Găvrilă Ghilea

Declarația politică se intitulează „În țara venitului minim garantat, salariul minim pe economie e leafă de... împărat!”. Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

După patru ani consecutivi de creștere economică, anul 2014 a marcat, în sfârșit, revenirea produsului intern brut la valoarea de referință raportată la finele anului 2008.

Însă, așa cum nu se face primăvară doar cu o floare, nici numai cu un singur indicator readus la nivelul maxim dinaintea crizei nu duduie economia.

De altfel, analiștii financiari au sesizat că dezechilibrul instalat pe piața muncii se menține și e greu de aplanat, din cele circa 650.000 de locuri de muncă desființate în economie, începând cu anul 2009, fiind recuperate mai puțin de jumătate, la finele anului 2014.

În aceste condiții, datele statistice confirmă deteriorarea pieței muncii, șomajul în rândul unor categorii sociale vulnerabile menținându-se încă la cote mari, fiind chiar mai ridicat decât la finele anului 2008.

Ce este mai grav este faptul că una din aceste categorii o reprezintă tinerii cu vârsta între 15 și 25 de ani, care nu sunt angrenați într-o formă de învățământ, a căror rată de ocupare a scăzut cu peste 6% raportat la același interval de referință.

De altfel, chiar dacă șomajul statistic s-a înscris pe un ușor trend descrescător, acest fenomen afecta la finele anului 2014 aproape 25% din tinerii sub 24 de ani, față de numai 18% în 2008, ultimul an de dinainte de criză.

Pe de altă parte, veniturile românilor au crescut, în medie, anul trecut doar cu 7%, influențate mai mult de majorările succesive ale salariului minim pe economie decât de performanțele economice ale entităților angajatoare.

Așa se face că, dacă în anul 2008 înregistram o masă salarială de 60 de miliarde de euro, care reprezenta 43% din PIB, la finele anului trecut același indicator se situa la numai 53 de miliarde de euro, reprezentând puțin peste 35% din PIB.

Este evident că această anomalie a fost generată în primul rând de plafonarea veniturilor a tot mai multor salariați la nivelul salariului minim pe economie, chiar dacă acest indicator a înregistrat creșteri succesive între 2011 și 2014, de la 670 la 900 de lei.

Conform datelor centralizate de Inspecția Muncii, numărul românilor plătiți cu salariul minim a crescut în numai trei ani de circa 12 ori, de la mai puțin de 90.000, la jumătatea anului 2011, la peste 1.000.000 de persoane, la finele anului 2014.

În acest context, dacă la sfârșitul anului trecut aproximativ 20% din numărul total al salariaților erau încadrați la nivelul minim de salarizare, ponderea lor va crește la circa 33% de la 1 ianuarie 2016, odată cu majorarea plafonului acestuia la 1.200 de lei.

În condițiile în care, începând de anul viitor, unul din trei români va fi plătit cu salariul minim pe economie, înseamnă că actualul Guvern a generalizat sărăcia străduindu-se să ne convingă că, în țara venitului minim garantat, salariul minim pe economie e leafă de... împărat!