Stenogramă plen

Îl invit pe domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, să citească catalogul.

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina prezentă Blaga Vasile Guvern Mustățea Vasile prezent Boagiu Anca Daniela Guvern Mutu Gabriel absent Boitan Minerva prezentă Necula Marius Gerard absent Bokor Tiberiu prezent Nedelcu Vasile prezent Borza Dorel Constantin Vasile absent Nicoară Marius Petre absent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Nicoară Romeo Florin absent Calcan Valentin Gigel absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Câmpanu Liviu prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Chelaru Ioan prezent Nistor Vasile absent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja absent Niță Mihai absent Onofrei Orest absent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea absent Oprea Dumitru absent Coca Laurențiu Florian absent Oprea Mario Ovidiu prezent Constantinescu Florin prezent Panțuru Tudor absent Constantinescu Viorel absent Pașca Liviu Titus prezent Cordoș Alexandru prezent Păran Dorin absent Corlățean Titus prezent Pereș Alexandru absent Crăciun Avram prezent Pintilie Vasile absent Cseke Attila Zoltán Guvern Plăcintă Sorina Luminița absentă Daea Petre prezent Pop Gheorghe prezent David Cristian absent Popa Cornel prezent David Gheorghe prezent Popa Mihaela absentă Diaconescu Cristian absent Prodan Tiberiu Aurelian absent Diaconu Mircea absent Dobra Nicolae absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Dumitru Constantin absent Rădulescu Cristian absent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru absent Rădulescu Șerban absent Filip Petru absent Robu Nicolae prezent Fodoreanu Sorin absent Rotaru Ion absent Frâncu Emilian Valentin prezent Rușanu Dan Radu absent Frunda György absent Rușeț Ion absent Găină Mihăiță absent Saghian Gheorghe prezent Geoană Mircea Dan prezent Savu Daniel prezent Ghișe Ioan prezent Sârbu Ilie prezent Greblă Toni prezent Sbîrciu Ioan absent Grosu Corneliu absent Secășan Iosif absent Günthner Tiberiu absent Severin Georgică prezent Gyerkó László prezent Silistru Doina prezentă Hașotti Puiu prezent Staicu Dumitru Florian absent Hărdău Mihail absent Humelnicu Augustin Daniel absent Stănișoară Mihai absent Ichim Paul prezent Șova Dan Coman prezent Igaș Traian Constantin absent Tămagă Constantin absent Ion Vasile prezent Toma Ion absent Iordănescu Anghel absent Țopescu Cristian George prezent Jurcan Dorel absent Țuțuianu Adrian prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Udriștoiu Tudor absent Luca Raymond prezent Urban Iulian absent Mang Ioan prezent Valeca Șerban Constantin prezent Marcu Gheorghe prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Mardare Radu Cătălin prezent Verestóy Attila prezent Marian Ovidiu absent Voicu Cătălin absent Marian Valer prezent Voiculescu Dan absent Markó Béla Guvern Vosganian Varujan absent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea absent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel absent Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Am fost informat că, în câteva minute, vor ajunge în sala Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă de ședințe și senatorii din Grupul parlamentar al PDL, care Mitrea Miron Tudor prezent derulează alegeri interne în grup, după mutațiile survenite Mîrza Gavril prezent prin numirea unor senatori PDL în funcții guvernamentale, și, Mocanu Alexandru absent evident, atunci sper să fim în cvorum. În acest moment nu suntem în cvorum. Mocanu Toader absent Moga Nicolae absent PAUZĂ

Rog colegii care nu au intrat încă în sala de plen să o facă, pentru a putea să intrăm în dezbaterea noastră de astăzi.

Pentru confirmarea listei de prezență, am să-l rog pe domnul secretar al Senatului să citească rapid prezența.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să dau citire listei celor care nu au fost prezenți la primul apel nominal.

Andrei Florin Mircea absent Antonescu George Crin Laurențiu absent Ariton Ion Guvern Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru prezent Bădescu Iulian prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea prezent Bîrlea Gheorghe absent Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela Guvern Borza Dorel Constantin Vasile prezent Calcan Valentin Gigel absent Chivu Sorin Serioja absent Cinteză Mircea absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Viorel prezent Cseke Attila Zoltán prezent David Cristian prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea absent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frunda György prezent Găină Mihăiță prezent Grosu Corneliu absent Günthner Tiberiu absent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Igaș Traian Constantin prezent Iordănescu Anghel absent Jurcan Dorel absent Marian Ovidiu prezent Markó Béla prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent

Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Panțuru Tudor absent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Tămagă Constantin absent Toma Ion prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

## Domnule președinte,

Cu cei pe care i-am strigat acum, suntem în cvorum, doar să intre în sală cei...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

În acest moment, 80 de senatori și-au înregistrat prezența în plen.

Pe măsură ce colegii senatori vin în sala de plen, am să-i rog pe colegii secretari să mă ajute să putem avea o prezență actualizată, pentru a nu crea discriminare.

Fiind în cvorum, rog colegii să-și ocupe locurile în sala de plen pentru a putea să ne pronunțăm cu privire la ordinea de zi și la programul de lucru.

Declar deschisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 6 septembrie 2010.

După cum ați constatat deja, colegii cu care voi asigura conducerea ședinței de astăzi, secretarii Senatului, domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, sunt deja în acțiune.

În acest moment, 82 de senatori și-au înregistrat prezența.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală și să vă luați cartelele pentru a supune la vot ordinea de zi de astăzi.

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de plen pentru a putea să votăm ordinea de zi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă puteți întrerupe micile conversații – importante, fără îndoială –, vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră ordinea de zi de astăzi.

Vă rog să vă pregătiți pentru exercitarea unui vot cu privire la ordinea de zi, pe care o avem în fața noastră, din agenda plenului nostru de astăzi.

La punctul 1 din ordinea de zi, declarații politice, am deosebita plăcere să-l invit pe domnul senator Iosif Secășan, din partea Grupului parlamentar al PDL, să prezinte această declarație; din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu. Vă rog, domnule senator Secășan.

## **Domnul Iosif Secășan:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Criza de personal din sistemul de sănătate”.

Sistemul de sănătate din România, și așa cronic subfinanțat și cu multiple disfuncționalități, suferă în acest an o criză majoră de personal, rezultată în urma împletirii paradoxale a doi factori: exodul masiv al cadrelor medicale specializate și blocarea posturilor din sistemul medical de la 1 ianuarie 2009.

Comisia prezidențială pentru analiza sistemului de sănătate, condusă de profesorul Vlădescu, afirma în anul 2008 următoarele: „O nouă provocare este pusă forței de muncă din sistemul sanitar, libertatea de mișcare câștigată odată cu intrarea în Uniunea Europeană accentuează decalajul față de situația dificilă deja existentă, România având cu aproape o treime mai puțin personal medical la o mie de locuitori față de Uniunea Europeană.”

La acea dată, statisticile noastre constatau media de 222 (personal medical specializat) la 100.000 de locuitori, dintre care 358 în mediul urban și 56 în mediul rural, față de media Uniunii Europene de aproximativ 350, cu o repartizare mult mai echilibrată între urban și rural.

Dacă mai adăugăm și faptul că la 26.000 de locuitori este o singură asistentă comunitară și că mai avem 100 de localități fără medic, înțelegem că ne aflăm într-o situație critică.

Din 2007 până în 2010, dezechilibrul s-a accentuat astfel: – în ultimii trei ani, 8.331 de medici și-au scos de la minister certificatele de conformitate, acte necesare pentru a-și practica profesia în străinătate;

– un număr de peste 8.100 de medici și asistenți medicali cu diverse specializări au obținut în primele șase luni ale acestui an contracte de muncă în clinicile și spitalele din Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia sau Malta.

Sigur, circulația forței de muncă este liberă și oricine poate să plece în străinătate, dar spitalele României rămân fără specialiști și asistenți calificați, calitatea actului medical este periclitată, funcționalitatea serviciilor medicale foarte dificilă, standardul de performanță greu de atins, personalul rămas muncește suplimentar, cu salarii reduse, conform reglementărilor în vigoare.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru această declarație politică importantă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator Adrian Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „După 20 de luni: Guvernul Boc (file din poveste) – cifrele dezastrului. Stimați colegi,

Săptămâna trecută, am avut parte de momente de sărbătoare. În aplauzele stinghere ale doamnelor Udrea și Anastase, pe de o parte, și huiduielile unei țări întregi, pe de altă parte, Guvernul Boc a pus capăt emoțiilor naționale și s-a regrupat – episodul numărul 5. O mare piatră de pe inimă ne-a fost luată, căci tare ne-am temut că-și va da demisia _in corpore_ . Așa, stăm mai liniștiți.

În fine, lăsând gluma la o parte, astăzi am considerat că sărbătoarea perpetuării domnului Boc în fruntea Guvernului trebuie dublată de un bilanț obiectiv al celor 20 de luni de când, în tandem cu patronul de la Cotroceni, face și desface în România.

Am în față două pagini de cifre, date, statistici, care, oricât de mult s-ar strădui Radu Moraru sau Andreea Pora să le traducă, dau același lucru: în 20 de luni de guvernare Boc, dezastrul a acaparat România în toate domeniile de activitate.

Vă rog să mă credeți că nu mi-a fost ușor să selectez informațiile ca să iasă o prezentare sintetică.

Așadar, ce înseamnă Emil Boc, ca premier, după 20 de luni:

– 20 de luni de Guvern Boc înseamnă 800 de mii de șomeri, cu perspective de depășire a milionului. Avem o creștere a ratei șomajului de la 3,9% în 2008 la 7,8%, cel mai ridicat ritm de creștere din Uniunea Europeană;

– 20 de luni de Guvern Boc înseamnă evaziune fiscală în toată splendoarea ei. Infracționalitatea economică a crescut cu 210% față de 2008, bugetul de stat suferind prejudicii de 4,45 miliarde de euro. Numai la alcool fenomenul provoacă pierderi la buget de 760 de milioane de euro pe an;

– 20 de luni de Guvern Boc înseamnă pierderi anuale de 300 de milioane de euro ca urmare a neimpozitării transportatorilor și școlilor de șoferi fără autorizație;

– 20 de luni de Guvern Boc înseamnă un site de peste 500 de milioane de euro, sumă egală cu reducerile preconizate prin impozitarea pensiilor și de zeci de ori mai mare decât bugetul Senatului, pe care domnul președinte vrea să-l desființeze;

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru această declarație politică.

Îl invit pe domnul senator și lider al Grupului parlamentar al PNL, Puiu Hașotti, pentru a prezenta declarația sa politică.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acum, după acest rechizitoriu al domnului senator Țuțuianu la adresa Guvernului și premierului Emil Boc, fără a fi câtuși mai puțin pentru o poziție la fel de tranșantă ca a domnului senator, eu aș vrea să-i spun de la această tribună, în numele meu, al Grupului parlamentar al PNL și al dumneavoastră, domnului premier Emil Boc „La mulți ani!” cu ocazia zilei sale de naștere. Și aceeași urare sinceră o transmit doamnei Maria Băsescu, născută tot astăzi.

Îmi pare rău că am întârziat cu o oră lucrările Senatului. Este absolut justificat, aceasta se datorează armoniei din ce în ce mai mari care bântuie, care dăinuiește în Partidul Democrat Liberal și, bineînțeles, necesarei dezbateri și prețuirii performanțelor guvernamentale pe care Domniile Lor, colegii noștri de la PDL, le sprijină și le laudă aici, în Senat.

În al treilea rând, vreau să vă spun că am venit la această tribună mandatat de Grupul parlamentar al PNL pentru a face următoarea declarație.

Se știe că în fiecare an, cu ocazia deschiderii anului școlar, Parlamentul își ia liber. Nu discutăm aici dacă toți ne-am dus și am colindat din școală în școală la deschiderea anului școlar. Probabil am fost toți. Eu cred însă și noi, liberalii, credem că agenda Senatului este foarte încărcată, pe de o parte, și menirea noastră principală este de a legifera și de a avea, cum am mai spus de atâtea ori, dezbateri politice.

De asemenea, dincolo de faptul că unii suntem la putere și alții suntem în opoziție, cu ce să mergem la școli? Ce să le spunem? Că s-au închis 1.000 de școli, că 20.000 de norme au fost anulate? N-are importanță că suntem la putere sau în opoziție.

În al patrulea rând, stimați colegi, nu este senzație, este convingerea mea că simpla noastră prezență la școli sau în școli cu ocazia deschiderii anului școlar înseamnă mai mult sau mai puțin o politizare, o implicare a politicului în aceste școli.

Și, în fond, pentru ce mergem noi la deschiderea anului școlar? Ca să ne vadă cine? Profesorii? Părinții? Să ne vadă elevii?

Dacă vreo școală are nevoie de ajutorul nostru, ne putem duce, dar ne putem duce vineri, sâmbătă, când suntem în teritoriu, pentru a rezolva problemele acelei școli. Nu cred că este cazul să avem o zi liberă luni, atunci când se deschide anul școlar, din motivele pe care vi le-am spus mai sus.

Haideți să lăsăm școlile fără prezența politicienilor. Cred că este mai corect, mai elegant și mai cinstit.

Mulțumesc mult, domnule senator.

Îl invit pe domnul senator Viorel Badea, din partea Grupului parlamentar al PDL, și am să-l rog pe domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi se numește „Ziua Limbii Române”.

După 1940, timp de 50 de ani, comunitățile române rămase fără voia lor în afara granițelor României au reușit, în ciuda opoziției statelor vecine și a abandonului forțat de noile condiții politice de la București, să-și păstreze identitatea datorită câtorva elemente, dintre care cel mai important, probabil, a fost limba română. La 31 august 1989, cu mai bine de patru luni înainte de căderea regimului comunist din România, la Chișinău, sute de mii de oameni ieșeau pentru a-și revendica un drept esențial, confiscat de regimul sovietic, dreptul la afirmarea propriei identități. Au cerut atunci – și au obținut – recunoașterea oficială a istoriei românilor, a însemnelor naționale, a grafiei latine și a limbii române ca limbă de stat.

Deși, după 1991, guvernările propuse de la Chișinău, în încercarea lor de a crea și o dimensiune culturală statului moldovean, au declanșat un adevărat proces de mistificare a culturii române, culminând cu proclamarea limbii moldovenești ca limbă de stat, limba română a funcționat ca un catalizator al unei atitudini anticomuniste ce s-a confundat inițial cu apărarea și promovarea unui adevăr istoric și care a dus, în aprilie 2009, la repunerea Republicii Moldova pe agenda integrării europene.

Limba română se dovedește astfel a fi nu doar un element identitar, ci și un extrem de important și eficient instrument geopolitic pe care România ar trebui să-l utilizeze, așa cum Franța și Statele Unite utilizează franceza sau engleza pentru a construi sau pentru a delimita spații de influență. Un prim pas în acest sens ar fi sărbătorirea, la 31 august, odată cu cei din Republica Moldova, a Zilei Limbii Române. În acest sens, noi vom iniția un proiect de lege care aș vrea să-i aibă ca inițiatori pe toți parlamentarii români.

Adoptarea acestei sărbători răspunde într-un mod firesc, și mai ales în aceste momente, nu doar nevoii de sincronism cultural cu românii de pe celălalt mal al Prutului, ci derivă și din prioritățile de politică externă ale statului român, ajutând, în același timp, cel puțin parțial, la îndeplinirea lor, pentru că nu doar Republica Moldova are nevoie de sărbătorirea împreună a limbii noastre, ci și comunitățile române din Ucraina, Bulgaria sau Serbia, unde în prezent a rămas, cu excepția Bisericii, singurul pilon identitar. În același timp, inclusiv noi, cei din interiorul granițelor țării, avem nevoie să ne reapropiem ceea ce ne definește ca națiune și putem începe astfel cu limba română.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ioan Mang:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Reforma în educație începe cu o autorizație... sanitară”.

Până la începutul noului an școlar mai sunt foarte puține zile. Practic, pregătirile pentru acest moment au intrat în linie

dreaptă atât pentru părinți și copii, cât și pentru profesori și unitățile de învățământ care-și deschid porțile săptămâna viitoare. Informațiile pe care le primesc pe diverse canale arată că și în acest an avem o situație îngrijorătoare la început de an școlar. Foarte multe grădinițe și școli din țară întâmpină serioase probleme în ceea ce privește autorizarea sanitară.

V-aș da un exemplu din județul Bihor. Conform datelor Inspectoratului Școlar Județean Bihor, preluate din massmedia locală, din cele 213 unități de învățământ cu personalitate juridică 27 nu au autorizație sanitară de funcționare, iar 26 sunt în curs de autorizare. De asemenea, din cele 719 unități școlare fără personalitate juridică doar 142 au primit autorizație, restul de 577 nu au obținut, la această oră, avizul sanitar. Un calcul simplu ne arată că mai mult de jumătate din școlile din județul Bihor nu sunt autorizate din punct de vedere sanitar, astfel că ele nu vor putea oferi condițiile optime la începutul noului an școlar. O situație similară se înregistrează și în cazul grădinițelor din județ și nu cred că doar județul Bihor se confruntă cu această problemă. Văd că ea este prezentă în toate județele țării, devenind astfel o problemă națională.

Situațiile cele mai grave se înregistrează în mediul rural. În foarte multe sate, din cauza bugetelor reduse, lucrările de reabilitare la școli și grădinițe sunt în întârziere și nu vor putea fi finalizate în timp util până la debutul anului școlar. Foarte mulți copii de la țară vor merge la grădinițe și școli care nu au dotările necesare pentru a le asigura un confort minim, aș zice elementar: apă curentă, apă potabilă, grupuri sanitare igienice, ca să nu zic că și acolo unde acestea există cu greu pot fi numite toalete într-o țară civilizată.

Mi-e foarte greu să accept că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului tolerează o astfel de situație, mai ales că problema autorizării sanitare a unităților de învățământ este cunoscută nu de ieri sau de azi. Aș fi foarte curios să aflu ce măsuri concrete a luat ministerul pentru a ajuta unitățile de învățământ cu probleme, astfel încât ele să se poată conforma normelor și să poată începe noul an școlar în cele mai bune condiții.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit în continuare la microfon pe domnul senator Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

## Mulțumesc.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Apelul meu se adresează în egală măsură președintelui Traian Băsescu, prim-ministrului Emil Boc, ministrului sănătății Cseke Attila și ministrului finanțelor publice Gheorghe Ialomițianu, deputat de Brașov.

În acest moment, spitalele preluate de Consiliul Județean Brașov – Spitalul Clinic Județean de Urgență, cel mai mare din județ, Maternitatea Brașov, Spitalul Clinic de Copii, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Neurologie – au lipsă un număr de 777 de cadre medicale. Conform celor spuse de către cei de la Direcția de Sănătate și Asistență Medicală din cadrul Consiliului Județean Brașov, prin vocea directorului, doctor Gabriel Stanciu, actualul Guvern nu a dat pentru sănătatea brașoveană niciun leu în ultimii doi ani. Cea mai mare datorie este la Spitalul Clinic Județean de Urgență, 18 milioane de lei.

Aduc această temă în fața Domniilor Voastre cu speranța că unul dintre cei patru apelați – președinte, premier,

ministrul finanțelor publice sau ministrul sănătății – va face de urgență ceva.

Un studiu american privind emigrarea și piața muncii spune că cetățenii își părăsesc locul de baștină și țara lor pentru a lucra în alte părți ale lumii, atunci când raportul de retribuire dintre locul unde emigrează și cum sunt plătiți la ei acasă depășește patru la unu. Salarizarea în sectorul medical în România, medici sau asistenți medicali, este de 10 ori mai mică decât în alte țări europene.

La dezbaterile care au avut loc asupra Legii salarizării unitare, am avut un amendament prin care propuneam ridicarea treptei de salarizare pentru sectorul sanitar cu minimum patru niveluri de treaptă de salarizare. Un medic specialist se formează în mai mult de 25 de ani, în unele cazuri se formează în 30 de ani. În competiția globală pentru competențe, România se află într-o situație defavorizată din cauza condițiilor deplorabile în care lucrează medicii și asistentele medicale și, respectiv, din cauza modului cum sunt salarizați.

Așadar, apelul meu este un semnal de alarmă pentru o intervenție rapidă, inclusiv pentru salarizarea de excepție a personalului medical.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Elena Mitrea, aveți cuvântul.

Am rugămintea să încercăm să intrăm astăzi și în faza de legiferare, pentru că avem o agendă foarte, foarte densă, cu multe situații cu termen de adoptare tacită. Îi rog pe colegii care ar fi dorit să mai intervină să ia în considerare opțiunea depunerii în scris a acestor declarații politice.

Doamna senator Elena Mitrea, vă rog. Aveți cuvântul.

## **Doamna Elena Mitrea:**

## Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Motive de îngrijorare – alocația pentru copii, discriminatorie”.

Dintotdeauna românii au avut motive de îngrijorare. În prezent însă, Guvernul, prin politicile sale antisociale și antiumane, a devenit factorul care îngrijorează cel mai tare majoritatea cetățenilor țării. Niciodată legătura dintre guvernare și dezastrul național nu a fost mai bine percepută decât în acest an. Altădată, oamenii își legau speranța de mai bine de politica guvernamentală, însă nicicând, până la Guvernul Boc, nu vedeau în aceasta un pericol pentru sănătatea și viața lor, pentru siguranța zilei de mâine, pentru viitorul lor și al copiilor lor.

S-au întâmplat tot felul de nenorociri în acest an, dar nimic nu se compară cu ravagiile politicii insuflate de președintele Băsescu și aplicate alandala de Guvernul Boc în sănătate, în învățământ, în domeniul pensiilor, al salarizării și șomajului sau al asistenței sociale. Această politică antiumană, antisocială, antieconomică și anticulturală aduce mai multe pagube chiar decât o calamitate naturală.

Ceea ce îngrijorează în modul cel mai profund este consecința politicii Guvernului actual asupra creșterii, educației și chiar asupra vieții copiilor noștri. Nu mi-am imaginat că, după toate bâlbâielile din primăvară privind reducerea alocațiilor pentru copii, totuși guvernanții vor ajunge să intre cu austeritatea și în drepturile copiilor. Alocația pentru copii este un drept garantat, și nu o formă de ajutor social. Niciun copil nu este vinovat pentru familia în care s-a născut și pentru care oricum nu poate opta înainte de a se naște.

Constituția României garantează dreptul la muncă, la viață decentă, oricum neluate în seamă de prim-ministru, profesor de drept constituțional, care a invocat articole din Constituție la umbra cărora a redus cu un sfert salariul fiecărui bugetar, ajutorul de șomaj și indemnizația mămicilor pentru creșterea copilului, ajutorul pentru tinerii căsătoriți, trusoul pentru nou-născuți, biletele de odihnă pentru pensionari și facilitățile de transport pentru profesori și pensionari, a dispus impozitarea tichetelor cadou, a tichetelor de creșă, a tichetelor de vacanță și a tichetelor de masă, a plăților compensatorii și, nu în ultimul rând, dublarea birurilor pentru drepturi de autor.

Mulțumesc, doamna senator.

O ultimă foarte scurtă intervenție din partea domnului senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL, care a depus declarația politică în scris, dar a dorit să o puncteze.

Vă rog, domnule senator.

Declarația, „pe repede înainte”, se numește „În sănătate... rămâne cum am stabilit!”.

Declarația, în forma prescurtată, exact ca în tratatele de medicină, ca la revistă, forma rezumativă, se referă la Sistemul Informatic Unic Integrat în sistemul medical. Întrebarea – în luna februarie 2009.

Răspunsul expeditiv de la Ministerul Sănătății – sistemul informatic în sănătate este în producție, funcționează, este nemaipomenit de bine, nu aveți nicio problemă.

Declarația ministrului Cseke Attila Zoltán, din vara acestui an: „Suntem printre puținele țări din lume care nu au un sistem informatic util și eficient”.

Declarația președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se referă la faptul că nu avem un sistem informatic eficient, avem în 10 ani fraudă de zeci de mii de rețete, dar fără vinovați, nimeni nu a răspuns pentru fals în acte publice.

Despre acestea găsiți în declarații. Sunt sigur că ministerul le va citi, deoarece l-am sesizat. Ce am discutat la comisie în legătură cu cardul de sănătate a prins. Le mulțumesc, observația noastră a prins. Cât despre lipsa de personal în domeniu, aceasta va face obiectul altei declarații politice, dar vreau să-i spun colegului meu – și nu vreau să fie dialog – că atâta timp cât ministerul a dat administrației publice locale spitalele fără finanțare – finanțarea este la pământ – posturile sunt blocate.

La anul se realizează acreditarea unităților sanitare, iar unul dintre criterii este personalul de specialitate. Nu ai personal de specialitate, nu ești acreditat. Nu ești acreditat, nu primești bani. Nu primești bani, intri în faliment sau insolvabilitate. Nu cumva onor ministerul are chef să vândă niște spitale? _(Aplauze.) (Textul integral al declarației politice a domnului senator Paul Ichim se regăsește la paginile 21–22.)_

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie ca, în încheierea acestui prim segment al dezbaterii de astăzi, să vă anunț lista senatorilor care au depus declarații politice în scris și care fac parte din stenograma ședinței de astăzi:

– din partea Grupului parlamentar al PDL: domnul senator Vasile Nistor, domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Alexandru Pereș, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Gabriel Mutu, domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza și domnul senator Toader Mocanu;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC: domnul senator Ilie Sârbu, domnul senator Viorel Arcaș, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Florin Constantinescu, domnul senator Valer Marian, domnul senator Șerban Valeca, domnul senator Alexandru Mazăre și domnul senator Avram Crăciun;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul senator Cornel Popa, domnul senator Emilian Valentin Frâncu și domnul senator Marius Petre Nicoară.

Dragi colegi,

Doresc astăzi să vă supun atenției un eveniment care pe mine m-a marcat și care sunt convins că nici pe dumneavoastră nu v-a lăsat indiferenți. Fiecare dintre noi avem copii, nepoți și cred că fiecare dintre noi refuză să-și imagineze tragedia petrecută la Maternitatea Giulești în data de 16 august.

Acest eveniment trist a reușit să trezească întreaga națiune română – oameni obișnuiți și autorități – la realitatea cenușie în care ne aflăm. S-a reușit în mare măsură să se zdruncine din amorțire rutina, dezinteresul și iresponsabilitatea ce ne-au cuprins pe toți până în ziua de azi.

Ceea ce trăim azi în plan economic, social este consecința lipsei noastre de responsabilitate și de atenție față de semenii noștri. Vedem azi în jurul nostru un fel de carnaval tulbure: sărăcie, apatie, disperare... și parcă e deja prea mult! În ce lume am ajuns să trăim? Suntem înconjurați de drame, drame pe care le-am acceptat ca pe ceva firesc și așteptăm mereu să vină cineva să ia atitudine și să le rezolve. Cuvântul „responsabilitate” e prezent doar în dicționar, nu e prezent ca atitudine. Văd spitale ce-și închid porțile din cauza lipsei de medicamente și a personalului calificat, văd din ce în ce mai mulți oameni care rămân fără locuri de muncă, văd autorități neputincioase în fața

puhoaielor de apă și oameni care rămân fără munca de-o viață și sunt împietriți de durere și disperare.

Moartea unui copilaș mișcă întotdeauna sufletele amorțite ale oamenilor..., iar acum au murit cinci! Și alții se mai chinuiesc: părinții, bunicii și rudele se află încă în stare de șoc. Și singurul vinovat... o asistentă medicală?! Nu există un singur vinovat în acest caz, ci toți suntem vinovați că am lăsat lucrurile să scape de sub control, că nu am alocat timp și fonduri pentru ca astfel de situații să nu existe.

Să fim atenți ca nu cumva suferința lor să fie în zadar. Să lăsăm deoparte egoismul, interesele politice mărunte, materiale. Trebuie să ne implicăm în prevenirea acestui gen de evenimente!

Nu am scris această declarație ca să supăr pe cineva, ca să iau la rost pe cineva, ci ca să nu las această tragedie zguduitoare să treacă pe lângă noi așa, nemarcată, precum multe altele din ultimul timp... Să înlăturăm cauza, nu efectele!

Declarația politică este intitulată „Expulzarea romilor – un exercițiu de ipocrizie europeană”.

- Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Repatrierea forțată a unor romi nomazi din țările europene nu este o problemă nouă. Sunt arhicunoscute dezbaterile aprinse din anii trecuți în care astfel de expulzări au fost întreprinse în Italia, Spania și alte state ale UE. La fel este și acum în cazul evenimentelor din Franța. Politicieni, guverne și asociații civice de pretutindeni aruncă acuze în toate părțile, încercând să stabilească un vinovat în toată această dramă socială.

Din nefericire, și de această dată, responsabilitatea este aruncată de la unii la alții. Președintele Franței alungă romii din considerente politice, ignorând faptul că aceștia se pot întoarce oricând. Nomazii pozează în victime, deși unii dintre ei provoacă grave probleme sociale și de securitate publică acolo unde își instalează taberele. La rândul lor, politicienii români și asociațiile civice acuză măsurile domnului Sarkozy și atât, nu vin cu nicio soluție la necazurile cetățenilor francezi siliți să suporte o situație profund neplăcută.

Prin urmare, vedem doar discursuri radicalizate și niciun angajament concret pentru rezolvarea pe fond a situației, căci, dintr-o imensă ipocrizie, nimeni nu își pune deschis întrebarea fundamentală: au guvernele naționale sau Comisia Europeană soluții la problema nomazilor? Până acum, toate tentativele s-au pierdut în discuții nesfârșite. Oficialii, sociologii ori ziariștii implicați nu reușesc, în final, decât să se lamenteze de complexitatea problemei. Apoi, guvernele sau UE alocă sume imense de bani, care se risipesc fără niciun rezultat concret. Mai grav, chiar Comisia Europeană își declină competența în acest domeniu, fiind incapabilă până acum să-și depășească imobilismul birocratic și limitările de viziune.

Așadar, ce e de făcut? Iată marea întrebare la care mulți au renunțat chiar să mai caute un răspuns. Romii nu pot fi doar alungați dintr-un loc în altul. Cei care îi conduc și le ordonă actele de vandalism, hoție, cerșetorie trebuie să fie pedepsiți conform legilor din comunitatea în care își duc traiul, să fie izolați de grupurile lor infracționale. Comportamentul antisocial al unora dintre ei nu mai poate fi acoperit cu recursul excesiv la toleranță. Artificiile legislative, cum este acela al schimbării denumirii de țigani în romi sau invers, nu duc decât la confuzie identitară chiar în rândul comunității respective. În schimb, e nevoie de planuri concrete care să implice atât Uniunea Europeană, autoritățile naționale, locale, cât și organizațiile neguvernamentale. Avem trebuință de o viziune pe termen lung, cu pași concreți și responsabilități clar atribuite. Asistența socială nesăbuită s-a dovedit deja ineficientă și păguboasă. Fără implicarea tuturor nu vom realiza nimic.

## Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi,

Prin declarația mea politică de astăzi, doresc să vă supun atenției importanța procesului de descentralizare a spitalelor.

Ministrul de resort, domnul Attila Cseke, a afirmat că descentralizarea spitalelor face parte integrantă din reforma în domeniul sănătății, după introducerea asigurărilor de sănătate și reforma asistenței medicale primare.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010 referitoare la descentralizarea spitalelor către administrația locală, s-a dorit restrângerea semnificativă a numărului funcțiilor de conducere din spitale pentru a se evita situațiile în care au existat în conducerea spitalelor, pe lângă un manager, și 8-10 directori.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010 prevede înființarea unui consiliu de administrație în care majoritatea membrilor este desemnată de autoritățile locale, precum și plata tuturor arieratelor înregistrate de spitale până la 31 martie. Guvernul a aprobat rectificarea bugetului de stat, astfel încât suma de 859.863 de lei a fost alocată în bugetul Ministerului Sănătății pentru transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ministerul Sănătății își păstrează anumite prerogative cu privire la procedurile medicale, la funcționarea și reorganizarea structurii organizatorice a spitalelor, însă managerul unității sanitare va avea obligația de a raporta lunar execuția bugetului către autoritatea locală.

Din cele 373 de unități spitalicești propuse pentru descentralizare, 98,4% au fost trecute sub autoritatea primăriilor. Numai șase spitale din Arad, Caransebeș, Vaslui și Vrancea (trei unități sanitare) nu au fost preluate încă de autoritățile locale.

Consiliul Local Aiud a aprobat inițiativa primarului privind participarea la proiectul „Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea resurselor umane și instituționale din asistența medicală comunitară”, finanțat de Fondul Social European prin POSDRU 2007–2013.

Proiectul se derulează pe o perioadă de trei ani în 10 județe transilvane, printre care și Alba. Proiectul are ca scop înființarea unor centre-pilot de asistență medicală comunitară în spații puse la dispoziție de către autoritățile locale, ce vor suporta și cheltuielile curente ale centrelor astfel înființate încât să ofere activități adecvate pentru desfășurarea activității zilnice a asistenților sanitari și a mediatorilor sanitari.

Declarația politică se intitulează „Despre remaniere”.

Cum era și de așteptat, remanierea Guvernului produsă săptămâna trecută a generat comentarii. Dacă din partea opoziției, pentru care, prin definiție, astfel de atitudini sunt de la sine înțelese, cu amendamentul că criticile formulate ar trebui mai întâi să treacă prin filtrul raționamentelor de bună-credință și pe deplin vizibile pentru opinia publică, analiștii fenomenelor sociopolitice și economice, în general definiți ca formatori de opinie, mi se pare că țin prea puțin seama de realitățile deosebit de dificile pe care le străbate România în momentul de față. Or, în elaborarea programelor de reforme anunțate de precedenta echipă de guvernare, dar nedefinitivate și, cu atât mai puțin, nepuse în aplicare – cu excepția reducerii salariilor și a diminuării numărului de salariați din sistemul bugetar –, de la aceste premise s-a pornit.

În doar câteva cuvinte, ele înseamnă echilibrarea – cel puțin – a balanței dintre venituri și cheltuieli. Îi revine noii echipe guvernamentale ingrata misiune de a duce la bun sfârșit reașezarea în termeni rezonabili și acceptabili a obligațiilor încă de la început asumate de Executiv.

Principalele ținte ale criticilor sunt preconizatele modificări ale Codului fiscal, ale impozitelor și contribuțiilor sociale plătite pe veniturile obținute pe seama drepturilor de autor, ale elaborării proiectului de buget pentru anul ce vine, în așa fel încât deficitul bugetar să fie adus la limita convenită cu FMI.

Cum spuneam ceva mai sus, aceste proiecte – și altele pe care nu le-am amintit – nu au fost încă definitivate, ceea ce înseamnă că li se pot aduce modificări în funcție și de propunerile de îmbunătățiri care se vor face în cadrul coaliției aflate la guvernare, de dialogul cu sindicatele, dar și de sugestiile care vin dinspre opinia publică și, de ce nu?, chiar ale opoziției.

Fac precizarea că pentru parcurgerea acestei etape, cu adevărat delicată, este nevoie de timp, de răbdare și, nu în ultimul rând, de multă responsabilitate. De aceea, timpul avut la dispoziție se cere a fi intens valorificat, în spiritul colaborării depline, fără orgolii și cu multă deschidere spre eficiență.

Declarația politică este intitulată „Cine răspunde de (ne)încasarea creanțelor externe ale României? Ați auzit de CIAMICR? Cum arată o lege făcută cu dedicație celor care au vânat creanțele României în 1994”.

Legat de problema creanțelor externe pe care Germania trebuie să le plătească țării noastre, în România avem ceva legislație – Hotărârea Guvernului nr. 732 din 21 octombrie 1994 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recuperarea creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989. Hotărârea Guvernului nr. 732/1994 este dată în completarea Legii nr. 29 din 18 mai 1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor

României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989.

Vedem astfel că există o Comisie interdepartamentală pentru avizarea modalităților de încasare a creanțelor României (CIAMICR), din care fac parte reprezentanți ai:

- Ministerului Finanțelor Publice;

- Ministerului Comerțului;

– Ministerului Afacerilor Externe;

– Ministerului de Interne;

– Băncii Naționale a României.

Oricum, această comisie vedem că nu are atribuții pentru creanțele internaționale ale țării izvorâte după 1989.

Această comisie are obligația legală să verifice lunar și ori de câte ori este necesar, citez, „propunerile de recuperare a creanțelor primite de la reprezentanții autorizați ai țărilor debitoare, de la firme și instituții bancare și financiare de intermediere române și/sau străine. Creanțele pot fi recuperate în devize convertibile prin livrări de mărfuri, prestări de servicii, cesionare de creanțe, precum și prin investiții în țara debitoare”.

Interesant este modul în care se „sesizează” CIAMICR, și anume faptul că nu se sesizează, de exemplu, la cererea unui parlamentar sau a uneia dintre Camerele Parlamentului, însă se sesizează dacă este contactată de „firme, instituții bancare și financiare de intermediere române și/sau străine”...

Declarația politică se intitulează „Referendumul din Republica Moldova – câteva semnificații”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ieri, în Republica Moldova a avut loc un referendum național cu privire la modul în care trebuie să fie ales președintele țării. Pentru noi, românii, în special după aderarea la Uniunea Europeană, relația cu Basarabia a revenit pe făgașul normal. Interesul față de problemele celor aflați între Prut și Nistru s-a situat în ultimii ani dincolo de ceea ce presupune politica de vecinătate a UE.

De asemenea, România a oferit în ultima perioadă un real suport Moldovei în eforturile sale de apropiere de Comunitatea Europeană, întrucât, din punctul nostru de vedere, apropierea Chișinăului de Bruxelles ar fi favorabilă ambelor părți.

Așadar, acest referendum avea un rol deosebit în această ecuație, întrucât putea face dovada gradului de implicare a cetățenilor moldoveni în problemele structurale ale statului. Totodată, această consultare populară trebuia să determine tipul de legitimitate de care trebuia să se bucure Președintele Republicii Moldova.

Totodată, așa cum au declarat și susținătorii alegerii președintelui prin vot direct, în subtextul acestei mișcări putea fi regăsită inclusiv cheia depășirii crizei politice și constituționale, care se adâncește din ce în ce mai mult în Basarabia.

Mai mult decât atât, acest referendum putea reprezenta, după cum declarase și președintele interimar al Moldovei, o lecție pe care cetățenii acestei republici o puteau oferi oamenilor politici.

Din păcate, lipsa exercițiului democratic, gradul scăzut de civism, cât și unele nereguli semnalate inclusiv de organismele internaționale de monitorizare a procesului electoral au condus la invalidarea rezultatului.

Nu putem spune decât atât: păcat! Mai ales că și noi, în 2007, am asistat la un moment de neputință similar, când votul covârșitor pentru modificarea sistemului electoral, în sensul introducerii unui vot majoritar în două tururi de scrutin, a fost ignorat. Tocmai de aceea trebuie să fim solidari cu incapacitatea celor care au votat pentru un președinte desemnat direct și să înțelegem o dată în plus că, din păcate, nu de puține ori, și nu numai în România, clasa politică este în special conservatoare cu privire la avantajele sale și mai puțin interesată de doleanțele celor care le-au conferit puterea.

Declarația politică este intitulată „Remanierea – dovadă a forței parlamentarilor PDL”.

Săptămâna trecută, a avut loc un eveniment politic extrem de important, și anume remanierea Guvernului condus de Emil Boc. Acest lucru s-a întâmplat exact la începutul lunii septembrie, așa cum președintele Traian Băsescu și premierul Emil Boc s-au angajat încă de la începutul verii. Multă lume a susținut că această remaniere nu se va face sau va fi una fără nicio consistență. Faptele au dovedit contrariul. De altfel, în mai multe declarații succesive înainte de ziua de 1 septembrie, prim-ministrul Emil Boc a afirmat că „remanierea se face, nu se discută”, ceea ce s-a și întâmplat în final.

Eu vreau însă să mă refer în cele ce urmează la cadrul absolut democratic în care s-a desfășurat acest proces. PDL a demonstrat încă o dată democrația care există în acest partid, demontând clar acuzațiile potrivit cărora totul se dictează ba de la un palat, ba de la altul. Astfel, toți parlamentarii PDL au fost invitați să-și spună punctul de vedere în această chestiune și chiar s-a votat. A existat o dezbatere de idei, de proiecte. Se știe, au existat două poziții. O parte a parlamentarilor a dorit o demisie în bloc a Guvernului, ceea ce a constituit o mare surpriză pentru toată lumea. Este pentru prima dată când un grup de parlamentari ai partidului aflat la putere solicită demisia premierului, care este, totodată, și președintele partidului, totul într-un cadru democratic, fără lovituri de palat, fără conjurații într-un alt cadru decât cel al partidului.

Un alt curent în partid a fost pentru remanierea Guvernului, o poziție, aș spune eu, mai firească în această perioadă de criză. O criză economică nu se rezolvă, în niciun caz, printr-o criză politică sau guvernamentală.

În final, votul a dat câștig de cauză celor care au îmbrățișat ideea remanierii. Pe fond, această dezbatere a demonstrat, în final, creșterea puterii politice a parlamentarilor. Poate la mijloc este și o consecință a votului în colegii uninominale. Discreditat de multe ori – câteodată poate și pe merit –, Parlamentul este și trebuie să fie instituția de bază a democrației.

Declarația politică se intitulează „Remanierea guvernamentală”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimele trei luni, viața politică românească s-a desfășurat cu precădere în jurul temei remanierii guvernamentale. Media a făcut mai mult sau mai puțin profesionist anchete cu privire la activitatea anumitor ministere, opoziția a venit cu tot felul de alternative guvernamentale nesustenabile, iar casele de sondare a opiniei publice și-au făcut menirea în funcție de apropierea pe care o au structural față de anumite partide politice.

Contextul fiind în linii mari cel prezentat anterior, PDL a realizat pe întreaga durată a vacanței parlamentare analize elaborate asupra activității fiecărui minister. În cadrul acestor analize, s-au observat de la performanțele ministerului, corelate cu programul guvernamental, până la reducerile de cheltuieli și comunicarea rezultatelor activității în exteriorul ministerului.

Cu toate acestea, trebuie spus că majoritatea miniștrilor nu a fost schimbată din cauza contraperformanțelor guvernamentale, cât din cauza unei defectuoase comunicări sau chiar din cauza presiunii făcute de media. Și avem un exemplu elocvent în acest sens în persoana ministrului Mihail Dumitru, care, fiind un tehnocrat, un specialist asumat de Partidul Democrat Liberal, a ignorat comunicarea realizărilor din minister în exterior.

În pofida celor susținute de PSD și PNL, această remaniere guvernamentală a fost una consistentă, în care, practic, au fost schimbați principalii miniștri de resort. Motivul? Din punctul nostru de vedere, era nevoie de un suflu proaspăt, care să aibă forța să continue măsurile de austeritate puse în aplicare de predecesorii lor, pentru că nu trebuie să uităm, stimați colegi, trimestrul al II-lea al anului în curs, altfel spus anterior remanierii guvernamentale, a fost primul, după o lungă perioadă de timp, de creștere economică. Tocmai de aceea acest parcurs trebuie continuat, chiar cu prețul scăderii în sondaje a partidului pe termen scurt. Am convingerea că cetățenii vor înțelege în cele din urmă că aceste sacrificii au fost făcute în beneficiul lor, cu efecte pe termen lung.

Declarația politică se intitulează „«Piloții orbi» pun alte biruri grele pe capul românilor”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ideea cu „piloții orbi” nu-mi aparține, sintagma este creația unui înaintaș ilustru, scriitorul Mircea Eliade, care a publicat un articol extrem de virulent cu acest titlu, în ziarul „Vremea” din 1937. El deplângea atunci pierderea simțului politic al clasei conducătoare, la 20 de ani de la Marea Unire. Deși contextul istoric este azi altul, nu am putut să nu remarc strania coincidență, aș zice vizionară, anticipativă, a scriitorului, care acuza politicienii din Guvernul vremii aceleia de ceea ce și noi le reproșăm astăzi alor noștri: „Ei s-au făcut vinovați de cea mai gravă trădare care poate înfiera o elită politică în fața contemporanilor și în fața istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politică.”

Cum altfel am putea defini manevrele perfide și josnice prin care acest Guvern în derivă vrea să aducă bani cu forța la un buget al statului pe care nicio bocitoare de profesie sau medic de renume nu l-ar putea scoate din coma profundă în care tot aceiași guvernanți l-au adus, lăsând în schimb neatinse averile acoliților politici?

Ordonanțe de urgență peste ordonanțe de urgență, care țintesc fără milă buzunarele românilor, măsuri abuzive și remanieri „de catifea”, totul spre disperarea celor 22 de milioane de români care nu se mai simt în siguranță în propria patrie.

## Stimați colegi,

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe mult hulita Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 58 din 2010 – act normativ a cărui aplicare haotică știți bine la ce isterie generală a condus, la ce bâlbâială în aplicarea ei și la ce umilințe pentru bietul contribuabil –, că o altă veritabilă „stihie a naturii”, tot un proiect de modificare prin ordonanță de urgență a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, amenință să se prăvălească bolovănos peste capul nostru.

Deocamdată, publicat în stadiu de proiect de către Secretariatul General al Guvernului Boc, specializat în acte neconstituționale, el va avea, în cazul aplicării lui ca atare, un efect catastrofal: persoanele cu venituri din activități independente, cele care ar trebui încurajate de Guvern, vor plăti, de la 1 ianuarie 2011, contribuții de asigurări sociale cuprinse între 25,36% și 35% din veniturile realizate, un cuantum aproape dublu față de nivelul actual și așa destul de împovărător. Astfel, contribuția de asigurări sociale de stat pentru pensii ar urma să crească de la 10% la 24,43%, contribuția de asigurări sociale de sănătate de la 5% la 8,35%, iar cea la bugetul asigurărilor pentru șomaj de la 0,5% la 0,78%.

Declarația politică este intitulată „Cine ne mai apără de infractori?”.

## Stimați colegi,

Incidentul de la Târgoviște din acest weekend, în urma căruia un polițist a fost bătut crunt de un infractor și se zbate între viață și moarte, este o latură a realității cu care ne vom confrunta tot mai mult în următoarea perioadă, la fel cum ne vom confrunta tot mai mult cu situații în care oamenii legii și funcționarii publici vor lua șpagă, în care niciun bugetar nu își va mai face treaba așa cum ar trebui, în care corupția va ajunge la cote nemaiîntâlnite, în care cetățenii români se vor sătura cu totul de România.

Este adevărat, incidentul de la Târgoviște nu este unic în analele Poliției, dar, în acest moment de criză economică și de criză morală fără precedent, este un fapt de o gravitate imensă. Tratați de Guvernul Boc fără nicio considerație, ajunși să fie luați peste picior de către infractorii cu „gipane” la poartă și cu mii de euro în borsetă, să li se râdă în nas pentru că au ales să se ocupe de problemele celorlalți, și nu să dea tunuri și să fugă în vreun paradis fiscal, polițiștii devin tot mai mult ciuca bătăii unei societăți aflate în totală degringoladă.

Cu salariile tăiate și cu demnitatea puternic știrbită, oamenii legii ajung să nu mai aibă pentru ce să-și facă datoria. Pentru ce să-și riște viața urmărind un agresor violent, pentru ce să lucreze zile în șir la dosare de fraudă economică, pentru ce să își piardă nopțile pe străzi? În comparație cu șmecherii pe care îi urmăresc sau îi anchetează, ei sunt niște fraieri..., atât de fraieri încât nu sunt în stare nici măcar să ducă un salariu decent acasă și să aibă grijă de familie. Și atunci, pentru ce să lupte cu infractorii pentru liniștea cetățenilor? Toate jurămintele rămân vorbe frumoase când vezi că nu îți permiți să-ți plătești întreținerea sau să îți duci copilul la un loc de joacă. ## Stimați colegi,

Ne vom confrunta în următoarea perioadă cu cele mai mari fapte de corupție și toată lupta de atâția ani împotriva acestui fenomen, și toți banii investiți în eradicarea lui se vor duce pe apa sâmbetei. Funcționarii publici nu au din ce trăi. Ce să facă, să moară de foame? Soluția va fi să ia șpagă, să compenseze reducerea salariului sau concediile forțate. Va duce aceasta la o dezvoltare normală a societății? Va duce aceasta la o creștere a veniturilor bugetare? Din păcate, răspunsul este... nu.

Declarația politică se intitulează „Medicii români – și bătuți, și cu salarii de mizerie!”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Deși nu lucrez și nu am lucrat în sănătate, ca membru al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului și ca potențial beneficiar al serviciilor noastre medicale, nu pot să nu iau atitudine în privința actelor de vandalism și agresiune îndreptate împotriva spitalelor românești și a medicilor noștri, mai ales a celor care lucrează la urgență.

Salut cu această ocazie intenția, exprimată recent prin canalele media, a ministrului sănătății, domnul Cseke Attila, care dorește o înăsprire a măsurilor ce trebuie luate cu maximă celeritate împotriva celor ce comit asemenea acte, dar îl previn că nu este suficient să își exprime doar îngrijorarea și să ceară pedeapsa cu închisoarea pentru vinovați, trebuie să vină cu măsuri concrete și în plan legislativ.

## Doamnelor și domnilor,

Într-o țară în care medicii sunt victime, să nu ne mirăm că sănătatea umblă cu capul spart. O adevărată cronică neagră a actelor de agresiune îndreptate împotriva cadrelor medicale continuă să ne uimească și să ne facă să ne rușinăm că trăim într-o țară în care devine riscant să fii discipolul lui Esculap.

## Domnilor guvernanți,

Vă întreb ce ar trebui să facă medicii care încă nu s-au hotărât să schimbe țara aceasta cu una care îi apreciază. Să ia odată cu diploma de doctor și centura neagră la karate? Să se umfle cu steroizi și proteine prin sălile de forță într-o încercare dinainte sortită eșecului de a-i face concurență lui Arnold Schwarzenegger în anii de tinerețe? Să își angajeze din salariile proprii, care nu le ajung nici pentru nevoile zilnice, gărzi de protecție?

Vă reamintesc faptul că, în 27 martie 2010, se înregistra deja al treilea caz de agresiune împotriva cadrelor medicale într-un spital din Iași, cu câteva zile înainte o asistentă fusese atacată la Focșani cu un cuțit de un necunoscut, într-un cabinet stomatologic, iar în Capitală, în aceeași lună martie, o doctoriță dintr-un spital de psihiatrie fusese și ea atacată cu o armă albă.

Declarația politică este intitulată „Papură Vodă se întoarce!”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, Guvernul Boc s-a remaniat. S-au produs schimbări importante, spune premierul, schimbări menite să scoată țara din criză. De ce l-am crede? Sunt noii miniștri mai buni decât cei vechi? Vin oare cu idei noi, cu strategii și proiecte revoluționare? Sunt ei niște nestemate ale competenței, pe care PDL le-a ținut ascunse până acum? Din păcate, după cum aflăm de la președinte, Guvernul va continua aceeași strategie și va aplica aceleași măsuri.

Prin urmare, noi considerăm că este doar un gest de repliere pentru partidul condus, în esență, de președintele țării, un gest de repoziționare. Prăbușirea în sondaje, imaginea proastă, comunicarea deficitară, o susținere fragilă în Parlament au dus la o cosmetizare care s-ar putea traduce simplu: „Schimbăm ambalajul, conținutul rămâne același.” Altfel spus, remanierea este o manipulare, praf în ochii oamenilor și ai opiniei publice. Problemele țării în niciun caz nu pot fi remaniate.

Fără doar și poate, peregrinările pedeliștilor prin Parlament nu vor scoate țara din criză. Nici aceste schimbări în Cabinet nu vor face acest lucru. Aritmetica este destul de simplă: Guvernul și-a asumat eșecul politicilor economice, și-a recunoscut vina și bâlbâielile, care durează de nouă luni de zile. În aceste condiții, eu unul aș fi propus ca unii dintre miniștrii performanți, pentru că, să fie clar, există și astfel de persoane, chiar dacă puține la număr, să preia șefia ministerelor conduse deficitar.

Dar ce facem cu problemele? O altă bâlbă pe care am auzit-o deunăzi este că România merge pe drumul cel bun. Atunci, de ce s-a remaniat Guvernul? Dacă previziunile economice sunt de creștere economică în 2011, de ce s-a cosmetizat Cabinetul cu alte nume?

În fine, cert este că problemele vor rămâne și m-aș mira ca ele să fie rezolvate în acest an.

Remanierea nu duce la creșterea PIB-ului peste noapte, nu va împiedica statul să fie dator firmelor și băncilor, nu va anula tăierea salariilor bugetarilor cu 25% și nici nu va permite reluarea construcției de autostrăzi sau îmbunătățirea infrastructurii.

Declarația politică se intitulează „Epurare politică în școlile sătmărene”.

Nutream speranța că, recent, a fost atinsă culmea politizării instituționale și a clientelismului de partid practicate de PDL prin numirea în funcția de director general la Electrica Transilvania Nord a unui fost ospătar, care și-a demonstrat competența profesională răspunzând ziariștilor că trebuie să întrebe la București câți wați are un kilowatt.

Nu a fost însă să fie așa. La finele săptămânii trecute, zeci de directori de școli generale și de licee din județul Satu Mare, bănuiți că ar fi membri ori simpatizanți ai PSD, PNL sau UDMR, au fost schimbați din funcție peste noapte cu cadre didactice de nădejde ale PDL. A fost o epurare politică fără precedent în perioada postcomunistă. Epurarea a fost operată rapid și discret, cu o săptămână înainte de începerea noului an școlar, se pare că în urma unui ordin „secretos” al secretarului de stat Oana Badea din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – poreclită profa de la „Școala Ardeleană a PDL”.

În unele localități, comunitățile locale, părinții, elevii, cadrele didactice și autoritățile administrative au fost de-a dreptul șocate nu numai de numirea clientelară a noilor directori, ci și de încălcarea crasă a criteriilor de competență, experiență și moralitate. Cei mai vârstnici spun că asemenea epurări s-au făcut numai în anii negri ai bolșevismului (anii ’50).

Cea mai scandaloasă numire s-a produs la Liceul Teoretic din Carei, cel mai prestigios liceu din acest municipiu, unde a fost numit director adjunct un profesor (Ciocotișan Radu) care a părăsit catedra pentru afaceri, în anii ’90, devenind patron al unui local de streaptease („Nordica”), în fapt un bordel mascat. Criteriul de numire a fost alegerea sa recentă în funcția de vicepreședinte al PDL Carei. Noul director este cunoscut în oraș drept un om cu moralitate îndoielnică, fiind un abonat fidel al site-urilor de căutare a unor partenere de sex – cu conturi pe site-urile _www.bloging.ro_ , _www.matrimonia.3x.ro_ , _www.neogen.ro_ , _www.flirt4.u_ , _www.doarnoi2_ , _www.idile.ro_ , _www.placere.ro_ , _www.netlog.ro_ și _www.swinginclub.ro_ , în care se arată și se descrie drept un bărbat de 1,65 centimetri înălțime, 75 de kilograme, născut la 1 ianuarie 1961, care caută partenere pentru sex. Sub ID-ul „dastehno”, folosit pe aceste site-uri, proaspătul director a postat comentarii chiar pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Satu Mare.

Declarația politică este intitulată „Guvernul «Rabla»”. Doamnelor și domnilor senatori,

În mai multe declarații politice ale mele am criticat atât Guvernul Boc, cât și puterea portocalie care ne conduce. Iată însă că acum am ajuns în situația incredibilă, chiar și pentru mine, de a fi de acord cu unul dintre reprezentanții puterii. Este vorba despre declarația liderului PDL Valeriu Stoica referitoare la proaspăta remaniere guvernamentală. În opinia sa, varianta ideală pentru această perioadă era formarea unui nou Guvern. Arătându-se nemulțumit de rezultatul remanierii, Valeriu Stoica a spus: „Atunci când se uzează o mașină, una nouă e mai bună decât una uzată, dar s-a mers pe ideea să reparăm cât se poate această mașină.”

## Stimate colege și stimați colegi,

Așa cum spuneam, este pentru prima dată când cred în sinceritatea unui democrat-liberal. Mai mult decât atât, mă declar de acord cu domnul Stoica și consider că programul de protecție a mediului cunoscut sub denumirea populară de Programul „Rabla” poate în acest fel să fie aplicat și Guvernului remaniat.

Iată de ce trebuie să votăm masiv o moțiune de cenzură și să aducem un guvern nou și capabil în România, care să știe și să vrea să aplice măsuri de creștere a productivității și a economiei în general, care să plătească salarii și pensii și care să asigure locuri de muncă.

După cum afirmam săptămâna trecută, sunt convins că și colegii parlamentari din dreapta mea s-au săturat să mai susțină un guvern „reșapat”.

Doamnelor și domnilor,

În aceste condiții, îmi exprim din nou speranța că și colegii independenți, precum și cei din PDL și UDMR vor lăsa deoparte directivele de partid și, gândindu-se la cei care i-au trimis în Parlament, se vor hotărî să voteze o moțiune de cenzură care ne va scăpa de acest Guvern, spre binele populației, care nu are decât o dorință de bun-simț: un loc de muncă sau o pensie din care să poată să-și întrețină familia în mod decent. Chiar este așa de complicat de înțeles, domnilor guvernanți?

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Romii din Franța și Slovacia – victime ale politicianismului agresiv”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu pot să rămân indiferent la ceea ce i se întâmplă celei mai mari minorități apatride din Europa, romii. E adevărat că, de cele mai multe ori, faima proastă îi precede, este de asemenea adevărat că nouă ne este de fiecare dată rușine că mulți dintre ei sunt prinși furând, înșelând, mințind sau, mai grav, omorând pe alte meridiane și că presa occidentală

scrie că sunt români, dar asta nu înseamnă că mă bucură extremismul națiilor așa-zis civilizate în măsurile luate contra lor.

Slovacia este încă în plin șoc după ce la Bratislava un pistolar singuratic și-a pus în cap să extermine 14 persoane, dintre care șase din aceeași familie de romi, familie executată în apartamentul ei, pur deliberat se pare.

La Paris, decizia Guvernului de a expulza sute de imigranți romi în țara noastră și la vecinii bulgari, care au aplaudat de altfel măsura, a polarizat opinia publică din Franța, opoziția și pe Papa însuși, mai multe biserici, miniștrii din Guvern și o comisie ONU încercând, în zadar însă, să protesteze.

Este adevărat că, după cum am afirmat, faptele și faima proaste îi preced și îi condamnă apriori la marginalizare și victimizare pe romi, dar libertatea de circulație a persoanelor, acum că suntem țară europeană, nu ne poate transforma pe unii în „căciulari” umili cu cușmele în mâini, cerșind bunăvoința boierilor bogați, care ne aruncă niște amărâte de firimituri de la masa lor bogată, iar pe alții în companioni egali în cultură și educație, cu care ne face plăcere să conversăm în saloane, în tihnă, la cafeaua de după masă.

Chiar dacă ne „miroase” problema romilor, cetățeni europeni fiind, trebuie să admitem că și romii pot să circule liberi prin Europa. Ce o să facă mai departe Guvernul francez? O să ne interzică și nouă, tuturor românilor care nu am furat, nici nu am omorât, accesul în Franța? Romii sunt în Europa, dar în afara societății.

Sunt însă și victime ale propriilor lor probleme, pe care singuri și le creează, dar nu mă poate face nimeni să cred că toți cei 300 de expulzați erau certați cu legea, după cum nici domnul președinte Sarkozy nu este atât de naiv să creadă că aceia pe care i-a pus la „bagaje de mână”, atât de protocolar și indiferent, cu eticheta „nereturnabil”, vor rămâne cuminți în casele lor prăpădite, lipsite de un minim confort sau în palatele de prost gust, dar necablate la curent electric, pentru că au fost construite ilegal.

Declarația politică este intitulată „Ziua Limbii Române în Republica Moldova”.

În data de 31 august 1989, în actuala Republică Moldova limba română era declarată de Marea Adunare Populară, ca expresie a voinței naționale, drept limbă de stat. Evenimentul devenea istoric pentru locuitorii teritoriului recunoscut drept cea mai estică zonă de latinitate. Era astfel instituită o sărbătoare unică în lume, menită să confirme încă o dată apartenența neamului de dincolo de Prut la românitate, iar din anul 1990 această zi, sărbătorită la nivel național în Republica Moldova, este, poate, cel mai firesc răspuns dat acelora care au încercat, fără succes, după zeci de ani de politică de rusificare, să șteargă din conștiința oamenilor rădăcinile străbune și să impună teorii false privind limba și istoria românilor de pe aceste plaiuri. În felul acesta, Republica Moldova este singurul stat din lume care sărbătorește limba, și anume limba română.

Manifestările de înalt patriotism, de regăsire a identității sunt pe cât de legitime, pe atât de necesare. Marea familie a popoarelor romanice este și marea familie a valorilor democratice, pentru că, așa cum s-a mai afirmat, Imperiul Roman a fost cea dintâi uniune a Europei.

Îmi vin în minte versurile poetului Grigore Vieru, prea devreme plecat dintre noi – „Sărut vatra și-al ei nume/Care veșnic ne adună,/Vatra ce-a născut pe lume/Limba noastră cea română.” –, și nu pot să nu mă gândesc, cu pioșenie și respect, la memoria tuturor acelora care s-au jertfit, care au plătit cu viața, mulți la număr, pentru ca românitatea să fie la ea acasă în Republica Moldova, la toți aceia care au trudit pentru regăsirea rădăcinilor, pentru redeșteptarea neamului, la intelectualitatea basarabeană, frunte de țară, aducătoare de libertate și progres. Întru cinstirea memoriei lor, aceste manifestări trebuie duse mai departe.

Așa cum spunea marele poet Octavian Goga la dezvelirea bustului lui Eminescu de la Sânnicolau Mare – și să nu uităm că în aceste zile, la Chișinău, se marchează și împlinirea a 125 de ani de la trecerea lui Mihai Eminescu, cel care a apărat pământul românesc al Basarabiei, prin aceste locuri –, „o graniță se apără cu un corp de armată sau cu statuia unui poet”, iar în Republica Moldova statuile marilor cărturari și intelectuali ai neamului, cărțile în limba națională, publicațiile de cultură, ziarele și revistele, spectacolele, expozițiile fac mai mult decât cea mai mare și modernă armată: mențin neștirbit sufletul unui popor greu încercat, îi apără dreptul la speranță și visare, îi sprijină năzuințele

Titlul declarației politice este „În sănătate... rămâne cum am stabilit!”.

Am ales titlul respectiv deoarece de la începutul mandatului am avut o corespondență destul de bogată cu Ministerul Sănătății, în care una sesizam eu, și alta mi se răspundea.

Am să mă refer în prezenta declarație politică asupra unui punct clar numit informatizarea sistemului medical, așa-numitul Sistem Informatic Unic Integrat – SIUI.

În data de 23 februarie 2009, deci la începutul mandatului, sesizând direct și fiind sesizat de către colegii medici că sistemul informatic funcționează parțial și defectuos, am întrebat Ministerul Sănătății următoarele:

Câți bani au fost alocați Sistemului Unic Integrat?

Care este data-limită pentru punerea în funcțiune a acestuia, iar dacă termenul acesta este depășit, ce dată este preconizată pentru punerea lui în funcțiune?

În data de 9 martie 2009, cu promptitudine, recunosc, Ministerul Sănătății îmi avansează răspunsul întocmit de CNAS. Din acest răspuns reținem că:

a) pentru realizarea SIUI a fost încheiat contractul dintre CNAS și firma SC „Hewlett Packard România” – SRL nr. ET/3223/3 iulie 2003, pe o perioadă de 15 ani, în valoare de 103.481.433,71 euro fără TVA, din care a fost achitată suma de 49.161.061,73 euro fără TVA;

b) pentru anul 2009 au fost alocați 5.433.352,10 euro fără TVA.

Iar informația cea mai importantă era că SIUI a fost pus în funcțiune, în producție, la nivel național începând din 2008. Conform datelor oferite și ținând cont că rețeaua de medici de familie ca furnizori de servicii medicale fusese dotată cu laptopuri, ar fi însemnat că sistemul duduie.

Prefer să mă refer, până când voi trage concluziile, la câteva date privind istoria informatizării medicale în România.

În 1995, Institutul Român de Standardizare a înființat un Comitet tehnic CT 319 pentru informatizare medicală. Tema de cercetare era să se realizeze o serie de standarde naționale prin adoptarea unor standarde europene. Institutul respectiv nu a făcut nimic, iar în urma unor demersuri ale Institutului de Cercetări în Informatică, Institutul Român de Standardizare îi încredințează acestuia secretariatul comitetului tehnic sus-menționat.

Declarația politică este intitulată „Ne costă prea mult guvernarea PDL”.

După remaniere, multe voci se arată nemulțumite și nu mă refer aici la noi, cei din opoziție, sau la românii care privesc la televizor o farsă și un joc al funcțiilor și al aranjamentelor politice. Mă refer la declarațiile pe care le

citesc pe surse sau chiar le aud de la membrii marcanți ai partidului de guvernământ. Se pomenește despre o nouă remaniere, despre tabere în sânul puterii și despre nemulțumiri, în general.

Nu mă preocupă luptele interne ale guvernanților. Mă îngrijorează însă că în acest timp în care ei își consumă energia în felul pe care îl vedem la televizor România pierde. Nu e de mirare că ne împrumutăm scump de la băncile comerciale și nu mă miră nici faptul că se discută despre un nou acord cu FMI.

Vin și vă întreb însă, domnilor: vrem să ne îndatorăm și nepoții? Chiar nu mai știm altceva decât să cerem bani ca să plătim salarii, pensii și alte cheltuieli? Și investițiile? Și încurajarea economiei? Și acțiunile reparatorii postcriză?

Nimic din toate acestea și nimic bun pentru România. Asta este concluzia mea și asta cred românii, de aici anunțatele proteste și mișcări de stradă, pentru că nu mai vedem altă soluție. Sincer, la asta ne îndeamnă și electoratul. Nu de puține ori am fost întrebat de ce nu facem grevă parlamentară, de ce nu ieșim în stradă cu protestatarii. Asta vine din neîncrederea în instituții, în conducător, ceea ce conduce la mișcări extreme.

Iar astăzi, în loc de „La mulți ani!”, i-aș spune premierului: la multe decizii înțelepte, la multe măsuri bune pentru noi, la mulți ani la catedră, dacă la Palatul Victoria nu reușește! Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „O remaniere de fațadă”. Un înțelept spunea demult că „O călătorie de o mie de kilometri începe cu un singur pas”. Ceea ce a omis acel înțelept să spună a fost că acel prim pas este cel mai greu și, totodată, cel mai important, pentru că el trebuie făcut în direcția cea bună. Recent încheiata remaniere a Cabinetului Boc a fost, din mai multe puncte de vedere, un pas în plus spre nicăieri. Actualul Executiv este și va rămâne un guvern fără direcție și fără destinație, un guvern ca să fie.

România nu are nevoie de indivizi noi care să răspundă la comenzi și să acopere năravuri vechi. În schimb, România are nevoie de un concept pentru viitor, un scop de atins, o direcție. Nu putem continua să peticim, de la o zi la alta, un sistem putred, învechit și defectuos. Avem nevoie de un nou sistem, de un nou obiectiv.

Până în anul 2007, obiectivele noastre au fost integrarea europeană și euroatlantică. Odată atinse acestea, și societatea, și statul au greșit crezând că greul a trecut și că, din acel moment, toate vor merge mai bine de la sine. Experiența ultimilor ani ar trebui să ne servească tuturor ca pildă în acest sens. Avem nevoie să înțelegem că binele nu vine niciodată de la sine, el trebuie obținut pe merit. De acel merit, din păcate pentru toți cetățenii, nu s-a bucurat niciunul dintre cabinetele Boc de până acum.

Este deci de datoria noastră, ca membri ai opoziției, să arătăm cum se poate dobândi meritul de mai bine. Este de datoria noastră să criticăm în mod constructiv Guvernul și să arătăm cum, acolo unde acesta a dat greș, noi am fi avut soluții. Este de datoria noastră să fixăm ca obiectiv atingerea unui nivel de trai și de dezvoltare cel puțin comparabil cu media Uniunii Europene, ai cărei membri suntem.

Pentru aceasta, avem nevoie cu toții să înțelegem că Guvernul nu poate acționa ca o sumă de ministere fără tangență unul cu celălalt, fără un plan comun și integrat de activitate coordonată la nivel național.

Din păcate, se pare că noul Cabinet Boc va acționa tot pe bază de cârpeli, după principiul „repară azi, că stricăm mâine”. Dintr-o asemenea situație nu pot ieși câștigători și va exista numai un sigur mare pierzător: poporul român.

Declarația politică este intitulată „România violenței și a haosului generalizat”.

Cineva îmi spunea că a ajuns să-i fie frică să iasă seara din casă, pentru că oricând se poate întâlni cu un hoț, un agresor, un obsedat sexual sau un alt individ cu alte probleme care i-ar putea face rău.

Constat cu indignare că nici ziua nu mai suntem în siguranță, putem fi atacați la fel de bine. Românii se bat în plină stradă, cu martori, se filmează cu telefonul mobil când se amenință cu arma sau sfidează polițiștii care vin să-i amendeze.

Cred că nu exagerez dacă spun că este imaginea unei Românii scăpate de sub control. Cauzele sunt multiple, însă criza economică, amplificată de cea individuală, a lipsurilor din familie, apoi cea politică..., toate la un loc au dus la disprețul față de stat, lipsa de respect față de autorități și convingerea că ne putem comporta ca în Vestul sălbatic.

Adevărul este că lipsurile materiale i-au corupt pe unii reprezentanți ai statului, aducându-i la mâna infractorilor, grăbind deteriorarea misiunii instituțiilor pe care le reprezintă. Mai nou, lipsa de personal în poliție, jandarmerie, instanțe și alte organisme ale statului a încurajat infracționalitatea, iar cei care ar trebui să ne apere și să ne dea siguranță sunt acum depășiți de situație și demotivați.

Nu sunt printre cei care încurajează un sistem bugetar aglomerat sau salarii exagerate pentru bugetari, dar nici nu pot fi de acord cu ceea ce li se întâmplă acum angajaților la stat, unora dintre ei, cei fără relații la partid și fără recomandare... Mi-e teamă că suntem pe mâna acestor oameni dezamăgiți și înșelați de sistem, a acestor oameni care ne operează, ne educă pruncii, ne îngrijesc părinții bolnavi, ne răspund la telefon când avem o urgență, ne sting incendiile sau ne apără de hoți. Ei sunt mai puțini, mai prost plătiți și mai lipsiți de speranță.

Lucrurile ar sta cu totul altfel dacă ar ști pentru ce sunt sacrificați, dacă ar ști pentru ce „strâng astăzi cureaua” și, mai ales, dacă ar vedea că același lucru îl fac toți, dar, cum spune o vorbă, în România zilelor noastre „unii sunt mai egali decât alții”. Iată de ce speranța unora nu mai există și locul i-a fost luat de disperare, iar disperarea îi împinge la lucruri extreme.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Stop politizării învățământului!”.

Guvernul Boc a tratat învățământul ca pe cel mai marginal sector al societății românești. A sistat aproape toate investițiile, aproape toate lucrările de reparație, de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii învățământului, a diminuat salariile personalului din învățământ – care și așa erau nepermis de mici –, a desființat școli, a concediat mii de oameni, a pus anateme după anateme pe profesori în bloc, a politizat învățământul dincolo de orice limite.

Se cunoaște că, în multe județe, foști inspectori școlari generali, inspectori școlari generali adjuncți, directori de școli generale și directori de licee au fost schimbați din funcție abuziv, pe criterii pur politice, lucru dovedit în instanță, unde mai toate aceste victime au câștigat procesele intentate Guvernului.

În urma sentințelor judecătorești, persoanele în cauză au fost repuse în funcție și au primit sume importante din bugetul de stat ca despăgubiri pentru prejudiciile ce le-au fost aduse.

Evident, aceste sume n-au fost recuperate de la cei vinovați, ca persoane fizice, cum era firesc, pentru că în România anului 2010 legea îi favorizează, încă, pe cei ce fac abuzuri. Ele s-au constituit, în schimb, ca pagube, pur și simplu, pe bugetul și așa sărac al învățământului.

Ei bine acum, în preajma unui nou an școlar, Guvernul Boc recidivează. Un nou val de politizare este în aceste zile în plină derulare, afectând, se pare fără excepție, aceleași persoane care au fost lovite anul trecut, dar și pe multe altele. Totul se întâmplă, acum, sub masca „restructurării”. Descalificant, jenant și păgubos pentru învățământul românesc, pentru societatea românească, până la urmă.

Domnule prim-ministru Emil Boc, Domnule ministru Daniel Funeriu,

Opriți aceste abuzuri! Nu uitați că România este totuși țară membră a Uniunii Europene și asta obligă. Onorați această calitate! Onorați, până la urmă, înaltele funcții pe care, vremelnic, le dețineți! Respectați, în fond, acest popor! Vă mulțumesc.

Rog să invitați toți colegii în sala de plen pentru că intrăm în partea legislativă a agendei noastre de astăzi.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrul I al anului 2010.

Acest lucru se prezintă Senatului conform art. 170 alin. (4) din Regulamentul Senatului.

Pentru un scurt comentariu, am să-l invit pe domnul senator Dumitru Oprea să puncteze elementele de referință ale acestui raport și, bineînțeles, această cutumă să fie o practică de acum încolo.

Vă rog, domnule senator Oprea.

În Regulamentul Senatului este stipulată prevederea, prin art. 170, că, trimestrial sau semestrial, comisia noastră trebuie să prezinte un raport în fața Senatului.

În perioada 31 ianuarie 2010 – 31 martie 2010, au fost înaintate 238 de petiții, cam 80 de petiții pe lună. Dintre ele, în 77 de cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiză și pentru soluționarea problemelor care fac obiectul petițiilor, altele s-au adresat direct petiționarilor.

Dintre cele 77 de petiții înaintate organelor sau structurilor evidențiate în anexele prezentului raport, cele mai numeroase sunt de competența administrației publice, 64, apoi de competența organelor puterii judecătorești 8, iar a Parlamentului, împreună cu instituțiile aflate sub control parlamentar, 5.

Problematica prezentată poate să fie considerată un chestionar social, economic și politic, întrucât surprinde o diversitate de probleme: cereri privind pretinse abuzuri, cereri privind presupuse acte de corupție, petiții care au ca obiect contestarea hotărârilor judecătorești, a soluțiilor pronunțate, reclamații la adresa magistraților, notarilor publici, executorilor judecătorești, precum și cereri a căror soluționare vizează calea acțiunii în justiție ori acordarea de consultații juridice.

Apoi, sunt reclamații, sesizări și propuneri care vizează dreptul la un trai decent, determinante fiind cele vizând proprietatea. În aceeași categorie sunt incluse probleme sociale care vizează nivelul de trai privind aplicarea unor legi care stabilesc drepturi pentru diferite categorii de beneficiari. Cele mai numeroase se referă la statutul pensionarilor. În fine, sunt cereri și propuneri formulate _de lege ferenda_ .

În majoritatea cazurilor, comisia a răspuns petiționarilor, informându-i asupra stadiului în care se află proiectul de lege vizat sau asupra condițiilor cerute de lege pentru exercitarea dreptului de inițiativă legislativă.

La toate petițiile înaintate, comisia constată că, de cele mai multe ori, cererile privind realizarea unui drept sau interes legitim sunt însoțite de reclamații împotriva autorităților publice abilitate pentru soluționarea acestor cereri.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Cu aceasta, procedura de informare în fața plenului Senatului a fost îndeplinită.

Raportul a fost distribuit la căsuțele electronice și, conform regulamentului, nu este nevoie de un vot al plenului Senatului cu privire la acest subiect.

Vreau să mulțumesc comisiei pentru activitatea depusă și sunt convins că acest procedeu prin care Senatul se implică în rezolvarea problemelor cetățenilor va continua să funcționeze foarte bine.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 42/1995 privind producția de produse alimentare destinate comercializării.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

3. Proiectul de lege privind reglementarea situației juridice

a unor imobile situate în județul Iași.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

- Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii

- nr. 122/2006 privind azilul în România.

- Vă rog, doamnă chestor. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege pentru care solicităm aprobarea dezbaterii în procedură de urgență se propune alinierea legislației în domeniul migrației, azilului și integrării străinilor cu prevederile acquis-ului Schengen.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu.

Cer votul plenului Senatului cu privire la procedura de urgență pe acest proiect de lege.

Proiectul de lege privind reglementarea situației juridice a unor imobile situate în județul Iași.

Vă rog, doamnă chestor. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre un schimb de imobile care se realizează între statul român, Ministerul Apărării Naționale și Consiliul Județean Iași, în vederea continuării Aeroportului Internațional Iași.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sunt convins că este un subiect important.

În fine, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Vă rog, microfonul 8. ## **Domnul Nicolae Ivășchescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Până la acea dată, trebuie realizate procedurile administrative pentru modificarea programului informatic SAFIR, elaborarea și aprobarea normelor metodologice, împreună cu formularele necesare modificării.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu.

Vă cer un vot cu privire la această solicitare.

Înțeleg că la probleme organizatorice sunt anunțuri din partea grupurilor parlamentare.

Dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pentru a face un anunț.

Domnule președinte,

Stimați colegi, În conformitate cu art. 47 din Regulamentul Senatului, aș dori să fac un anunț privind schimbările din componența unor comisii.

La Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul senator Mihăiță Găină trece în locul domnului senator Vasile Cosmin Nicula.

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Iulian Bădescu trece în locul domnului senator Gheorghe Pavel Bălan.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Înțeleg că este vorba, practic, de rocade în cadrul aceluiași grup parlamentar.

Domnule senator Hașotti, doriți să luați cuvântul la același punct pentru a informa plenul? Microfonul 2.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am înțeles.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative:

Proiectul de lege privind trecerea unei părți dintr-un imobil aflat în administrarea Ministerului Administrației și Internelor din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și darea în folosință gratuită Societății Comerciale Enel Distribuție Muntenia – SA în vederea instalării unui post TRAFO.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale.

Vă consult dacă din partea inițiatorilor se dorește susținerea acestei propuneri legislative.

Nu dorește nimeni.

Da, domnule președinte, și vă mulțumesc.

Aș vrea ca plenul să fie de acord cu solicitarea ca, în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul senator Paul Ichim, membru al Grupului parlamentar al PNL, să fie înlocuit de...

Membru cu greutate al Grupului parlamentar al PNL.

Cu mare greutate...

Să fie înlocuit de domnul senator Dan Radu Rușanu, un om cu mare greutate, dar nu fizică.

Am să-l rog pe domnul secretar de stat Vasile Timiș să prezinte punctul de vedere al Executivului, de la microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare declararea Zilei Culturii Naționale la data de 15 ianuarie.

Potrivit acestei inițiative legislative, Guvernul României, prin Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, precum și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale vor sprijini material și financiar organizarea de manifestări publice și a unor acțiuni social-culturale dedicate sărbătoririi acestei zile.

Întrucât promovarea inițiativei legislative va conduce și la un efort bugetar suplimentar, se impunea precizarea resurselor financiare.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că observațiile și propunerile Guvernului au fost însușite în textul legii, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Tiberiu Bokor, vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a transmis aviz negativ.

Ținând cont de observațiile și propunerile Guvernului, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât să adopte un raport de admitere, cu un amendament.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții pe fondul dezbaterii? Nu sunt.

Ziua de 15 ianuarie devine, prin votul nostru, Ziua Culturii Naționale.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizații/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009.

Vreau să vă atrag atenția și să rog liderii de grup să mobilizeze senatorii către sala de plen.

Intrăm și în dezbaterea și adoptarea legilor organice. Este luni și avem multe inițiative legislative de această natură.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andrei Todea, de la microfonul 9.

## **Domnul Andrei Barbu Todea** – _secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului_ _**:**_

## Bună ziua!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere necesitatea respectării angajamentelor asumate de Guvern și prevăzute la capitolul „Reformă structurală” din Memorandumul de înțelegere semnat cu Comisia Europeană, ținând seama de consecințele nerespectării acestor condiționalități, care puteau bloca tranșa a treia din împrumut în valoare de 1,15 miliarde de euro și chiar pune în pericol derularea Memorandumului de înțelegere semnat cu Comisia Europeană, existând riscul blocării sumelor aferente și a următoarelor tranșe, s-a hotărât elaborarea de către Secretariatul General al Guvernului a unui plan de simplificare a autorizațiilor, avizelor, procedurilor administrative ale instituțiilor publice centrale.

În vederea respectării angajamentelor ca urmare a Memorandumului de înțelegere semnat cu Comisia Europeană, a fost elaborat prezentul act normativ, care implică amendarea mai multor acte normative în vigoare în vederea reducerii măsurilor administrative propuse în planul de simplificare.

Astfel, acest act normativ cuprinde propuneri de reducere, de simplificare a autorizațiilor, a procedurilor administrative ale instituțiilor publice centrale.

Domnule secretar de stat, senatorii au parcurs textul și raportul.

Dacă sunt elemente de sinteză...

Vă rog, mai multă concizie și din cauza faptului că avem o agendă foarte plină.

Dacă doriți să marcați punctul de maxim interes al Executivului în susținerea acestui text.

Față de aceste puncte – sunt șapte puncte esențiale care au fost modificate în sensul simplificării procedurilor administrative –, Guvernul susține promovarea unui Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizații/avize/ proceduri.

Pentru că acest act normativ a fost elaborat în urma convocării unei comisii interministeriale în cadrul Secretariatului General al Guvernului, iar fiecare minister a venit cu modificările respective, noi avem, la eventualele puncte de vedere care ar putea fi luate în dezbatere, și părerea specialiștilor din ministerele respective. Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc foarte mult. Domnul președinte Toni Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Prima tentație a membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost să avizeze proiectul de lege, însă, examinându-l mai îndeaproape, cu două excepții, s-a constatat că „afară-i văruit gardul și înăuntru-i leopardul!”.

Este un memorandum semnat cu organismele europene în vederea reducerii sau simplificării procedurilor birocratice, dar în multe din modificări nu numai că nu au fost simplificate procedurile birocratice, ci ele au fost chiar accentuate.

S-au înființat, au fost instituite termenele, 90 de zile pentru înființarea unor registre: Registrul specialiștilor, Registrul experților, Registrul verificatorilor tehnici, pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor primește niște sarcini în plus, fără însă să desființeze cele cinci sau șase organisme care administrează problematica fonogramelor și așa mai departe.

Se zice în ordonanță:

„Oficiul Român pentru Drepturile de Autor administrează sistemul informatic național privind evidența și simplificarea plății drepturilor de autor și a drepturilor conexe...”.

Acest sistem informatic național nu există, el este pe componente la diverse alte structuri, care au aceleași atribuții. Drept urmare, având în vedere faptul că, de fapt, am complicat niște proceduri care erau relativ simple – nu în toate cazurile –, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în urma dezbaterilor, respingerea proiectului de lege, cu două voturi împotrivă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, motiv pentru care vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții, dezbateri pe fond.

Domnule senator Radu Alexandru Feldman, vă rog.

## Mulțumesc foarte mult. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Pura întâmplare a făcut ca astăzi-dimineață să am o întâlnire cu noua conducere a ORDA și cu colegii de la DACIN SARA, iar cei de la DACIN SARA – o formă de asociere a cineaștilor – și noua conducere a ORDA și-au exprimat insatisfacția față de forma actuală a acestei inițiative legislative.

Cu regret, considerăm că ar fi fost normal ca o asemenea inițiativă legislativă, pe lângă Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care poate să facă raportul de fond, ar fi trebuit să treacă și pe la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, care ar fi putut să fie în egală măsură consultată, chiar pe fond, sau să fie coraportoare, dar faptul este, oricum, consumat.

Măcar acum, vă rugăm insistent, aveți bunăvoința – și-l rog și pe domnul președinte Toni Greblă – să fiți de acord să retrimitem la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, ca, înainte de a respinge și de a discuta pe fond proiectul de lege, să putem să discutăm la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă cu părțile interesate, să vedem dacă putem veni în fața

dumneavoastră cu o inițiativă legislativă care, într-adevăr, să dea satisfacție și să acopere toate necesitățile. Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Înțeleg acest punct de vedere.

Înțeleg că astăzi este termenul de adoptare tacită, așa că astăzi va trebui să ne pronunțăm și, evident, la Camera Deputaților se pot face eventualele modificări.

Domnul președinte Sergiu Nicolaescu dorește să intervină.

La microfonul 4, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Am să susțin aceeași cauză pledată de domnul Radu Alexandru Feldman. Ar fi bine ca acest proiect de lege să treacă și pe la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă rugăm foarte mult, suntem direct interesați în adoptarea acestui proiect de lege și vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Încă o dată, este ultima zi înaintea termenului de adoptare tacită, deci astăzi va trebui să ne pronunțăm. Nu avem o formulă regulamentară, procedurală să putem să continuăm dezbaterea în Senat.

De aceea, dacă sunt intervenții pe fond...

Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a intervenției președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în lumina celor spuse de colegii din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, care evident că au o așteptare justificată pe fond, dar, în același timp, ținând cont de termenul de adoptare tacită și de faptul că de la o intenție corectă, generoasă, până la un act normativ prost făcut este o cale care, din păcate, a fost parcursă încă o dată de actualul Guvern, eu cred că astăzi trebuie să ne pronunțăm prin vot pentru a aproba raportul de respingere și pentru un act normativ viitor, pe care Guvernul ar trebui să-și dea silința să-l întocmească mai bine, iar Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să se pronunțe. Mulțumesc.

Suntem prima Cameră sesizată, suntem la finalul termenului procedural de adoptare tacită, 6 septembrie 2010, deci chiar astăzi.

Dacă domnul Alexandru Pereș ne poate oferi o soluție practică, aș saluta-o. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, în cele expuse aici de către colegii noștri senatori se prezintă realitatea și, sigur, fără să forțăm lucrurile, totuși regulamentul ne dă o soluție, dacă noi vom considera că această lege este o lege de o complexitate deosebită. Avem art. 89 alin. (3) din regulamentul nostru, care spune clar:

„Senatul, ca prima Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectelor de lege și propunerilor legislative cu care este sesizat în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.”

Avem deci posibilitatea, în plenul Senatului, sigur, dacă considerăm că este nevoie de a mai da un termen, să prelungim termenul de 60 de zile, mai ales că este vorba de un proiect de lege cu caracter organic. Să dăm această posibilitate prin votul nostru din plen.

Fără îndoială, tema abordată de acest text este foarte importantă.

Dacă plenul Senatului va dori să mergem pe această variantă, evident, o vom analiza, dar înainte haideți să ascultăm și opinia liderului Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Puiu Hașotti, și apoi reprezentantul Guvernului să se pregătească pentru o intervenție, imediat după aceea.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, acesta nu este un act normativ de o mare complexitate, este un act normativ prost făcut, aceasta este altceva.

În al doilea rând, dacă această Comisie de cultură, pe care o avem, găsea de cuviință că trebuie să întocmească aviz, să dea un aviz acestui proiect de lege, trebuia să solicite acest lucru când s-au repartizat în Biroul permanent proiectele și propunerile legislative.

În al treilea rând, un aviz al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă nu ar schimba prea mult datele problemei, pentru că raportul îl face tot Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În al patrulea rând, așa cum ați spus și dumneavoastră, suntem primă Cameră sesizată.

Astăzi avem un vot. Grupul nostru va vota, evident, împotriva acestui proiect, suntem chiar și împotriva retrimiterii la comisie, că nu are sens. Ajunge la Camera Deputaților, acolo vine și Guvernul cu îmbunătățirile pe care le consideră de cuviință, sunt și colegii deputați, care reprezintă Camera decizională, și îmbunătățesc acest proiect, dacă poate fi îmbunătățit, și cu aceasta încheiem discuția.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Două ultime scurte intervenții, colegii care mă însoțesc la tribună, domnul senator David, apoi domnul senator Țuțuianu, după care vă voi supune votului.

## **Domnul Gheorghe David:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș vrea să-l contrazic pe domnul lider Hașotti, pentru că dânsul are dreptate în ceea ce a spus, însă caracterul complex al legii, prevăzut în regulament, cred că are în vedere și acest proiect de lege, pentru că spune, printre altele, elementele pe care le are în vedere, și anume:

„...întinderea reglementării, importanța domeniului de reglementare, implicațiile deosebite într-un anumit domeniu și necesitatea aplicării unor norme comunitare.”

Este vorba despre art. 89 alin. (4). Cred că se încadrează aici.

## Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și eu cred că opinia domnului senator Hașotti este cea corectă. Nu ne aflăm în fața unei situații deosebite, speciale, așa cum se încearcă să se acrediteze aici, ci în fața unui act normativ care este prost făcut.

Vreau, mai întâi, să spun că și observațiile făcute de domnul senator Feldman Alexandru și de domnul senator Sergiu Nicolaescu cu privire la reglementarea materiei drepturilor de autor sunt corecte, iar în materia societăților comerciale avem o modificare propusă pentru Legea nr. 31/1990 care nu este corectă și care nu răspunde imperativelor din memorandumul despre care se face vorbire, pe de o parte, pentru că avem termene foarte scurte de lichidare a societăților. O lichidare a unei firme foarte mari nu se poate face în 24 de luni. Ar însemna să nu ținem cont de un principiu fundamental al lichidării societăților comerciale, și anume lichidarea se face în interesul asociaților. Or, în condițiile de criză de astăzi, evident că i-am forța pe asociați să lichideze patrimoniul, fiindcă, altfel, societatea va fi radiată din Registrul Comerțului.

În al doilea rând, dacă vrem să grăbim procedura de lichidare voluntară, nu trebuie să sancționăm neapărat lichidatorul, ci ar trebui, de exemplu, să sancționăm administratorii care nu convoacă adunarea generală în vederea numirii lichidatorilor, ar trebui să intervenim și să sancționăm administratorii societății care nu pun la dispoziția lichidatorilor actele necesare îndeplinirii mandatului și abia după ce am rezolva aceste probleme și am urgenta în felul acesta procedura, am putea discuta, eventual, despre sancționarea lichidatorilor care nu depun rapoartele.

În al treilea rând, legea prevede o procedură de radiere din Registrul Comerțului a societăților comerciale care nu au fost radiate în termenul de 24 de luni. Pe cine afectează această problemă? Pe toți creditorii care nu sunt citați în procedură și pe creditorii care au de recuperat în cadrul procedurii lichidării creanțe față de debitoare.

Ca atare, pentru toate aceste considerente, eu cred că actul normativ este prost făcut, o modalitate de reglementare sui-generis: amestecăm Legea viei și vinului cu Legea dreptului de autor, cu Legea nr. 31/1990 și încă alte trei-patru reglementări, ceea ce este inacceptabil.

Vă mulțumesc. În condițiile în care...

Domnule senator Urban, vă rog.

Haideți că avem o agendă foarte plină. Tema este, într-adevăr, foarte importantă și delicată. Microfonul 2.

## **Domnul Iulian Urban:**

Într-adevăr, este extraordinar de importantă tema, însă, dacă tot s-a intrat pe fondul dezbaterii proiectului de lege, eu vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, retrimiterea la comisie, în acest moment, înseamnă pierdere de timp. O să vedeți că azi avem pe ordinea de zi două proiecte de lege care au fost retrimise la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și care revin în plen fix cu același punct de vedere.

În ceea ce privește modalitatea în care această lege va fi corectată sau nu la Camera Deputaților, eu cred că aceia care doreau să o îmbunătățească, chiar membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări puteau veni cu amendamente când am dezbătut în comisie, în vreo cinci-șase rânduri, acest proiect de lege.

Haideți să

## Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Pereș ne-a indicat o cale procedurală, în condițiile în care vom dori să extindem termenul, pe care este bine să o avem în atenție în general, dar nu am înțeles dacă este vorba despre o propunere concretă în acest sens.

Dacă nu este o propunere concretă – și nu este –, suntem în fața situației de a vota, în primul rând, raportul de respingere și, evident, acest lucru va fi făcut într-un regim de lege organică.

Domnul senator Feldman mai are un comentariu înainte de a trece la vot.

## Domnule președinte,

Nu este o chestie de orgoliu retrimiterea la comisie. Nu mi se pare absolut deloc firesc să facem aprecieri asupra importanței unei inițiative legislative, asupra unui domeniu sau asupra altuia pe care mulți dintre distinșii noștri colegi nu-l cunosc.

Noi nu cerem retrimiterea la comisie ca să întocmim și noi un aviz. Noi cerem retrimiterea la comisie pentru ca, urmare a amendamentelor pe care dorim să le propunem, să căutăm o formă mai fericită pentru inițiativa legislativă. Dacă mergem pe ideea că nu este nevoie de punctul nostru vedere, pentru că este Cameră decizională Camera Deputaților, nu facem decât să susținem o pledoarie foarte inspirată pentru Parlamentul unicameral, până la urmă.

Deci haideți să ne facem treaba cum trebuie.

Pe de o parte, spunem că este o inițiativă proastă, venită de la Guvern, dar, pe de altă parte, refuzăm dreptul nostru absolut firesc sau datoria noastră absolut firească să propunem o inițiativă legislativă îmbunătățită. Aceasta este rațiunea pentru care cer retrimiterea la comisie.

Cu titlu de observație, îngăduiți-mi să vă spun că mi se pare nefiresc ca o lege organică să fie în situația de a fi

discutată în plen exact la data la care intră în vigoare adoptarea tacită. Nu a mai fost niciodată în plen, nu s-a mai discutat.

Deci, până la urmă, nu cerem decât retrimiterea la comisie și un interval de o săptămână pentru a putea veni cu amendamentele pe care să vi le supunem atenției. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Domnule senator,

Acest proiect a fost și pe ordinea de zi de săptămâna trecută, când, din alte motive – de natură politică, până la urmă –, nu am putut să o parcurgem.

În al doilea rând, suntem în fața situației în care cele 45 de zile regulamentare expiră astăzi. În absența unei propuneri de extindere a perioadei de grație, nu putem să întoarcem absolut nimic la comisie.

De aceea am întrebat, înainte să trec la vot, dacă există vreo propunere de lărgire a termenului de dezbatere în Senat a acestui proiect de lege, pe motivul regulamentar de text de o complexitate deosebită.

Țin să vă atenționez că vom crea un precedent, pentru că eu aș dori foarte mult să rog și Biroul permanent..., în Biroul permanent, atunci când există un interes la un proiect de lege, nimeni nu oprește un președinte de comisie să se înscrie și să primească acceptul nostru pentru a deveni avizator la un proiect de lege, și atunci, cunoscând sensibilitatea subiectului, aș vrea să și parcurgem vasta noastră mapă legislativă.

Revin la propunerea mea și

- Raportul de respingere.

- Primul vot este asupra raportului de respingere. Legea are caracter de lege organică.

Cu 49 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și 3 abțineri,

- raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi.

Pe cale de consecință, proiectul de lege va fi înaintat Camerei Deputaților pentru vot decizional.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

- Este o propunere legislativă dezbătută săptămâna

- trecută.

- Raportul suplimentar pe care l-am solicitat este de

- respingere a propunerii legislative.

- Este vorba despre o lege ordinară.

Noi, Senatul, suntem primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind trecerea unor drumuri și căi ferate forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale.

Suntem, de asemenea, în fața unui text dezbătut săptămâna trecută.

Un raport suplimentar.

Și inițiatorul este prezent.

Îl rog pe domnul deputat să intervină de la microfonul 6 și, evident, elementele suplimentare din raport să fie prezentate în continuare.

Și Guvernul să fie atent pentru a interveni la momentul oportun.

Microfonul 6, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În urmă cu câteva luni, am susținut ca acest proiect să fie dezbătut în plenul Senatului în procedură de urgență, lucru aprobat de Senat, și vă mulțumesc încă o dată.

Am revenit în fața Domniilor Voastre pentru că, așa cum subliniam atunci, proiectul de lege este deosebit de important vizavi de accesarea fondurilor europene. Vorbim aici de Măsura 1.2.5 B – Modernizarea infrastructurii silvice, pentru care urmează să mai fie o sesiune de depunere de proiecte începând cu data de 15 octombrie 2010.

Unitățile administrativ-teritoriale nu vor putea accesa aceste fonduri dacă nu vor putea face dovada proprietății asupra acestor drumuri pentru care se pot atrage fonduri europene.

Văzând raportul suplimentar pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări l-a prezentat plenului Senatului, cu respectul cuvenit, aș dori să subliniez faptul că aceasta se află în eroare atunci când susține că motivațiile cuprinse în raportul inițial sunt date de faptul că sediul materiei pentru trecerea drumurilor și căilor ferate forestiere din domeniul public al statului în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale îl reprezintă Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, și nu Codul silvic.

În raport cu această lege, Codul silvic, Legea nr. 46/2008, este o lege specială și știm, distinși senatori, cei care aveți calitatea de avocați puteți confirma acest lucru, că forța juridică a unei legi speciale este superioară forței juridice a cadrului general.

Așa fiind, respectuos v-aș ruga să votați împotriva propunerii de respingere a acestui proiect de lege, pentru a putea veni în întâmpinarea unităților administrativ-teritoriale și pentru ca fondurile europene să poată fi accesate. Știți că aici România este deficitară.

Mă numesc Pavel Horj, sunt deputat în Grupul parlamentar al PNL.

I-aș ruga și pe colegii de la Grupul parlamentar al PDL să-mi susțină acest demers, deoarece am aici, în față, chiar o adresă a Prefecturii Județului Maramureș, unde, după cum știți, prefectul este PDL și solicită tuturor parlamentarilor din acest județ să susțină acest proiect de act normativ.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Horj a făcut o pledoarie convingătoare. Aș dori doar să vă informez că dezbaterea pe substanța proiectului de lege a avut loc săptămâna trecută. Din dorința de a găsi o formulă convenabilă, s-a decis elaborarea de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a acestui raport suplimentar. De aceea, aș dori să nu mai reîncepem dezbaterea pe fond, ci să mergem direct către concluziile plenului Senatului României.

Fiind vorba de un raport suplimentar, domnule președinte Greblă, dacă aveți o prezentare succintă a acestuia. Microfonul 7.

## **Domnul Toni Greblă:**

Cu toată bunăvoința tuturor colegilor din...

Vă rog, atenție! Este un text foarte important. Domnule senator Greblă, vă rog.

...din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am fost obligați să menținem raportul de respingere a acestei inițiative legislative.

Sigur că motivări poți să găsești destule. Toate legile au aceeași forță și putere de... Nu există legi care sunt mai puternice decât celelalte. Legea specială derogă de la legea generală, dar nu este mai puternică.

Nu cred că acesta a fost sensul intervenției domnului deputat, în sens derogatoriu, nu în sens de...

Da. Eu mă bucur însă pentru altceva. Astăzi am aflat că Partidul Democrat Liberal are prefecți în teritoriu și pentru acest lucru îi felicit.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da.

Stimați colegi,

Suntem în fața exercitării votului nostru după această situație.

Săptămâna trecută, reprezentantul Guvernului a susținut acest text – ca să facem un rezumat al dezbaterii respective. Au fost prezentate argumente extrem, extrem de serioase cu privire la acest text.

Avem un raport suplimentar, conform deciziei de săptămâna trecută, care rămâne negativ.

De aceea, fiind vorba de o lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată, vă supun atenției și votului raportul suplimentar de respingere, care v-a fost prezentat în plen.

Vă rog, raport de respingere, lege organică.

Cu 29 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Va merge către Camera Deputaților, în condițiile în care mâine se îndeplinește termenul de adoptare tacită, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Pe procedură?

Vă rog, domnule lider. Microfonul 2.

## Domnule președinte, am o rugăminte.

Eu tind să cred că unii dintre colegi nu au înțeles, chiar dacă săptămâna trecută am dezbătut pe larg această propunere legislativă.

Am o rugăminte, cu acordul colegilor, haideți să mai încercăm o dată să mai dăm un vot... Haideți să mai dăm un vot.

Săptămâna trecută, toate partidele politice reprezentate în Senatul României au fost de acord că această lege trebuie să fie adoptată. Așteaptă foarte multă lume, așteaptă toate județele. Este vorba de bani europeni. Toată lumea întreabă unde sunt banii europeni, iar acum nu suntem în stare să votăm..., că legea este mai tare, mai slabă, mai nu știu cum.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Regret enorm, chiar este un text important – ca dovadă, am avut o dezbatere extrem de solidă săptămâna trecută –, dar nu cred că există vreun dubiu cu privire la votul care s-a exercitat acum câteva minute. A fost un vot în cunoștință de cauză, acestea sunt opiniile grupurilor parlamentare, nu cred că o repetare a votului ar modifica un punct de vedere explicit.

Pauză de consultări poate să ceară numai liderul grupului sau un reprezentant al acestuia.

Dacă doriți să faceți acest lucru, evident, are prioritate absolută în dezbaterile noastre. Rugămintea este să fie un minut, dacă veți solicita acest lucru. Microfonul 2.

Solicit un minut pauză de consultări, în numele Grupului parlamentar al UDMR.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

De acord, cronometrul a pornit.

Domnul lider Hașotti, microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

În primul rând, peste un minut este ora 18.00.

În al doilea rând, am avut 53 de voturi. Până la 69 e cale lungă, sunt 16 voturi. Chestiunea aceasta se solicită în momentul când e vorba de un vot, de două voturi, când cineva, chipurile, a apăsat nu știu cum, greșit...

Deci nu... Creăm un precedent extrem de periculos.

Pentru 16 voturi... Nu e un vot, nu sunt două.

Și care pauză de consultări?!

Sunt două lucruri diferite, domnule lider.

Creăm un precedent extrem de periculos și reluarea votului trebuie să aibă consimțământul tuturor grupurilor parlamentare. Noi nu suntem de acord cu reluarea votului.

## Domnule Hașotti,

Un minut de consultare solicitat de un lider de grup. Este suverană această chestiune. Vă consultați un minut, veniți și ne spuneți ce s-a întâmplat...

Deci vă rog, un minut, după ceas... Chiar aici.

Rog liderii, pentru a câștiga timp, să se consulte și să ne spună ce punct de vedere au adoptat.

Aș dori să anunț restul colegilor și să vă cer permisiunea să continuăm să acordăm voturile noastre pentru încă o scurtă perioadă de timp, chiar dacă intrăm pe timpul transmisiei radio, pentru că sunt foarte multe inițiative legislative care au nevoie de votul Senatului României. De aceea, vă rog să rămâneți în sală. Vom continua să votăm și să legiferăm pentru încă 20–30 de minute.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Mulțumesc.

Concluzia acestei scurte consultări.

Domnul lider Fekete-Szabó András Levente.

Îl rog pe domnul Fekete-Szabó András Levente să ne anunțe rezultatul acestei scurte consultări. După aceea, domnul senator Mitrea dorește să intervină. Microfonul 2.

Din păcate, domnule președinte, nu am ajuns la consens, așa că...

Votul rămâne.

La urma urmei, legea va fi transmisă Camerei Deputaților în forma în care au gândit-o inițiatorii.

## Mulțumesc.

Punctul 9 din ordinea de zi...

Vă rog să rămâneți în sala de plen.

Vom prelungi cu maximum 20 de minute plenul nostru. Sunt termene de adoptare tacită și sunt legi deja dezbătute de către senatori. Cred că ar fi un mare păcat să nu ne aplecăm asupra acestora.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Inițiatorii doresc să prezinte punctul lor de vedere? Nu.

Da?

Domnul senator Ovidiu Marian, dacă informațiile noastre sunt corecte.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Modificările și măsurile care se aduc Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu fac altceva decât să asigure o coerență acestei legi și să elimine orice echivoc în interpretarea ei.

Ideea este că unele firme au făcut un sport național din a contesta licitațiile și, astfel, avem tot felul de blocaje la nivelul administrațiilor publice locale. Tot ceea ce am propus nu face altceva decât să înlăture aceste blocaje, să dea drumul la mecanism, astfel încât să nu mai avem probleme atunci când autoritățile administrației publice locale își desfășoară procedurile de achiziții publice.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Din partea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, domnul vicepreședinte Burada, la microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind acordarea contractelor de achiziții publice, a contractelor de concesiune de lucrări și a contractelor de concesiune de servicii, motivat fiind de faptul că unele dintre propuneri au fost deja preluate în anumite acte normative care au modificat legea de bază în cursul anilor 2009 și 2010, iar alte propuneri nu se justifică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fără a repeta argumentele reprezentantului Guvernului, vreau doar să subliniez că suntem în fața unei legi ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul comisiei este unul de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Mai sunt intervenții pe marginea acestui text? Nu.

Legea este ordinară.

Vă

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 16[12] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5 din 20 februarie 2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice. Inițiatorul este prezent? Nu.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat Ivășchescu, de la microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, prin propunerea legislativă se dorește revenirea la situația inițială, înainte de adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009.

Din punct de vedere al aplicabilității, nu putem susține inițiativa, având în vedere faptul că aceasta ar însemna un efort bugetar de 500 de milioane de lei, ce trebuie achitați în luna noiembrie 2010, efort pe care bugetul de stat nu îl poate susține.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Borza ne prezintă raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul este de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reglementarea unor măsuri de stimulare a angajatorilor care încadrează în muncă persoane disponibilizate din sistemul bugetar.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea inițiatorilor, la microfonul 5.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată, în sfârșit, cred eu, o măsură proactivă, care ar putea să rezolve, într-un fel, relansarea economiei prin crearea locurilor de muncă. Știm bine că, deja, aproape 100.000 de bugetari au intrat în șomaj și se estimează că acest proces va continua.

Propunerea noastră legislativă vine să ofere o soluție, și anume să se vireze către angajatori, cu scopul de a crea noi locuri de muncă, exact aceleași sume care s-ar fi virat către șomeri de la bugetul asigurărilor sociale de șomaj.

Există deja și procedură de aplicare, care în acest moment se desfășoară, privind absolvenții unor instituții de învățământ și avantajele sunt numeroase, cred eu.

În primul rând, se creează locuri de muncă, ceea ce, cred, ne interesează pe toți. În al doilea rând, un lucru foarte important, bugetul de stat va fi degrevat de o cheltuială legată de finanțarea posturilor bugetare disponibilizate. Mai mult, se vor plăti contribuții la asigurările de stat de sănătate.

Deci este pentru prima dată când se vine cu o astfel de soluție, care pentru o categorie – considerăm noi – defavorizată în acest moment ar reprezenta o șansă și în plan psihologic, pentru că gândiți-vă ce se întâmplă când un om la 40-50 de ani este disponibilizat, este un bun specialist, dar nu-și găsește loc pe piața muncii? Atunci, noi încurajând întreprinzătorii să-i preia pentru o perioadă dublă de timp, ei vor trebui să-i țină angajați, iar în toată această perioadă în bugetul statului sunt pompați bani, sunt pompate impozite, și nu statul este cel care, până la urmă, să zicem așa, trebuie să suporte pe umerii lui povara unui șomer.

Justificările Guvernului, pe care le-am citit, sunt hilare, adică ajungem, până la urmă, o să vedeți, să susținem că bugetul de stat ar suferi, și vă spun că nu suferă absolut nimic, niciun fel de influență negativă.

De aceea, vă rog să sprijiniți cu toții această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Ivășchescu. Microfonul 8.

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

În primul rând, vreau să vă spun că justificările Guvernului nu sunt hilare – ceea ce susținem – și vreau să vă atrag atenția că există Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, unde se prevăd măsuri concrete, susținute de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru creșterea șanselor de ocupare ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă, precum și stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri de muncă.

Considerăm că inițiativa legislativă de a stimula angajatorii care încadrează în muncă șomeri din rândul persoanelor disponibilizate din sistemul bugetar contravine principiului asigurării egalității de șanse pe piața muncii.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Rădulescu. Microfonul 6.

Inițiativa a avut aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Comisia economică, industrii și servicii.

Votul în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost pentru un raport de adoptare.

Vă mulțumesc. Vă rog, doamna senator Plăcintă.

## Domnule președinte,

Domnule senator Frâncu,

Aș avea următoarea întrebare: de ce să avem neapărat dintre cei disponibilizați de la bugetul de stat, discriminatoriu, când în această criză economică se disponibilizează și din mediul privat?

Știu că dumneavoastră, Partidul Național Liberal, spuneți tot timpul că mediul privat este afectat. Aceasta este prima întrebare.

A doua întrebare: dumneavoastră susțineți că este un mare avantaj pentru stat să nu mai plătească toate asigurările – șomaj, tot ceea ce înseamnă, să spunem, povara bugetului de stat –, dar ce se întâmplă după ce-l angajăm, beneficiază de salarii, iar după un an de zile este disponibilizat? Nu va fi din nou șomer?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Urban.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, acest proiect de lege nu a trecut pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Am văzut punctul de vedere al Guvernului și eu consider că Guvernul putea să vină cu un punct de vedere aprofundat, pentru că problema se pune și altfel, domnule senator Frâncu, aceeași persoană de 40-50 de ani poate să fie angajată în mediul privat, iar firma la care lucrează să dea faliment.

Nu știu până când va trebui noi, în Parlamentul României, să facem legi luând cetățenii României, fiecare categorie în parte sau pe categorii de destinatari... Facem legi pentru bugetarii disponibilizați, nimeni nu se gândește însă la mediul privat, care până acum a plătit cu aproape un milion de locuri de muncă toate efectele acestei crize.

Eu cred că, din acest punct de vedere, legea are serioase probleme de legalitate, în primul rând, și mă refer aici la dreptul constituțional care consacră faptul că „toți cetățenii sunt egali în fața legii”.

Nu putem să-i considerăm pe bugetari ca fiind mai egali decât angajații din mediul privat, chiar dacă ne place de ei, chiar dacă ne plac voturile pe care ei ni le aduc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

Pentru a răspunde punctual celor două probleme, în primul rând prietenului meu, colegul Urban.

Vedeți, vorbim aici..., practic, este singurul argument care a fost adus de Guvern, care era sustenabil cât de cât, și anume acela că bugetarii nu ar fi o categorie defavorizată și, cum spuneți dumneavoastră, nu ar trebui să beneficieze de un regim aparte.

Ba da, stimate coleg, pentru că, spre deosebire de ceilalți care se angajează ca ospătari, șoferi, ce doriți dumneavoastră – ei sunt cei aflați întotdeauna sub spectrul șomajului –, bugetarii, întotdeauna, de 20 de ani nu au avut această problemă. Ei, în momentul în care se angajau, aveau o pregătire. Cursuri peste cursuri, statul a investit în ei foarte mult, sunt persoane, majoritatea, cu o mare pregătire. Să ne gândim că nu e vorba doar de funcționari, deși eu mă gândesc și la ei. E vorba și de cei din sistemul medical, din sistemul de învățământ, care și ei fac parte, într-un fel, din această propunere.

Eu vă întreb următorul lucru: un privat nu este interesat să facă rost de un specialist, de un om la 50 de ani care a condus mulți oameni, a rezolvat o mulțime de probleme?

Și atunci, îl ia pe acest om la 50 de ani, care, altfel, ar rămâne psihologic tarat, ar intra într-o depresie.

Știți ce înseamnă să fie șomer cineva, el nu-și mai găsește rostul în societate.

În felul acesta, noi dăm șansa să fie angajați acelora care sunt cu adevărat valoroși. Patronul, dacă are un bonus cât de cât, o tentație, ceva..., un beneficiu, îl ține, încă o dată, doi ani de zile, nu un an, cum a spus doamna ministru. Îl ține doi ani în plus, perioadă în care statul primește la CAS, primește la sănătate, primește unde dorește el sume de la acest angajat.

Deci nu este o binefacere, nu este un act de binefacere, este doar o translație de sumă – atenție –, o translație de sumă. În loc să-i dai acelui om direct, o dai, pentru o perioadă scurtă de timp, patronului, după care specialistul respectiv devine specialist într-un domeniu și poate să facă în continuare o treabă bună în întreprinderea respectivă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat, un comentariu? Microfonul 8.

## Domnule președinte,

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, măsurile se acordă tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în condiții de egalitate, fiind excluse orice fel de discriminări pe criterii politice, de rasă, de naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, constrângeri, sex și vârstă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

În mod evident, este o dezbatere importantă, un text important.

Vom proceda acum la găsirea răspunsului prin votul pe care îl vom da cu privire la raportul comisiei, raport de admitere, și asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Suntem primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă va fi trimisă la Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

La punctul 12 este înscrisă Propunerea legislativă pentru susținerea creșterii natalității.

Dintre inițiatori, colegii senatori sau deputați doresc să prezinte un punct de vedere?

Vă rog, domnule senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Stimați colegi,

Conform datelor Oficiului European de Statistică, populația României a scăzut cu 4,5% în perioada 1997–2007, iar prognozele nu arată prea bine. În următorii ani, populația României va scădea sub 20 de milioane până în 2030 și sub 17 milioane până în 2050.

Efectele acestui fenomen de scădere accentuată a populației României au repercusiuni dramatice la nivel social, economic și politic.

În aceste condiții, o politică socială, o politică solidă și coerentă de încurajare a natalității a devenit o prioritate națională.

Prin prezenta inițiativă legislativă propunem măsuri de încurajare a natalității, orientate în special către populația activă, bine conectată la mediul economic și cultural.

Concret, susținem scutirea de la plata impozitului pe salariu, a impozitului pe o singură locuință și a dobânzii pentru un singur credit imobiliar pentru toți părinții care au trei copii în întreținere – părintele natural – până la vârsta de 18 ani.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Față de inițiativa legislativă, precizăm că propunerea este restrictivă și discriminatorie prin referirea doar la copiii naturali și prin acordarea măsurilor numai pentru cei care au cel puțin trei copii în întreținere.

Măsurile propuse sunt de natură fiscală și au în vedere amendarea Codului fiscal. Din acest motiv, ar trebui să se pronunțe Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Deducerile fiscale sunt prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și sunt stabilite potrivit unei grile de venituri.

Pentru obținerea unei locuințe există deja reglementat Programul „Prima Casă”, derulat de Ministerul Finanțelor Publice, și, de asemenea, conform prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, persoanele până în 35 de ani aflate în imposibilitatea cumpărării unei locuințe numai cu forțe proprii, pot beneficia de sprijin, din fondurile strânse la nivelul consiliilor județene, pentru achitarea avansului sau pentru plata chiriei pentru o perioadă de maximum trei ani.

Prin urmare, apreciem că măsurile de sprijin trebuie corelate între ele, iar pentru aplicarea lor este necesară o evaluare corectă a efortului bugetar.

Față de cele prezentate mai sus, nu susținem adoptarea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Rădulescu. Microfonul 6.

Inițiativa legislativă vine din partea unui grup consistent de parlamentari PSD+PC și, după cum era de așteptat, are o puternică tentă socială.

Din punct de vedere al condițiilor financiare pe care le traversăm, are o prea puternică tentă socială, în sensul că influența financiară, în dreptul căreia nu se specifică care sunt sursele, este extrem de mare, drept pentru care raportul elaborat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Vă rog, domnule senator Cordoș. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că această propunere legislativă este benefică și nu aș vrea să mai aduc în atenție argumentele care s-au spus deja.

Aș vrea doar să fac un scurt comentariu prin care să vă atrag atenția asupra unui fapt real prin care, tot prin datele de la statistică, ni se arată că, practic, în România, în fiecare lună, dispare o comună în medie cu 5.000 de locuitori, iar anual un municipiu având 50.000–60.000 de locuitori.

Iată de ce cred că această inițiativă vine să sprijine creșterea natalității și, de asemenea, chiar dacă are un impact asupra bugetului de stat, într-o primă instanță, pe termen lung cred că va duce la creșterea numărului de contribuabili și la păstrarea natalității cel puțin în limitele de acum câțiva ani.

În caz contrar, dacă vom continua în acest ritm cu natalitatea pe minus, adică permanent negativă, cu siguranță, în următorii 15–20 de ani, vom asista la o scădere dramatică atât a populației, cât și a numărului contribuabililor. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Frunda. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să înștiințez plenul Senatului că și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat un aviz negativ.

Problema ridicată este reală, este o descreștere a populației României, tot așa cum este o descreștere a populației marii majorități a țărilor europene.

Asistăm și suntem parte a unui proces de îmbătrânire accentuat, cu generații tinere mai puține și, într-adevăr, problema trebuie tratată.

Inițiativa însă se referă la ceea ce în Europa se numește _child business_ , este vorba de o stimulare materială pentru creșterea natalității. Acest lucru a fost încercat în câteva țări europene, dar experiența ne arată – și în România, în anii ’60–’70, aduceți-vă aminte de acest lucru – că acest lucru nu a dus la altceva decât la vânzarea copiilor care au fost procreați în acest mod, fiind necesară, pe urmă, o serie de intervenții pentru reglementarea adopțiilor naționale și internaționale.

Sunt convins că, odată cu ieșirea din criză, odată cu o protecție socială reală și egală pentru toți, odată cu creșterea nivelului cultural, cu un sistem de educație diversificat și eficient, vom ajunge să stimulăm creșterea natalității și în țara noastră, dar asemenea măsuri, care sunt _pro domo_ , doar pentru o rezolvare momentană, fără a proiecta viitorul acestor copii, fără a vedea exact care sunt influențele pe termen mediu și lung, nu sunt soluția de urmat.

De aceea, comisia noastră a dat un aviz negativ și grupul nostru va vota împotriva unei asemenea inițiative și va vota raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Asta nu înseamnă că acest subiect nu este un subiect de un dramatism și de o importanță deosebite. De aceea, indiferent de votul pe care-l veți exercita, cred că o dezbatere cu privire la politica demografică în sens larg ar putea să fie declanșată în Senatul României.

Rog și președinții comisiilor permanente de specialitate și colegii care au interes și expertiză fie în zona educației, fie în zona sănătății, fie în zona natalității..., poate că un semnal în această direcție este foarte important.

Îmi aduc aminte că Polonia, în urmă cu doi ani de zile, a adoptat o strategie de creștere demografică complexă, care are și costuri, în mod evident, dar cred că acest subiect este de natură strategică și cred că Senatul României ar putea să fie un catalizator al dezbaterilor naționale cu privire la acest subiect.

De aceea, în condițiile în care nu mai sunt alte intervenții din partea colegilor și colegelor, vă

- abținere, raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, va decide.

Punctul 13 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

- Inițiatorii doresc să susțină această propunere? Nu.

- Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta inițiativă legislativă, apreciind că inițiativa cu privire la încheierea contractului individual de muncă cu timp parțial pentru o fracțiune de normă cel puțin jumătate din numărul de ore normale al unui salariat cu normă întreagă compatibil este inoportună, deoarece în această situație nu s-ar mai asigura armonizarea legislativă dintre dispozițiile comunitare și cele naționale în materie.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă.

Mulțumesc foarte mult. Domnule președinte Rădulescu, vă rog. Microfonul 6.

Comisia a întocmit un raport de respingere pentru această inițiativă, pe motivul că propunerea nu dă posibilitatea sub jumătate din numărul de ore normale de lucru, să se reglementeze, această limitare nefiind benefică.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu.

Vă

Va fi transmisă Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Punctul 14 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea punctului 7 al alin. (2) al art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii, colegi deputați, sunt prezenți? Nu.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține propunerea legislativă.

Elementul esențial este că inițiativa contravine și Tratatului Comunității Europene, și directivelor Comunității Europene. Practic, nu se acceptă tratamente fiscale diferențiate care să protejeze indirect alte produse. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Ovidiu Marian, vă rog.

Comisia a adoptat un raport de respingere, ținând seama că la nivelul pieței interne a Uniunii Europene contravine prevederilor comunitare și se impune eliminarea acestei diferențieri.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu.

Punctul 15 – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Inițiatorii doresc să susțină acest text? Nu sunt colegii deputați.

Îl rog pe domnul secretar de stat Ivășchescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Domnule președinte, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă deoarece suntem în faza de elaborare a unei noi legi.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

Comisia a decis în unanimitate să adopte un raport de respingere, considerând că prin aplicarea acestei excepții s-ar crea o discriminare între categoriile de beneficiari ai dreptului la pensie, în funcție de tipul de activitate prin care realizează și venituri salariale.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu.

Va merge la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Punctul 16 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu.

Domnule secretar de stat Cristian Irimie, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Rotaru, vă rog, raportul comisiei. Microfonul 6.

Comisia a fost sesizată pentru a discuta completarea art. 170 din Legea nr. 95/2006, mai precis un program național de suport prin colaborare între armată, biserică și comunitatea locală, de care vor beneficia persoanele cu probleme sociale, persoane fără adăpost.

S-a adoptat un raport de respingere, motivat de faptul că Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 reglementează în mare măsură această problemă.

Am primit aviz negativ de la Comisia pentru egalitatea de șanse, aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

În raport cu obiectul de reglementare, este lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții? Nu.

Voturi finale.

Sunt doar câteva texte care ne-au rămas în atenție și au termen de adoptare tacită astăzi. Sunt 4 texte.

Punctul 17 vă propun să-l dezbatem în ședința de luni, 13 septembrie anul curent, pentru că suntem în continuare în interiorul termenului regulamentar.

Punctul 18 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 44 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Vă reamintesc că am dezbătut acest text în ședința noastră precedentă.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente. Este vorba de o inițiativă legislativă cu caracter de lege organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raport.

Cu 69 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat.

Punctul 19 – Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (3) al art. 61 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Vă reamintesc că am dezbătut acest text săptămâna trecută.

Raportul comisiei este de respingere a acestei propuneri legislative.

Are caracter de lege organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Punctul 20 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind transmiterea unui imobil, clădire și teren, din proprietatea Băncii Naționale a României în domeniul public al statului și administrarea Curții de Conturi a României.

Textul a fost dezbătut în ședința noastră din 2 septembrie 2010. În această ședință plenul a adoptat unul dintre amendamentele respinse de comisie. Țineți minte că a fost susținut de unul dintre colegi.

Proiectul de lege este de natură organică. Suntem prima Cameră sesizată.

Vă

Săptămâna trecută am dat vot pe unul dintre amendamentele respinse și a fost adoptat.

Bun, haideți să revenim, ca să fim absolut siguri că nu avem vreun viciu de procedură.

Punctul 21 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Această propunere legislativă am dezbătut-o în ședința noastră de săptămâna trecută.

Raportul comisiei este de respingere, are caracter de lege ordinară și suntem prima Cameră sesizată.

-

Vă mulțumesc foarte mult pentru efortul depus astăzi.

Am parcurs o agendă legislativă importantă și masivă. Intrăm acum în finalul dezbaterii noastre de astăzi, în segmentul de întrebări, respectiv interpelări, adresate de senatorii României Guvernului și am să încep lista acestor întrebări invitându-l pe domnul secretar al Senatului, domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, să prezinte întrebările pe care le-a pregătit.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de data aceasta actualului ministru, domnul Valeriu Tabără.

## Domnule ministru,

Am să vă prezint o întrebare care a fost pregătită, de altfel, pentru fostul ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Mihail Dumitru, și care are în vedere compensările financiare între Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European de Garantare Agricolă. Întrebare: În ce măsură respectă regulamentele europene și legislația națională compensările financiare între Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European de Garantare Agricolă, precizând, totodată, și corectitudinea acestora, din punct de vedere contabil.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Pot să prezint și întrebarea a doua, domnule președinte?

Da.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc.

Întrebarea a doua este adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Domnule ministru,

Municipiul Timișoara se confruntă de câțiva ani cu problema locurilor insuficiente în grădinițele cu program normal, prelungit și săptămânal. Această problemă a apărut și din cauza faptului că, în ultimul timp, clădirile în care funcționau grădinițe, pe parcurs, au fost retrocedate foștilor proprietari.

O soluție ar fi construirea de noi imobile având ca destinație aceste unități educaționale, însă acest lucru presupune investiții mari, dar, totodată, și locații corespunzătoare.

Pentru anul 2010, Inspectoratul Școlar Județean Timiș împreună cu Primăria Municipiului Timișoara au întocmit un program cuprinzând mai multe grădinițe la care se pot face lucrări de extindere și renovare, realizându-se astfel spații, respectiv clase suplimentare, care asigură noi locuri pentru copii, program care a fost înaintat către ministerul dumneavoastră.

## Domnule ministru,

În acest sens, vă rog să-mi comunicați cât a fost realizat până în prezent din acest program și dacă lucrările prevăzute vor putea fi finalizate până la sfârșitul anului 2010.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, să prezinte întrebările adresate Guvernului României.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Daniel Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul întrebării: „Necesitatea alocării fondurilor necesare finalizării lucrărilor de reabilitare la o serie de unități de învățământ din județul Dâmbovița”.

Prima situație pe care o aduc în atenția domnului ministru este cea existentă la școala din comuna Cojasca. Aici, pentru construcția școlii din satul Fântânele, din suma de 895.206 lei, cât era prevăzut în contract, a fost achitată suma de 298.000 de lei.

Situația este foarte dificilă, întrucât cei 650 de copii care fac cursuri aici sunt nevoiți să învețe în trei schimburi.

Aproape identică este problema grădiniței din satul Fântânele, construcție pentru care s-au alocat doar 258.000 de lei, dintr-un necesar de 856.987 de lei. Aici, două clase de grădiniță învață după-amiaza, fenomen nemaiîntâlnit până acum și absolut nefiresc.

De asemenea, în comuna Potlogi, satul Românești, lucrările la școala nouă au început în anul 2007, iar în prezent sunt sistate. Școala are nevoie de grup sanitar și sistem de încălzire, motive pentru care 650 de copii din această localitate învață în două schimburi în vechea școală, improprie desfășurării normale a cursurilor.

De aceea, am solicitat domnului ministru să analizeze și să repartizeze sumele necesare continuării și finalizării lucrărilor amintite.

O a doua întrebare este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Prin această întrebare, solicit clarificări cu privire la regimul juridic al impozitării agricultorilor posesori de autoturisme ARO.

Atrag atenția că, potrivit dispozițiilor actuale în vigoare, respectiv art. 263 alin. (2) punctul 5 din Codul fiscal, aceste autoturisme sunt impozitate ca fiind cu capacitate cilindrică de peste 3.000 centimetri cubi. Valoarea de impozitare pentru un asemenea autoturism depășește anual suma de 30 de milioane de lei vechi.

În condițiile în care aceste autoturisme sunt vechi de peste 15–20 de ani, iar prețul lor de piață este egal cam cu valoarea impozitului anual plătit, solicit ca Ministerul Finanțelor Publice să analizeze această situație, care defavorizează agricultorii români, și să dispună modificările corespunzătoare ale Codului fiscal.

Mulțumesc, domnule senator.

Aș dori să fac o completare, pentru că, între timp, ne-a parvenit declarația politică pe care domnul senator Robu a depus-o la secretariatul ședinței, o vom considera ca făcând parte din stenograma ședinței noastre de astăzi. În continuare, îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule senator Emilian Frâncu, aveți o întrebare pe care doriți s-o adresați Guvernului.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Cseke Attila, ministrul sănătății.

Obiectul ei se referă la: Posibilitatea finanțării spitalelor orășenești din fonduri ale administrațiilor publice locale limitrofe pe care le deservesc.

Domnule ministru,

Domnul Robert Schell, primarul orașului Brezoi din județul Vâlcea, a pus recent în discuție problema cofinanțării spitalului orășenesc din localitate de către administrațiile publice din comunele limitrofe.

Edilul local a avut în vedere că unitatea sanitară deservește orașul în proporție de doar 50%, restul de 50% fiind servicii medicale oferite locuitorilor din nordul județului. Ținând cont de faptul că, în momentul de față, nu există un cadru legal care să reglementeze această propunere, vă rog să-mi comunicați dacă aveți în vedere inițierea unui proiect de lege care să permită cofinanțarea spitalelor locale și de către unitățile administrative ale comunităților limitrofe acestora.

Solicit răspuns în scris.

Pot să adresez și a doua întrebare?

Sigur, domnule senator.

Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul și conținutul ei: Alocarea de fonduri pentru Grupul Școlar „Căpitan Nicolae Pleșoianu” din Râmnicu-Vâlcea.

## Domnule ministru,

Pentru elevii Grupului Școlar „Căpitan Nicolae Pleșoianu” din Râmnicu-Vâlcea, anul școlar va demara cu teama că se poate întâmpla în orice moment un dezastru, deoarece zidul de sprijin al Dealului Capela, aflat în vecinătate, poate ceda în orice moment.

În fapt, fundația făcută la baza zidului în vederea construirii unui campus școlar și a modernizării sălii de sport, investiție de două milioane de euro aprobată de minister în urmă cu trei ani, a slăbit rezistența acestuia, existând pericolul ca sala de sport și dealul să se prăbușească peste imobilul în care învață elevii. Dramatic este faptul că, din cauză că Guvernul nu a mai virat banii necesari finanțării, lucrările au fost stopate _sine die_ de către constructor.

Ținând cont de cele menționate, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă aveți în vedere alocarea de fonduri în regim de urgență pentru Grupul Școlar „Căpitan Nicolae Pleșoianu” din Râmnicu-Vâlcea, în vederea continuării lucrărilor de consolidare și modernizare a campusului școlar și a sălii de sport.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Bogdan Marius Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Întrebarea se referă la prețul pâinii, între piața neagră și înțelegerile dintre procesatorii din panificație.

## Domnule președinte,

Anul acesta, populația a asistat constant la lansarea de informații alarmante privind creșterea prețului pâinii. Cele mai multe avertizări vin de la asociațiile și patronatele de morărit și panificație.

Două motive sunt cel mai des invocate: dominația pieței negre a pâinii și producția de grâu scăzută, fără prezentarea unor date edificatoare privind realitatea.

Se spune că 50–60% din piața pâinii este piață neagră, iar câștigurile sunt mult mai mari decât în cazul procesatorilor legali, din cauza evaziunii fiscale. Aici, jocul îl fac samsarii care domină piața grâului, a făinii și, implicit, a pâinii.

Pe de altă parte, dacă până la un punct sunt justificate argumentele producătorilor legali din panificație, mărirea cu 30% a prețului pâinii pare a fi mai curând o manevră de creștere a profitului sau de acoperire a pierderilor din procesul de fabricație.

Mai grav este faptul că se profilează, ca și în alți ani, tendința de înțelegere între agenții economici pentru stabilirea prețului pe piață.

În acest context, domnule președinte, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce controale ați efectuat în acest an, împreună cu celelalte autorități abilitate, asupra producătorilor de panificație de pe piața neagră?

2. Ce sancțiuni au fost date și ce măsuri vor fi luate pentru combaterea evaziunii fiscale din domeniu, pentru reducerea influenței acestor producători asupra pieței pâinii?

3. Ce investigații ați realizat în ultimul an în privința practicilor din panificație de înțelegere între agenții economici, în ce județe?

4. Ce acțiuni aveți în vedere pentru stoparea fenomenului și protejarea drepturilor consumatorilor? Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

În urma secetei din ultimul an, producțiile de rapiță și de grâu au fost puternic afectate în județul Vaslui, adâncind situația gravă în care se află fermierii români în contextul crizei economice și al măsurilor de austeritate impuse de Guvern.

Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri va lua ministerul pe care-l conduceți pentru sprijinirea fermierilor atât din județul Vaslui, cât și din alte județe afectate, astfel încât, în condițiile în care se preconizează și suspendarea plăților complementare pe unitatea de suprafață, aceștia să poată ieși din impas, iar securitatea alimentară și cea energetică să nu fie afectate.

Solicit răspuns în scris.

Interpelarea este adresată domnului Cseke Attila, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

După modificarea prețurilor medicamentelor compensate de la 1 iulie 2010, bolnavii cronici primesc o nouă lovitură prin modificarea prețurilor din lista C1, care era compensată în totalitate. În această situație se află persoane cu boli psihice, leucemie, epilepsie, Parkinson.

În condițiile în care pentru puținele medicamente rămase în sistem de compensare fondurile se termină foarte repede, cei mai mulți bolnavi sunt nevoiți să revină la medicamente de acum 30-40 de ani.

Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri preconizează să ia ministerul pe care-l conduceți pentru alinarea suferințelor acestor persoane, în condițiile în care județul Vaslui este unul dintre cele mai sărace din țară și în contextul crizei economice, pentru a nu ne transforma țara într-o țară de bolnavi incurabili.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Gheorghe Pop, dacă dorește să susțină întrebarea pregătită pentru Executiv, urmează domnul senator Laurențiu Florian Coca. Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și are ca obiect: Pensiile de handicap cu deficiență funcțională accentuată impozitate?!

Domnule ministru,

Cu respect am să vă aduc la cunoștință unul dintre cazurile semnalate în cadrul programului de audiențe la cabinetul senatorial.

Doamnei Gorgan Aurelia, domiciliată în Zalău, județul Sălaj, în urma evaluării, i s-a acordat certificatul de încadrare în grad de handicap cu deficiență funcțională accentuată, în data de 10 februarie 2010.

Deși Legea nr. 67/2010 prevede, la art. 68[1] , capitolul „Venituri neimpozabile”, că nu sunt venituri impozabile veniturile din pensii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pensiei de handicap aparținând acestei doamne i se aplică impozit. Acest caz nu este unul produs din eroare și nu reprezintă o întâmplare, cel puțin în județul Sălaj.

Vă solicit un răspuns în temeiul legal cu privire la aplicativitatea acestui articol.

Cum veți proceda pentru ca aceste evenimente negative să nu se repete și cum urmăriți a înapoia sumele de bani reținute ca impozit din pensiile de acest gen?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Gheorghe Pop. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Ioan Mang.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Obiectul întrebării: Situația drumurilor calamitate din județul Vâlcea.

## Domnule ministru,

Rețeaua de drumuri clasate a județului Vâlcea, conform Hotărârii Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice, cu modificările și completările ulterioare, însumează 2.254,9 kilometri, din care:

- drum de interes național: 522,4 kilometri;

- drum de interes județean: 967,4 kilometri;

- drumuri comunale: 765,1 kilometri.

La acestea se adaugă un număr de 282 de poduri amplasate pe drumurile județene.

Pe fondul ploilor abundente căzute în ultima perioadă de timp, dar și al amplificării alunecărilor de teren produse începând cu anul 2005, au fost și sunt afectate un număr de 89 de drumuri, din care:

- drumuri de interes județean: 57;

- drumuri comunale: 32.

Drumurile județene din comuna Roșiile și comuna Berislăvești sunt și la această dată închise din cauza alunecărilor de tren, situație care afectează un număr foarte mare de familii, acestea fiind obligate să ocolească zeci de kilometri pentru a ajunge la destinație.

La acestea se adaugă 4 poduri aflate la limita de stabilitate, pe drumul județean din comuna Muereasca – Mănăstirea Frăsinei, drumul județean Valea Cheii – Mănăstirea Pahomie și drumul județean Glăvile – Crețeni.

Având în vedere resursele financiare limitate prevăzute în bugetul pe anul 2010, Consiliul Județean Vâlcea se află în imposibilitatea de a executa lucrările de punere în siguranță a drumurilor și podurilor județene pe care le administrează, drumuri și poduri afectate de calamități naturale.

Menționez, domnule ministru, că județul Vâlcea ocupă, conform ultimului studiu realizat de Academia Română de Științe Agricole și Silvice, locul întâi pe țară din punct de vedere al alunecărilor de teren, locul cinci pe țară din punct de vedere al eroziunii de suprafață și locul patru din punct de vedere al eroziunii de adâncime. Suprafața totală de teren afectată de aceste fenomene active din județul Vâlcea este în prezent de 38,720 hectare.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Mang, reprezentând Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și care încheie seria întrebărilor adresate Executivului. Imediat după aceea vom intra în secțiunea dedicată interpelărilor pregătite pentru reprezentanții Guvernului.

Domnul senator Ioan Mang.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății, și se referă la situația managementului interimar de la spitalele trecute în subordinea autorităților locale ca urmare a procesului de descentralizare.

Stimate domnule ministru,

La data de 1 iulie 2010, ca urmare a implementării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48 din 2 iunie 2010, Spitalul Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Neuropsihiatrie, Spitalul de Obstetrică și Ginecologie din Oradea au fost trecute din subordinea Ministerului Sănătății în administrarea Primăriei Municipiului Oradea, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență în subordinea Consiliului Județean Bihor.

După această dată, autoritățile publice locale au decis schimbarea foștilor manageri ai acestor spitale, înlocuindu-i cu manageri interimari. Nu pot trece cu vederea acest abuz politic care a condus la o problemă ce poate afecta grav funcționarea spitalelor și, astfel, poate pune în pericol sănătatea bihorenilor.

Prefectura Bihor a constatat că managerii interimari numiți de administrația publică locală nu îndeplinesc condițiile legale pentru a putea ocupa aceste funcții. Mai exact, nu au putut face dovada că sunt absolvenți ai cursului de management spitalicesc agreat de Ministerul Sănătății, respectiv cursul organizat de Școala Națională de Management Sanitar.

Mai mult decât atât, unii dintre acești manageri interimari nu au nicio expertiză în domeniul medical. Este vorba, de exemplu, despre managerul interimar de la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Oradea, domnul Gavrilă Grebenișan, care este de profesie inginer, iar în trecut a fost directorul Registrului Auto Român Bihor.

Având în vedere situația prezentată, aș vrea să ne spuneți dacă managerii interimari numiți de Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor aveau dreptul legal să ocupe aceste funcții, în condițiile în care nu au putut face dovada că sunt absolvenți ai cursului de management spitalicesc agreat de Ministerul Sănătății.

Au dreptul acești manageri interimari să participe la viitoarele concursuri, având doar calitatea de cursanți ai Școlii Naționale de Management Sanitar, însă fără a fi absolvit cursurile acestei instituții?

## Mulțumesc, domnule senator.

Aș dori să vă informez că au depus în scris întrebări adresate Guvernului următorii domni senatori: Dorel Constantin Vasile Borza, Ilie Sârbu, Marius Petre Nicoară, Paul Ichim și Sorin Serioja Chivu.

Ultima secțiune a ședinței de astăzi, interpelări, va fi deschisă de domnul senator Iosif Secășan, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Dau cuvântul domnului senator Secășan. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: Deblocarea de urgență a unor posturi de medici și asistenți medicali în județul Caraș-Severin, posturi absolut necesare pentru desfășurarea în condiții normale a serviciilor de sănătate.

## Domnule ministru,

În urma pierderilor importante de personal angajat în spitalele din județul Caraș-Severin prin pensionare, prin plecare la alte unități din țară, dar mai ales prin exodul în străinătate al unui număr important de medici și asistente medicale, serviciile spitalicești suferă disfuncții majore prin absența personalului. Un număr mare de secții nu pot menține linia de gardă și nu pot asigura continuitatea, turele sunt incomplete, asistența medicală de urgență de la UPU nu poate acoperi adresabilitatea, serviciul de ambulanță nu poate deplasa la solicitări personal calificat.

În fața acestei situații de criză, spitalele au solicitat direcției de sănătate publică să întreprindă toate demersurile necesare pentru deblocare posturilor după cum urmează: 42 de medici, 70 de asistente, 10 infirmiere. Aceste solicitări înseamnă strictul necesar și de urgență, unitățile menționând

și faptul că se încadrează în bugetul aprobat de cheltuieli de personal.

Demersul meu vine în sprijinul acestei solicitări a cărei rezolvare o consider imperios necesară.

Doresc răspuns în scris, dar mai ales atitudine.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul senator Adrian Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Laura Codruța Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Obiectul interpelării: „Legăturile dintre lideri ai lumii politice locale, reprezentanți ai Partidului Democrat Liberal, și clanurile interlope”.

Stimată doamnă procuror general,

Stimate domnule ministru,

Vă sesizez asupra faptului că în județul Dâmbovița s-a petrecut un nefericit eveniment în care a fost implicat, drept victimă, un polițist. Acesta a fost bătut violent într-un bar din municipiul Târgoviște, aflându-se acum în stare foarte gravă.

Situația nedorită, precum și unele comentarii pe care lideri marcanți ai PDL Dâmbovița le lansează în spațiul public ne determină să vă aducem la cunoștință următoarele:

Partidul Social Democrat a reclamat în nenumărate rânduri instituțiilor statului, în cursul anilor 2008, 2009 și 2010, implicarea unor lideri ai lumii interlope în activitățile politice desfășurate de PDL Dâmbovița, inclusiv cei din clanul condus de numitul Florin Pârjol, zis Ghenosu.

Mass-media centrală a investigat amestecul lumii interlope în desfășurarea alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale din anii 2008–2009. Spre exemplu: ziarul „România Liberă” din data de 7 decembrie 2009 a publicat articolul „Clanurile interlope au făcut legea în județul Dâmbovița”; ziarul „Adevărul” din data de 18 ianuarie 2010 a publicat articolul „Viceprimarul «Body», fost partener cu tovarășii lui Ghenosu”, „Numele actualului viceprimar al municipiului Târgoviște, George Bogdan Ana – spune această publicație –, apare în investigațiile crimei organizate, alături de persoane suspecte care au avut legături cu Florin Pârjol, zis Ghenosu, Șeri sau Regele din Târgoviște”.

De asemenea, informații identice găsim în ziarul „Adevărul” din 17 ianuarie 2010 și din 17 martie 2010, precum și pe site-ul _ancheteonline.ro_ .

De asemenea, este suficient să citim postările de pe site-urile principalelor televiziuni de știri, ale unor oameni simpli, dar cunoscători ai realității locale, care confirmă un adevăr incontestabil: între PDL Dâmbovița și clanurile interlope există strânse legături la cel mai înalt nivel.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Trifon Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Cseke Attila Zoltán, Ministerul Sănătății.

Obiectul interpelării: „Situația pacienților cu boli cronice după scumpirea medicamentelor”.

Așa cum se cunoaște, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a decis ca bolnavii cronici să beneficieze de aceeași modalitate de compensare a medicamentelor doar pentru încă o lună, respectiv până la 1 octombrie 2010.

Potrivit proiectului realizat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, după această dată pacienții care suferă de afecțiuni cronice – de pildă hepatită cronică, boala Parkinson, leucemie sau glaucom – nu vor mai beneficia de compensarea tratamentului decât dacă optează pentru cel mai ieftin medicament, respectiv cel generic. Pe de altă parte, compensarea medicamentelor originale va fi de doar 10%.

Una dintre consecințele acestei măsuri va fi aceea că foarte mulți bolnavi cronici se vor afla în imposibilitatea de a-și plăti medicamentele vitale, care vor costa zeci de milioane de lei.

Nu în ultimul rând, atrag atenția asupra faptului că o serie de medicamente propuse de semnatarii proiectului nu se mai găsesc pe piață sau nu au eficiența scontată, ceea poate pune în pericol viața pacienților.

Față de această situație gravă, cu repercusiuni greu de estimat asupra stării de sănătate a cetățenilor acestei țări, vă solicit, domnule ministru, să precizați:

1. care este punctul dumneavoastră de vedere, respectiv al ministerului pe care îl coordonați, în legătură cu măsura de schimbare a mecanismului de compensare, care obligă pacienții să plătească sume mult mai mari și prin care medicul va prescrie medicamente nu în funcție de problemele pacientului, ci de dificultățile economice ale sistemului;

2. care sunt soluțiile pe care le aveți în vedere pentru ca accesul bolnavilor cronici la medicamente să poată avea loc fără constrângeri financiare, cărora nu le vor putea face față dacă se va aplica sistemul de coplată anunțat.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Trifon Belacurencu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Ialomițianu.

Obiectul interpelării se referă la: „Inadvertențe în aplicarea unor prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere”.

## Stimate domnule ministru,

Ca urmare a unei petiții primite și a audiențelor acordate unor cetățeni din colegiul pe care îl reprezint în Senat, au reieșit unele probleme pe care, cu respect, le supun și atenției dumneavoastră.

Cetățenii care mi s-au adresat sunt persoane fizice înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului – instructori de pregătire practică auto –, atestate și autorizate de către autoritatea competentă.

În baza prevederilor art. 18[14] alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005, cu modificările și completările ulterioare, și în baza prevederilor Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 119/2009, aceste persoane au încheiat un contract de prestări servicii pentru pregătirea practică cu o școală de conducători auto autorizată, contract în care, la capitolul „Tarife și modalități de plată”, era prevăzut ca tariful aferent pregătirii practice să fie achitat de către cursant direct către instructorul auto PFA, acesta din urmă fiind obligat să elibereze chitanțe pentru suma încasată de la cursant.

În baza prevederilor art. 48[13] alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, pregătirea persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere în cadrul școlii cu care instructorii aveau încheiat contract de prestări servicii se efectua în condițiile existenței unui contract de școlarizare între școală și cursant, contract în care se preciza că, dacă dorește, cursantul poate achita contravaloarea pregătirii practice direct instructorului autorizat ca persoană fizică.

În baza art. 7 alin. (1) din anexa nr. 5 la ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii mai sus amintit, prin cererea de înscriere la școală, cursantul precizează dacă optează pentru plata pregătirii practice direct către instructorul auto PFA.

În felul acesta, părțile semnatare ale contractului de prestări servicii, respectiv școala și instructorul persoană fizică, încasau fiecare contravaloarea serviciilor prestate, fiecare eliberând cursantului documentele justificative pentru sumele încasate.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Doamnă ministru,

Ca urmare a precipitațiilor abundente de la finele lunii august și a torentelor aferente, vă aduc la cunoștință că mai multe drumuri din zona comunei vâlcene Perișani, printre care și DN7D și DJ703M, au devenit impracticabile.

Luând în considerare cele mai sus menționate, vă rog să-mi comunicați:

– ce sumă s-a alocat pentru refacerea porțiunilor de drum afectate de calamitate;

– termenul până la care se are în vedere finalizarea lucrărilor, având în vedere apropierea lunilor de iarnă;

– ce proiecte există sau se află în dezvoltare pentru consolidarea infrastructurii în zona comunei Perișani, pentru a evita sau limita proporțiile unei viitoare calamități.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Ioan Mang, din partea aceluiași grup parlamentar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Obiectul interpelării se referă la efectele aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 asupra activității Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor Zalău.

## Domnule ministru,

Serviciul Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor Zalău, conform Ordonanței Guvernului nr. 84/2001, deservește, pe lângă municipiul Zalău, un număr de 13 comune.

În urma unei analize, reiese că acest serviciu înregistrează o pondere de aproximativ 45% din volumul de muncă total la nivel de județ, situație întâlnită de altfel la toate municipiile reședință de județ.

În aceste condiții, dimensionarea posturilor Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor Zalău în funcție de populația Zalăului, și nu de populația deservită, conduce la reducerea posturilor de la 9 la 4 în cadrul Compartimentului de evidență a persoanelor și de la 8 la 5 în cadrul Compartimentului de stare civilă. Acest fapt va duce la un dezechilibru major, cu efecte negative în prestarea serviciilor către populație.

Având în vedere faptul că problematica și complexitatea muncii acestor servicii în municipiile reședință de județ sunt comparabile cu sectoarele municipiului București, considerăm că cele două categorii de unități administrativteritoriale trebuie tratate egal.

Consider că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010, la anexa nr. 1 punctul 2, reglementează aspectele amintite anterior într-un mod total neaplicat.

Vă solicit să faceți o analiză aplicată și în teritoriu și să-mi prezentați atât punctul dumneavoastră de vedere, cât și măsurile pe care urmăriți a le întreprinde pentru a îmbunătăți sistemul, pentru a deveni perfect funcțional.

Mă adresez dumneavoastră în speranța unei rezolvări urgente de deblocare a acestei situații.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, închide seria interpelărilor din această seară.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

Ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48 din 2 iunie 2010 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății în vederea descentralizării, mai multe spitale situate în municipiul Oradea au fost trecute din autoritatea Ministerului Sănătății în subordinea Primăriei Oradea, respectiv a Consiliului Județean Bihor.

În interpelarea mea de astăzi aș dori să fac referiri la situația creată cu ocazia elaborării și aprobării Regulamentului pentru ocuparea funcției de manager la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, spital aflat în subordinea consiliului județean.

În data de 16 august 2010, plenul consiliului județean a adoptat prin vot, cu unanimitate de voturi, Hotărârea nr. 138 privind Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de manager persoană fizică la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.

Menționez că inclusiv președintele consiliului județean, domnul Radu Țîrle, a votat acest regulament propus de consiliul de administrație.

În următoarea zi, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, împreună cu consiliul de administrație, au primit Dispoziția nr. 401 a președintelui consiliului județean, domnul Radu Țîrle, prin care se aprobă Regulamentul pentru ocuparea funcției de manager la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, însă într-o formă total diferită de cea aprobată de consiliul județean, formă prin care toate atribuțiile de organizare a concursului revin personal președintelui consiliului județean. Trecând peste problemele de funcționare din cadrul Consiliului Județean Bihor, care au condus la această suprapunere de decizii, existența acestor două regulamente ridică semne de întrebare în ceea ce privește organizarea concursului. Situația este cu atât mai confuză cu cât două autorități administrative, un departament al Ministerului Sănătății și Prefectura Bihor, interpretează în mod diferit același articol de lege, respectiv art. 186 alin. (9) lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să anunț colegii senatori care au depus în scris interpelări adresate Guvernului:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Iulian Urban, Petru Bașa, Gheorghe David și doamna senator Mihaela Popa;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Ilie Sârbu, Șerban Valeca, Iulian Bădescu, Valer Marian;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Marius Petre Nicoară și Paul Ichim.

Cu aceasta, am încheiat ordinea de zi de astăzi.

Vă urez o seară plăcută și declar închisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 6 septembrie 2010.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519305]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 123/16.IX.2010 conține 44 de pagini.**

Prețul: 8,80 lei