Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·6 septembrie 2010
procedural · adoptat
Gabriel Mutu
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
Declarația politică se intitulează „Referendumul din Republica Moldova – câteva semnificații”.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Ieri, în Republica Moldova a avut loc un referendum național cu privire la modul în care trebuie să fie ales președintele țării. Pentru noi, românii, în special după aderarea la Uniunea Europeană, relația cu Basarabia a revenit pe făgașul normal. Interesul față de problemele celor aflați între Prut și Nistru s-a situat în ultimii ani dincolo de ceea ce presupune politica de vecinătate a UE.
De asemenea, România a oferit în ultima perioadă un real suport Moldovei în eforturile sale de apropiere de Comunitatea Europeană, întrucât, din punctul nostru de vedere, apropierea Chișinăului de Bruxelles ar fi favorabilă ambelor părți.
Așadar, acest referendum avea un rol deosebit în această ecuație, întrucât putea face dovada gradului de implicare a cetățenilor moldoveni în problemele structurale ale statului. Totodată, această consultare populară trebuia să determine tipul de legitimitate de care trebuia să se bucure Președintele Republicii Moldova.
Totodată, așa cum au declarat și susținătorii alegerii președintelui prin vot direct, în subtextul acestei mișcări putea fi regăsită inclusiv cheia depășirii crizei politice și constituționale, care se adâncește din ce în ce mai mult în Basarabia.
Mai mult decât atât, acest referendum putea reprezenta, după cum declarase și președintele interimar al Moldovei, o lecție pe care cetățenii acestei republici o puteau oferi oamenilor politici.
Din păcate, lipsa exercițiului democratic, gradul scăzut de civism, cât și unele nereguli semnalate inclusiv de organismele internaționale de monitorizare a procesului electoral au condus la invalidarea rezultatului.
Nu putem spune decât atât: păcat! Mai ales că și noi, în 2007, am asistat la un moment de neputință similar, când votul covârșitor pentru modificarea sistemului electoral, în sensul introducerii unui vot majoritar în două tururi de scrutin, a fost ignorat. Tocmai de aceea trebuie să fim solidari cu incapacitatea celor care au votat pentru un președinte desemnat direct și să înțelegem o dată în plus că, din păcate, nu de puține ori, și nu numai în România, clasa politică este în special conservatoare cu privire la avantajele sale și mai puțin interesată de doleanțele celor care le-au conferit puterea.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.