Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 8 aprilie 2014.

Vom începe sesiunea cu declarațiile politice. Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizate după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 41 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 27 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 11 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- senatori fără apartenență la grupuri parlamentare –

- 3 minute.

Pentru început, o invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela.

Îl rog să se pregătească pe domnul senator Burlea Marin.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică poartă titlul „Să le dăm o șansă bolnavilor de hemofilie!”.

Peste câteva zile este Ziua internațională a hemofiliei, o zi dedicată celor afectați de această boală ce face parte din categoria bolilor rare. În România, numărul celor care cunosc semnificația acestei zile este foarte mic. În fond, se estimează că numărul românilor ce suferă de hemofilie nu depășește 2.000 de persoane, majoritatea fiind copii și tineri.

Hemofilia este o boală congenitală ce nu se vindecă, dar, dragi colegi, se tratează! În România, bolnavii de hemofilie au acces la tratament numai în cazurile de urgență. Din acest motiv, viața copiilor și a tinerilor este o continuă luptă de supraviețuire. Speranța de viață a bolnavilor de hemofilie din Europa este de 70 de ani. Ei sunt activi, au o viață normală, chiar practică sporturi de performanță. În România, speranța de viață este de doar 20 de ani.

În prezent, România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai scăzută cantitate de factori de coagulare pe cap de locuitor. Bugetul alocat în 2014 este de 40 de milioane de lei, fonduri destinate nu doar pentru tratamentul hemofiliei, ci și al talasemiei, în condițiile unui minimum necesar de 176 de milioane de lei. De ani de zile, bugetul alocat bolnavilor de hemofilie din România este de patru ori mai mic decât cel alocat de Bulgaria și de 12 ori mai mic decât cel alocat de Ungaria.

În luna februarie i-am adresat ministrului Eugen Nicolăescu o interpelare privind situația bolnavilor de hemofilie. Reiau două dintre cele mai importante solicitări adresate Ministerului Sănătății:

– asigurarea accesului egal al bolnavilor de hemofilie din România la o terapie de substituție eficientă și performantă;

– înființarea Registrului național al bolnavilor de hemofilie. Asociația Română de Hemofilie și Asociația Națională a Hemofilicilor din România vor încheia parteneriate cu autoritățile locale și vor realiza acțiuni de sensibilizare, conștientizare a opiniei publice și a autorităților publice naționale cu privire la drepturile pacientului cu hemofilie, educația pentru sănătate, precum și la protecția socială a pacientului hemofilic. Primăria Orașului Voluntari este prima autoritate locală ce s-a alăturat ieri acestui demers.

Dragi colegi,

Vă rog să nu considerați nesemnificativ numărul bolnavilor de hemofilie. În spatele acestor bolnavi se află membrii familiilor acestora, cei apropiați lor, pentru că suferința celor dragi îi afectează în aceeași măsură și pe ei. Să luptăm împreună pentru un buget care să le garanteze hemofilicilor o viață normală, și nu doar o supraviețuire chinuită.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Burlea Marin. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Oprea Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Declarația mea se numește „7 aprilie – Ziua mondială a sănătății”.

În 1948 s-a desfășurat sub patronajul ONU prima reuniune internațională dedicată sănătății. 7 aprilie reprezintă Ziua mondială a sănătății. An de an, cu prilejul acestei zile se aduc în discuție probleme cu care se confruntă țara și, evident, probleme de sănătate la nivel planetar.

În acest an, tema este reprezentată – și a fost stabilită de forurile mondiale – de bolile transmise prin vectori, entități de dimensiuni mici care pot transmite omului diverși agenți patogeni ce provoacă diverse afecțiuni. Aceste maladii, precum borelioza Lyme, malaria, infecția cu virusul West Nile, encefalita de căpușă, febra hemoragică Denga, reprezintă cam 17% din patologia globală estimată pentru boli infecțioase.

De cea mai mare rată de mortalitate este răspunzătoare malaria, care în 2010 a cauzat 660.000 de decese la nivel mondial. În România, în 2011 s-au înregistrat 40 de cazuri de malarie și două cazuri confirmate de febră Denga, iar în 2012, 32 de cazuri de malarie și 3 cazuri de febră Denga.

Deoarece gradul de răspândire trece dincolo de granițele tradiționale, sunt necesare acțiuni și în afara țărilor în care aceste boli apar în prezent.

Institutul Național de Statistică ne informa în urmă cu câteva zile despre faptul că în 2012 a crescut numărul spitalelor din România cu 9. De fapt, s-au refăcut sau au început să funcționeze 9 din cele 30 de spitale desființate. Avem mai multe ambulatorii integrate, de specialitate. Numărul cabinetelor medicale independente a crescut, de asemenea, cu 260 de unități, iar cel al cabinetelor stomatologice independente cu 290 – acestea sunt unități private – și avem cu 160 mai multe farmacii. Rețeaua sanitară privată a continuat să se dezvolte, ca o alternativă pozitivă, astfel încât sunt 109 spitale private, cu 12 mai mult decât în anul anterior. Spitale nou-înființate: în județele Bacău, București, Constanța, Arad, Bihor. De asemenea, se remarcă o creștere în rândul cabinetelor de medicină de familie, al laboratoarelor medicale și de tehnică dentară.

Cel mai important, cred eu, este că a crescut numărul paturilor în spitale – și este necesar, în condițiile dezvoltării economice din România –, în centrele de sănătate, în sanatoriile balneare și în unitățile medico-sociale. Copiii au mai multe locuri în creșe – și cred că mai sunt necesare în continuare –, datorită creșterii numărului de paturi cu peste 1.000. Deci peste 1.000 de paturi de creșă. Avem nevoie însă de creșterea numărului de grădinițe de stat dedicate familiilor cu probleme sociale.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Se pregătește doamna senator Silistru Doina.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică are titlul „Guvernul Ponta nu este cel mai bun exemplu pentru Basarabia”.

Ridicarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova este un pas important în procesul de aderare la spațiul european. În acest context, România, prin experiența de membru al Uniunii Europene și al NATO, ar trebui să ofere cele mai bune lecții și să îi învețe pe vecinii noștri cum să evite greșelile pe care noi le-am făcut. Din nefericire, reprezentanții Guvernului Ponta, prin declarațiile publice, acționează exact pe dos.

În primul rând, vorbim despre mesajul iresponsabil al premierului lansat la reuniunea cu președinții de raioane din Republica Moldova. Astfel, în loc să dea un semnal clar despre importanța statului de drept și intransigența față de corupție, valori sacre în Europa, domnul Ponta plânge soarta președinților de consilii județene ai PSD, care sunt luați în vizor de DNA, și nu pentru că ar avea probleme cu legea, ci pentru că ar deveni prea populari. În același timp, consilierul șefului PSD, domnul Ionel Blănculescu, în ciuda contextului politico-militar nefavorabil din regiune, se găsește să critice acțiunile desfășurate de România pentru întărirea relațiilor cu NATO.

Iată cum reprezentanții puterii dau din nou dovadă de lipsă de responsabilitate în planul politicii externe și al sprijinului pe care Moldova îl așteaptă de la noi. Este motivul pentru care premierul trebuie să conștientizeze că Occidentul nu este terenul de joacă electorală pentru PSD, iar glumele de prost-gust nu ajută Basarabia să facă primii pași spre normalitatea europeană. Dacă nu reușește nici măcar atât, domnul Ponta ar face bine să se abțină de la declarații publice de acest gen, pentru că nu face rău doar României și vecinilor noștri de peste Prut, ci și întregii Europe.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Silistru Doina. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Iliescu Lucian.

domnului președinte Antonescu, rămân neclare. Nici acum, la atâta timp distanță de momentul despărțirii, acestea nu au fost explicate cu subiect și predicat, ca să știm și noi, în sfârșit, ce-am făcut de l-am supărat atât de tare încât să rupă o uniune cu un atât de formidabil succes la cetățeni.

În schimb, cu cât se apropie nu doar alegerile europarlamentare, ci mai cu seamă prezidențialele, diatriba liberală capătă accente nedorite și chiar ciudate. Știm că domnul președinte Antonescu este un bun vorbitor, de asta nu se îndoiește nimeni. De altfel, o mare parte din șarmul Domniei Sale stă în verb. Eu una îl ascult cu plăcere ori de câte ori am ocazia, dar, stimați colegi, vine o vreme când ori îți pui dopuri în urechi, ori te rogi, pur și simplu, pentru puțină liniște. Ascultându-l la nesfârșit, uiți că te afli aici nu pentru a te certa, ci pentru a guverna.

Deja am uitat de europarlamentare. Acum se discută cu mult aplomb despre cine pe cine susține în turul doi al prezidențialelor, dacă dreapta – consolidată sau nu – poate bate candidatul PSD, care, observ cu stupoare, știu mai bine alții cine e și așa mai departe.

Toate acestea sunt teme false, stimați colegi! Avem multe probleme, toate mult mai importante, de rezolvat. În 2012, am prezentat țării o sumă de obiective pe care trebuie, în continuare, să le gestionăm. Avem de plătit pensii, salarii, avem și un context internațional din ce în ce mai tensionat. Peste toate, pentru unii prilej de bucurie și binecuvântare, pentru alții un nou motiv de disperare – evident, pentru sărmanii încă mulți ai acestei țări –, se apropie sărbătorile de Paște.

Sper ca perioada aceasta încărcată de spiritualitate să mai calmeze din elanul celor care uită că politica justă înseamnă înainte de orice guvernare, nu un etern război al declarațiilor.

Noi ne vom păstra buna-credință la adresa partenerilor conjunctural plecați și mai cu seamă vom încerca să ducem cu bine sarcina guvernării. Până atunci, dați, domnilor, că aveți în cine! Dar nu uitați: ce nu ne omoară ne face mai puternici!

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Iliescu Lucian. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Pașcan Marius.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică mi-am intitulat-o „Dați, domnilor, că aveți în cine!”.

## Stimați colegi,

De ceva vreme, a devenit evidentă strategia electorală a domnului Crin Antonescu. Întreaga sa campanie de autopromovare în vederea câștigării alegerilor prezidențiale este un atac nesfârșit la adresa PSD, partidul – fost partener al PNL – care a rămas să ducă la bun sfârșit, de unul singur, Programul de guvernare al Uniunii Social-Liberale. Cred că nimeni în țara asta nu se mai îndoiește de buna-credință a PSD, rămas cu povara guvernării și riscurile, inclusiv electorale, care decurg din asta. Pe de altă parte, în continuare, motivele ruperii USL, care cad exclusiv în sarcina

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să prezint declarația cu titlul „Creșterea economică și sectorul terțiar”.

## Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se referă la creșterea economiei românești, o creștere economică într-o perioadă în care atât analiștii, cât și liderii politici ai lumii vorbesc cu prudență despre sfârșitul crizei economico-financiare.

Este îmbucurător faptul că România se află după un an de creștere economică și trebuie să înțelegem că această creștere este durabilă, este o creștere susținută cantitativ, dar și structural. Încă din 1930, din punct de vedere sectorial, economia a fost clasificată în:

- sectorul primar, incluzând agricultura, silvicultura,

- piscicultura, industria extractivă;

– sectorul secundar, cuprinzând industria prelucrătoare, construcțiile civile și industriale;

– sectorul terțiar, cuprinzând sfera serviciilor.

Mult timp, teoriile clasice susțineau că cele trei sectoare se caracterizează prin receptivitate la progresul tehnic și ritmurile de creștere a productivității muncii, sectorul cel mai receptiv, din acest punct de vedere, fiind considerat, pentru noi, sectorul secundar, iar cel mai puțin receptiv la progresul tehnic a fost considerat sectorul terțiar.

Tocmai progresul tehnic a demonstrat că teoriile clasice au avut o valabilitate restrânsă în timp. Tehnologia informației, poate cea mai dinamică în evoluția progresului tehnic, parte integrantă a sferei serviciilor, a demonstrat că și sectorul terțiar este la fel de receptiv la dezvoltarea științifică, tehnologică.

Recunoscând dinamica neașteptată a sectorului terțiar, a aportului din domeniul tehnologiei informației, tot mai mulți analiști economici vorbesc despre al patrulea sector în clasificarea economiei, pe care îl denumesc sectorul cuaternar.

Prin urmare, nu putem vorbi despre o creștere economică durabilă fără să avem în vedere toate sectoarele economiei, în egală măsură, poate chiar favorizându-le pe cele mai dinamice.

## Stimați colegi,

Indiferent de denumirea acestor sectoare ale economiei, majoritatea specialiștilor sunt de acord că viitoarea societate va fi bazată pe servicii. Acest fapt este deja o realitate în țările dezvoltate, unde ponderea serviciilor în ocuparea forței de muncă, în crearea PIB-ului, este de un procent de 60–70% și chiar peste 70% în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Canada.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Pașcan Marius. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Lazăr Sorin.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Opriți jaful asupra avuției naționale!”.

La finele săptămânii trecute, Palatul Parlamentului a găzduit, în Sala „Avram Iancu”, forumul „Transilvania furată”, eveniment la care au participat lideri ai mai multor asociații și fundații reprezentative ale societății civile românești, profesori universitari de marcă, foști ambasadori români, ofițeri în rezervă, reprezentanți ai administrației publice, politicieni, jurnaliști.

În cadrul dezbaterilor, a fost subliniat caracterul anticonstituțional al renunțării cu ușurință, de către Guvernul României, la bunurile Fundației Gojdu, nerespectând testamentul marelui mecena Emanuil Gojdu. Este vorba de o valoare estimată la peste 7 miliarde de euro, împreună cu uzufructele bunurilor Gojdu.

S-a cerut Guvernului, Parlamentului și autorităților competente să dispună de urgență reluarea demersurilor pentru preluarea moștenirii Gojdu. În acest scop, Biserica Ortodoxă Română a fost invitată să ia toate măsurile necesare în vederea redobândirii acestei moșteniri.

O parte însemnată a dezbaterilor a fost dedicată examinării retrocedărilor ilegale și abuzive care au avut și au loc în Transilvania, dar și în alte regiuni ale României. În acest context, au fost invocate și menționate o serie de exemple și practici ce afectează avuția națională și, implicit, siguranța națională a României. A rezultat astfel pierderea a sute de mii de hectare de terenuri, păduri și a zeci de mii de imobile retrocedate prin acte false, în Transilvania, Moldova și în alte zone geografice ale României.

Forumul solicită Parlamentului, Guvernului, Președinției, Parchetului General, CSAT, precum și altor autorități ale statului, până la adoptarea unor noi reglementări, să se stopeze de urgență toate actele de retrocedări de terenuri și imobile, retrocedări care aduc daune majore și prezintă mari riscuri pentru viitorul României. În acest sens, se solicită o nouă legislație menită să anuleze retrocedările de până acum și să introducă restricții și condiționări. Conform Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920, toate bunurile și terenurile aflate pe teritoriul Transilvaniei, din perioada Imperiului Austro-Ungar, au intrat în proprietatea României. Ba, mai mult, acestea au fost plătite până la ultima centimă în coroane-aur. În consecință, toate retrocedările din Transilvania sunt ilegale. Este invocat în acest sens și art. 20 alin. (2) din Constituție, conform căruia tratatele internaționale au întâietate în fața legislației interne. Ca urmare, autoritățile judiciare sunt solicitate să ancheteze toate cazurile de retrocedări pe căi ilegale și cu acte false de care se face responsabilă mafia retrocedărilor.

Mulțumim, domnule senator. Îl invităm la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin. Se pregătește domnul senator Popa Ion.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În fiecare an, în data de 7 aprilie, se celebrează Ziua mondială a sănătății, zi ce marchează întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății în anul 1948.

Această zi reprezintă o oportunitate pentru fiecare dintre noi să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună.

În acest an, tema campaniei este reprezentată de bolile transmise prin vectori. Aceștia ne pot pune sănătatea în pericol atât acasă, cât și atunci când călătorim sau suntem la muncă.

Scopul campaniei prilejuite de Ziua mondială a sănătății este de a sensibiliza populația, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice în privința amenințării pe care o reprezintă vectorii și bolile transmise prin aceștia și, mai ales, stimularea familiilor și a comunităților pentru a acționa și a se proteja.

Deoarece bolile transmise prin vectori încep să se răspândească dincolo de granițele tradiționale, acțiunile întreprinse trebuie să fie extinse și în afara țărilor în care aceste boli apar în prezent.

Dragi colegi,

Este deosebit de importantă tema campaniei din acest an, mai ales dacă ne gândim că bolile transmise prin vectori sunt răspunzătoare pentru 17% din povara globală estimată pentru toate bolile infecțioase.

Boala transmisă prin vectori cu cea mai mare mortalitate, malaria, a cauzat în 2010 aproximativ 660.000 de decese la nivel mondial. În România, în anul 2011 s-au înregistrat 40 de cazuri de malarie, iar în 2012 au fost notificate doar 32 de cazuri confirmate, toate de import.

Cred că avem cu toții o imagine de ansamblu asupra situației bolilor transmise de vectori și consider că ocazia Zilei mondiale a sănătății este una propice informării populației asupra acestor riscuri și, mai ales, asupra măsurilor prin care ne putem cu toții apăra de aceste boli.

Nu în ultimul rând, salut și susțin campania de celebrare a Zilei mondiale a sănătății la noi în țară, campanie ce are sloganul „Entități mici, pericol mare!” și este coordonată de Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică.

Mulțumim, domnule senator. Îl invităm la microfon pe domnul senator Popa Ion.

Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Ghilea Găvrilă.

Declarația politică se intitulează „Proiecte de infrastructură strategică de importanță națională, tratate cu superficialitate de Guvernul Ponta”.

În această declarație politică voi trage un semnal de alarmă, dar și un apel pentru toți colegii senatori din județele Argeș, Vâlcea, Dâmbovița și Sibiu, care ar trebui, măcar pentru electoratul care i-a trimis în Senatul României, să aibă o atitudine cu privire la proiectele de infrastructură rutieră și feroviară care au impact asupra economiei din aceste județe.

În plin scandal privind corupția publică din aceste zone, în care primari, consilieri locali, consilieri județeni sau președinți de consilii județene sunt fie acuzați de corupție de către DNA sau de incompatibilitate de către ANI, prim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și ministrul transporturilor vin cu mesaje populiste de susținere a actorilor politici locali socialdemocrați, pentru a câștiga alegerile locale, dar concret nu este demarat nici măcar un proiect necesar județelor menționate mai sus sau nu sunt măcar reluate proiecte în curs de finalizare, cum ar fi tronsonul feroviar Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeș – Pitești.

Pe scurt, pentru a nu plictisi audiența din această sală, dar pentru a ajunge la urechile celor care au puterea să audă și pentru a oferi un subiect media jurnaliștilor, voi argumenta importanța strategică a căii ferate Râmnicu Vâlcea – Pitești, dar, de asemenea, nu pot uita proiectul de importanță națională, autostrada Pitești – Sibiu.

Proiectul feroviar neterminat Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeș – Pitești, început înainte de 1989, care scurtează cu 117 km distanța dintre București și Sibiu, poate fi trecut cu ușurință la capitolul eșecuri. Guvernul României a introdus ca prioritate în strategia sa pentru acest an construcția liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea – Vâlcele, un proiect mai vechi, pentru care nu s-au alocat fondurile necesare. Mai precis, s-a stabilit un cost al lucrărilor – 2,25 de miliarde de lei, circa 500 de milioane de euro în cinci ani –, dar, după ieșirea noastră, a liberalilor, de la guvernare, se pare că noul ministru al transporturilor nici nu vrea să audă de acest proiect. Lucrările erau aproape finalizate înainte de Revoluție, însă, după decembrie ’89, nu s-au mai continuat.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Coca Laurențiu.

Declarația mea politică se intitulează „Bomboana amară de pe coliva românilor”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca și cum cele 35 de noi taxe și impozite introduse deja în cele 23 de luni de guvernare a cabinetelor Ponta nu ar fi fost suficiente, supraaccizarea carburanților auto, începând cu luna aprilie, a reprezentat bomboana amară de pe coliva românilor pusă la dospit de PSD și aliații săi.

Guvernul a deschis robinetul prețurilor la combustibili, în condițiile în care, începând cu 1 ianuarie 2014, prin modificarea metodologiei de calcul al accizei în lei, mai operase deja o majorare a acesteia cu 7%, ceea ce a generat primul val de scumpiri din acest an.

Actuala majorare a prețurilor carburanților va genera, la rândul ei, creșteri de prețuri și tarife în cascadă, care se vor regăsi în coșul zilnic de consum al românilor, parcă tot mai strâmt și mai găurit, astfel încât nu vor fi afectați doar posesorii de autovehicule, ci întreaga populație a țării.

Guvernul nu a reușit nici măcar să explice care este destinația banilor smulși din buzunarele românilor, premierul și ministrul finanțelor încurcându-se în minciuni în declarațiile publice, unul susținând că banii se duc în autostrăzi, iar celălalt precizând că, dimpotrivă, banii vor fi folosiți pentru plata de pensii și salarii.

Românii au dreptul să cunoască adevărul: banii se vor duce, de fapt, la baronii locali și clientela lor politică, pentru ca mașina de cules voturi să funcționeze ca unsă în cele două campanii electorale ale PSD din acest an.

Și, pentru că nu prea are cu ce realizări să se prezinte în fața electoratului și nici nu a reușit să bifeze toate criteriile necesare aderării la Spațiul Schengen, Guvernul PSD nu s-a lăsat până nu ne-a aliniat la bunăstarea comunitară măcar în privința prețurilor la benzină și motorină.

Astfel, ca urmare a majorării accizei, prețul final al carburanților din România a ajuns unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, în timp ce salariul mediu net pe economie ne plasează în partea inferioară a clasamentului statelor europene.

La fel ca în cazul reducerii TVA la pâine, nici măsura fiscală a majorării accizei la carburanți nu va genera sporuri de venituri bugetare, deoarece cererea internă este deja pe o pantă descendentă, înregistrând o contracție de 8% în anul 2013, conform datelor furnizate de Petrom.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Coca Laurențiu. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Zisu Ionuț.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „7 aprilie – Ziua mondială a sănătății”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dedic prezenta declarație politică Zilei mondiale a sănătății, dar și unor dezbateri care au avut loc în țara noastră în ultimul timp asupra politicilor din domeniul sănătății.

De altfel, marcarea în fiecare an, în data de 7 aprilie, a Zilei mondiale a sănătății, în urma unei decizii luate încă din anul 1948, în cadrul primei Adunări Mondiale a Sănătății desfășurate în Geneva de către Organizația Mondială a Sănătății, are menirea să ne reamintească importanța acestor valori ale sănătății pentru fiecare comunitate și pentru fiecare familie sau persoană. Dacă anul trecut Ziua Mondială a Sănătății s-a axat pe bolile cardiovasculare, anul acesta, Ziua Mondială a Sănătății aduce în vizor bolile infecțioase cu transmitere prin vectori precum țânțari, muște, căpușe și altele.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății ne spun că, din aceste cauze, aproximativ jumătate din populația globului este expusă riscului de infectare cu malarie, febră galbenă, borelioză și alte boli. Și în țara noastră autoritățile publice, precum și organismele sanitare de profil se luptă cu vectori infecțioși precum cei amintiți, care devin tot mai persistenți și mai rezistenți la tratamentele aplicate.

## Stimați colegi,

Marcăm anul acesta Ziua mondială a sănătății la o săptămână după ce fostul ministru al sănătății a depus și a dezbătut la Camera Deputaților o moțiune simplă pe tema listei medicamentelor compensate. Discuțiile și disputele dintre noi pe problema politicilor sociale, printre care sunt și acelea referitoare la sănătate, fac parte din firescul exercițiului politic și profesional pe care trebuie să-l purtăm în Parlamentul României. Dar mi se pare de tot râsul ca, după ce timp de un an și jumătate nu ai reușit să adopți o listă a medicamentelor compensate, să ai pretenția ca ministrul care te-a urmat să rezolve problema în mai puțin de o lună!

Ridic și acest subiect, deoarece, dincolo de disputele politice, consider că trebuie să dovedim seriozitate atunci când abordăm această problematică. Fuga de răspundere sau aruncarea răspunderii pe seama celor care ne vor urma nu ajută nici bolnavii, nici sistemul de sănătate.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Zisu Ionuț.

Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Butnaru Florin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică din dimineața asta se numește „Răsplata Guvernului pentru elevii olimpici: suta de lei și un borcan de magiun”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Onorată audiență,

Declarația pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră se naște dintr-un sentiment firesc de stupoare și indignare în legătură cu maniera batjocoritoare în care Guvernul înțelege să trateze valorile naționale și viitorul acestei țări.

În această perioadă, la Pitești și Mioveni se desfășoară trei concursuri naționale, și anume Olimpiada de informatică, Olimpiada de limbi clasice și Olimpiada de mecanică. Instituțiile locale argeșene s-au pregătit temeinic pentru găzduirea unui eveniment atât de important pentru elevi, părinți și cadre didactice și merită o apreciere deplină pentru eforturile depuse.

Din păcate, nu pot spune același lucru despre Guvernul României. Dimpotrivă, premiul oferit de Executiv, prin Ministerul Educației Naționale, constă în simbolica sumă de 100 de lei, care amintește mai degrabă de promisiunile lui Nicolae Ceaușescu din 1989 decât de maniera firească de recunoaștere și încurajare a performanței. În aceste condiții, nu pot să nu mă întreb cât valorează în ochii prim-ministrului și ai ministrului educației acești copii și performanțele lor academice, cu care ne pot reprezenta cu cinste oriunde în lume? Cine știe câte ore de muncă stau în spatele acestor rezultate remarcabile, câte eforturi și sacrificii sunt făcute atât de elevi, cât și de familiile lor pentru atingerea acestor performanțe?!

De aceea, cred că orice guvern responsabil care nu și-a pierdut iremediabil bunul-simț ar trebui să vină urgent cu scuzele de rigoare. Cunoscând însă, ca și dumneavoastră, viziunea prim-ministrului asupra performanțelor academice cinstite și importanța pe care o acordă muncii oneste, nu cred că vom fi martorii unui comportament decent din partea Domniei Sale.

După cum se poate observa din declarațiile publice, Victor Ponta este mai curând preocupat să dea speranțe celor care au probleme cu DNA decât să prezinte scuze cetățenilor cinstiți și muncitori ai acestei țări, care sunt mângâiați numai cu majorări de accize și creșteri de prețuri. Pentru șeful premier, urgența se referă la pregătirea terenului pentru alegerile prezidențiale, nu la soluțiile pentru problemele din educație sau la remedierea gravelor erori comise.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Butnaru Florin. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Tișe Alin.

Bună ziua!

Titlul declarației mele politice este „Munca în folosul comunității”.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă atrag atenția asupra unui aspect deosebit de interesant: munca în folosul comunității și reglementarea acestei sancțiuni în țara noastră.

S-a constatat, în nenumărate cazuri, că legea este deficitară, în sensul că nu se prevede o soluție eficientă pentru situația în care contravenientul refuză executarea acestei sancțiuni. Astfel, potrivit art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002, observăm că, „în cazul în care contravenientul, cu rea-voință, nu se prezintă la primar pentru luarea în evidență și executarea sancțiunii, se sustrage de la executarea sancțiunii după începerea activității sau nu își îndeplinește îndatoririle ce îi revin la locul de muncă, judecătoria, la sesizarea primarului, a unității de poliție sau a conducerii unității la care contravenientul avea obligația să se prezinte și să presteze activitatea în folosul comunității, poate înlocui această sancțiune cu sancțiunea amenzii”.

Iată de ce ar trebui conceput un mecanism care să asigure realizarea scopului legislației privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. În acest fel, se va aplica principiul dreptății în cazuri cât mai variate în care, din păcate, nu se poate recupera prejudiciul sau altă pagubă materială prin metode clasice.

Dragi colegi,

Este deosebit de necesar ca reglementarea sancțiunii de prestare a unei activități în folosul comunității să fie mai clară și mai cuprinzătoare pentru ca această sancțiune să funcționeze cu adevărat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tișe Alin și-l rugăm să se pregătească pe domnul senator Rotaru Ion.

personalului, a managerilor, nicidecum a sistemului guvernamental. În acest caz se află Unitatea de Primiri Urgențe Cluj, alături de alte unități de primiri urgențe din țară, care au nevoie urgentă, pentru funcționare, de bani.

Situația UPU Cluj este una specială. Acest spital deservește locuitorii nu numai din Cluj-Napoca sau din județul Cluj, ci deservește întreaga Transilvanie. De asemenea, este un spital universitar de importanță regională.

UPU Cluj are nevoie urgentă, pentru a putea funcționa, de circa 2,5 milioane de lei, bani pe care, din păcate, Guvernul României nu-i găsește să-l finanțeze.

De asemenea, este un spital prin care omul are primul contact cu sistemul sanitar în caz de urgență. Să resuscitezi un pacient pe o targă, din lipsă de paturi și finanțare, este o crimă și este un act inuman.

PSD să facă ceea ce trebuie și ceea ce a promis! Să taie resursele financiare de la reabilitarea drumurilor comunale, de la ministerul domnului Dragnea, unde banii sunt alocați oricum discreționar din pixul ministrului și în funcție de culoarea politică a baronilor locali, și să-i direcționeze spre unitățile de primiri urgențe din țară! Consider că salvarea vieții oamenilor este mult mai importantă decât un drum sau decât altă investiție pe care Guvernul Ponta dorește s-o facă.

În același timp, îi întreb public pe ministrul sănătății și pe premierul Ponta:

Unde sunt spitalele regionale de urgență promise? Când va fi finalizat măcar primul spital de acest gen din România? Cât vom avea de așteptat până când sistemul va funcționa normal, în condiții normale?

Suntem sătui de ineficiența și superficialitatea cu care Guvernul tratează sistemul sanitar. Dorim să vedem dacă acești bani vor fi alocați acolo unde sunt absolut necesari pentru a salva viețile omenești sau sunt mai importante drumurile comunale, pentru că aduc voturi de la primari, și mai cu prioritate, pentru că urmează două campanii electorale.

SOS – Salvați unitățile de primiri urgențe din țară!

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Rotaru Ion. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Bumbu Liviu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul României trebuie să finanțeze unitățile de primiri urgențe, unde românii vin în situații critice, de urgență”.

Stimați colegi,

Periodic, putem constata, fie prin intermediul mass-mediei, fie personal, unii dintre noi, că spitalele din România funcționează la limita de avarie. Singurul motiv pentru care ele continuă să funcționeze este dedicarea medicilor, a

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Voi relua o temă a zilei: „Ziua mondială a sănătății” – titlul declarației politice de astăzi.

Doamnelor și domnilor senatori,

De peste două decenii, sistemul sanitar românesc parcurge o reformă fără de sfârșit. Din 1990, la conducerea Ministerului Sănătății s-au perindat 25 de miniștri, ceea ce înseamnă, în medie, un ministru la un an, fiecare cu propriile măsuri, cu propria viziune asupra a ceea ce înseamnă un sistem de sănătate performant.

Instabilitatea este una dintre cele două mari cauze generatoare de probleme care macină pe zi ce trece acest sistem, cea de-a doua reprezentând-o subfinanțarea.

Emigrarea medicilor, în special a celor tineri, este un fenomen ce se acutizează pe măsură ce se alimentează prin sine. Cu cât numărul medicilor din țară se împuținează, cu atât este mai mare presiunea asupra celor care rămân aici și care trebuie să facă față unui număr tot mai mare de pacienți. Într-o perioadă în care, pe măsură ce medicina avansează, evoluează și virusurile sau bacteriile și apar mereu noi provocări, nu ne putem lipsi de medici și nu ne putem lăsa viața la latitudinea eficienței vreunui leac băbesc sau a diverșilor vindecători, iar odată cu apariția suplimentelor alimentare autotratamentul cu tot felul de pilule-minune este tot mai frecvent și periculos.

Sănătatea are nevoie de o finanțare corectă poate mai mult decât oricare alt domeniu. Fără a desconsidera sau a minimaliza importanța celorlalte domenii, sănătatea este direct legată de viața fiecăruia dintre noi, ceea ce îi justifică caracterul primordial, cu atât mai mult cu cât statisticile ne arată că românii nu stau prea bine la capitolul sănătate, în ultimii ani apărând maladii ce fuseseră eradicate în România, înmulțindu-se, de pildă, cazurile de tuberculoză.

În domeniul sănătății, în anul 2013 Guvernul a asigurat alocarea a aproximativ 90 de milioane de lei pentru continuarea proiectelor finanțate de către Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a suplimentat bugetul Ministerului Sănătății, în urma rectificării bugetare, prin alocarea unui miliard de lei pentru acoperirea unui neîncasări de 500 de milioane din taxa de clawback și pentru plata medicamentelor și serviciilor. S-au redeschis 14 spitale dintre cele închise de către Guvernul PDL, au fost deblocate 1.110 posturi din sănătate și s-au deschis cinci noi centre prin extinderea sistemului SMURD la nivel național, cu contribuția autorităților locale.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bumbu Liviu. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Todirașcu Valeriu.

Mulțumesc, domnule președinte. „Potențialul agricol nu e suficient pentru performanță”

Ambasadorul Norvegiei la București considera, nu cu mult timp în urmă, că România are un potențial enorm în agricultură, dar că situația actuală din agricultura și industria alimentară din țara noastră este un adevărat paradox. În cadrul unei conferințe de presă, în care a fost anunțată disponibilitatea norvegienilor de a acorda o finanțare nerambursabilă de 306 milioane de euro pentru România, ambasadorul norvegian le-a spus celor prezenți verde în față: „Voi, românii, puteți hrăni 80 de milioane de oameni, dar importați două treimi din alimente. Este cel mai mare paradox, o nebunie!”

Ambasadorul norvegian avea perfectă dreptate. Ocupând locul cinci în Uniunea Europeană din punctul de vedere al suprafeței totale arabile, dacă ar ajunge la o productivitate la nivelul blocului european, România ar putea să-și dubleze producția agricolă, să-și tripleze exporturile de produse alimentare și să hrănească patru țări de mărime similară.

Agricultura românească operează în prezent doar la jumătate din potențialul de productivitate, comparativ cu lideri în domeniu, ca Franța. Însă potențialul este uriaș. România are teren de calitate, un port mare la Constanța, acces la Dunăre și un grad de absorbție a fondurilor comunitare care poate crește în continuare. Potențialul este într-adevăr uriaș, dar asta nu ajunge. Ce ne îndepărtează totuși de adevărata performanță?

În primul rând, cred că dotarea slabă a exploatațiilor agricole cu echipamente de irigații limitează drastic capacitatea fermierilor de a lupta împotriva vremii nefavorabile, iar impactul condițiilor meteo adverse a fost semnificativ de la an la an. 2013 a fost un an agricol foarte bun, în parte pentru că am avut soare și ploaie atunci când a fost nevoie de ele, dar și pentru că începem să vedem roadele unor subvenții acordate la timp, ale investițiilor făcute în modernizarea agriculturii în ultimii ani, ale evoluției modului în care agricultorii români încep să-și abordeze meseria.

În al doilea rând, fermierii au nevoie de subvenții mai mari tocmai într-un an mai greu. Agricultorii au nevoie de stabilitate, au nevoie de mai multă susținere, au nevoie să știe pe ce se bazează atunci când își fac planurile pentru următorul ciclu de producție. Incertitudinea constantă nu face decât să ducă la o reducere a investițiilor în agricultură, în ciuda potențialului pieței de a absorbi producția.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu.

Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Frătean Petru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Ce poate ucide mai mulți pacienți: ineficiența managerială din universități sau cea din spitale?”.

Doamnelor și domnilor senatori,

„Din cauza disfuncțiilor sistemului sanitar din România mor anual peste 60.000 de oameni, în fiecare an «dispărând» populația echivalentă a unui oraș de talia Sloboziei sau Giurgiului.” Acesta a fost un citat din raportul Comisiei prezidențiale care a studiat, în 2008, problemele din sănătate.

Disfuncțiile la care se referă raportul Comisiei prezidențiale și numărul morților atribuit deficiențelor din sănătate sunt și astăzi aceleași, fiind cauzate de managementul defectuos al sistemului medical, de la vârful lui până la cea mai mică unitate medicală din țară, iar cel mai

important rol în tot acest lanț decizional îl au spitalele publice și unitățile de învățământ superior medical.

Eficiența activității spitalelor nu se poate măsura prin indicatori care se referă doar la trecut, la certificate academice cum sunt titlurile și diplomele deținute de cadrele universitare, vechimea în sistem, vârsta, apartenența sau deținerea de funcții de conducere în alte forme organizaționale, inclusiv cele din învățământ. Eficiența conducerii spitalelor trebuie dovedită prin indicatori preciși, și nu abstracți, care să arate îndeplinirea, la timpul prezent și în comparație cu alte spitale publice, a scopului existenței spitalelor, acela de a furniza populației cât mai multe servicii medicale de calitate din aceeași cantitate de resurse umane, materiale și financiare. Realizarea sau nu a acestor indicatori trebuie monitorizată obiectiv, ritmic, neutru și competent, prin auditarea și certificarea în funcție de standardele europene, iar cel care ar trebui să stopeze risipa sau lipsa de performanță în sistem ar trebui să fie Ministerul Sănătății, cel care îndeplinește funcția constituțională a statului de asigurare a sănătății populației.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014, aflată în vigoare și aprobată săptămâna trecută în Senat, permite universităților de medicină să înființeze sau să preia în administrare spitale clinice unde conducerea nu va mai fi dublă, ca până acum, ci va aparține numai universității respective. Universitățile sunt însă autonome și sunt supervizate de Ministerul Educației, iar scopul lor este instruirea studenților, și nu acordarea de servicii medicale de calitate populației. S-a dat câștig de cauză, astfel, medicilor cadre didactice care au dorit și au obținut continuu privilegii în detrimentul celorlalți medici aflați în afara sistemului de învățământ. Vor profita oare și pacienții sau această nouă organizare vizează numai interesul baronilor și feudalilor din învățământul medical?

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Frătean Petru. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Tătaru Nelu.

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Declarația mea politică pentru astăzi se intitulează „Prioritate pentru sănătate, că-i mai bună decât toate!”.

În fiecare an, pe 7 aprilie sărbătorim Ziua mondială a sănătății.

Fiecare dintre noi este preocupat de starea de sănătate personală, a familiei, a cunoscuților, însă, ca om politic, mă simt responsabil și pentru sănătatea națiunii române, deoarece știu că doar un popor sănătos la trup și la minte poate să-și concentreze energiile spre un viitor prosper.

Sistemul de sănătate românesc e încă departe de ce ar trebui să fie și, din multe puncte de vedere, trebuie să recunoaștem deschis acest fapt. Încercările repetate, de-a lungul timpului, ale unor reforme pripite n-au reușit să rezolve problemele fundamentale, mai mult chiar, deciziile aberante ale guvernării Băsescu-Boc au închis spitale și institute de cercetare, au determinat emigrarea medicilor și a cadrelor sanitare, au lăsat categorii întregi de bolnavi fără medicamentația indispensabilă, periclitând nivelul de sănătate și speranța de viață a românilor.

Guvernul Victor Ponta a început prin a repara aceste nedreptăți. S-au reînființat unități sanitare și prima dintre acestea a fost Institutul Inimii de la Târgu-Mureș. S-au deblocat peste o mie de posturi în sistemul sanitar și se acordă o bursă lunară de 150 de euro pentru medicii și farmaciștii rezidenți, pentru că vrem ca aceștia să nu mai plece în străinătate. S-a alocat un buget mai mare pentru Ministerul Sănătății în 2014 și altele.

Iată că s-au făcut câțiva pași importanți. Mă bucur că am contribuit personal la unii dintre aceștia, fiind și coautor al Propunerii legislative privind ziua liberă pentru îngrijirea sănătății copilului.

Urmează alte schimbări cu impact asupra tuturor actorilor din sistem: pacientul, medicul, mecanismul asigurărilor și infrastructura din sănătate. În primul rând, avem nevoie de o lege fundamentală a sistemului de sănătate, însă una care să nu fie făcută în grabă, pe genunchi, ci care să fie rezultatul unei dezbateri reale, eficiente, cu viziune sistemică și abordări pe termen lung. Am încredere că sub coordonarea

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Vâlcov Darius.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației politice: „Povara fiscală”.

Că în România există un număr foarte mare de taxe este un lucru știut. Le suportăm zilnic, ne plânge de milă președintele în fiecare seară la declarația de la 18.30 și chiar și șefa misiunii FMI în România declara, cu prilejul recentei vizite în țara noastră, că există o povară fiscală foarte mare, suportată, din păcate, de clasa de mijloc. Așa e! Taxe, impozite, accize, denumirea contează mai puțin și mai mult ne interesează ponderea lor în venituri.

Este un cerc vicios. Se doresc mai mulți bani la bugetul de stat și atunci cel mai lesne este să se introducă o nouă taxă. Se fac niște calcule scurte și, în funcție de câți bani trebuie, se stabilește cuantumul, dar, pentru că nu se acționează acolo unde trebuie, la colectare, banii tot nu ajung în bugetul hrăpăreț. Și-atunci, ce este de făcut? Nimic mai simplu. Se introduce o nouă taxă, un nou impozit, mai nou, o acciză. Bineînțeles că marii contributori vizați, cei de la care ar trebui să intre cei mai mulți bani, sunt, de cele mai multe ori, cei care se sustrag de la plata dărilor. Astfel, povara fiscală cade tot pe contribuabilul de rând.

Nu spune nimeni să se scoată taxele, ci să se rearanjeze logic și coerent sistemul fiscal, astfel încât taxele și impozitele să nu mai fie simple instrumente de alimentare a bugetului, ci să fie un instrument de politică economică, prin acoperirea unor obiective strategice, cum ar fi crearea de locuri de muncă, încurajarea agriculturii și a industriilor conexe.

Spre exemplu, în România se impozitează foarte mult persoanele juridice, angajatorii care plătesc foarte mult pentru angajații lor, iar această superimpozitare blochează facilitarea creării locurilor de muncă, ca să nu mai pomenim de favorizarea angajărilor la negru sau în zona gri. La persoanele fizice este un impozit foarte mare pe consumul curent, plus o combinație nu foarte fericită de impozite și taxe locale cu cele pentru bugetul central.

Scopul plății acestor taxe și impozite sufocante este acela de a beneficia de anumite servicii, dar, de cele mai multe ori, aceste servicii nu există sau sunt de o calitate atât de proastă încât renunți la ele și, de nevoie, plătești pentru ele în sistem privat.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Vâlcov Darius. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Rogojan Mihai Ciprian.

Mulțumesc, domnule președinte. „Ignoranța, boală cronică a românilor” Stimate colege și stimați colegi senatori,

O vorbă înțeleaptă din străbuni spune: „Dacă nu ai un bătrân, să-l cumperi!” Mai este aceasta încă valabilă în zilele noastre?

Tot mai mulți bătrâni din ziua de azi se găsesc la hotarul dintre a trăi și a exista. Sunt lipsiți de bani, de medicamente, părăsiți și ignorați de copii, care-și caută existența dincolo de granițele țării, mânați de dorința unui trai mai bun. Plini de boli și neajutorați, părinții noștri își târăsc după ei hainele grele ale bătrâneții, în cel mai bun caz, între pereții unui azil gri, insalubru, unde nu văd decât alți bătrâni, niște necunoscuți considerați la fel de inutili ca și ei, în timp ce noi suntem feriți de acest spectacol sumbru, pentru că este la modă să ne închidem bătrânii într-un azil. Cei mai mulți dintre ei nu au nici măcar „norocul” de a se afla în aceste aziluri, insuficiente ca număr, ci zac în propriile case, măcinați de boli și de singurătate, murind încet, dar sigur, înainte de vreme, ignorați de familie și de stat.

În acest context, putem transforma cu ușurință versul lui Bacovia „liceu, cimitir al tinereții mele” în „azil, cimitir al bătrâneții mele”.

În străinătate există centre în care aceștia sunt îngrijiți așa cum merită, chiar din bugetul statului, necontând dacă au sau nu o anumită pensie. Le sunt asigurate medicamentele, mâncarea, un trai decent, pe care aceștia îl merită acum, la sfârșit de drum. De ce acolo nu se tem să meargă la azil? De ce acolo funcționează foarte bine parteneriatul public-privat? De ce la noi sunt lăsate să zacă în paragină zeci de aziluri sau spitale, care ar putea fi transformate în cămine?

## Stimați colegi,

Nimeni nu scapă de bătrânețe. Nimeni nu a învins în lupta cu timpul. Atât de săraci financiar, dar mai ales sufletește, suntem încât ignorăm sau pur și simplu nu ne interesează soarta unor oameni care ne-au dat totul? Chiar nu există soluții pentru această categorie defavorizată și insignifiantă în ochii multora?

Bătrânețea poate fi frumoasă, dacă este tratată cu respect! Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Rogojan Mihai Ciprian.

Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Butunoi Ionel.

„Descentralizarea bazelor sportive, o necesitate pentru modernizare”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerul Tineretului și Sportului lucrează intens la reorganizarea sportului românesc, ca parte din proiectul descentralizării pentru care Guvernul vrea să-și asume răspunderea.

Dacă noua ordine a sportului autohton pusă la cale de Ministerul Tineretului și Sportului va intra în vigoare, direcțiile județene pentru tineret și sport, cluburile sportive municipale, dar și cele școlare vor fi transferate autorităților locale, un prim pas spre normalitate.

În legislația europeană, în toată lumea este o descentralizare. Este o încredințare a destinelor locale autorităților locale. Eu cred că este dreptul comunităților locale să investească bani acolo unde cred de cuviință. Și vor fi mai multe avantaje pentru cetățeni decât cu niște structuri centrale pierdute undeva în peisajul comunităților locale.

Direcțiile județene rămân direcții județene, în subordonarea strictă a județului. Era și anormal ca cineva din București să știe ce se întâmplă în Baia Mare în fiecare zi. Cei de la Baia Mare trebuie să-și conducă activitatea după legile lor și după cerințele societății și ale zonei.

Este o necesitate europeană, o armonizare a sportului și societății românești la normele de încadrare în peisajul european. Nu suntem primii care facem asta. S-a întâmplat în toată lumea: în Spania, Franța, peste tot. Dacă nu vom face schimbarea acum, va trebui să o facem oricum în anii următori, pentru că este vorba de legislația europeană obligatorie.

În Baia Mare, mișcarea sportivă este în stare precară. Mai există ceva interes pentru handbal și pentru rugbi. În rest, condiții materiale labile și mai ales nonimplicare.

Starea deplorabilă a terenului de atletism din imediata apropiere a Direcției Județene a Tineretului și Sportului Baia Mare nu-i deranjează pe cei din jur, deși spațiul arată ca un teren viran, abandonat și fără stăpân, plin de mizerie, resturi menajere, vegetație crescută și așa mai departe. Există o discuție de ceva vreme prin care autoritățile municipale își doresc trecerea acestor baze în proprietate, pentru a putea face investiții în folosul băimărenilor. Dincolo de interese și de lupte pentru funcții, dincolo de orientarea politică, sper ca împreună să găsim soluții eficiente pentru anii viitori. Îmi doresc ca bazele sportive să fie redate locuitorilor din Baia Mare și să fie folosite doar în interesul lor.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Butunoi Ionel. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Vochițoiu Haralambie.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este „Activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

La ora actuală, în foarte multe domenii se discută despre felul în care managementul are un rol hotărâtor asupra eficienței activității unei companii sau a unei instituții.

Aș vrea să mă refer, pornind de la acest fapt, la activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, instituție a statului care răspunde, printre altele, de asigurarea, urmărirea, evidențierea și controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor naționale de sănătate.

În anul 2012, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-au derulat 13 programe naționale de sănătate, patru dintre ele făcând obiectul misiunilor de audit al performanței efectuate de Curtea de Conturi a României în 2013. Mi-au atras atenția câteva aspecte din acest raport, pe care aș dori să vi le subliniez și dumneavoastră.

Astfel, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a implementat o serie de măsuri care au contribuit la ameliorarea derulării programelor naționale de sănătate. Totuși, mai sunt necesare și alte metode care să conducă la încadrarea în limite rezonabile a nivelului de eroare și fraudă în ceea ce privește decontarea sumelor cuvenite furnizorilor de medicamente și materiale sanitare în cadrul programelor.

În acest sens, putem discuta de îmbunătățiri precum: aprovizionarea farmaciilor cu medicamente specifice, pentru a nu mai avea cazuri de întrerupere a medicației din cauza lipsei parțiale sau totale a acestora din farmacii, precum și creșterea numărului de cadre medicale pentru asigurarea unei asistențe medicale de calitate. De asemenea, este nevoie de accesibilitate în timp util la unele forme de tratament, precum radioterapia, pentru a obține rezultate mai eficiente în tratarea bolii. În plus, numeroși pacienți consideră că ar trebui ca toate analizele necesare urmăririi evoluției bolii să fie accesibile în spital, fără a fi necesară deplasarea în alte localități, precum și prescrierea și eliberarea medicamentelor pentru o perioadă de trei luni, față de o lună, cât se acordă în prezent.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Vochițoiu Haralambie.

Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Bodog Florian.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Certitudini pentru sănătatea românilor prin derularea Programului Național de Servicii Medicale de Urgență”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerul Sănătății a alocat, la data de 2 aprilie 2014, 157,8 milioane de lei pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici din secțiile de anestezie, terapie intensivă și tot la acea dată a fost deblocată suma de 20 de milioane de lei pentru materiale și medicamente necesare bolnavilor diagnosticați cu infarct miocardic acut, internați în secțiile de terapie intensivă, prin derularea Programului Național de Servicii Medicale de Urgență.

„Programele au fost definitivate de comisiile de specialitate ATI și cardiologie, împreună cu specialiști din Ministerul Sănătății încă de la începutul anului. Banii la buget au existat, dar, în mod inexplicabil, fosta conducere a ministerului a blocat semnarea și, implicit, demararea acestor programe. Acest lucru a creat probleme în îngrijirea acestor pacienți și îngrijorare în rândul personalului medical”, a explicat ministrul sănătății.

Ce putem înțelege din această explicație? Înțelegem că în România se întâmplă lucruri foarte grave, care afectează pacienții aflați între viață și moarte, iar vinovații se găsesc în sferele cele mai înalte ale administrației centrale. Ministerul Sănătății are ca obiectiv strategic sănătatea pacienților din România. E vorba de un sistem național integrat de management al marilor urgențe, pre și intraspitalicesc.

În acest sens, am inițiat un proiect legislativ pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, am formulat declarații politice privind reforma din domeniul sănătății, am adresat mai multe întrebări și interpelări privind Strategia Națională de Sănătate Publică, privind situația spitalelor din România și din Valea Jiului, privind proiectul-pilot referitor la modificarea statutului spitalelor sau asigurarea cheltuielilor pentru compartimentele de primiri urgențe ale spitalelor municipale și orășenești.

Ca senator de Valea Jiului, am în colegiul pe care-l reprezint Spitalul de Urgență Petroșani, ce are o secție externă și în orașul Petrila, Spitalul Municipal Lupeni și Spitalul Municipal Vulcan, drept pentru care sunt interesat direct pentru cetățenii din zonă de finanțările din domeniul de sănătate.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bodog Florian. O rugăm să se pregătească pe doamna senator Federovici Doina.

Bună dimineața! Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Austeritatea e greșită!” și, pentru că ieri a fost Ziua mondială a sănătății, în continuare, titlul este „România are nevoie de măsuri sănătoase de creștere economică”.

Profit de acest prilej pentru a adresa un „La mulți ani!” de la această tribună a Parlamentului tuturor persoanelor care își pun viața în slujba vieții noastre și care îngrijesc bolnavii, indiferent la ce nivel sunt și unde își desfășoară activitatea.

## Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi, doresc să trag un semnal de alarmă asupra efectelor negative generate de politicile de austeritate de dreapta și să îndemn Guvernul României pentru a implementa măsuri sănătoase de creștere economică pentru reducerea inechităților și asigurarea dreptății sociale.

Politicile de austeritate adoptate ca răspuns la criza datoriilor din ultimii ani împing Europa într-o perioadă prelungită de sărăcie, șomaj ridicat, excludere socială, accentuare a inegalității și disperare colectivă. Milioane de europeni trăiesc în nesiguranță, fără să știe la ce să se aștepte în viitor. Este una dintre cele mai periculoase stări psihologice. Vedem cum disperarea tăcută se întinde, ducând la depresie, resemnare și pierderea speranței. Noi milioane de oameni au ajuns să stea la cozi pentru a fi ajutați cu alimente, fără acces la îngrijire medicală sau posibilitatea de a-și cumpăra medicamente. La fel de mulți nu au locuri de

muncă și, chiar și dintre cei care lucrează, mulți însă au dificultăți să-și întrețină familiile, din cauza salariilor insuficiente și a prețurilor în creștere continuă.

Criza locurilor de muncă, mai ales în rândul tinerilor, este una dintre cele mai grave probleme pentru Uniunea Europeană și România. Este un semnal al adâncirii crizei, cu un impact sever asupra oamenilor și cu posibile riscuri de tulburări sociale și extremism. Având în vedere și creșterea costului vieții, situația poate deveni periculoasă.

Această stare de fapt este o dovadă în plus că măsurile de austeritate propovăduite de politicieni luminați de dreapta și implementate în trecut, inclusiv în România, au contribuit la creșterea inegalităților sociale. Inegalitățile au crescut în aproximativ jumătate din țările europene care au efectuat ajustări bugetare în perioada 2007–2012, pentru că planurile de economii bugetare conduc, în mod tradițional, la pierderi de locuri de muncă, care au tendința de a consolida inegalitățile în detrimentul celor mai puțin favorizați, ale căror venituri depind aproape în totalitate de salarii.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Federovici Doina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața tuturor!

Declarația mea politică am intitulat-o sugestiv „Acciza nu va avea un impact semnificativ asupra românilor”.

## Distinși colegi,

Liderii opoziției au creat o imagine apocaliptică în legătură cu evoluția economiei românești ca urmare a majorării prețului combustibilului, tema accizei introduse de la 1 aprilie fiind exploatată la maximum. Conform politicienilor care se opun actualei puteri și al căror lider rămâne președintele Traian Băsescu, această măsură este de natură să afecteze toate rezultatele economice înregistrate de țara noastră în ultimii ani.

Însă, dacă analizăm măsurile luate de Guvern pentru a reduce efectele pe care noua acciză le implică, vedem că realitatea este departe de tabloul pe care aceștia încearcă să-l zugrăvească. Fără a uita scopul principal al noii accize, care este reprezentat de dezvoltarea infrastructurii rutiere existente în România, Executivul a anunțat în ultimele zile o serie de scheme de rambursări gândite să reducă impactul general al majorării prețurilor la combustibili.

Cu o zi înainte de intrarea în vigoare a accizei, secretarul de stat Daniel Botănoiu a anunțat că de la 1 aprilie suma pe care Ministerul Agriculturii o compensează la litrul de motorină utilizată în acest domeniu va fi majorată cu 30%. Astfel, dacă în primul trimestru al anului 2013 fermierii primeau prin rambursarea diferenței de acciză pentru motorina utilizată în agricultură 1,51 lei/litru, începând de la 1 aprilie suma se va majora la 1,8 lei/litru. La ajutorul acordat agricultorilor trebuie să mai adăugăm și rambursarea în valoare de 4 eurocenți/litru acordată de Guvern marilor transportatori, astfel încât, în final, impactul pe care noua acciză îl va avea asupra cheltuielilor destinate produselor alimentare va fi unul foarte mic.

Rambursările pentru marii transportatori și majorarea subvențiilor pentru motorină reprezintă aproximativ 400 de milioane de euro din cele două miliarde care se vor colecta din noua taxă. Cu alte cuvinte, Executivul va da înapoi 20% din totalul încasărilor suplimentare la buget, pentru a se asigura că impactul accizei asupra populației va fi unul minim, în timp ce restul de 80% reprezintă o sursă financiară destinată programelor de infrastructură de care România are atâta nevoie.

Mulțumesc, doamnă senator. Doamnelor și domnilor senatori,

Mulțumind domnilor secretari de ședință, domnii senatori Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea, declar închisă sesiunea de declarații politice.

Îl rog pe domnul senator Mario Oprea să trecem, la 10.30, la prezența nominală.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Este ora 10.30, am să dau citire listei senatorilor.

Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina absentă Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina absentă

|Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |---|---| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|absent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|absent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|prezent| |Bodea Cristian Petru|absent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel|absent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|prezent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|prezent<br>Guvern| |Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel|absent<br>prezent| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|absent| |Cristina Ioan|absent| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică|prezent<br>prezent| |Dobra Dorin Mircea|absent| |Dobrițoiu Corneliu|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Drăghici Damian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent| |Durbacă Eugen|absent| |Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|absentă|

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/17.IV.2014

Florian Daniel Cristian prezent Pop Liviu Marian absent Flutur Gheorghe absent Popa Constantin absent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Florian prezent Geoană Mircea Dan absent Popa Ion prezent Ghilea Găvrilă prezent Popa Mihaela prezentă Ghișe Ioan prezent Popa Nicolae Vlad absent Grapă Sebastian absent Popescu Corneliu absent Grigoraș Viorel prezent Popescu Dumitru Dian prezent Hașotti Puiu prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Ichim Paul prezent Purec Ion Simeon prezent Igaș Traian Constantin absent Rădulescu Cristian absent Iliescu Lucian prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Ilieșiu Sorin prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Ioniță Dan Aurel absent Rotaru Ion prezent Iovescu Ioan prezent Saghian Gheorghe prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Savu Daniel absent Jipa Florina Ruxandra absentă Sârbu Ilie prezent Klárik László Attila prezent Secășan Iosif prezent László Attila prezent Severin Georgică prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Silistru Doina prezentă Luchian Dragoș absent Stuparu Timotei prezent Luchian Ion prezent Suciu Matei absent Marian Dan Mihai absent Șova Dan Coman Guvern Marian Valer prezent Tánczos Barna prezent Marin Nicolae prezent Tămagă Constantin prezent Markó Béla prezent Tătaru Dan prezent Mazăre Alexandru absent Tătaru Nelu prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Mihai Neagu absent Tișe Alin Păunel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Toma Ion absent Miron Vasilica Steliana absentă Todirașcu Valeriu prezent Mitu Augustin Constantin absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Mocanu Victor prezent Tudor Doina Anca prezentă Moga Nicolae absent Țapu-Nazare Eugen absent Mohanu Nicolae prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Mora Ákos Daniel absent Valeca Șerban Constantin absent Motoc Octavian prezent Vasiliev Marian prezent Mutu Gabriel prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Nasta Nicolae absent Vegh Alexandru prezent Neagu Nicolae prezent Verestóy Attila absent Neculoiu Marius prezent Vochițoiu Haralambie absent Nicoară Marius Petre prezent Voinea Florea prezent Nicolae Șerban prezent Volosevici Andrei Liviu absent Nicula Vasile Cosmin prezent Vosganian Varujan absent Nistor Vasile absent Zisu Ionuț Elie prezent Niță Mihai absent Nițu Remus Daniel absent _Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator_ Obreja Marius Lucian prezent _Ioan Chelaru, vicepreședinte al Senatului._ Oprea Dumitru prezent **Domnul Ioan Chelaru:** Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent Insist acum, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-și Oprea Ștefan Radu prezent roage, la rândul lor, colegii să fie prezenți în sală, pentru a Pașca Liviu Titus prezent avea cvorumul de ședință. El este înregistrat în acest Pașcan Emil Marius prezent moment – 108 colegi au semnat de prezență și și-au ridicat Pataki Csaba prezent cartelele –, dar s-ar putea ca unii să fi plecat la cafea cu ele Pavel Marian prezent și de asta insist către toți colegii care sunt prezenți în Senat, Păran Dorin prezent în birouri, să vină în sala de plen, pentru a putea deschide Păunescu Teiu absent ședința Senatului. Pelican Dumitru prezent **Domnul Mario Ovidiu Oprea:** Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Au răspuns apelului 100 de colegi senatori.

Insist acum, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-și roage, la rândul lor, colegii să fie prezenți în sală, pentru a avea cvorumul de ședință. El este înregistrat în acest moment – 108 colegi au semnat de prezență și și-au ridicat cartelele –, dar s-ar putea ca unii să fi plecat la cafea cu ele și de asta insist către toți colegii care sunt prezenți în Senat, în birouri, să vină în sala de plen, pentru a putea deschide ședința Senatului.

Insist la liderii grupurilor parlamentare!

Din păcate, la PDL, nu e prezent decât liderul, efectiv, al grupului.

Vă rog.

Și-au înscris prezența, așa cum spuneam, un număr de 108 senatori, au și răspuns „prezent”, însă suntem în postura în care, dacă deschidem ședința, riscăm să nu avem cvorum.

Domnule senator Oprea, vă rog, deși nu am deschis ședința... Dar, neoficial...

Deci eu spun oficial acum.

Atâta timp cât puterea are 100 de oameni, de ce ați început cu PDL-ul?

Pentru că nu era chiar nimeni, de asta.

Păi, nu! Dacă din 100 aveți 86, începem ședința oricând. Nu ne certați pe noi!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dar nu cert pe nimeni! Eu nu-mi permit să cert, domnule senator! Singura observație: uitați-vă în această parte a sălii, nu este chiar niciun coleg. Noi nu ne permitem să certăm pe nimeni!

Rog colegii care sunt pe hol, la cafea și în birouri să poftească în sala de plen!

Îi rog încă o dată pe liderii grupurilor parlamentare, colegii care sunt prezenți în birouri...

Stimați colegi,

O să mai facem un singur apel nominal.

Vă aduc la cunoștință că, în condițiile în care nu va fi cvorum de ședință, va trebui să suspend ședința și va trebui să luăm și măsura ca această zi să nu apară în evidența Senatului, pentru cei care lipsesc, pentru senatorii absenți, ca fiind prezenți.

Vă rog, insist să vină colegii în sală!

Sunt 12, 15 chiar, pe hol.

Vă rog, domnule secretar, mai faceți o ultimă prezență.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Am înțeles, domnule președinte.

|Am înțeles, domnule președinte.|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|absent| |Bădălău Niculae|absent|

|Bălu Marius|prezent| |---|---| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>prezent<br>absentă<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana|absent<br>prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent<br>absent<br>absent| |Ciorbea Victor|prezent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Drăghici Damian<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Durbacă Eugen|absent| |Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|prezent| |Flutur Gheorghe|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent| |Ghilea Găvrilă|absent| |Ghișe Ioan|absent| |Grapă Sebastian|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|absent| Iliescu Lucian prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Ilieșiu Sorin prezent Rotaru Ion prezent Ioniță Dan Aurel absent Saghian Gheorghe prezent Iovescu Ioan prezent Savu Daniel absent Isăilă Marius Ovidiu absent Sârbu Ilie prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Secășan Iosif prezent Klárik László Attila prezent Severin Georgică prezent László Attila prezent Silistru Doina prezentă Lazăr Sorin Constantin prezent Stuparu Timotei prezent Luchian Dragoș absent Suciu Matei absent Luchian Ion prezent Șova Dan Coman Guvern Marian Dan Mihai absent Tánczos Barna prezent Marian Valer prezent Tămagă Constantin prezent Marin Nicolae prezent Tătaru Dan prezent Markó Béla absent Tătaru Nelu prezent Mazăre Alexandru absent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Mihai Cristian Dănuț prezent Tișe Alin Păunel prezent Mihai Neagu absent Toma Ion prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Todirașcu Valeriu prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Tomoiagă Ștefan Liviu absent Mitu Augustin Constantin prezent Tudor Doina Anca prezentă Mocanu Victor absent Țapu-Nazare Eugen absent Moga Nicolae prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Mohanu Nicolae prezent Valeca Șerban Constantin absent Mora Ákos Daniel prezent Vasiliev Marian prezent Motoc Octavian prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Mutu Gabriel prezent Vegh Alexandru prezent Nasta Nicolae absent Verestóy Attila prezent Neagu Nicolae prezent Neculoiu Marius prezent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Nicoară Marius Petre prezent Volosevici Andrei Liviu absent Nicolae Șerban prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Vosganian Varujan prezent Nistor Vasile absent Zisu Ionuț Elie prezent Niță Mihai absent **Domnul Ioan Chelaru:** Nițu Remus Daniel absent Obreja Marius Lucian prezent Mulțumesc, domnule secretar. Oprea Dumitru prezent Bună ziua, stimați colegi! Oprea Gabriel Guvern Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința de astăzi, 8 aprilie. Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Vă anunț că și-au înregistrat participarea la lucrări 128 de Pașca Liviu Titus prezent colegi din 171 și este deja înregistrat cvorumul legal. Pașcan Emil Marius prezent Ședința plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, Pataki Csaba prezent delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Pavel Marian prezent Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Păran Dorin prezent Ordinea de zi v-a fost distribuită. Păunescu Teiu prezent Sunt comentarii vizavi de ordinea de zi? Pelican Dumitru prezent Nu sunt. Pereș Alexandru prezent Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi. Pop Gheorghe prezent

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința de astăzi, 8 aprilie.

Vă anunț că și-au înregistrat participarea la lucrări 128 de colegi din 171 și este deja înregistrat cvorumul legal.

Ședința plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Programul de lucru pentru astăzi: de la 9.00 la 10.30 au fost declarații politice; de la 10.30... 11.00... 11.10, de fapt, la 13.00 – lucrări în plenul Senatului; de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. Programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat. Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 14–19 aprilie 2014, care înseamnă:

– luni, 14 aprilie, programul obișnuit;

– marți, de asemenea, programul obișnuit, cu declarații, lucrări în plen și comisii permanente;

– miercuri și joi, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale, în colegii, de fapt.

Sunt comentarii?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Stimați colegi,

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Secășan, pentru o scurtă declarație pe care ar vrea s-o facă în plenul Senatului de la tribuna centrală.

Domnule doctor, poftiți!

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum ați aflat, sunt inculpat într-un proces penal și, pentru că nu doresc să aduc, în continuare, prejudicii de imagine Senatului României și Partidului Național Liberal și pentru a facilita actul de justiție, îmi depun azi, în fața dumneavoastră, demisia din Senatul României și vă rog s-o acceptați.

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru onoarea pe care mi-ați făcut-o de a-mi fi colegi și prieteni, iar alegătorilor mei le cer iertare pentru decizia luată.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vreau să știți că, în calitate de coleg în mai multe legislaturi, întotdeauna am apreciat activitatea pe care domnul doctor, domnul senator a avut-o.

vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorii doresc?

Nu doresc.

O rog pe reprezentanta Guvernului, doamna Irina Alexe, să prezinte punctul de vedere al Guvernului vizavi de acest proiect.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a formulat mai multe propuneri și observații în punctul de vedere pe care l-a transmis în scris și a precizat faptul că susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva preluării acestor observații.

În cadrul dezbaterilor din comisii, o parte dintre aceste observații au fost preluate. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Doamna Federovici, din partea Comisiei juridice, raportul, pe scurt.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, formulează o serie de observații asupra modificărilor propuse de inițiatori.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a transmis un aviz negativ.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat propunerea legislativă, punctul de vedere al Guvernului și al Consiliului Legislativ și avizele primite de la comisii și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Și noi îi mulțumim pentru această activitate.

Supun aprobării dumneavoastră vacantarea postului de senator prin demisia pe care domnul senator Secășan a depus-o astăzi.

Sigur, este un act unilateral, de demnitate, până la urmă.

Intrăm în programul legislativ un pic cam târziu. Să sperăm că dinamica pe care o putem asigura astăzi desfășurării ședinței ne va ajuta să aprobăm cât mai multe proiecte legislative.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor

Mulțumesc, doamna senator.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare, dacă există înscrieri la cuvânt?

Nu există. Închid dezbaterile.

Lege organică.

Vot, ora 12.30.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2014 pentru stabilirea mecanismului financiar necesar punerii în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, și a Protocolului adițional la acesta, semnat la Chișinău la 23 septembrie 2010, și a celui de-al doilea Protocol adițional la acord, semnat la București la 10 august 2011 și la Chișinău la 16 august 2011.

Din partea Guvernului României, doamna secretar de stat Cristina Crișu.

Vă rog, microfonul 10.

## **Doamna Cristina Crișu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de act normativ se stabilește mecanismul financiar necesar implementării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.

Așa cum se prevede în acordul-cadru încheiat la data de 27 aprilie 2010, părțile sunt de acord să dezvolte cooperarea în următoarele sectoare de activitate: infrastructură de transport și unități de învățământ, asistență umanitară acordată în cadrul unor situații de urgență, domeniul energiei, domeniul mediului.

Mulțumesc tare mult, doamna ministru.

Îl rog pe domnul Cosmin Nicula, președintele comisiei de specialitate, să prezinte raportul, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem avize favorabile din partea Comisiilor pentru administrație publică, politică externă, respectiv românilor de pretutindeni.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 6 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Fac mențiunea că, potrivit prevederilor articolului 75 din Constituția României și ale articolului 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri?

Liderii grupurilor parlamentare sau colegi? Nu.

Mulțumesc. Închid dezbaterile generale.

Suntem în fața unui raport de admitere al comisiei, fără amendamente.

Lege ordinară.

Stimați colegi,

Supun adoptării dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

##

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Dintre inițiatori?

Nu.

În cadrul dezbaterilor generale dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent pentru dezbateri, doamna Odette Nestor, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Microfonul 9.

Doamna Odette Nestor, aveți cuvântul.

**Doamna Cristinela Odeta Nestor** _– președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, domnilor senatori.

Guvernul, prin Oficiul pentru Jocuri de Noroc, nu susține acest amendament, întrucât impactul este negativ asupra veniturilor bugetului statului, iar Oficiul pentru Jocuri de Noroc, organul de specialitate pe acest domeniu, are deja un proiect în derulare și se află pe circuit.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu tare mult.

Domnule senator Cosmin Nicula, președintele Comisiei pentru buget, raportul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii comisiei au analizat această inițiativă legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 8 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe din Senatul României propune plenului Senatului raportul de respingere a acestei inițiative legislative.

Inițiativa face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Dezbateri asupra propunerii legislative? Nu există.

Declar închise dezbaterile.

Supun adoptării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea

art. 262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul nu este.

Reprezentantul Guvernului? Din partea Guvernului, pentru această inițiativă legislativă, este prezent domnul Ion Ghizdeanu, care face naveta între Camera Deputaților și Senat.

Dar așa este la noi, este un pic mai greu ca la dumneavoastră.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

M-am obișnuit de atâta timp, nu este nicio problemă. Oricum, sunt onorat să pot prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Dar, referitor la această propunere legislativă, menționăm doar că, în data de 8 februarie 2014, s-au adus modificări la Legea apiculturii și, conform articolului 16, „prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea nr. 571/2003, mijloacele de transport autopropulsate înregistrate în circulație, care efectuează transportul stupilor în pastoral, sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.”

Prin urmare, fiind deja reglementată, punctul de vedere este negativ.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține această propunere legislativă, ea fiind deja reglementată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Cosmin Nicula, președintele comisiei, vă rog, raportul, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 7 voturi pentru și un vot împotrivă, să adopte raport de respingere.

Menționăm că la data de 16 decembrie 2013 Senatul a respins o propunere legislativă cu obiect de reglementare asemănător, care, în prezent, se află în dezbatere la Camera Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri.

Există puncte de vedere de la colegi? Mulțumesc.

Nu există.

Îmi cer scuze!

Microfonul 2, domnul senator Tánczos Barna.

Mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă remarcă. Am avut o inițiativă legislativă care s-a respins aici, în Senat, și aș vrea să felicit Camera Deputaților, care a luat o decizie mai înțeleaptă. Este în vigoare această scutire, astăzi, a mijloacelor de transport de acest impozit, așa că putem respinge această inițiativă legislativă. Camera Deputaților a pus în vigoare o asemenea regulă.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da.

Mulțumesc și eu.

Când este vorba de înțelepciune, rămân la părerea că Senatul este Camera înțelepților totuși.

Există alte puncte de vedere? Nu.

Declar dezbaterile închise.

Supun adoptării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Următorul punct, punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.

Declar dezbaterile deschise.

Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.

Stimați colegi,

Solicităm, în numele grupului, retrimiterea la comisie, întrucât mai sunt de armonizat anumite lucruri între Ministerul Finanțelor și comisia de specialitate. După aceea, săptămâna viitoare, să revină în plen.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos. Vizavi de acest punct de vedere există păreri? Nu.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea Grupului parlamentar al PSD de reîntoarcere la comisie a acestui proiect.

O săptămână, vă rog.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Reprezentanta Guvernului, doamna Bratu, este, da? Microfonul 9, doamna secretar de stat Georgeta Bratu,

punctul de vedere al Guvernului pentru această inițiativă. Pe scurt, vă rog.

## **Doamna Georgeta Bratu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că anul trecut am modificat Legea nr. 76/2002, acordând subvenții angajatorilor care creează locuri de muncă și care angajează șomeri, nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Președintele comisiei de specialitate, domnul senator Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere avizele negative și argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului, în ședința din 25 martie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul legii fiind organic, iar Senatul prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri.

Doamna senator Câmpeanu, vă rog, microfonul central.

## Stimați colegi,

Vreau să fac numai câteva precizări, pentru că este o propunere destul de importantă, pe care o doresc toți primarii din România.

Această prevedere a fost cuprinsă în Legea nr. 76/2002, inițial. La un moment dat, când s-au tăiat diverse lucruri în România, s-a tăiat și această posibilitate ca primarii să angajeze, pe o perioadă limitată de timp, din forța de muncă existentă în localitatea respectivă.

Este adevărat că, atunci când a plecat prima formă a modificărilor de care vorbea doamna secretar de stat, a Legii nr. 76/2002, către Parlament, Ministerul Muncii a susținut introducerea acestei cerințe a primarilor. Din punctul de vedere al Ministerului Finanțelor nu s-a susținut această introducere sau reintroducere a acestei posibilități date primarilor, dar aș vrea să vă spun că, odată cu modificările pe care le-am adus la Legea zilierilor, am dat posibilitatea primarilor să facă astfel de angajări pentru lucrări de interes comunitar.

Întrucât consider că problema s-a rezolvat, am să propun și colegilor mei să fim de acord cu raportul de respingere a acestei propuneri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, doamna senator. Există și alte puncte de vedere?

Dacă nu există, declar dezbaterile încheiate.

Lege organică, vot la 12.30.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru prevenirea abandonului școlar în rândul elevilor – cazuri sociale.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Király András. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului pentru această inițiativă.

Microfonul 8.

## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare prevenirea abandonului școlar în rândul elevilor – cazuri sociale.

Acordarea unor măsuri de protecție socială familiilor ale căror venituri lunare nu depășesc 600 de lei este una din propuneri, pentru cheltuieli aferente alimentației acestor copii. Însă ministerul a formulat un punct de vedere nefavorabil, având în vedere că prevederile propunerii legislative nu specifică cărui nivel de învățământ i se adresează, învățământului general obligatoriu sau se extinde și la nivelul liceal și profesional, iar, pe de altă parte, impunerea vârstei limită de 18 ani din propunerea legislativă creează discriminare în rândul acelor elevi care au depășit 18 ani la nivelul liceal.

Ministerul Educației Naționale are în curs de elaborare o strategie națională privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, care considerăm că, prin finanțare a Băncii Mondiale, va asigura coordonarea tuturor politicilor naționale în domeniu. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule ministru.

Îl rog pe domnul senator Pop, președintele comisiei, punctul de vedere al acesteia.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 18 martie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție sociale au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri.

Vă rog, puncte de vedere. Nu există.

Declar dezbaterile generale încheiate. Este lege organică, vot la 12.30.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind facilitățile acordate elevilor – cazuri sociale pentru transportul public în comun.

Inițiatorul lipsește.

Din partea Guvernului, tot domnul secretar de stat. Vă rog, pe scurt.

Mulțumesc frumos.

Facilitățile acordate elevilor pentru transportul public în comun sunt reglementate de prevederile art. 84 din Legea educației nr. 1/2011, iar pentru a asigura o decontare echitabilă a abonamentelor de transport s-a aprobat Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, care prevede decontarea unitară a abonamentelor de transport.

Legea educației... În conformitate cu dispozițiile art. 85 din Legea educației, elevilor din învățământul obligatoriu, școlarizați într-o altă localitate decât cea a domiciliului, li se asigură, în situații justificate, servicii de transport, masă sau internat de către autoritățile administrației publice...

voturi, să adopte raport de respingere, fapt pentru care Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Punctul de vedere este negativ.

Vă rog, domnule președinte al comisiei, domnule Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 18 martie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul contextului economic național în ceea ce privește constrângerile bugetare.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, inițiativa făcând parte din categoria legilor organice, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, vă rog. Nu există.

Le declar închise.

Lege organică, vot la 12.30.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind declararea Zilei Înălțării Domnului – Ziua eroilor sărbătoare națională legală, zi nelucrătoare.

Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului, doamna Bratu, da?

Doamna secretar de stat, Georgeta Bratu, vă rog, poziția Guvernului față de această inițiativă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține, așa cum s-a exprimat în mai multe rânduri vizavi de zilele libere, având în vedere productivitatea redusă, care situează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule Pop, pe scurt, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 18 martie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Le declar închise. Lege organică, vot la 12.30.

Punctul 12, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Crișu. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ prevede completarea Legii nr. 41/1994, în sensul stabilirii faptului că, în situația în care plenul Camerelor reunite ale Parlamentului nu se întrunește din lipsă de cvorum legal, Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților să poată numi un director general interimar al societății pe o perioadă de 60 de zile.

În această perioadă, directorul general interimar ar îndeplini acte de administrare curentă a activității societății. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Georgică Severin, președintele comisiei.

Comisia pentru cultură a luat act de sesizarea plenului Senatului. Acest proiect de lege a fost retrimis la comisie și, ca urmare, a fost reluat în dezbatere proiectul de lege în ședința din 25 martie anul curent. Și comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Înscrieri?

În afară de domnul senator Stănescu?

Și domnul senator Florian. Îmi cer scuze, imediat! Vă rog, microfonul 2.

Ne aflăm în fața unei situații tipice, în care o lege este făcută anapoda, prin întreg mecanismul ei, și devine extrem de periculoasă pentru tot ceea ce înseamnă principii democratice. Ne aflăm, de asemenea, într-o situație tipică, în care riscul ca decizia să fie mutată din plenul Camerelor reunite la un grup de oameni, la un grup de persoane, reprezentați de Birourile reunite ale celor două Camere, este major și este fatal pentru ceea ce înseamnă rolul unui Parlament într-un stat democratic.

Istoria acestui act normativ este în sine grăitoare. S-a ajuns într-o situație excepțională, o situație nemaiîntâlnită până acum în Parlamentul României, când în ultima zi, practic, a unei sesiuni parlamentare a fost vacantat un loc de director general al Televiziunii publice și trebuia numit un interimar.

A fost o zi în care, dacă vă amintiți, PSD-ul a dat semnalul pentru retragerea parlamentarilor săi din plenul Camerelor reunite pentru a nu mai exista cvorum.

A doua, a treia zi, în urma unor negocieri politice, s-a convenit să mai fie o dată convocat Parlamentul în plenul său, iar PSD-ul a avut cvorum și a putut fi ales un director general interimar, în persoana domnului Stelian Tănase.

O situație de acest gen, repet, este absolut excepțională și nu s-ar fi putut întâmpla dacă nu exista o voință politică de a nu asigura cvorumul. Și, chiar în aceste condiții, noi ne putem păzi de așa-zisul rău care s-ar putea vreodată repeta, în sensul inexistenței cvorumului la numirea unui director general interimar, repet, foarte simplu, modificând în mod corespunzător legea după care funcționează Televiziunea, în sensul în care să existe, pentru asemenea situații, un om care să poată semna, un înlocuitor al acestui director.

Nu, noi am preferat să facem altfel, să schimonosim întreaga democrație, să schimonosim raporturile corecte care trebuie să existe între plenul Parlamentului și, repet, un grup de colegi stimabili, care constituie Birourile reunite ale celor două Camere. Și. atunci, prin acest act normativ, noi încercăm să delegăm responsabilitatea pe care o are plenul, care este suveran, către Birourile permanente într-o problemă „x”. Se întâmplă să fie legată de Televiziunea publică, dar poate fi un precedent extrem, extrem de periculos.

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator Florian, vă rog, microfonul central.

## Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență nu vine să reglementeze o situație de excepție, pentru că neîntrunirea plenului Camerelor reunite ale Parlamentului nu poate fi considerată o situație de excepție.

Suntem parlamentari aleși pentru a participa la procesul legislativ. Ne-am întâlnit, până acum, ori de câte ori a fost nevoie. La fel vom face și de acum încolo. Nu avem azi cvorum, nicio problemă, ne reîntrunim mâine.

Adevărata problemă este dacă actuala majoritate, construită în jurul PSD-ului, nu are voința politică pentru a avea un astfel de cvorum.

Considerăm că, prin această ordonanță de urgență, Guvernul dorește să transfere o atribuție importantă a Parlamentului, aceea de a numi conducerile de la Radioul public și de la Televiziunea publică undeva, într-un birou, în spatele ușilor închise, unde deciziile sunt politice și de interes.

Acest proiect legislativ a mai fost în dezbaterea plenului Senatului acum două sau trei săptămâni, cu un aviz negativ din partea comisiei, dar a fost retrimis la comisie fără vreo justificare pertinentă, doar pe considerentul că Guvernului nu i-a convenit avizul negativ, cu mesajul: „Nu ați votat bine, reluați votul până iese așa cum trebuie!” Această atitudine denotă o desconsiderare a Guvernului față de o comisie parlamentară, față de membrii acesteia, față de votul nostru, al senatorilor. Putea foarte ușor să fie supus atunci acest proiect de lege votului Senatului. Majoritatea decidea, fără a fi nevoie să fim supuși unei astfel de atitudini de dispreț a Guvernului față de noi.

Pe aceste considerente, Grupul parlamentar al PDL va vota împotriva acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură. De data aceasta, cred că și în calitate de senator PSD. Vă rog, microfonul central.

## Stimați colegi,

Pentru corecta informare – și sunt sigur că toți colegii, inclusiv domnul Stănescu, colegii de la PDL, o vor recunoaște –, în momentul în care s-a votat prima dată în comisie și avizul a fost negativ, au lipsit mai mulți colegi, știm foarte bine. Știți că la Comisia pentru cultură, într-adevăr, ținem cont de cvorum și de prezență. A doua oară au fost prezenți respectivii colegi care au votat prima dată respectiva situație și, deci, nu putem să vorbim acum de o anumită manipulare.

Dreptul unui grup parlamentar de a retrimite, de a solicita retrimiterea la comisie este sacrosanct, este o procedură parlamentară și nimeni nu o poate contesta.

În al treilea rând, reglementarea unei situații de excepție – despre care s-a vorbit acum și că nu ar fi cazul –, situațiile de excepție se pot referi, de exemplu, și la vacanța parlamentară și așa mai departe. Dar aș vrea să reamintesc tuturor colegilor și celor care au comentat acum că numirea respectivă se face numai pentru o perioadă de două luni. După două luni, în mod obligatoriu, prin constituirea unui CA, se reintră în normalitate.

Deci tendința că prin forța Birourilor permanente s-ar numi un președinte la cele două instituții este departe de realitate. Dar, reamintesc, practic, când s-a votat în comisie, reamintesc colegilor că eu am votat – am fost singurul din PSD care am participat – în favoarea punctului de vedere al Guvernului și, în mod firesc, am pierdut. Dar, a doua oară, cerându-se retrimiterea la comisie, colegii care au lipsit din motive obiective au fost prezenți și au votat în același mod. Deci nu cred că vorbim de o răzgândire sau de o manipulare, vorbim de proceduri parlamentare normale și regulamentare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Apreciez sinceritatea președintelui Comisiei pentru cultură, dar, în același timp, sunt șocat de argumentele prezentate de dumnealui.

Într-o ședință normală de comisie s-a votat. A fost cvorum și a ieșit un vot pe care-l știm cu toții, după care a fost retrimis la comisie, culmea! Și rog președintele comisiei să ne spună ce virgulă a pus în plus față de ceea ce s-a discutat în ședința anterioară, încât să fie nevoie de întors la comisie fără alt motiv decât că partidul de guvernământ a cerut să revină și i-a mobilizat pe cei care nu au fost la ședința anterioară pentru a vota.

Este o problemă care duce în derizoriu întreaga activitate a Parlamentului, dacă așa vom merge în continuare. Deci când nu-ți iese votul, invoci procedura regulamentară de a o duce la comisie doar cu scopul să mai votezi o dată când nu-ți convine. Păi, atunci, chiar în plenul Senatului există posibilitatea asta, să reluăm voturile până când dumneavoastră vă adunați cu toții.

Chiar dimineață a fost deranjant faptul că s-a făcut trimitere – toată aprecierea o am pentru președintele de ședință de astăzi –, s-a făcut trimitere la PDL, că nu erau toți oamenii în sală.

## Dragi colegi,

Sunteți la guvernare, sunteți la putere, trebuie să vă asigurați cvorumul de ședință. Placa asta o puneați continuu. Aduceți-vă 86 de oameni în sală și începeți ședința când vreți! Puteți să cereți un plen după-amiază, că aveți putere, și convocați Senatul când vreți!

Domnul senator Georgică Severin, 10 secunde, vă rog, pentru replică. Urmează domnul senator Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Georgică Severin:**

Am învățat procedurile parlamentare urmărind cu atenție momentul în care dumneavoastră dețineați majoritatea și revotați legile până vă ieșeau, cum era și Legea pensiilor. Totdeauna ați spus că este regulamentar.

Vă mulțumesc, domnilor, am avut ce învăța de la dumneavoastră.

Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3, vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi...

Altă viață!

Să lămurim lucrurile, nu?!

Pe fond. Pe fond, este o situație extrem de complicată. Și, aici, sunt de acord și cu cei care au avut argumente pro și contra acestei ordonanțe de urgență.

În 24 de ani de când funcționează Parlamentul, problema Consiliului de administrație al Televiziunii Române a fost o problemă foarte complicată, pentru că legea este o lege complicată și procedurile sunt extrem de complicate.

În spatele însă acestei instituții se află câteva mii de oameni și se află un proces continuu, acela de a emite și de a funcționa zi de zi, conform unui program, ceea ce înseamnă niște resurse financiare care nu pot fi blocate. Din păcate, mecanismul este și foarte complicat. Fiind un consiliu de administrație care are niște funcții speciale, cu responsabilități speciale, acest blocaj totdeauna a generat extrem de multe dificultăți.

Această soluție nu este cu nimic ilegală. Este perfect constituțională, pentru că nu vorbește despre înlocuirea unui atribut al plenului, care înseamnă numirea, ci vorbește de asigurarea unui interimat pe o anumită perioadă de timp, care să elimine acele disfuncționalități. Asta este situația. Știu că nu este perfectă, știu că și legea este complicată, ca și instituția în sine. De 24 de ani a fost mereu aceeași problemă.

În ceea ce privește însă problema pe procedură, este inadmisibil pentru orice grup parlamentar și pentru orice senator al României să conteste ceea ce se întâmplă, conform regulamentului, dintotdeauna. Retrimiterea la comisie, la cererea unui grup parlamentar, a unui proiect de lege pentru raport suplimentar înseamnă revotare. Deci raport suplimentar înseamnă că se revotează, da? Deci nu este nimic ilegal în acest lucru. Este o procedură pe care toate partidele din Parlament au făcut-o de zeci, de sute de ori, în diverse situații, când erau la putere, când nu erau la putere. Deci, haideți să nu... Și așa suntem învinovățiți că nu respectăm regulile, că suntem o instituție...

Eu vă spun că instituția, așa cum este, acest Senat, în care suntem toți colegi, respectă – și v-o spune unul care are experiența multor legislaturi – foarte riguros regulamentul și prevederile. Nu am intervenit de fiecare dată.

Nu dau drept la replică. Nici nu s-a cerut.

S-au cerut 10 secunde din partea domnului senator Oprea, pentru a lămuri o chestiune.

Eu mă adresez senatorului Georgică Severin. Dacă, atunci când a fost în PDL, colegul meu a procedat vreodată așa. Eu știu că eu nu am făcut-o niciodată și nici dumneavoastră. Dacă ați învățat alte tehnici din altă parte, nu le aduceți în zona PDL-ului.

În al doilea rând, eu știu că procedura de întoarcere la comisie – și am cerut probă în sensul acesta – înseamnă modificarea pe fond a ceva. Am cerut – și chiar solicit, în mod expres – să spuneți ce virgulă ați înlocuit. Nu numiți procedura de întoarcere la comisie procedură de întoarcere la alt vot. Spuneți că „vrem să revotăm până ne iese” și atunci aveți dreptate.

Mulțumesc.

Ați întors pentru alt vot.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Este... Vă rog frumos, un minut.

E adevărat. Un minut, vă rog.

Sper că nu vă deranjează faptul că iau cuvântul. E dreptul meu. Ca și dumneavoastră, sunt senator în acest Parlament.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să nu dialogați cu sala. Spuneți-vă punctul de vedere pe scurt. Vă rog.

Eu cred că, în primul rând, nu trebuie să fim ipocriți cu noi înșine, din respect unii față de ceilalți.

Aveți dreptate!

Pe de o parte, trebuie să țineți cont că, dacă ne-ar preocupa, într-adevăr, situația Televiziunii Române...

Domnule senator, vă rog să vă referiți la subiectul supus discuției.

Da, domnule președinte.

Insist. Vă rog.

Dacă ne-ar preocupa, cu adevărat, situația actuală, reală, a Televiziunii Române, am avea, în momentul de față, un președinte director general validat de Parlament. Or, să nu uităm că statutul dânsului și al acestei funcții este, deocamdată, absolut incert, întrucât nu a fost validat de Parlament. Avem un consiliu de administrație, dar fără un președinte director general.

Pe de altă parte, și tot vorbind de ipocrizie, stimați colegi, s-a întors la comisie și noi am avut discuții contradictorii pe acest subiect tocmai pentru că, la un raport suplimentar, nu s-a venit cu niciun fel de argument în plus față de cele pe care le-am discutat în comisie anterior. Și, la urma urmei, despre asta este vorba.

Eu cred că nu poți să fii mai mult umilit ca senator decât atunci când ți se spune, de la nivel de șef de partid sau de Guvern, cum să votezi împotriva conștiinței tale. Pentru că asta li s-a întâmplat colegilor care, în lipsă de argumente, la Comisia pentru cultură, au susținut că este o dispoziție, un ordin politic cum să voteze, nu pentru că ar avea, în acest sens, vreun argument în plus.

Noi validăm, practic, o excepție. Ce a împiedicat cumva actuala coaliție de guvernământ, actuala alianță, în pofida raportului de respingere al Comisiei pentru cultură, să adopte în plen, chiar neținând cont de raportul de respingere, un asemenea act normativ? Au ținut neapărat să umilească Comisia pentru cultură și să-și umilească propriii senatori, dându-le dispoziție să voteze, chiar fără argumente, împotriva propriilor conștiințe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Suntem în situația în care proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Este lege organică.

Vot la 12.30.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei naționale a literaturii române. Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului României, doamna Irina Cajal, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Doamna ministru, aveți cuvântul. Pe scurt, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În fiecare an, pe data de 23 aprilie se organizează evenimente în toată țara, prin care se celebrează Ziua mondială a cărții și a dreptului de autor și Ziua bibliotecarului din România, având ca punct de vedere central de interes literatura română, precum și literatura universală.

În afara acestei zile de 23 aprilie, marii scriitori români sunt oricum celebrați și comemorați, nefiind justificată instituirea unei alte zile pentru celebrarea și memorarea lor în aceeași zi, așa cum prevede art. 2 din proiect.

Ministerul Culturii consideră că propunerea legislativă privind instituirea zilei naționale nu este justificată, motiv pentru care nu susținem promovarea acesteia.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă ministru.

Domnul Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură, punctul de vedere al comisiei.

Cu adresa nr. L34/4 februarie 2014, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu propunerea menționată.

Până în momentul redactării prezentului raport, Guvernul României nu trimisese punctul de vedere, pe care l-am aflat acum.

Cu adresa nr. XXX/22/2014, Comisia pentru administrație publică ne-a trimis aviz negativ.

Cu adresa nr. LXIV/346/2014, Comisia românilor de pretutindeni a trimis avizul negativ.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședințele din 12 și 18 martie. În cursul dezbaterilor, mai mulți senatori au opinat că, în condițiile în care este statuată legal o zi a culturii române, sărbătorită anual în data de 15 ianuarie, nu se justifică instituirea și a unei zile a literaturii române.

Având în vedere acest argument, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte.

O singură precizare.

Motivația esențială a fost următoarea: creăm un precedent și, în situația în care am accepta o zi a literaturii, imediat ar apărea propuneri pentru ziua picturii, ziua sculpturii și toate celelalte arte. Am transforma această zonă într-un ridicol.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Colegii din plen, dacă doresc să-și exprime punctul de vedere vizavi de inițiativă?

Nu.

Declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Raportul de respingere a fost adoptat, inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru conferirea titlului onorific de „Martir și Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc.

Inițiatorul ..., domnule senator, vă rog, microfonul 5.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu o să insist foarte mult asupra meritelor pe care eroul transilvănean Avram Iancu le-a avut în lupta sa pentru drepturile românilor din Transilvania, pentru eliminarea iobăgiei și așa mai departe, lucrurile care s-au și întâmplat. Vreau să vă spun că acest titlu onorific nu grevează cu nimic bugetul statului român, așa cum eroii-martiri din ʼ89 știți că au tot felul de facilități, nu plătesc taxe și impozite, se plimbă cu mijloacele de transport în comun, primesc terenuri și clădiri. Deci cei de la ʼ48 nu trebuie să primească nimic decât onoare și respect.

De aceea, vă rog să dați curs acestei inițiative legislative și avizului favorabil pe care Guvernul României l-a dat și să dați un vot favorabil.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Doamna Irina Cajal, secretar de stat la Ministerul Culturii. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare conferirea titlului onorific de „Martir și Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu.

Inițiatorii au avut în vedere cinstirea în mod deosebit a memoriei lui Avram Iancu, considerat cel mai mare erou național al românilor din Transilvania.

În expunerea de motive se precizează că integrarea tot mai accentuată a României în conceptul european al structurilor democratice nu se poate imagina în afara prezervării și afirmării cu responsabilitate a valorilor naționale, inclusiv cele istorice, care sunt parte specifică a patrimoniului universal.

Având în vedere argumentele prezentate de inițiator, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, urmând ca dumneavoastră să decideți.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Comisia pentru cultură, domnul senator Georgică Severin.

Cu adresa nr. L73/4.02.2014, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată cu proiectul legislativ menționat.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, aviz comunicat cu nr. 1.354/2013.

În punctul său de vedere, Guvernul României susține adoptarea acestei propuneri legislative. Cu adresa nr. XIX/43/20.02.2014, Comisia juridică ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 12 martie anul curent. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Motivația a fost determinată de faptul că se creează un precedent și, automat, vor apărea foarte multe alte asemenea propuneri – gândiți-vă, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu și așa mai departe – și, în același timp, aducerea de la nivelul legendei la nivelul derizoriului, compararea unei legende cu un titlu care, chiar dacă este extrem de onorant, aduce o oarecare afectare a spiritului legendei Avram Iancu au fost motivele pentru care, cu o largă majoritate, comisia a dat un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Rog colegii, puncte de vedere. Doamna senator Câmpeanu.

## Stimați colegi,

Vă rog din tot sufletul ca fiecare dintre dumneavoastră să se gândească ce înseamnă Avram Iancu pentru România, ce înseamnă Avram Iancu pentru Transilvania și ce înseamnă pentru dumneavoastră, pentru noi toți, Țebea. Dacă acolo toți dorim să mergem, așa cum se spunea înainte, „de la vlădică până la opincă”, eu cred că ar trebui să votăm cu toții această propunere.

Mi se pare, domnule Severin, inadmisibil argumentul pe care l-ați adus, că vor veni și alte propuneri de eroi naționali. Oare România nu are nevoie de eroi naționali!? Că sunt mai mulți sau mai puțini, are importanță?! Este foarte bine să ne cinstim eroii și vă rog din suflet ca Avram Iancu să reprezinte, în continuare, un simbol pentru unitatea românilor.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamna senator Câmpeanu. Domnul senator Cordoș.

Încă o dată, cred că este, așa cum s-a mai spus, un act de reașezare a valorilor românești și a eroilor neamului românesc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Doamna senator Andronescu, vă rog. Microfonul 3 _. (Discuții în sală.)_

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Fără îndoială că Avram Iancu este pentru fiecare dintre noi un simbol al Ardealului și al bătăliei pentru drepturile românilor din Ardeal și mă bucur că grupul nostru a hotărât să voteze cu această inițiativă legislativă... să dea un vot favorabil acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim și noi. Domnul senator Sorin Bota. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că nu pot să împărtășesc punctul de vedere al colegilor din comisie. Și ca ardelean trebuie să susțin acest lucru, și ca român. Dar colegii din Comisia pentru cultură trebuie ei să distingă între inițiativele care pot crea un precedent sau nu. În niciun caz în cazul lui Avram Iancu. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos. Domnul senator Cadăr. Microfonul 2.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## **Domnul Alexandru Cordoș:**

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că din orice tip de dezbatere putem să scoatem anumite controverse. Cred că atunci când vorbim de eroii neamului românesc, cred că atunci când vorbim de reașezarea valorilor neamului românesc, atunci nu trebuie să încapă niciun soi de dispute politice. De aceea, conferirea acestui titlu onorific, de „Martir și Erou al Națiunii Române”, lui Avram Iancu cred că este, dacă vreți, atât o reașezare a valorilor, cât și o recunoaștere, chiar dacă târzie, a activității acestui erou.

Pentru cinstirea în mod deosebit a memoriei lui Avram Iancu, pentru aceste merite excepționale, în primul rând, în afirmarea identității și a drepturilor naționale pe teritoriul strămoșesc, atât eu, cât și Grupul parlamentar al PSD vom vota împotriva raportului și pentru proiectul legislativ.

Nu vreau să scot în evidență că aș fi împotriva Grupului parlamentar al PSD, vreau doar, dacă ne-am putea permite, să creăm o listă deschisă de eroi naționali, în care să-l trecem și pe Ștefan cel Mare, și pe Alexandru Ioan Cuza, pentru că datorită lui suntem în Parlament în București, și nu în Iași.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Dumitrescu.

Iovescu!

Ați renunțat?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă îmi oferiți, într-un asemenea moment, posibilitatea de a lua cuvântul...

Succint, succint, domnule senator. Vă rog.

Nu, nu. Succint despre Avram Iancu nu se poate vorbi. Doamnelor și domnilor colegi,

Instituția ca atare a fost creată, vorbim de statutul acesta de erou-martir, în urma Revoluției din Decembrie 1989, pentru că așa există el în legislație. Deci acest... față de alte momente, pentru că s-ar putea întreba cineva: nu au avut până acum în cap alții să realizeze o astfel de recunoaștere a meritelor unor oameni care au marcat, ca o legendă, cum spuneați și dumneavoastră, și antevorbitorul meu, istoria poporului nostru? Deci există acest titlu, ne aflăm într-o stare de legalitate și, ca atare, se aplică și în acest caz.

Pe fond, nu am ce să discut, pentru că a discuta dacă merită sau nu merită e absurd. Și, vorba unui senator din Parlamentul României, domnul Pruteanu, la un moment dat, spunea: „Nu puneți, domnule președinte – eu eram ăla –, la vot limba română!”. Nici noi nu putem să punem la vot istoria României.

Ca atare, eu sunt întru totul de acord și am vrut doar să aduc acest argument, că m-ați invitat, că instituția există în legislația noastră, ceea ce nu a existat înainte de 1989.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Oprea. Mai este înscris și domnul Iovescu, da?

Iată variantă rapidă, oferită de colegii de la PSD. Pot vota în plen fără să mai dea la comisie, că nu a ieșit votul la comisie. E o probă evidentă astăzi, da? Comisia a zis nu. Dacă sunteți alături de președintele comisiei, vă rog s-o dați la comisie, să-și reverifice punctul de vedere și să fiți în concordanță și comisie, și...

Domnule senator, vă rog...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

...și grup politic.

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu, nu vorbesc cu ei, vorbesc cu istoria și demonstrez, încă o dată, că aceste lucruri neconcertate duc la stări de disconfort. Am o stare de compasiune față de colegul meu pedelist Georgică Severin.

Iar a vota sau nu cu momente de vârf din istoria neamului este ca și cum ai întreba dacă mai ești sau nu mai ești român. Cine să nu voteze o astfel de propunere?!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu și mai este doamna Anghel. 12 înscrieri la cuvânt pentru acest proiect.

Asta e istoria!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Eu mă pregăteam să iau cuvântul. Printre primii am fost înscris, cu gândul de a vă convinge să votăm acest proiect legislativ.

Păi, ați convins deja.

Am fost uluit de faptul că are raport de respingere. Și, acum, dacă tot m-am pregătit, să vă citesc ce am vrut să vă spun. Poate nu mai e cazul acum, că vom primi...

Pe scurt, vă rog frumos, pe scurt.

Pentru ceea ce reprezintă în conștiința românilor Avram Iancu, eu cred că a-i conferi titlul onorific de „Martir și Erou al Națiunii Române” este un lucru minim de bun-simț și recunoaștere a meritelor acestui „crăișor al munților”. Dacă nu știți, vă invit să citiți expunerea de motive foarte bună a inițiatorilor. Vă redau doar finalul: „Forțele cu care s-a confruntat...

Am citit-o toți, domnule senator!

...au fost peste puterile lui și ale neamului său. Soarta însăși i-a fost potrivnică. Sfârșitul lui Avram Iancu a cunoscut dimensiunile unei tragedii personale, dar nimeni și nimic nu-l va scoate din marea carte de istorie a națiunii române. Recunoștința generațiilor prezente și viitoare pentru...

Mulțumesc.

...gândul și fapta lui Avram Iancu reprezintă, în fapt, biruința lui și consacrarea în eternitate.”

Haideți, să-i acordăm recunoștință! Dar nu mai e cazul, că dumneavoastră ați fost de acord.

Mulțumesc tare mult.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Anghel, domnul senator Deneș. Microfonul 2, doamna senator.

Mai este înscris și domnul senator Filip. O să propun sistare pentru că suntem 15...

Eu voi spune doar două fraze.

Avram Iancu suntem noi! Spune și un cântec popular și acesta este adevărul. Iar, în urmă cu câțiva ani de zile, când păpușa aceea reprezentându-l pe Avram Iancu a fost spânzurată, nu a fost spânzurat Avram Iancu, am fost spânzurați noi, ca spirit românesc.

Este normal să votăm această lege.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Deneș. Microfonul 3, vă rog.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar, în urma unei intervenții a unui antevorbitor pe care îl respect, ca un ardelean sadea ce sunt și, din partea mamei, urmaș al unui haiduc care a luptat pentru ca românii în Transilvania să fie egali celorlalți, vreau să vă spun că, așa cum Ștefan cel Mare reprezintă un erou pentru Moldova și pentru România în integritatea ei, Mircea cel Bătrân, Brâncoveanu pentru Țara Românească, așa noi, ardelenii, atunci când am început să învățăm despre istoria României și a Transilvaniei...

Acești eroi ai noștri au fost: Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan. Drept urmare, cred că este un gest minim din partea noastră ca acestor oameni care au luptat pentru ca în Transilvania românii să fie egalii celorlalți să le dăm egalul sau dreptul pe care îl dăm lui Ștefan cel Mare, Brâncoveanu și celorlalți eroi ai națiunii române.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Ultimul înscris la cuvânt, domnul senator Filip. Microfonul 3.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Avram Iancu, pe lângă faptul că este, într-adevăr, un simbol al românilor din Ardeal, a fost și un om politic și are unul dintre cele mai scurte și sugestive discursuri politice în fața ardelenilor. Avram Iancu a spus: „No, gata?”, iar la răspunsul: „Gata!”, într-adevăr, discursul sugestiv al lui Avram Iancu a fost: „No, hai!”.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Și eu.

## Stimați colegi,

Domnul Georgică Severin, pentru că a cam fost ciuca bătăilor la acest proiect legislativ.

Vă rog frumos, domnule Severin, un minut.

## **Domnul Georgică Severin:**

Sincer să fiu, apropo de ce spune partea asta mică din stânga, e _rrare humanum est,_ dar _perseverare diabolicum_ . Unii s-au trezit la timp.

Legat de fondul problemei, ca istoric, nu pot să vă spun decât un singur lucru și îl voi gândi totdeauna cu multă sinceritate. Istoria românilor și istoria oricărui popor nu se votează. Eroii unui neam se stabilesc prin voința poporului, prin simțământ și prin legendă. Putem noi să votăm pe cine vrem, nu-l vom face mai erou decât a fost.

Și vreau să vă mai spun încă un lucru: ideea de martir are alt sens în limba română decât cea pe care am pus-o noi. Vă reamintesc că totuși Avram Iancu a murit mult mai târziu decât momentele istorice în care s-a implicat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul.

Vă rog, vă rog, vă rog.

Microfonul central, domnul senator Oprea.

Îmi pare rău că domnul președinte de comisie a preluat din limbajul unui coleg care era reprezentantul poporului, dar văd că nu mai este. Era în primul rând, aici.

## **Din sală:**

Procedura?

Procedura!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Procedura este următoarea: nu vă permitem ca dumneavoastră să faceți ierarhii ale grupurilor politice. Vedeți că sunteți în cuplu cu un grup politic inexistent.

## **Din sală:**

Asta-i procedură?

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Procedură. Grupul parlamentar al PDL este al treilea grup în Senatul României și nu vă permit să-l jigniți, iar pentru neinspirata dumneavoastră poziție față de un erou al neamului, chiar vă recomand să vă dați demisia din funcția de președinte al Comisiei pentru cultură.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos, domnule.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră inițiativa legislativă.

Listă pentru liderii de grup.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 Mai Ziua Independenței Naționale a României și Ziua Parlamentului României. Inițiatorii?

Nu sunt.

Din partea Guvernului României, doamna Cajal, vă rog.

## **Doamna Irina Sanda Marin-Cajal:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Ministerului Culturii pentru propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare declararea zilei de 9 Mai Ziua Independenței Naționale a României și Ziua Parlamentului României

Inițiatorul consideră că declararea independenței României din 9 mai 1877 a fost cel mai important act al Parlamentului României, iar această zi ar trebui să devină și Ziua Parlamentului României, fiind sărbătorită ca atare printr-o ședință festivă a Camerelor reunite ale Parlamentului.

Ministerul Culturii susține propunerea legislativă. Este de acord cu raportul Comisiei pentru cultură... Nu susține, pardon!

Nu susține. Este de acord cu raportul Comisiei pentru cultură și media.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnul președinte Georgică Severin. Vă rog.

Cu adresa L93/4 februarie 2014, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată cu propunerea despre care discutăm.

Proiectul legislativ a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și aviz negativ din partea Comisiei românilor de pretutindeni.

Până la data redactării raportului, nu primisem punctul de vedere al Guvernului, pe care l-am primit acum.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – 10 voturi pentru, două voturi împotrivă și 6 abțineri –, să adopte raport comun de respingere.

Motivația a fost legată de faptul că în zilele de 9 și 10 mai au fost extrem de multe propuneri.

În același timp, 9 Mai este și Ziua Europei, are o altă semnificație.

Dacă am încărca ziua și cu altceva, pur și simplu am abate atenția de la importanța Zilei Europei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc și eu.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există.

Declar dezbaterile închise. Supun...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Cristian Dumitrescu...

Domnule senator, îmi cer scuze! Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule președinte,

Nu sunt o fire conflictuală. M-am gândit foarte mult. Reacția a fost mai lentă. Eu nu am mai auzit în Senatul României ca cineva să-i ceară unui președinte de comisie să-și dea demisia.

Domnule Severin, domnule coleg, vă rog să mă scuzați!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Închid dezbaterile și supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor, de respingere a propunerii legislative.

-

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea unor facilități cu caracter cultural cu ocazia celebrării căsătoriilor de lungă durată.

- Inițiator pentru căsătoriile de lungă durată? Nu este.

Din partea Guvernului, doamna Cajal. Vă rog.

Precizăm că, potrivit legislației în vigoare, muzeele și instituțiile publice de spectacole și concerte sunt finanțate din venituri proprii...

Doamna Cajal, discutăm de căsătoriile de lungă durată, facilități pentru căsătoriile de lungă durată, da?

Da, da, da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ați început cu muzeele și legătura dintre căsătoriile de lungă durată și muzee...

Nu, nu, nu... acesta este.

Vă rog.

Este vorba de tichete la muzee pentru cei căsătoriți...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, pe scurt.

Deci, prin urmare, ar fi fost necesar ca în propunerea legislativă să se reglementeze în mod clar din bugetul căror autorități vor fi suportate aceste tichete.

Considerăm că trebuie avute în vedere dispozițiile alin. (5) al art. 138 din Constituția României, republicată, care prevăd că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare, întrucât măsura preconizată presupune și cheltuieli financiare suplimentare de la bugetul de stat.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc tare mult. Președintele comisiei, vă rog.

Cu adresa L148/17 februarie 2014, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu propunerea menționată.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Guvernul României nu ne transmisese un punct de vedere, dar l-am primit acum.

Comisia pentru muncă și familie a transmis aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură în ședința din 18 martie 2014.

Din dezbateri a reieșit că această inițiativă nu se justifică, având în vedere că astfel de facilități sunt acordate, în mod frecvent, de organe ale administrației publice locale.

Totodată, s-ar crea o diferențiere, pentru că altfel ar fi accesul la manifestări – să spunem – al cuiva din București sau dintr-o reședință de județ, unde există o filarmonică, un teatru... sau cum am putea să acordăm acest sprijin unei familii dintr-un sat care are 100 de kilometri până la cea mai apropiată instituție?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Există puncte de vedere?

Declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de dietetician. Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului României.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății apreciază necesitatea instituirii unui cadru legal care să reglementeze organizarea profesiei de dietetician, precum și funcționarea Colegiului dieteticienilor din România.

Sub aspectul inițiativei legislative, Ministerul Sănătății a înaintat o serie de amendamente raportate la textul propunerii, astfel încât actul normativ rezultat să reprezinte o lege clară, complexă, armonizată cu legislația europeană în domeniu.

Totodată, menționăm faptul că, în procedură parlamentară, în prezent, există și o altă inițiativă legislativă care reglementează aceleași aspecte, drept care am propus conexarea celor două inițiative legislative la Camera Deputaților, conform prevederilor art. 16 din Legea privind normele de tehnică legislativă nr. 24/2000, republicată, privind evitarea paralelismului legislativ și prevederilor art. 68 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Punctele de vedere ale comisiei. Președintele comisiei, vă rog.

În ședința din 25.03.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pentru motivele pe care le-a spus și domnul secretar de stat, sugerând comasarea celor două propuneri legislative, mai ales că vizează același obiect de activitate, dar se bat cap în cap, ca să spunem așa, chiar dacă nu este prea academic, motiv pentru care vă propun raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc tare mult, domnule președinte. Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnul senator Todirașcu, PDL, din partea Grupului parlamentar al PDL. Iertați-mă!

Microfonul 1.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Voiam să spun că, în esență, motivul pentru care comisia a respins acest proiect legislativ... unul din argumentele suplimentare față de cele spuse de președinte a fost faptul că aceste inițiative legislative încearcă să substituie drepturile și obligațiile Ministerului Sănătății de a reglementa și de a aviza dreptul la aceste profesiuni în România și aș spune chiar că aceste proiecte legislative încalcă dreptul constituțional al cetățenilor români, dreptul la muncă, respectiv la exersarea profesiunilor, care nu pot fi obstrucționate de organizații neguvernamentale. În statutul acestor organizații ar fi scris că ei reprezintă propriii membri, respectiv nu ar fi putut să-i reprezinte pe cei care aveau dreptul să nu fie membri ai acestei organizații.

Această meserie există în Europa. Ea este cât se poate de legitimă, este la fel de importantă ca oricare altă meserie, însă acest tip de organizație nu poate să se substituie organelor statului și nici nu poate crea organizații care să respingă nejustificat, neconstituțional dreptul de a exercita astfel de profesii.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai există dezbateri, închid dezbaterile.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

##

Nu, nu, e ordinară. E ordinară, domnule... Aceasta e ordinară.

Trebuie repetat votul. Da.

Revenim la vot.

Îi rog pe colegii din sală să ia loc. Îi rog pe colegii din sală să ia loc.

Vă rog să votați.

98 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul comisiei a fost adoptat, inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 18, Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de dietetician.

E a doua.

Inițiatorul este? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este vorba de cea de-a doua inițiativă legislativă pentru organizarea și exercitarea profesiei de dietetician.

În mod similar, am propus amendamente și, în mod similar, am propus să existe o conexare între cele două inițiative legislative la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei...

Acest proiect legislativ are în conținut și inițiative care au caracter organic. Aceasta este organică, domnule doctor.

În ședința din 25.03.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pentru motivele pe care vi le-am spus mai înainte și le-a argumentat și mai bine colegul nostru Todirașcu.

Așa încât, comisia propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Punctele de vedere ale grupurilor le-am văzut la

proiectul...

Mai doriți o dată, domnule Todirașcu? Vă rog, microfonul 1.

Aș vrea să fac o sugestie colegilor care au susținut acest proiect legislativ sau care intenționează să facă astfel de proiecte legislative în continuare. Ele sunt cât se poate de bine-venite, justificate și ele necesită a reglementa această profesiune în România. Singura problemă este că ele excedează cadrului pe care acest gen de organizație trebuie să-l respecte, respectiv reglementarea și avizarea.

Este justificat, cei care își doresc acest lucru ar trebui să-și găsească un arbitru. Acest arbitru ar trebui să fie o autoritate a statului, probabil Ministerul Sănătății, poate și Ministerul Educației, și cu ei, cu acești actori, autorități publice, ar trebui discutat pentru emiterea unui astfel de proiect legislativ. Altfel, cei care au susținut, inclusiv la comisie, aceste proiecte legislative, din punctul meu de vedere, se află într-un conflict de interese, pentru că, practic, ei încearcă să împartă piața în ai noștri și alții, și ceilalți să nu mai poată exersa aceste profesiuni.

Deci este necesar, dar trebuie făcut în așa fel încât să nu-i excludă pe cei care nu ar dori să facă parte din aceste organizații.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

E organică.

Da, așa este.

Vă rog.

Da, aveți dreptate.

Vot, peste cinci minute.

Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

O rog pe doamna deputat doctor Bogdănici, care e prezentă...

Microfonul 5.

Succint, vă rog să vă susțineți propunerea legislativă.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc stimaților senatori că m-au acceptat să-mi prezint inițiativa.

Așa cum a spus și domnul președinte, sunt medic, dar și cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, iar această inițiativă a pornit concret, de la cazuri concrete.

La ce se referă această inițiativă? În legea sănătății există o prevedere conform căreia un student poate beneficia de asigurare medicală doar până la vârsta de 26 de ani.

În Legea educației naționale, pe de altă parte, există o prevedere în care un doctorand, deci la a doua formă de educație universitară, beneficiază de asigurare medicală.

În acest moment, sunt foarte mulți studenți..., nu foarte mulți, puțini studenți, dar care mai întâi au lucrat și, ulterior, au intrat la facultate, au dorit să-și facă studii universitare și, dacă depășesc vârsta de 26 de ani și nu lucrează – și unii nu pot lucra, pentru că, de exemplu, la Universitatea de Medicină și Farmacie ar fi aproape imposibil – nu beneficiază de asigurare medicală.

Având cazuri concrete, atât ca medic, cât și ca un cadru didactic pentru studenți, am pornit această inițiativă.

Mai există o problemă. Studentul masterand, de asemenea, nu beneficiază de asigurare medicală, deși el, practic, este echivalat cu un student care este doctorand.

Această inițiativă acest lucru vrea să-l corecteze, ca studenții care sunt la prima facultate și au depășit 26 de ani – și numărul lor este foarte mic – sau masteranzii să beneficieze de asigurare medicală.

Mulțumesc doamnei doctor din partea inițiatorilor.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 164 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul desfășurării studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitate de student doctorand și, în această calitate, beneficiază de asistență medicală gratuită, fără plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate.

Însă această lege trebuie coroborată cu prevederile Legii nr. 95/2006, care, la art. 213 alin. (1) lit. a), specifică faptul că studenții sunt exceptați de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate doar dacă au vârsta de până la 26 de ani și, totodată, dacă nu realizează venituri din muncă.

Modificarea Legii nr. 95/2006 în sensul prezentei propuneri legislative ar crea, practic, o nouă categorie de

persoane exceptate de la plata contribuției, având drept consecință o serie de aspecte cu impact negativ în ceea ce privește veniturile și procedura de gestionare a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, motiv pentru care Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog, domnule președinte, punctul de vedere al comisiei.

În ședința din 25.02.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente. Motivele respingerii au fost cele enunțate de domnul secretar de stat.

Noi am luat în dezbatere și, cu majoritate de voturi, am hotărât să vă propunem spre dezbatere și adoptare un raport de respingere.

Mulțumesc.

Punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnule senator Oprea, vă rog, din partea Grupului parlamentar al PDL.

De atâtea ori ne-am întrebat de ce nu ne apropiem, măcar așa, la nu știu câți ani-lumină de ceea ce fac statele avansate, inclusiv... sau, poate, în primul rând, Statele Unite ale Americii.

Obama și-a sacrificat cariera politică pentru un astfel de obiectiv: 60 de milioane de persoane să intre în categoria celor care nu puteau să-și asigure o astfel de asigurare de sănătate. 60 de milioane! Iar noi ne punem problema că vor intra în rândul celor tratați omenește categorii atât de des invitate să fie alături de noi, să ne înțeleagă, uneori să vă voteze, să ne voteze, iar aici, cu atâta seninătate, raport de respingere.

Nu știu dacă oamenii din comisie chiar s-au și gândit la ce fac alții și dacă nu le-a tremurat mâna când au scris un astfel de verdict: respingere pentru grija față de copiii României.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu există alte puncte de vedere...

Vă rog, domnule senator Dobra. Microfonul 2.

Aș începe prin a o felicita pe doamna, din două motive: pentru generozitatea propunerii și apoi, domnule președinte – și asta, și în atenția liderilor noștri de grup, a dumneavoastră, a celor ce răspund de aplicarea regulamentului și, eventual, de modificarea lui –, suntem la a doua inițiativă de astăzi, din 20, la care inițiatorul e prezent.

Profit de prezența tuturor liderilor noștri de grup, poate, să discute lucrul acesta, într-un fel sau altul, pentru că, până la urmă, a plasa o propunere – unele dintre ele, chiar discutabile – și a nu veni să ți-o susții înseamnă cel puțin lipsă de respect pentru noi, cei care suntem obligați să o dezbatem.

Revenind la inițiativa propriu-zisă, am să insist cu credința mea că orice măsură ce atrage și menține oamenii în școală e bine-venită, trecând peste spaimele celor ce administrează tot felul de fonduri în această țară.

Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Declar dezbaterile închise.

Are caracter de lege organică.

O să intrăm imediat în procedura de vot a legilor organice. Aș vrea, înainte de a începe votul asupra legilor organice, să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i convoace pe toți colegii în sală. Mi se pare firesc, avem mai multe proiecte legislative cu caracter de lege organică, să fie prezenți pentru vot.

Înainte de acest lucru, o chestiune prealabilă votului, dar nu are legătură neapărat.

Domnul senator Ciorbea dorește, de la microfonul central, să facă un anunț.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Victor Ciorbea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă mulțumesc dumneavoastră, mulțumesc și colegilor din Camera Deputaților care au făcut propunerea și m-au votat în calitatea de membru în Consiliul ASF.

Pentru a preveni o stare de incompatibilitate, rog a se lua act că demisionez din calitatea de senator ales în Colegiul nr. 7, Circumscripția București.

Vă doresc din tot sufletul succes în activitatea dumneavoastră extrem de importantă și de nobilă! Sincer, succes!

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă dorim să aveți o activitate prodigioasă la instituția unde urmează să fiți prezent!

O chestiune de procedură.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

## Vă mulțumesc.

## Onorat Senat,

Ieri am făcut o propunere de îmbunătățire a activității noastre, propunere respinsă – e adevărat – de plen, și sigur că acest lucru trebuie luat ca atare, dar, cu convingerea că propunerea noastră a fost corectă, în primul rând ca o reflectare a respectării Regulamentului Senatului care, la art. 137 alin. (2), spune că votul final trebuie dat miercuri, la ora 12.00...

De regulă.

De regulă, numai că acest „de regulă”, domnule președinte de ședință, de vreun an de zile, n-a fost niciodată regulă. Întotdeauna, voturile s-au dat marți, la ora 12.00, motiv pentru care, Grupul liberal nu dorește să participe la acest vot și părăsim sala.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă eu am înțeles bine, propunerea dumneavoastră de ieri a fost să avem ședință de plen și miercurea, iar miercuri, la ora 12.00, să dăm voturile pe legi organice.

Da. Noi am spus că o să discutăm în Biroul permanent. Până la urmă, este decizia dumneavoastră...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Este decizia grupului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A grupului. N-am spus a dumneavoastră, ca persoană. Nici nu m-am gândit la.. Nu mi-am permis. A grupului dumneavoastră.

Vă rog, domnule senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Fiindcă exact Grupul parlamentar al PDL, ieri, a prezentat faptul că...

## Vă rog.

Dacă ați decis să părăsiți sala, vă rog să aveți respect față de domnul senator Oprea, care dorește să exprime un punct de vedere.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Grupul parlamentar al PDL a spus că regulamentul nu se respectă și am fost cei care am semnalat de ieri. Dacă dumneavoastră vreți...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, stimați colegi.

Vă rog.

...rămâneți dumneavoastră, cu ciocoii dumneavoastră. Rămâneți...

Domnule Oprea, numai o secundă, vă rog!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Rămâneți cu ciocoii, da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

V-ați luat pauză de cafea și dumneavoastră. Așteptăm două minute să se facă liniște în sală, ca să putem să vedem dacă avem cvorum, să putem păși la vot.

Profit de această pauză să vă anunț că avem musafiri, în sensul că sunt prezenți la balcon tinerii noștri de la Mediaș. Le mulțumim că au venit astăzi.

Îl felicităm pe colegul nostru Viorel Arcaș pentru această inițiativă. Am fost și noi la Mediaș, am fost foarte bine primiți. Sper că și copiii, aici, la București, au fost la fel de bine primiți.

Mulțumim.

Stimați colegi, Intrăm în procedură de vot.

Punctul 3...

## **Domnul Liviu Marian Pop**

**:**

Procedură.

Vă rog, chestiune de procedură. Domnul senator Pop, la microfonul 3.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu știu dacă este procedură, dar profit de ocazie că sunt elevii aici, în balcon, să le spun să nu procedeze ca și colegii noștri din Grupul parlamentar al PNL la ore. Să fie prezenți la ore.

Îi felicit că au ajuns astăzi la noi!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Îl invit pe domnul secretar Rotaru la prezidiu, pentru a avea prezidiul complet, statutar și regulamentar.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2022 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră, fiind amendamente, inițiativa legislativă.

87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Inițiativa legislativă a fost adoptată.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Două voturi pentru, 84 de voturi împotrivă, o abținere. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru prevenirea abandonului școlar în rândul elevilor – cazuri sociale.

Raportul este de respingere a propunerii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

84 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere. Raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar. Supun aprobării dumneavoastră inițiativa legislativă.

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Listă pentru liderii de grup.

3 voturi pentru, 79 de voturi împotrivă, nicio abținere. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind facilitățile acordate elevilor – cazuri sociale pentru transportul public în comun.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră inițiativa legislativă.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind declararea Zilei Înălțării Domnului – Ziua eroilor sărbătoare națională legală, zi nelucrătoare.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Listă pentru liderii de grup.

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Raportul și proiectul de lege nu au întrunit numărul necesar, 86 de voturi.

În aceste condiții, supun la vot proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

4 voturi pentru respingere, 81 de voturi împotrivă, o abținere.

Urmează ca, la una din ședințele viitoare, să reluăm votul. Listă pentru liderii de grup pentru acest proiect de lege. Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de dietetician. Raportul comisiei este de respingere.

Stimați colegi,

Sunt colegi în sală care nu votează, văd.

În aceste condiții, raportul comisiei neîntrunind numărul necesar, supun aprobării dumneavoastră și inițiativa legislativă.

85 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul comisiei nu a întrunit numărul necesar. Supun aprobării dumneavoastră inițiativa legislativă.

Două voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, nicio abținere. Inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 55 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare.

Este vorba de trei proiecte de lege pe care le-am dezbătut ieri. Au rămas, fiind legi organice, la vot pentru astăzi...

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, noi fiind prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră...

Trebuie publicată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, stimați colegi,

Știu despre ce e vorba, dar până nu apare în Monitorul Oficial nu există... Am înțeles. Știam de la început lucrul acesta. Nici nu ar fi trebuit să-mi aduceți aminte.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege...

Nu, nu am deschis.

Nu am rezultatul votului de la raport.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Supun la vot proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

O să-l reluăm într-una din ședințele viitoare.

Pe procedură, domnul senator Moga. Microfonul 3.

Domnule președinte.

Pe afișajul din sală a apărut, acum, înainte cu două voturi, afișat 90 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Rog la toate voturile să se ceară listing și rog stafful să vadă unde a greșit.

Vă rog, încă o dată, faceți verificarea asta, pentru că...

Dacă există o asemenea eroare, vă rog...

...noi în sală suntem 90 de oameni.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Sunt unii colegi care sunt în sală și care nu votează. De asta. Suntem 90, cred că...

Da. Rog corpul tehnic, la solicitarea unuia din colegi, să verificați dacă sunt inadvertențe din punct de vedere tehnic.

Punctul 56 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii.

Vă reamintesc, propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința plenului din 7 aprilie 2014. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Și listă.

84 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Raportul, cu amendamente, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun la vot propunerea legislativă.

Stimați colegi, repet, este supusă pentru vot Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii.

Propunerea legislativă a fost dezbătută ieri, 7 aprilie 2014.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și respinse. Amendamentele respinse nu au fost susținute ieri, tot eu am condus ședința și la cererea mea...

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de admitere, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Iertați-mă, dacă nu am fost foarte clar!

85 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Raportul nu a întrunit numărul de 86 de voturi. Supun...

##

Vă rog să votați.

Îi rog și pe colegii care sunt observatori în sală, dacă tot au rămas, să voteze, indiferent de poziția pe care o au.

83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi și a fost respinsă.

Listă am spus.

Punctul 57 din ordinea de zi, Proiectul de lege – Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței viti-vinicole.

Vă aduc aminte, proiectul acesta a fost dezbătut ieri, în ședință de plen.

Raportul comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și respinse. Cele respinse nu au fost susținute.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Va merge la Camera Deputaților pentru o decizie finală. Stimați colegi, acestea fiind zise, declar închisă ședința de astăzi de plen.

Vă doresc o zi bună!

Am înțeles, listă. S-a cerut de la început.

Supun la vot propunerea legislativă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812420]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 45/17.IV.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei