Traian Constantin Igaș

Declarația politică se intitulează „Libertatea presei – o luptă continuă”.

## Stimați colegi,

Ziua mondială a libertății presei este marcată, anual, în data de 3 mai. Anul acesta este celebrată de UNESCO la Helsinki între 2 și 4 mai. Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.

Dezbaterile pe ce înseamnă lupta sau simpla respectare a acestui drept au însă rădăcini mai vechi și chiar în antiteză. În timp ce Napoleon Bonaparte spunea că nu a fost un dușman al libertății presei, dar a suspendat-o atunci când i-a blocat drumul, Umberto Eco spunea că, „atunci când cineva trebuie să intervină să apere libertatea presei, înseamnă că societatea sa este bolnavă.” Ambii au fost voci ascultate și respectate de societățile în care au trăit, de națiunile din care au făcut parte sau ale căror destine le-au condus. Dar fiecare își exprima clar poziția vizavi de acest drept fundamental.

## Stimați colegi,

Astăzi taberele s-au inversat, actorii s-au camuflat, nu mai știm cu siguranță dacă și cine luptă pentru libertatea presei este de bună-credință, dacă această luptă este pentru scopul proclamat sau pentru agende ascunse. Acest drept trebuie respectat, fără tăgadă! Dar să fie respectat și de cei care beneficiază de acest drept, și de cei care se supun anchetelor jurnalistice, voit sau prin prisma atribuțiilor exercitate în statul român.

Cu toate acestea, lansez un îndemn ca această zi să fie un prilej de reflecție asupra rolului și locului mass-mediei în societatea românească. Dreptul la libertatea cuvântului, precum și libertatea presei ca un corolar al acestui drept reprezintă valori fundamentale ale democrației pluraliste moderne. Fără ele nu ar putea fi imaginate multe dintre progresele realizate în lumea contemporană. Dacă aceste drepturi au fost cu greu dobândite în dificilul proces al nașterii democrației, ele sunt în prezent exercitate, pe alocuri, abuziv, în forme subtile de către cea care este una dintre principalele lor beneficiare și ar trebui să fie una dintre principalele lor apărătoare: mass-media.

Servirea interesului public și informarea corectă a cetățeanului sunt elementele esențiale ale acestei meserii, de jurnalist. Jurnalismul este un important serviciu public. Conform doctrinei liberale, presa nu contribuie numai la circulația ideilor și a informațiilor, ci și la supravegherea bunului mers al instanțelor puterii, al instituțiilor statului. Mass-media a devenit o instanță intermediară între cetățean și actul administrativ și politic. Acest câine de pază, conform literaturii de specialitate, are o mare putere, dar și o mare responsabilitate. Stimați colegi,

În calitate de reprezentanți ai românilor avem o interacțiune cu mass-media pe întreg mandatul de parlamentar. Indiferent de experiențele individuale, trebuie să avem în vedere că suntem responsabili de raportarea cu bună-credință la această instanță intermediară. Și fac un apel la jurnaliști de a se raporta cu aceeași bună-credință în activitatea lor, cu obiectivism și cu dorința de a prezenta întotdeauna adevărul.