Declarația politică se intitulează „Lista (sau gașca) lui Falcă”.
În ultima ședință de plen a Senatului în care au fost prezentate declarații politice, un coleg din PDL a prezentat o declarație intitulată „Vocația trădării în PSD”, prin care a adus critici virulente unor foști și actuali lideri ai Partidului Social Democrat. Declarația respectivă m-a îndemnat să prezint astăzi o declarație despre vocația corupției în PDL, partid care a cucerit teren politic în frunte cu fostul și actualul său lider, președintele Traian Băsescu, printr-un mesaj justițiar și printr-o retorică anticorupție. Culmea ironiei, după șase ani de retorică anticorupție la putere, PDL este pe cale să-l aleagă președinte pe un corupt aproape dovedit, primarul municipiului Arad, Gheorghe (Ghiță) Falcă.
De profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic din Timișoara, cunoscut drept un apropiat al președintelui Traian Băsescu, care i-a fost naș de căsătorie, precum și naș de botez copilului său, lansat în politică de socrul său, Gheorghe
Seculici (fost președinte al Organizației județene a PDL și al Consiliului Județean Arad, fost vicepremier și ministru al economiei în Guvernul PNL – PD, lider al cultului adventist de ziua a șaptea din România), devenit președinte al Organizației județene a PDL Arad și vicepreședinte național al PDL, primarul Aradului a fost dat deja favorit, într-o emisiune intitulată „100%”, de către primul purtător de cuvânt al șefului statului și al principalului partid de guvernământ, ministresa Elena Udrea: „Candidat la președinția partidului, până acum, din câte știu, cu mari șanse este primarul Aradului, Ghiță Falcă”.
Primarul Falcă are ambiții politice mari, având obiceiul să afirme în fața amicilor și discipolilor săi politici că ar fi putut deveni ministru de interne sau chiar prim-ministru dacă nu avea dosar penal.
După cum se știe, primarul Gheorghe Falcă are statut de inculpat pentru infracțiuni de corupție de peste trei ani, fiind trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită și abuz în serviciu contra intereselor publice. DNA a reținut în sarcina lui Falcă că, în calitate de primar, a primit mită, sub forma unui schimb imobiliar avantajos, o vilă pentru un apartament la bloc pentru a-i ajuta pe doi oameni de afaceri să obțină un teren din domeniul public al municipiului Arad la un preț de trei ori mai mic decât cel real.
Dosarul de corupție al lui Falcă a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Arad în data de 29.10.2007, sub nr. 4015/108/2007, dar a fost tergiversat până în prezent prin cereri de amânare pe diverse motive și prin invocarea unor excepții de neconstituționalitate, care au fost respinse, până la urmă, de Curtea Constituțională. Specialiști în drept penal care au consultat dosarul lui Falcă afirmă că probatoriul DNA este mai mult decât concludent și că inculpatul nu are șanse să scape necondamnat.
Relativ recent, respectiv după alegerile parlamentare parțiale din Colegiul electoral Hațeg, județul Hunedoara, câștigate de un candidat al opoziției, Gheorghe Falcă a intrat iar în vizorul instituțiilor anticorupție, după ce din convorbirile înregistrate ale unor lideri locali ai PDL a rezultat că, cu prilejul unei vizite electorale în zonă, în calitate de vicepreședinte național al PDL, Gheorghe Falcă ar fi promis unor primari din partidul său finanțări în sumă de cinci milioane de euro dacă PDL câștigă mandatul de deputat pentru care au fost organizate alegeri.
Deși a fost anchetat și inculpat pentru fapte grave de corupție, în ultimii șase ani primarul Falcă și-a constituit un cerc de putere personal la nivel național prin promovarea în funcții-cheie în diverse instituții fundamentale ale statului a unei suite de apropiați și fideli ai săi din județul Arad. Exemple sugestive în acest sens sunt secretarul de stat Eusebiu Pistru de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă Silviu Bian, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală Sorin Blejnar, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului Daniel Funeriu, chestorul Alexandru Tanco, adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române, secretarul de stat Ioan Dascălu de la Ministerul Administrației și Internelor, ministrul administrației și internelor Traian Igaș și generalul Florian
Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, șeful _de facto_ al acestei instituții.
Eusebiu Pistru a fost numit secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în ianuarie 2009, anterior fiind consilier județean și director al Autorității Rutiere Române (ARR) Arad. Soția sa, Gianina Pistru, este viceprimar al municipiului Arad, fiind subalterna de încredere a primarului Falcă. Eusebiu Pistru a fost tinichigiu și șofer, după care a absolvit liceul și facultatea la distanță (ID).
Nu numai Eusebiu Pistru a avut o meserie stimată de președintele Traian Băsescu, ci și alți discipoli ai primarului Falcă: ministrul administrației și internelor Traian Igaș a fost tâmplar, președintele Consiliului Județean Arad, fostul senator Nicolae Ioțcu, a fost fochist, deputatul Iustin ArghirCionca a fost chelner, iar deputatul Lucian Riviș-Tipei (fiul liderului cultului penticostal din România) a fost dresor de câini și patron al unei firme de bodigarzi (care a avut contracte bănoase cu Primăria Arad).
Secretarul de stat Eusebiu Pistru a intrat în atenția presei prin tentativa de a induce în eroare Consiliul Local și Primăria Timișoara referitor la constituirea Companiei Aviatice „Banatul” prin asociere cu consiliile județene Arad și Timișoara.
Președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă Silviu Bian, cu rang de secretar de stat, a fost promovat în funcție tot la începutul anului 2009. Silviu Bian a intrat în atenția opiniei publice printr-un recent interviu acordat ziarului „Adevărul”, în care folosește un limbaj suburban referitor la cetățenii României: „Noi nu trebuie să privim poporul român ca pe un popor de academicieni. Noi trebuie să facem o analiză a poporului așa cum e. Avem curve, bețivi, puturoși. Puturoși câți vreți.”
Chestorul de poliție Alexandru Tanco a fost promovat adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) în vara acestui an. În perioada 2007–2009 a fost șef al Inspectoratului Județean de Poliție Arad, fiind adus în această funcție din fruntea Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița-Năsăud. S-a remarcat prin faptul că, la mutarea la Arad, a solicitat și a primit în folosință o vilă somptuoasă, pe care i-a cumpărat-o Inspectoratul Județean de Poliție.
Chestorul de poliție Ioan Dascălu a fost promovat în această toamnă secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, în locul chestorului Dan Valentin Fătuloiu. Chestorul Dascălu îndeplinește funcția de prim-adjunct al ministrului administrației și internelor, având în subordinea sa Inspectoratul General de Poliție, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române, Comandamentul Național al Jandarmeriei și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (pompierii). Ioan Dascălu a fost coleg cu primarul Falcă la Institutul Politehnic din Timișoara și a deținut funcția de șef al Inspectoratului Județean de Poliție Arad în perioada 2005–2006.
Președintele Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) Sorin Blejnar, cu rang de secretar de stat, cel mai puternic om din Ministerul Finanțelor Publice, a fost până în 2005 inspector la Direcția Controlului Financiar de Stat a Județului Arad, fiind licențiat în management în construcții,
transporturi și telecomunicații la Facultatea de Științe Economice a Universității de Vest Timișoara și în științe juridice la Facultatea de Drept de la Universitatea de Științe și Arte „Gheorghe Cristea” din București. În anul 2005 a fost promovat comisar general adjunct al Gărzii Financiare Centrale, iar în ianuarie 2009 a fost numit președinte al ANAF.
Președintele ANAF Sorin Blejnar a fost acuzat de conducerea Sindicatului „Pro Lex” că-i chema la raport pe inspectorii care controlau „pe cine nu trebuie”. De-a lungul ultimilor ani, Blejnar a fost suspectat de implicare în contrabandă cu motorină și țigări, fiind cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța în dosarul nr. 949/P/2009. Numele lui Sorin Blejnar apare și în dosarul UCM Reșița, instrumentat de DNA și soldat recent cu mai multe arestări, care privește restituire ilegală de TVA în sumă de 60 de milioane de euro către firma afaceristului libanez Said Baaklini, cunoscut ca apropiat al ministrului dezvoltării regionale și turismului Elena Udrea, și în care a fost pus sub acuzare zilele trecute senatorul PDL Mircea Banias, președintele Organizației județene a PDL Constanța, cunoscut ca un apropiat al președintelui Traian Băsescu și al fratelui acestuia, Mircea Băsescu.
Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului Daniel Funeriu este originar din Arad, de unde a plecat în străinătate împreună cu părinții săi, înainte de 1989, la vârsta de 17 ani. A revenit după 20 de ani, lăudându-se în CV cu diplome obținute de la ONG-uri străine, pe care le consideră instituții de învățământ superior, și cu titlul de expert științific în nanotehnologii.
Daniel Funeriu este un ministru unicat al educației, în sensul că n-a activat, respectiv n-a profesat în învățământul românesc, iar prin titularizarea în fruntea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a obținut a doua și principala funcție publică în România, după ce anterior a fost consilier al președintelui Traian Băsescu pe probleme de educație și vicepreședinte al Comisiei prezidențiale pentru educație.
Daniel Funeriu a absolvit doar 11 clase și nu și-a echivalat studiile liceale și superioare în România. „Un ministru depășit de propriile ambiții”, după cum l-a caracterizat colegul său de partid Cristian Preda, europarlamentar PDL și până relativ recent decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București; un ministru care confundă cetățenia cu naționalitatea (a se vedea CV-ul, în care a consemnat: „Naționalitate – Română, Franceză”) și care nu și-a învățat propriul și unicul copil să vorbească limba română; un ministru care a promovat incompetența, impertinența și isteria în Ministerul Educației; un ministru care s-a remarcat prin lipsă de cuviință și de educație în fața Senatului României cu ocazia dezbaterii moțiunii simple cu tema „Educația – de la supraviețuire la colaps”, inițiată de un grup de senatori din PNL și PSD; un ministru care vrea să îngroape învățământul românesc printr-un proiect de lege care politizează sistemul de educație națională, încalcă autonomia universitară, cedează UDMR tot ce i-au refuzat celelalte partide românești în ultimii 20 de ani și discriminează elevii proveniți din rândul populației majoritare.
Senatorul Traian Igaș a fost promovat ministru al administrației și internelor în luna septembrie 2010, după demisia fostului ministru Vasile Blaga. Anterior, Traian Igaș a deținut funcțiile de lider al Grupului parlamentar al PDL și de președinte al Comisiei pentru regulament de la Senat. În 2008 a fost ales senator în județul Arad, iar în legislatura precedentă (2004–2008) a fost deputat. Anterior, a fost consilier județean la Arad și consilier local în orașul Pecica, localitatea sa de domiciliu. Este vicepreședinte al Organizației județene a PDL Arad și un colaborator apropiat al primarului Gheorghe Falcă, care-i este naș la un copil. Când venea la București, primarul Falcă se caza în apartamentul lui Igaș de la „Centre Ville ApartHotel” și era transportat prin capitală cu autoturismul repartizat lui Igaș de la Senat, în calitate de lider de grup parlamentar.
Ca parlamentar, Traian Igaș s-a remarcat ca inițiator al unui proiect de lege privind proclamarea unei zile naționale de rugăciune ca sărbătoare legală, pe care l-a promovat în calitate de adept al cultului penticostal. Potrivit „Realitatea TV”, s-a mai remarcat prin faptul că a cheltuit cei mai mulți bani pentru biroul său parlamentar dintre toți senatorii, în ultimele trei luni ale anului trecut (39.446 de lei).
Președintele Traian Băsescu a declarat recent pe postul public de televiziune TVR1 că se bazează foarte mult pe Traian Igaș, ca „tânăr jurist care știe legea”, în funcția de ministru al administrației și internelor.
Pentru a mă convinge că încrederea șefului statului este justificată, în data de 22 noiembrie anul curent i-am adresat ministrului Traian Igaș o întrebare privind pregătirea sa juridică, solicitându-i să-mi comunice la ce vârstă a absolvit Facultatea de Drept, la ce formă de învățământ universitar (la zi sau la fără frecvență), cu ce medie generală, precum și dacă a fost jurist practicant (judecător, procuror, avocat, notar sau consilier juridic) și în ce perioadă. Ministrul Igaș mi-a transmis un răspuns impertinent, prin care mă trimite să consult site-urile _www.igas.ro_ și _www.mai.gov.ro_ . Pe site-urile respective este menționat doar că este licențiat al Facultății de Drept a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, astfel că am fost obligat să mă adresez altor surse. Astfel, am aflat că profesia de bază a lui Traian Igaș este cea de tâmplar și că s-a remarcat ca disc-jockey în localitatea natală Pecica. Școala generală a urmat-o până în clasa a VII-a în comuna Jina, din județul Sibiu, unde tatăl său a fost șeful postului de miliție. Pregătirea liceală și universitară a domnului Constantin Traian Igaș este precară. A absolvit liceul cu dificultate, obținând bacalaureatul la vârsta de 24 de ani (în 1992), după ce a urmat clasele a IX-a și a X-a la Liceul Agricol din Miniș (de unde se spune că ar fi fost exmatriculat), iar clasele a XI-a, a XII-a și a XIII-a le-a terminat la seral, după o perioadă de șapte ani, la Liceul Industrial din Nădlac (cu profil prelucrarea lemnului) și la Grupul Școlar „Gheorghe Lazăr” din Pecica, localitatea sa de domiciliu, unde tatăl său a fost, de asemenea, șef de post. Iar Facultatea de Drept a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad (universitate privată) a absolvit-o la vârsta de 35 de ani (în 2003), la forma de învățământ la distanță și cu o medie mediocră (6,30). Este de reținut că rectorul acestei universități, Aurel Ardelean, fost senator PRM, a trecut în
PDL și i-a devenit coleg de partid domnului Igaș, obținând funcția de vicepreședinte al Organizației județene a PDL Arad și asigurându-i-se candidatura la Senat într-un colegiu din județul Arad la alegerile parlamentare din 2008.
După absolvirea Facultății de Drept, Traian Igaș nu a fost jurist practicant nici măcar ca și consilier juridic, deci aprecierile și așteptările șefului statului nu prea au acoperire. Realitatea este că ministrul administrației și internelor a absolvit o facultate de drept privată, la fără frecvență și cu note mediocre, și nu are nicio experiență în domeniul juridic și nici în administrația publică în funcții executive. Singura sa legătură cu Ministerul Administrației și Internelor este faptul că tatăl său a fost șef de post în regimul comunist în comunele Jina, din județul Sibiu, și Pecica, din județul Arad. Este evident că Traian Igaș este o simplă slugă, o simplă marionetă a nașului Gheorghe Falcă și a „supernașului” Traian Băsescu.
Generalul Florian Coldea, omul de încredere al președintelui Traian Băsescu și șeful _de facto_ al SRI, este originar din comuna Târnova, județul Arad. A absolvit un liceu industrial la Arad, a urmat un an la Politehnica din Timișoara și a absolvit Academia Națională de Informații la București, devenind ofițer în cadrul Serviciului Român de Informații. Potrivit unor rudenii apropiate, Florian Coldea a fost propulsat de către primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, care l-a prezentat și l-a susținut în fața președintelui Traian Băsescu. În primăvara anului 2005, când avea gradul de maior în SRI, președintele Băsescu l-a folosit în operațiunea de salvare prin răscumpărare a celor trei jurnaliști români răpiți în Irak, după care l-a promovat, la vârsta de 34 de ani, în funcția de prim-adjunct al directorului SRI, având rang de secretar de stat, și l-a avansat ulterior până la gradul de general.
La adresa generalului Coldea s-au lansat acuzații că ar fi fost folosit de președintele Traian Băsescu în operațiuni de poliție politică, ca de exemplu în cazul notelor scrise personal despre trei judecători de la Curtea Constituțională (Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu și Ion Predescu) după declanșarea procedurii de suspendare a actualului șef al statului, în aprilie 2007, sau în cazul urmăririi familiei senatorului PC Dan Voiculescu, care patronează trustul mediatic cel mai critic la adresa actualei puteri („Antena” – „Jurnalul Național”). La adresa sa s-au lansat acuzații de deturnare de fonduri în cazul răscumpărării jurnaliștilor români răpiți în Irak, respectiv că ar fi predat pentru răscumpărare doar 9 milioane de euro din suma cifrată între 12 milioane și 13 milioane de euro, care a fost alocată de statul român în acest scop. La adresa sa s-au lansat și acuzații de luare de mită, respectiv că ar fi primit suma de 350.000 de euro pentru încheierea unui contract de achiziții pentru SRI.
Informații referitoare la ultimele două acuzații au fost făcute publice de senatorul Cătălin Voicu, fost general al Serviciului de Protecție și Pază (SPP), în declarații făcute în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, și de generalul (r) Dumitru Iliescu, fost șef al SPP, în emisiunea „Știrea Zilei” de la postul de televiziune „Antena 3”.
Acuzația privind delapidarea a aproximativ 4 milioane de euro din suma alocată pentru răscumpărarea jurnaliștilor
români răpiți în Irak a fost susținută și de fostul procuror-șef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, în cartea publicată în 2009, cu titlul „Prădarea României” (la pagina 57), în care afirmă că a primit informații în acest sens din surse oficiale irakiene și americane.
La adresa sa s-au lansat și acuzații privind favorizarea soției sale, Dorina (născută Negru), ofițer SRI, prin promovarea în funcțiile de șef al Serviciului de Protocol al SRI și apoi director adjunct al Centrului de Psihologie al SRI și prin avansarea la gradul de locotenent-colonel în timp ce se afla în concediu pentru creșterea copilului, încălcându-se astfel regulamentele militare.
La adresa sa s-au lansat și acuzații privind favorizarea unui verișor primar de-al său, pe nume George Coldea, președinte director la firma „Medicare”, în afaceri cu aparatură medicală.
O ultimă acuzație adusă generalului Coldea este că ar fi provocat un accident de circulație în timp ce conducea în București un autoturism de serviciu sub influența băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din SRI, confirmate de surse din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în anul 2008, generalul Coldea și-a sărbătorit ziua de naștere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României Laura Codruța Kövesi, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând personal un autoturism de serviciu. Pe bulevardul Ștefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulație, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieșit de pe carosabil și a intrat cu autoturismul în copacii din fața Clubului Dinamo, avariind grav partea din față a autoturismului, inclusiv parbrizul și bordul acestuia. Circumstanțele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influența accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteți închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfășurat un meci de fotbal sau un alt eveniment la Stadionul Dinamo. Dosarul a fost mușamalizat ulterior de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a intervenției procurorului general al României, respectiv de procurorul-șef Ion Vasilache, promovat în această funcție de procurorul general Laura Codruța Kövesi și avansat ulterior de președintele Traian Băsescu la gradul de general. Miroase a favorizarea infractorului din partea procurorului general al României!
Primarul Gheorghe Falcă și-a constituit un amplu și puternic cerc de putere și la nivel local. În funcțiile de președinte al Consiliului Județean Arad a promovat doi apropiați și fideli ai săi, respectiv pe Nicolae Ioțcu (fost senator și lider al Grupului parlamentar al PDL în legislatura 2004–2008) și pe Călin Bibart, cărora le-a fost naș. Prefectul Bibart este originar din aceeași localitate (Târnova) cu generalul SRI Florian Coldea. Alți fideli importanți ai primarului Falcă sunt chestorul (recent promovat în acest grad) Ion Handra, șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad, și Aurel Mătiuț, șeful Direcției Regionale Vamale Timișoara, care controlează zona de vest a țării, precum și comisarul Marius Gancea, șeful Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Arad.
Stimați colegi parlamentari,
Stimați colegi din presă,
Stimați cetățeni ai României,
Oameni buni,
Acceptați ca această țară să devină o halcă a lui Falcă? Acceptați ca această țară să fie la cheremul corupților, nesimțiților, incompetenților, repetenților, delincvenților? Aceasta este noua clasă politică moșită și nășită de Traian Băsescu? Cu astfel de politicieni vor să modernizeze statul român președintele Traian Băsescu și premierul Emil Boc? Pe mâna cui lăsăm această țară?
România și românii așteaptă un răspuns urgent și tranșant de la noi.
*
Declarația politică se intitulează „Arestările de la Siret și Satu Mare – reglare de conturi în PDL”.
În calitate de senator al României și de vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, semnalez opiniei publice că în spatele anchetelor, reținerilor și arestărilor de vameși și polițiști de frontieră de la vămile Siret (județul Suceava) și Halmeu (județul Satu Mare), ambele situate la frontiera cu Ucraina, bine-venite în principiu, dar tardive prin prisma realizării obiectivului intrării României în Spațiul Schengen, se ascunde o reglare de conturi între grupările adverse din PDL, controlate pe de o parte de fostul ministru de interne Vasile Blaga, secretarul general al PDL, și pe de altă parte de actualul ministru al administrației și internelor Constantin Traian Igaș, împreună cu tutorele și nașul său politic Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad și vicepreședinte național al PDL, și cu președintele ANAF Sorin Blejnar. Simplificând și localizând, putem spune că asistăm la o răfuială între găștile PDL din Oradea și Arad.
Vămile românești de la frontiera cu Ucraina s-au aflat sub controlul oamenilor fostului ministru de interne Vasile Blaga, care i-a promovat în funcție atât pe șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, chestorul Ioan Buda, anterior șef al Direcției Regionale a Poliției de Frontieră Oradea, cât și pe șeful Autorității Naționale a Vămilor din România, Radu Traian Mărginean, care deține și funcția de vicepreședinte al ANAF, anterior șeful Direcției Regionale Vamale Oradea (unde și-a făcut Blaga „stagiatura” în perioada 1993–1996).
Vămile românești din vestul țării, respectiv de la frontiera cu Serbia (Moravița și Jimbolia, în județul Timiș) și cu Ungaria (Nădlac, Turnu, Curtici și Vărșand, în județul Arad), sunt controlate de grupul arădean Falcă – Igaș – Blejnar, care i-au promovat în funcții pe șeful Direcției Regionale Vamale Timișoara, Aurel Mătiuț, și pe șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad, Ion Handra, avansat la gradul de chestor de președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului Constantin Traian Igaș, printr-un decret prezidențial din 29 noiembrie 2010, deși un asemenea grad nu putea fi acordat pentru funcția deținută (de comisar-șef).
Prin operațiuni de genul celei de la Vama Siret, președintele Traian Băsescu și ministrul administrației și internelor Constantin Traian Igaș încearcă să dea o dublă lovitură: o lovitură de imagine prin care să convingă în al doisprezecelea ceas guvernele reticente din Uniunea
Europeană că România merită să fie primită în Spațiul Schengen și o lovitură de nimicire a grupului condus de Vasile Blaga, care aspiră la președinția PDL și adoptă o atitudine tot mai conflictuală față de șeful statului, care este și liderul informal al principalului partid de guvernământ.
Conform unor informații scăpate pe surse din DNA, săptămâna aceasta urmează să aibă loc anchete și arestări și la vămile din vestul țării, respectiv din județele Arad și Timiș. Sper să nu fie doar o operațiune de fațadă, menită să spele imaginea ministrului administrației și internelor Constantin Traian Igaș, pe care l-am acuzat recent, printr-o declarație și printr-o interpelare, că a fost implicat în contrabanda cu țigări din zonă.
Aștept să se meargă până la șeful Direcției Regionale Vamale Timișoara, Aurel Mătiuț, împotriva căruia procurorii de la Serviciul teritorial Timișoara al DIICOT au început urmărirea penală, în data de 13 ianuarie 2011 – la două zile după ce am efectuat o vizită de documentare în zonă –, pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, reținându-se în sarcina sa și a patru vameși din subordine că, în luna noiembrie 2010, au lăsat să intre în România două autotrenuri în care se aflau 33.600 de pachete de țigări de contrabandă provenite din Serbia, prin Vama Jimbolia (în care contrabanda este controlată de un parlamentar PDL de Timiș).
Aștept să se meargă până la șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad, chestorul Ion Handra, care în anul 2002 a fost destituit din funcția de șef al Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac de către șeful de atunci al Direcției Regionale a Poliției de Frontieră Oradea (actualmente chestor în rezervă, cu domiciliul în Satu Mare), întrucât autoritățile maghiare de resort i-au furnizat dovezi (înregistrări video) că ar fi fost implicat în contrabanda cu țigări.
Aștept să se ajungă la prietenul ministrului Igaș, Crăciun Dorel Găvruță, și la vărul primar al ministrului Igaș, Iulian Pontaș, ambii având domiciliul în Pecica și fiind cunoscuți ca implicați în contrabanda cu țigări în vămile Moravița și Nădlac.
Aștept să se ajungă la primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, la președintele ANAF, Sorin Blejnar, și la ministrul administrației și internelor, Constantin Traian Igaș.
Solicit procurorilor DNA să meargă până la capăt cu ancheta declanșată în cazul fostei șefe a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, având în vedere că, potrivit unor surse din această instituție, banii pe care i-a dat pentru numirea sa în funcție au ajuns în pușculița PDL pentru campania prezidențială din 2009, soldată cu realegerea președintelui Traian Băsescu.
Opinia publică trebuie să știe că fosta șefă a Vămii Halmeu a fost numită temporar în funcție în septembrie 2009, printr-un ordin semnat de președintele ANAF, Sorin Blejnar, la propunerea șefului Autorității Naționale a Vămilor, Radu Traian Mărginean. Opinia publică trebuie să știe că fosta șefă a Vămii Halmeu a predat suma de 130.000 de euro pentru numirea sa temporară în funcție unui om de afaceri din Cluj-Napoca, Liviu Florian, cunoscut ca apropiat și sponsor important al PDL. Opinia publică trebuie să știe că fosta șefă
a Vămii Halmeu nu a fost numită definitiv în funcție pentru că nu a achitat diferența pretinsă de 300.000 de euro și că, ulterior, președintele ANAF, Sorin Blejnar, l-a numit șef al Vămii Halmeu pe Gheorghe Țârlea, fost vameș la Vama Moravița, originar din Arad, cunoscut drept un apropiat al primarului Gheorghe Falcă.
Procurorii DNA au ocazia să demonstreze acum că sunt cu adevărat independenți, și nu doar simple marionete ale președintelui Traian Băsescu și ale camarilei sale.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.