nu este mai mic, dimpotrivă. Consiliile municipiilor reședință de județe, deseori, gestionează bugete de câteva ori mai mari decât consiliile județene, legătura cu cetățenii este mult mai strânsă la primării decât la consiliile județene, pentru că afectează mult mai direct viața cetățenilor, majoritatea municipiilor reședință de județ asigură servicii publice care depășesc cu mult limitele administrativ-teritoriale ale municipiilor, mă refer la servicii de sănătate, culturale, educaționale, edilitare și așa mai departe, și consider că nu este normală această discriminare negativă.

Inițiativa are ca scop încadrarea acelor maxim patru persoane de la cabinetul primarului municipiului reședință de județ la nivelul celor angajați la cabinetul președintelui consiliului județean.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și vă rog să sprijiniți această inițiativă.

Mulțumesc domnului senator Klárik László Attila. Din partea Grupului parlamentar al PSD, liderul acestuia, domnul Mihai Fifor.

## Domnule președinte,

Eu cred că este un proiect care ar fi trebuit să meargă în Comisia pentru administrație nu numai la aviz, ci și la raport, pentru că are ca obiect, cred că, în principal, administrația publică.

Așa că eu v-aș solicita s-o retrimitem la comisie pentru o săptămână, s-o vadă și Comisia pentru administrație la raport, nu la aviz și, după aceea...

Problema este că, dacă o trimitem numai pentru o săptămână, n-o să fie timp. Comisia care a fost...

Două săptămâni.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Comisia care a fost împuternicită pentru raport... Trebuie să cerem aprobarea Biroului permanent să intre și la administrație.

Două săptămâni.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

63 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Propunerea legislativă se retrimite la comisie.

Propunere legislativă pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Punctul 13, da?

Inițiatorul este?

Nu este prezent inițiatorul.

Doamna Ardeleanu Sanda sau doamna Turcan? Nu este niciuna.

Domnul Gabriel Lungu, din partea Guvernului României. Vă rog.

Potrivit Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, prin art. 1 pct. 6 este reglementată în prezent situația persoanelor care au titlul academic de doctor.

Prin urmare, inițiativa a rămas fără obiect.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc. Comisia, domnul Frătean.

Comisia vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Inițiatorul?

Domnule senator Bumbu, sunteți inițiator, da? Microfonul 6.

Dacă se poate, succint.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Chiar nu se poate puțin, de data asta...

Eu am cerut...

...pentru că este extrem de...

Eu am cerut, nu am solicitat obligatoriu.

...pentru că este extrem de importantă inițiativa, chiar dacă deranjează interesele unor persoane care beneficiază și au puterea unui lobby puternic, pentru că se referă la modificarea ASAS-ului...

Este greșit!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator, punctul 14. Dumneavoastră sunteți la punctul 16.

Iertați-mă, la mine este punctul 14, de asta...

## **Din sală:**

E la următoarea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci suntem la punctul 14 pe ordinea curentă a Senatului.

Vă rog.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut procedură, pentru că s-a modificat ordinea de zi inițială, astăzi, în Biroul permanent. Și, vă rog, când rostiți numărul proiectului legislativ, să spuneți și L-ul, că atunci nu...

Așa facem de acum încolo, că mi-am dat seama și eu că s-a făcut o modificare.

Deci punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (L316/2015).

Au fost mai multe, într-adevăr, pe această modificare. Dacă e inițiatorul.

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu. Vă rog.

Având în vedere prevederile art. 6 alin. (3) din Legeacadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, gestiunea sistemului de salarizare a personalului din unitățile sanitare publice din rețeaua Ministerului Sănătății și a autorităților administrației publice locale se asigură de ordonatorii principali de credite și de Ministerul Sănătății.

Totodată, Legea-cadru nr. 284/2010 reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice și, prin urmare, apreciem că acordarea zilei libere plătite pentru medicii care efectuează gărzi nu poate fi introdusă prin acest act normativ.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog, domnule senator Frătean.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

56 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri. Raportul comisiei a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L464/2015). Inițiatorul? Nu este.

Este, la asta este...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

La asta sunteți.

De acord, fără niciun fel de probleme.

Domnule senator, aveți cuvântul, dar îmi păstrez în continuare cererea...

Am înțeles, domnule președinte. Și foarte scurt.

...succint!

N-ați mai... ați precizat anterior, da.

Academia de Științe Agricole a fost înființată prin Legea nr. 45/2009 și, la art. 3 alin. (1), este precizat: ASAS este forul național de coordonare a activității de cercetare științifică în domeniul agricol, silvic, acvacultură, medicină veterinară, industrie alimentară, dezvoltarea rurală și protecția mediului.

La alin. (2) – ASAS este unicul succesor în drept pentru Institutul de Cercetări Agricole, Institutul de Cercetări Zootehnice, Academia de Agricultură a României și Institutul de Cercetări Agricole... Central de Cercetări Agricole.

Efectele acestor prevederi le vedem cu toții.

În cadrul Academiei, în cadrul coordonării științifice a Academiei se află Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie. El a fost subordonat Ministerului Agriculturii, iar acum este subordonat Ministerului Educației și Cercetării. Este un institut care se autofinanțează, printre foarte puținele din țară, dar care are patrimoniul, conform acestei legi, în proprietatea ASAS-ului.

Institutul de Cercetări Pedologice și Agrochimice, sub diferite denumiri, a fost înființat în 1927 din domeniile Coroanei. Drepturile au fost acordate în mod inalienabil, adică nu pot intra în circuitul civil. În ciuda acestui fapt, a fost deposedat de proprietăți, teren și clădiri, a urmat un proces, dar, conform Legii nr. 45/2009, institutul nu are dreptul să reintre în drepturi.

Tocmai de aceea venim să modificăm această lege.

Desigur, Consiliul Legislativ ne-a găsit două hibe mari: una formală, zic eu, pentru că zice că intră în contradicție cu legea – dar pe care vrem s-o modificăm, deci, după părerea mea, cade –, iar motivația principală este că nu se mai pot face naționalizări, dar eu precizez că ASAS-ul a primit proprietăți nu prin reconstituire, ci prin constituire și terenurile și clădirile au trecut din domeniul public în domeniul privat al ASAS-ului, ceea ce este contrar tuturor prerogativelor pentru care au fost înființate institutele din perioada interbelică.

Noi cerem să fie abrogat art. 3 alin. (2), pe care l-am citit, unde precizează că este unicul moștenitor a tot ce mișcă în agricultură, silvicultură, industrie alimentară, chiar și protecția mediului, și să modificăm art. 6 alin. (3) și (4), adică să facă excepție de la trecerea în proprietatea ASAS-ului exact acest institut, care este de o importanță extraordinară. Și vreau să vă spun că este singurul for real care armonizează legislația în domeniu de la Uniunea Europeană. Și vă dau un singur exemplu: monitorizarea sol-teren 8×8 este un program european și, de asemenea, programul în privința nitraților și nitriților.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere... Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

Domnul secretar de stat Daniel Botănoiu.

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că propunerea legislativă a avut un scop inițial plăcut, numai că nu putem să fim de acord cu propunerea inițiatorilor dintr-un motiv foarte simplu: avem la bază o hotărâre dată de Înalta Curte de Casație și Justiție care ne spune că tranșează definitiv în favoarea Academiei de Științe Agricole și Silvice acest imobil și acest teren.

Pentru acest motiv, vă rog să aprobați raportul comisiei.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul celor două Comisii, de agricultură și de învățământ, este un raport de respingere.

Și vă rugăm să susțineți acest raport, cu argumentele pe care le aduce Consiliul Legislativ, care ne trimite un raport negativ, de asemenea, și cu susținerea pe care a adus-o aici domnul secretar de stat.

În același timp, aș vrea să menționez, cu tot respectul pe care-l am pentru inițiatori, că Academia de Științe Agricole nu s-a înființat peste noapte, ea s-a înființat în 1913,

ca Societatea Națională pentru Agricultură. Și, din păcate, suntem în situația să spunem că, din ’97 încoace, deși avea în subordine toate institutele și stațiunile de cercetare și o suprafață de circa 160.000 de hectare, astăzi mai are circa 30.000 de hectare. Și eu cred că trebuie să avem un respect față de rolul pe care această instituție îl are în coordonarea științifică a agriculturii din România prin institutele de cercetare.

Mulțumesc mult. Dezbateri generale. Domnul senator Costoiu, microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Susținând și eu patrimoniul Academiei de Științe Agricole, trebuie totuși să stabilim un regim... sau trebuie să acceptăm un regim pentru Institutul Național pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, pentru că, în acest moment, suntem într-o situație complicată. Academia nu mai are în coordonare acest institut, care este în coordonarea Ministerului Educației, și este o problemă pe care trebuie s-o reglementeze deopotrivă Ministerul Agriculturii împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice, care solicită chirie unui institut al statului într-o clădire care aparține domeniului statului, pe de o parte.

Pe de altă parte...

Lucru care este inacceptabil!

...ceea ce s-a spus mai devreme, domnul senator a spus mai devreme, și anume faptul că institutul este un institut strategic, este foarte adevărat și, în momentul în care Academia a pierdut, prin ordonanță susținută și aprobată de Guvern, acest institut, a acționat cu represalii asupra institutului, lucru inacceptabil, de asemenea.

Deci, dacă această soluție legislativă... poate anularea... Ceea ce susținea domnul senator nu cred că este tocmai bine, și anume anularea dreptului Academiei de a fi moștenitorul institutului. Este mult mai complicat.

Trebuie să reglementăm situația institutului și a patrimoniului pe care institutul îl are. Și mă uit în mod special la domnul secretar de stat, pentru că știe despre ce este vorba.

Deci aș vrea să se înțeleagă ori să retrimitem această lege într-o formulă în care să reglementăm acest patrimoniu pentru institut, iar Academia, repet, trebuie să reacționeze și să revină într-o relație civilizată cu institutul.

Propunerea mea este să rediscutăm acest proiect legislativ, pentru interesul de care v-am vorbit, pentru că propunerea făcută în acest fel nu poate fi susținută.

Este o propunere personală, nimic mai mult, și vreau s-o luați ca atare, dar, repet, problema o cunosc foarte bine. Iar Academia nu are dreptul nici moral, nici legal să solicite... să se îndrepte asupra unui institut care a plecat din Academie, un institut național, în condițiile în care Academia de Științe Agricole și Silvice are foarte puține institute naționale în subordine sau a avut, mai bine zis.

Mulțumesc.

Domnul senator Barna Tánczos. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu cred că este normal ca Parlamentul, Senatul, Camera Deputaților să fie implicate într-o luptă a orgoliilor între două instituții ale statului. Atât ASAS-ul, cât și Institutul de Cercetare ar trebui să se concentreze pe programele de cercetare și să sprijine agricultura României prin proiecte de cercetare, și nu să ducă la acest nivel o dispută personală, a orgoliilor personale.

Aș vrea să reacționez foarte pe scurt la ceea ce a zis doamna ministru Andronescu.

ASAS-ul este, într-adevăr, o instituție emblematică a cercetării românești. A devenit însă, în ultimii 10-15 ani, o instituție care a patronat, direct sau indirect, foarte multe fraude și foarte multe afaceri private ale celor care erau implicați în institutele de cercetare sau în stațiunile de cercetare. Este un adevăr care trebuie spus, este un adevăr care nu poate fi ascuns sub preș.

Și singura salvare, practic, care a venit în sprijinul ASAS-ului a fost legea care... printr-o lege organică, printr-o reglementare a legii organice, a limitat sau a stabilit suprafața de teren care va rămâne în administrarea lor. Până atunci, atât samsarii imobiliari, cât și persoanele care lucrau în stațiunile de cercetare erau... lucrau cu un singur gând: să exploateze la maximum terenurile agricole care erau în administrarea acestor stațiuni de cercetare.

Sper ca tot sistemul, ASAS-ul și Institutul de Cercetare, să revină la gânduri mai bune, să se concentreze pe cercetare, ministerele să găsească soluții împreună, fără să implice în aceste dispute ale orgoliilor Parlamentul, soluții pentru asemenea probleme.

ASAS-ul nu cred că cere chirie, este în comodat clădirea respectivă. Comodat înseamnă folosință fără...

Fără bani.

...fără bani, fără plată.

Împrumut cu titlu gratuit. Da.

Este o problemă generală a cercetării și, încă o dată, apelul meu către institutele implicate și ASAS este să se concentreze mai mult pe cercetare și mai puțin pe lupta orgoliilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Mihăilescu. Bine ați venit! Vă rog, microfonul 3.

**Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Eram aici.

Ieri n-ați fost. S-a remarcat.

Am avut activitate politică și nu cred că doriți să vă zic.

Nu, nu, sigur nu. ( _Râsete în sală.)_

Vreau și eu să mă alătur acestor dezbateri care devin... pe această evoluție, vor deveni rare în mandatul următor, după 2016, pentru că se va încheia povestea ASAS-ului pe cale naturală, prin dispariție. Pentru că, dacă au mai rămas 30.000 de hectare și toată lumea, de la Guvern, Președinție și toată lumea, se chinuiește să nu le ia, e clar că suntem pe ultima...

Dar, aici, toată lumea are dreptate. Domnul Tánczos a avut perfectă dreptate, totul s-a transformat într-o chestiune în care nimeni... le analizează pe toate doar din punct de vedere contabil.

Aici, domnul Bumbu are o propunere clară să salveze clădirile.

Noi, la Popăuți – și doamna Federovici... – avem o stațiune de cercetare, care, iertați-mă, e ușor vetustă. Ea avea ca obiect îmbunătățirea mieilor de caracul și... căciulile durează mai mult decât... între două de genul acesta. Oamenii aceia, săracii, în timp și spațiu, au făcut pielicele maro, pielicele argintii, pielicele mai puțin..., dar s-a terminat, adică nu mai există o piață.

Sunt foarte mulți cercetători. Lupta pentru postul de director al acestei stațiuni depășește granițele țării, pentru că, totuși, acolo rămâne o suprafață agricolă importantă, pe care ar dori toți s-o exploateze.

De ani de zile sau cel puțin în ultimii trei ani această luptă a făcut ca stațiunea, practic, să nu mai lucreze. Acum toată lumea se chinuiește să organizeze un concurs. Nici nu vreau să mă gândesc cum se organizează, între tot felul de persoane cu diplomă. Cred că problema e ceva mai complexă. Într-adevăr, dacă textul din 2009 a fost atât de radical, cu termeni legați de proprietate... și de asta suntem legați de mâini și de picioare, că orice dăm noi la primul judecător se anulează. Dar, credeți-mă – o să-l rog tot pe domnul Botănoiu, că n-are ce să facă –, poate ne aplecăm pe această chestiune care, într-adevăr, așa se va întâmpla.

Va dispărea prin forța lucrurilor ASAS-ul, pentru că nici ei nu au capacitatea de manageriat, nici cei cu terenurile nu se vor liniști, nici așa suprafețe – cum se cheamă? – comprimate, constante nu pot să dispară din atenția celor care se ocupă de problema pământului în România.

Mulțumesc.

Doamna... Eu m-am mirat că nu luați cuvântul chiar la început.

Doamnă senator Doina Silistru, vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu mi-am spus părerea în comisie, pentru că fac parte din Comisia pentru agricultură. Și mi-am spus acolo punctul de vedere și eu cred că este destul de pertinentă, în baza a ceea ce... documentațiilor care au venit și a persoanelor care au venit și au susținut pro sau contra această inițiativă legislativă.

Într-adevăr, Academia de Științe Agricole și Silvice și, în special, vorbesc de toată cercetarea din agricultură, trece prin momente foarte dificile. Am avut discuții și cu domnul ministru al agriculturii, și cu domnul ministru de finanțe și sper ca în cel mai scurt timp să se ia o decizie politică în ce direcție vrem să mergem cu cercetarea științifică din agricultură. Și sper din tot sufletul ca ea să fie salvată.

Dar, practic, am deviat un pic de la această inițiativă legislativă. Nu era acesta subiectul, al salvării cercetării științifice agricole. Subiectul este ca o parte din clădirea Academiei de Științe Agricole și Silvice să treacă în proprietatea Institutului de Pedologie.

Având în vedere faptul că a fost un proces între aceste două instituții, decizia Înaltei Curți este definitivă și irevocabilă și dă dreptate ASAS-ului, noi nu putem, practic, să intervenim în această dispută, după cum au spus și câțiva colegi înainte. Este o luptă de orgolii. Și vreau să mai spun că directorul general al acestui institut nu a venit la susținerea acestui punct de vedere, practic, a venit directorul științific, care a venit cu un punct de vedere care nu poate fi susținut. Inclusiv Consiliul Legislativ a dat punct de vedere negativ. Și eu cred că nu noi, Senatul, putem rezolva această problemă, și Parlamentul, în general, nu poate rezolva această problemă.

Eu cred că și faptul că Institutul de Cercetări Pedologice a trecut din subordinea Ministerul Agriculturii și ASAS-ului în subordinea Ministerului Cercetării... cred că aici este și problema: cine va fi proprietarul?

Închei spunând că această inițiativă nu poate fi susținută în niciun caz.

Dacă Institutul de Pedologie va merge în continuare cu acest punct de vedere, nu poate să câștige, dacă dumnealor susțin că au dreptate, decât în justiție.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Vă rog, microfonul central. Cât doriți dumneavoastră.

Vreau să mai adaug și eu ceva.

Păi, doamnă...

Îmi pare rău pentru domnul senator Bumbu, dar, într-adevăr, domnul a susținut că plătește chirie Institutul de Pedologie. În niciun caz, au venit la comisie cei din ASAS cu toate documentele, din care reiese clar că sunt în comodat, deci nu plătesc niciun leu chirie.

Vă rog, domnule senator Bumbu, microfonul central.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

Chiar foarte scurtă va fi intervenția. Domnule președinte, Stimați colegi,

Într-adevăr, procesul existent nu a fost un proces al orgoliilor, ci un proces de supraviețuire, de o parte,

și un proces de altă natură, din altă parte. A fost câștigat pentru că s-a bazat pe Legea nr. 43/2009, existentă acum, pe care vrem să o modificăm.

Vreau să mai fac precizarea că nu numai prin Legea din 1927, ci și prin Legea nr. 1.676/1932, semnată de către Gheorghe Ionescu-Șișești, la art. 9, se consfințește trecerea tuturor terenurilor și clădirilor și a întregului inventar în folosință cu drept inalienabil... Dacă juridic se poate înțelege altceva decât că nu poate să-l ia nimeni, eu îmi declar nivelul scăzut de cunoștințe în domeniu.

Mai fac o precizare: că ASAS a fost înființat sub forma în care funcționează acum prin Decretul nr. 704/11 octombrie 1969 și fără să preia niciun patrimoniu. Și vă mai aduc... pentru că sunt în acest înalt for, poate și ca o formă politică de exprimare, că, de fapt, ASAS-ul are o înțelegere destul de discretă cu un antreprenor destul de controversat și acolo, în curte, în bulevardul Mărăști, se urmărește construirea unui hotel ultraelegant, cu beneficii reciproce.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Barbu, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Nu aș fi vrut să intervin, pentru că s-au spus aproape toate lucrurile, numai că m-a speriat foarte tare – și respectul pe care i-l port domnului Bumbu este de notorietate –, m-a speriat foarte tare seriozitatea cu care un senator al României vine la microfonul central al Parlamentului și spune să fim atenți cum votăm, pentru că este vorba – poate am tradus eu greșit, domnul Bumbu să mă corecteze – și de o posibilă mafie imobiliară în spatele unei legi promovate în Parlamentul României.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Afacerea de la Institutul de Cercetări Alimentare a dus la un scandal care, de ani de zile, este cap de afiș, condamnări până la 10 ani de pușcărie și așa mai departe și devalizarea statului român de zeci și zeci de milioane de euro sau dolari, depinde de perioada în care s-a făcut furăciunea.

Afacerea – și merg acum la povestea de la Brăila, pe care mulți dintre noi o știm, s-a discutat în Parlament – cu, iarăși, mii de hectare care trec sau nu trec. Afaceri în institute de cercetări! Da, îmi cer scuze, domnule Rotaru, că am invocat, era doar un scandal la vremea aceea, acum un an jumătate, doi. Trecerea unor astfel de zone dintr-o parte în alta doar pentru ca unii să profite și să ia teren agricol și să-l facă teren imobiliar sau să ia teren agricol și să-l facă afacere proprie, sau să ia teren agricol sau de cercetare și să-l facă subiect de afacere de tip mafiot este de o gravitate maximă. Știm asta cu toții. Ceea ce nu s-a discutat – și mă miră și ca fost ziarist, și ca senator, și ca cetățean – e dacă vreodată în România o generație poate mai valoroasă, poate mai aplecată către țară decât noi va dori să restarteze cercetarea românească, să o aducă acolo unde a fost – și, slavă Domnului, a fost între cele mai bune sisteme de cercetare din Europa, având în vedere ce a dat și în perioada comunistă, dar și mulți ani postcomunistă. Repet, și cu asta termin, doar pentru stenogramă, că știu că nu contează pentru mulți din sală ce spun, restartarea într-un viitor, indiferent cât de apropiat sau îndepărtat, al sistemului de cercetare în România va fi aproape imposibilă, tocmai pentru că noi, în decursul ultimilor ani, am discutat și, mai mult, am și votat astfel de legi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Stimați colegi, au fost dezbateri importante.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Anghel.

Doamna senator Anghel nu poate decât să fie poftită la microfon să încheie aceste dezbateri.

Vă rog, aveți microfonul 3 la dispoziție, doamnă Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc.

Aș vrea să explic de ce am votat în comisie „nu”. Pentru că sincer nu știu despre ce este vorba...

Nu știu unde se duce terenul...

Cine... Nu. Nu știu despre ce este vorba în privința terenului, iar eu, văzând cum sunt duși unii, rânduri, rânduri, cu cătușe la mână pentru niște terenuri, nu am să votez în viața mea să plece un teren dintr-o parte în alta. Să-și facă ce vor ei. Pe mine să nu mă amestece.

Am înțeles. Preventiv.

Declarăm închise dezbaterile ample pe care proiectul semnat de colegul nostru le-a stârnit.

Îi dau cuvântul doamnei ministru înainte de vot.

Vă rog, microfonul central. Nu se poate. E totuși Academia la mijloc.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îmi cer scuze că am solicitat o nouă intervenție.

Pentru cine pune sub semnul întrebării propunerea și raportul cu care cele două comisii vin în fața dumneavoastră, rog să citească raportul Consiliului Legislativ. Într-o proporție de peste 95% Consiliul Legislativ aprobă inițiativele legislative. Aceasta primește un aviz negativ, cu argumentații pe patru pagini. Vă rog să ne considerați că suntem oameni serioși și, când venim în fața dumneavoastră cu un raport, ne uităm la toate documentele care argumentează propunerea cu care noi venim în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult și eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr. 241/2006.

Dacă inițiatorul...

Domnule Deneș, nu sunteți inițiator. Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Daniel Botănoiu...

**Domnul Doru Ciocan** _– președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice_ **:**

Ciocan. Doru Ciocan...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Iertați-mă, așa apare la mine. Nu am nicio vină...

Sunt președintele Autorității de Reglementare în Servicii Publice, Doru Ciocan...

Domnule Doru Ciocan, știu cine sunteți. Problema este că la mine apare altceva. Și eu sunt legat de funcționarii mei, care sunt „extrem” de atenți. E a doua oară când se întâmplă, a doua ședință la rând.

Nicio problemă.

Vă rog.

## **Domnul Doru Ciocan:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta propunere de modificare a legii serviciului...

Doru Ciocan, președintele Autorității de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilități Publice.

Prezenta propunere de modificare a Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr. 241/2006 a rămas fără obiect, întrucât, prin Legea nr. 224/2015, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570 din iulie 2015 și republicată... și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 679 din septembrie 2015, s-au preluat aceste amendamente.

Deci punctul de vedere al Guvernului este același, că această propunere legislativă este rămasă fără obiect. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Între timp este prezent domnul deputat Traicu Rodin, în calitate de inițiator.

Vă rog, domnule deputat, nu știu cum este obiceiul la dumneavoastră.

## **Domnul Rodin Traicu** _– deputat_ **:**

La următorul. La 17 sunt, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A! Nu. Domnul Bumbu este la ăsta.

Nu mai dorește.

Comisia. Domnul senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 29.09.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitatea membrilor prezenți, să adopte raport de respingere. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Bumbu. Bumbu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## A! La următorul.

Declar dezbaterile generale închise. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Nu. Dar sunt cu spatele unii pe care nu-i interesează. Sunt prezenți în sală, așa, pentru discuții.

56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Raportul comisiei a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare.

Declar dezbaterile generale deschise. Îi dau cuvântul domnului deputat Traicu Rodin. Domnule deputat, pe scurt, vă rog.

Da... Modificările aduse Legii nr. 51/2006 se referă la acomodarea cu acquis-ul comunitar, pe de o parte, și cu acomodarea la noile condiții care apar în serviciile publice care necesită un nou cadru legislativ.

Este vorba de introducerea unor noi termeni, care definesc aplicarea la serviciul public a delegării de gestiune, a apariției operatorilor economici cu capital integral privat sau capital mixt, public și privat, pentru fiabilizarea acestui sistem de utilitate publică și aducerea sa în parametri economici corespunzători.

Vreau să vă dau un scurt exemplu, o modificare legislativă de acest gen va fiabiliza foarte mult, inclusiv... inclusiv relația dintre Electrocentrale București și RADET pentru municipiul București, care consumă 40% din energia termică la nivel de țară.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu tare mult, domnule deputat.

Din partea Guvernului României, domnul Doru Ciocan. Vă rog, domnule Ciocan, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pot să fac câteva referiri. Prin prezenta lege se introduc prevederi noi, prin care se redefinesc modalitățile de gestiune a serviciilor comunitare de utilități publice, tipurile de contracte de delegare a gestiunii și procedurile de aplicare în acord cu dreptul Uniunii Europene și în concordanță cu noul pachet legislativ privind achizițiile publice. Respectiv se clarifică noțiuni precum obligația de serviciu public sau compensația pentru obligația de serviciu public.

Prin prezenta inițiativă legislativă se urmăresc corelarea prevederilor Legii nr. 51/2006 cu alte dispoziții din legislația europeană și națională, clarificarea modalităților de gestiune a serviciilor comunitare de utilități publice, precum și a diferențelor dintre licențele de operare și licențele necesare participării la procedurile de atribuire a unui contract de delegare.

Prin modificările și completările propuse se introduc noi noțiuni în acord cu dreptul Uniunii Europene, ca, de exemplu, obligația de serviciu public, operator local, operator _in house_ , operator economic cu capital privat, public sau...

Mulțumesc. Poziția... Concluzia, vă rog.

Propunerile de modificare au scopul de a preîntâmpina eventuale blocaje... și este de acord cu modificările legislative.

Mulțumesc. Comisia, domnule senator Deneș, vă rog.

În ședința din 29.09.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Vă rog, microfonul central, domnule senator Ovidiu Donțu.

Stimați colegi, vreau să vă spun, încă de la început, că apreciez componenta de gestiune indirectă care se încearcă a fi introdusă astăzi în legislația românească.

Vă mărturisesc că acum doi ani mi s-a respins o propunere legislativă prin care am încercat să introduc gestiunea indirectă a serviciilor publice, tocmai pornind de la realități pe care le vedem în primării, prin faptul că, practic, în România, odată cu apariția Ordonanței de urgență nr. 34/2009, a Guvernului Boc, gestiunea directă a serviciului public a fost paralizată prin interdicția angajărilor la stat.

Practic, în șase ani, România a funcționat numai cu gestiunea delegată a serviciului public, cu consecințe extrem de nepotrivite asupra costurilor serviciilor publice.

Eu salut astăzi introducerea gestiunii indirecte în legislația românească, dar vreau să vă spun că sunt extrem de îngrijorat cu privire la cine plătește faptul că șase ani de zile România a funcționat cu o gestiune directă a serviciului public de către o primărie paralizată prin lege, cu o gestiune indirectă, deși existentă la nivel european, nepreluată în legislația românească, și cu o gestiune delegată, prin care, practic, nu s-au putut reorganiza serviciile publice, cu consecințe asupra prețului serviciilor publice către populație.

Eu salut această inițiativă și vă mărturisesc că sunt extrem de preocupat să găsim cauzele acestei situații în care ne găsim astăzi, că această prevedere apare în legislația românească abia acum. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Alte puncte de vedere de la grupurile parlamentare? Domnule senator Barbu, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Nu știu cum e cu șase ani și cine plătește, întrebarea este absolut pertinentă.

La trei ani, pot să îi răspund eu domnului senator: PSD-ul. În 2009 a guvernat România și în 2012 a preluat-o cu totul.

Deci pentru trei ani din cei șase răspunsul este: PSD-ul, domnule senator.

În ședința din 29 septembrie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Domnul senator Motoc. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul Valentin Iliescu. Aveți cuvântul, vă rog, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului încearcă să creeze cadrul legislativ pentru ca acele clădiri clasificate ca monument istoric în diferite clase să fie reabilitate și consolidate cu finanțare din partea primăriilor.

Este o schimbare de fond a Legii nr. 153/2011, în sensul că inițiatorii nu doresc numai repararea și întreținerea fațadelor construcțiilor monument istoric, ci trec deja într-o etapă superioară, aceea a lucrărilor de consolidare, care nu se pot limita la întărirea structurii anvelopante a clădirii, fiind necesare consolidarea, repararea elementelor structurale sau nestructurale interioare ale construcției.

Concluzia, domnule ministru.

În concluzie, nu suntem de acord cu inițiativa legislativă. Apreciem observațiile făcute în raport și susținem raportul de respingere a inițiativei legislative.

Mulțumesc. Comisia de specialitate.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu putem să trecem cu ușurință peste o asemenea propunere legislativă, care pornește de la rezolvarea unei probleme pe care o constatăm cu toții, și anume, în foarte multe dintre marile orașe, inclusiv în capitală, sunt probleme legate de existența unor ansambluri arhitectonice, a unor clădiri care nu se află în proprietatea consiliilor locale sau ale consiliilor județene, ci în proprietatea privată a unor persoane, care însă nu-și pot permite, din veniturile pe care le au, să reabiliteze din punct de vedere arhitectonic aceste construcții.

După cum bine știți, nici fondurile europene nu pot fi utilizate de către persoanele fizice pentru reabilitarea acestor construcții.

În aceste condiții, pentru a schimba această imagine ambientală, arhitectonică a orașelor în zone strict delimitate, și anume în centrele istorice, în zona siturilor și de protecție a monumentelor, în zonele construite protejate sau în centrele istorice ale localităților, precum și în stațiunile, localitățile, zonele turistice balneare, climatice și/sau balneoclimatice... Sunt de acord cu faptul că cu bani de la consiliile locale nu se pot realiza reabilitări de anvergură, inclusiv în zona consolidărilor acestor clădiri, pentru că asta presupune sume foarte mari.

Însă asigurarea acestor sume de la bugetele consiliilor locale pentru acele persoane care nu-și pot permite realizarea reparațiilor respective și recuperarea acestor sume, prin această taxă de reabilitare, care să fie după aceea aplicată pe o perioadă mai lungă de timp, este o soluție care, cu siguranță, poate fi pusă în aplicare.

Nu știu dacă o mai putem întoarce la comisie, pentru că, într-adevăr, nu sunt de acord cu această parte legată de lucrările de consolidare care să fie incluse în proiectul de hotărâre, însă legea trebuie să capete o formă care să asigure rezolvarea acestei probleme.

Vă mulțumesc.

Sunteți vicelider, puteți propune.

Atunci, propun retrimiterea la comisie și să venim cu amendamente..., cu atât mai mult cu cât colegii mei de la Camera Deputaților sunt cei care au depus această propunere legislativă. Pentru două săptămâni.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun întâi aprobării cererea făcută de un vicelider și continuăm dezbaterile după ce vedem soarta acestei cereri.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

Bine, a fost spontană... am văzut că a fost spontană solicitarea, dar...

15 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și nicio abținere. Propunerea a fost respinsă.

Domnule senator Deneș, în cadrul dezbaterilor generale, dar aș ruga, dacă se poate, succint. Ne apropiem de ora de finalizare a ședinței.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am considerat că trebuie să fac o mică detaliere a acestei propuneri legislative. Sigur, pornește de la o realitate, însă modalitatea prin care se propune soluționarea acestei realități legat de clădirile monumente istorice din unitățile administrativ-teritoriale este o soluție care, dacă s-ar aplica, ar fi una ilegală. Nu poți nici măcar un ban din taxele și impozitele locale de la unitățile administrativ-teritoriale să le aloci, mai ales în zona privată, societăți comerciale, persoane fizice.

Asta ar însemna că unitățile administrativ-teritoriale ar putea, prin acest raționament, de exemplu, să reabiliteze drumuri naționale. Ar fi total ilegal și ar încălca legile existente în România.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Da, sigur, ca întotdeauna, doamnă senator Anghel, încheiați dezbaterile.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu o întrebare pentru domnul ministru delegat.

Am înțeles că sunt probleme și Guvernul nu este de acord, da? Normal este să ne spună cu ce nu este de acord sau din ce cauză, să aibă o motivare. Totdeauna ne citesc niște fraze pompoase, lungi, din care nu înțelegi nimic.

Îl rog pe domnul ministru să-mi explice și mie de ce Guvernul nu este de acord și de ce Guvernul nu găsește o modalitate..., atunci să facă el o lege și să vină cu ea în Parlament, astfel încât astfel de clădiri să nu se mai dărâme.

## Mulțumesc.

O să-l rog pe domnul secretar de stat să pregătească răspunsul. Nu poate în numele Guvernului în niciun caz. Sigur, n-are abilitare din acest punct de vedere.

Și-l rog pe domnul senator Cristian Dumitrescu... microfonul 3.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Foarte scurt. Problema este mai mult decât reală. Trebuie să găsim o soluție la această problemă, pentru că nu poate mediul privat să facă aceste investiții.

Toate motivațiile pentru care proiectul legislativ este respins în ideea că nu e în concordanță cu legislația sunt absolut pertinente. Practic, e clar că nu putem să facem astfel de derogări de la legislația în vigoare.

Acest lucru însă nu înseamnă că nu trebuie să recunoaștem cât de importantă este nevoia de a avea o soluție. După 25 de ani, în capitalele de județ, în majoritatea localităților, arată mai bine blocurile comuniste decât clădirile istorice. Și nu este un lucru corect. Aceste valori riscă să fie... să dispară și, după ce a trecut cu tăvălugul comunismul peste toate centrele istorice din localități... și clădirile care au rămas se degradează sau sunt lăsate în mod intenționat să fie degradate, ca să se obțină terenul de sub ele.

Deci n-avem soluție la această inițiativă legislativă, pentru că ceea ce au propus... E făcută de cineva care n-a vrut să rezolve problema. A găsit o problemă care există, a găsit o problemă care atrage atenția, a propus o soluție care n-are nicio legătură cu realitatea, pentru că nu poate fi pusă în operă și cu ocazia asta zice: iată că cei de la PSD sunt împotriva prezervării patrimoniului național, a valorilor arhitecturale și a spiritului, dacă vreți, a orașelor și așa mai departe. Nu este adevărat.

Pe de altă parte, un astfel de proiect legislativ presupune să se facă așa cum se face în țările din Uniunea Europeană, occidentale, care de mult au găsit soluție exact în acest sens, cu sprijinul statului, cu reducerea cheltuielilor și așa mai departe. Asta însă înseamnă amendarea, când se face astfel de proiect de lege, în mod special, a altor proiecte de lege, spunându-se: prin derogare de la, articolul nu știu care... Acest fond poate fi creat, acest fond este un fond care este național, în anumite limite, se stabilește o listă de priorități: anul ăsta avem un milion de euro, salvăm 5 case. La anul încă 5 case, la anul încă 5 case și, în 25 de ani, le salvăm pe toate.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:** Motoc.

Domnul senator Motoc. L-ați stârnit. Microfonul central, vă rog.

Vreau să fac doar câteva precizări strict necesare. Nu e vorba de toate tipurile de proprietăți. Acei proprietari care posedă veniturile necesare pentru asta vor fi obligați, conform legislației în vigoare, să reabiliteze clădirile care fac parte din ansamblurile arhitecturale respective. Este vorba despre oamenii, despre acele persoane, proprietari, care dovedesc – și aici se precizează care sunt aceste cazuri – că nu pot să facă un asemenea efort financiar concentrat. Și, atunci, face consiliul local, în baza unei hotărâri de consiliu local, iar în baza Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală se introduce această taxă pentru reabilitare clădire istorică, care se ia de la respectivii cetățeni, cu anumite excepții, într-un termen mai mare de 10 ani. Deci nu este vorba despre un tratament uniform la toți proprietarii de asemenea clădiri, ci doar pentru cei care nu au posibilități financiare să facă acest efort.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Declar dezbaterile generale...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Stuparu Timotei.

Asta voiam să și... Altceva... Am spus că... Da, aveți dreptate. În afară de alte puncte de vedere, domnul ministru este dator cu un răspuns la dumneavoastră.

Vă rog, domnule ministru, pe scurt. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am cel puțin 6 argumente ca să susțin respingerea acestei inițiative.

Prezentați-le pe scurt doamnei senator, vă rog.

## Pe scurt. Pe scurt.

1. Cred că abordarea legii, așa cum și-a dorit-o inițiatorul, presupune o stabilire mult mai concretă a responsabilităților alocărilor de fonduri și sancțiunile pentru cei care nu le onorează.

În al doilea rând, acea taxă de reabilitare clădire istorică aplicabilă proprietarilor și asociațiilor de proprietari de clădiri monument istoric este o măsură inechitabilă, având în vedere că, din perspectiva actualei legi, ei trebuie să asigure din fonduri proprii și reabilitarea fațadelor.

În al treilea rând, aș vrea să spun că această nouă taxă vine în totală contradicție cu politica Guvernului, care-și dorește să reducă obligațiile fiscale ale cetățenilor.

În al patrulea rând, faptul că lucrările s-ar realiza inițial de către primării, ulterior ca 50% din valoarea acestor lucrări să fie asigurată de către asociațiile de proprietari, mi se pare exagerat și, din experiența aplicării Legii nr. 153/2011, nesustenabil.

Nu în ultimul rând – există, doamnă senator, menționează și raportul –, inițiatorii doresc să elimine un alineat, alin. (4) de la art. 34, care, în textul legii, nu există.

Dați-mi voie să vă spun că, din motive de natură de tehnică legislativă, Guvernul nu poate fi de acord cu această soluție.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Într-adevăr, un răspuns complet. Vă felicit, domnule ministru! Încheiem dezbaterile generale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii.

Raportul comisiei a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Explicația votului, după ce un sfert de oră a încercat domnul ministru, cu o argumentație care m-a convins pe mine. Pe dumneavoastră, sigur.

Microfonul 3.

Păi, m-a convins și pe mine. Am votat împotrivă. Voiam să-i mulțumesc domnului ministru și să-i spun că așa este un model de bună practică...

Mulțumesc tare mult.

...așa trebuie să ne prezinte motivele pentru care trebuie să respingem o lege sau s-o aprobăm.

## Mulțumesc.

Punctul 19, Propunerea legislativă privind folosirea documentelor create anterior anului 1990 care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, depuse spre păstrare permanentă la Arhivele Naționale și care conțin marcaje de informații clasificate.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Doamna Irina Alexe, din partea Guvernului României. Doamnă ministru, vă rog, pe scurt.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu este de acord cu adoptarea acestei propuneri legislative pentru mai multe considerente. Arhivele Naționale sunt ținute de aceleași obligații legale în materia protecției informațiilor clasificate ca orice alt deținător sau emitent de informații clasificate.

Legislația existentă în materia informațiilor clasificate stabilește dispoziții clare și proceduri de urmat de către emitenții și deținătorii de informații clasificate, astfel încât, pe de o parte, să se asigure protecția acestora, în conformitate cu prevederile legale, dar și, în același timp, să se poată da satisfacție și interesului public, și menținerii clasificării informației emise la nivel de excepție.

O astfel de materializare a intenției de reglementare pe care o propun inițiatorii nu se poate realiza fără o inventariere, în primul rând, a acestor documente clasificate, care sunt vizate de inițiativa legislativă, existând riscul diseminării unor informații sau date de interes pentru securitatea națională care, datorită nivelului de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirilor neautorizate, ar trebui protejate.

Pentru aceste considerente, suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnule senator Deneș, vă rog.

În ședința din 29 septembrie 2015, membrii Comisiei pentru administrație și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Să repetăm votul, atât. Este singura chestiune. S-a opus colegul, că, altfel, probabil că...

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Iar e pe forță aici? Cere liderul și...

N-a fost toată lumea atentă la solicitare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Îi rog pe colegii care sunt prezenți în sală totuși să voteze.

Dacă tot am făcut un efort și am rămas la ora de program,

o să vă rog să fiți de acord să repetăm votul.

Îi rog pe colegii care sunt prezenți în sală...

Nu sunteți de acord.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca**

**:**

Supune, măi, la vot!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi, nu, dar trebuie să ceară un lider, că, altfel, nu pot să...

Sigur.

Haideți să repetăm votul!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Dacă tot suntem prezenți și aveți cartele, indiferent de poziția pe care o exprimați, aș vrea să vă exprimați votul pentru raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

-

- 44 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, două abțineri. Raportul comisiei a fost adoptat.

- Propunerea legislativă a fost respinsă. Stimați colegi,

- Vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința de astăzi,

- să vă doresc succes, după-amiază, la comisii. Și mâine... Ne vedem, pentru ședința de plen, luni.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Păi, nu chiar așa. Pe procedură. Un lider cere...

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815124]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 180/22.X.2015 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei