Ion Popa

Declarația politică se intitulează „Proiecte de infrastructură strategică de importanță națională, tratate cu superficialitate de Guvernul Ponta”.

În această declarație politică voi trage un semnal de alarmă, dar și un apel pentru toți colegii senatori din județele Argeș, Vâlcea, Dâmbovița și Sibiu, care ar trebui, măcar pentru electoratul care i-a trimis în Senatul României, să aibă o atitudine cu privire la proiectele de infrastructură rutieră și feroviară care au impact asupra economiei din aceste județe.

În plin scandal privind corupția publică din aceste zone, în care primari, consilieri locali, consilieri județeni sau președinți de consilii județene sunt fie acuzați de corupție de către DNA sau de incompatibilitate de către ANI, prim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și ministrul transporturilor vin cu mesaje populiste de susținere a actorilor politici locali socialdemocrați, pentru a câștiga alegerile locale, dar concret nu este demarat nici măcar un proiect necesar județelor menționate mai sus sau nu sunt măcar reluate proiecte în curs de finalizare, cum ar fi tronsonul feroviar Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeș – Pitești.

Pe scurt, pentru a nu plictisi audiența din această sală, dar pentru a ajunge la urechile celor care au puterea să audă și pentru a oferi un subiect media jurnaliștilor, voi argumenta importanța strategică a căii ferate Râmnicu Vâlcea – Pitești, dar, de asemenea, nu pot uita proiectul de importanță națională, autostrada Pitești – Sibiu.

Proiectul feroviar neterminat Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeș – Pitești, început înainte de 1989, care scurtează cu 117 km distanța dintre București și Sibiu, poate fi trecut cu ușurință la capitolul eșecuri. Guvernul României a introdus ca prioritate în strategia sa pentru acest an construcția liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea – Vâlcele, un proiect mai vechi, pentru care nu s-au alocat fondurile necesare. Mai precis, s-a stabilit un cost al lucrărilor – 2,25 de miliarde de lei, circa 500 de milioane de euro în cinci ani –, dar, după ieșirea noastră, a liberalilor, de la guvernare, se pare că noul ministru al transporturilor nici nu vrea să audă de acest proiect. Lucrările erau aproape finalizate înainte de Revoluție, însă, după decembrie ’89, nu s-au mai continuat.

Pe scurt, de ce este mai important acest tronson feroviar decât alte lucrări de infrastructură dorite să fie finanțate de către Guvernul Ponta? Argumentele sunt clare și ar putea să devină oportunitate inclusiv pentru investitorii chinezi, prin care domnul Dragnea vrea să atragă fonduri pentru autostrada București – Alexandria sau linia feroviară de mare viteză București – Constanța.

Construcția porțiunii de cale ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea va scurta distanța parcursă de un tren între București și Sibiu cu 117 km. Mai mult, secțiunea de cale ferată, în lungime de 38,6 km, va contribui la creșterea cu 5% a traficului de pasageri și de mărfuri pe această rută, dar va contribui și la crearea a 2.000 de locuri de muncă pe toată durata lucrărilor. Această linie mai are menirea să scurteze distanța dintre București și Arad cu 60 de km, să descongestioneze traficul pe magistralele 300 și 200: București – Brașov – Sibiu – Deva – Arad și 900: București – Craiova – Orșova – Timișoara, dar și să creeze o legătură mai directă și rapidă între București – Pitești și Râmnicu Vâlcea – Valea Oltului și Sibiu. Mai mult, traversarea Carpaților s-ar realiza la o cotă de înălțime mai mică: de la 1.030 de metri în prezent, stația Predeal, la 450 de metri, tunelul Ploștina.