Ion Rotaru

Declarația politică se intitulează „Reorganizarea administrativă în opt județe – o tichie de mărgăritar pe capul chel al României în criză”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul reorganizării administrativ-teritoriale propus de Președintele României Traian Băsescu și susținut de PDL a devenit subiectul numărul unu al discuțiilor publice în ultimele săptămâni, un proiect care într-o lume normală ar fi pur și simplu ignorat, dat fiind că sfidează logica, tradiția istorică, dar și interesul cetățeanului, ca să nu mai vorbim despre cheltuielile imense pe care le-ar presupune la vreme de criză, pentru că suntem încă în criză economică, indiferent ce ne spun guvernanții.

Motivația oficială a reorganizării administrative a României se referă, chipurile, la procesul de reformă a statului, de reducere a birocrației, de eficientizare a derulării proiectelor de dezvoltare și, nu în ultimul rând, este prezentată ca o măsură de distrugere a cercurilor de corupție locale.

Reducerea birocrației înseamnă, de fapt, pretextul pentru aruncarea în șomaj a mii de funcționari publici din județele desființate și de încărcare peste măsură a angajaților din

administrația publică a județului care va da capitala noii regiuni, angajați care nu vor putea face față unui volum de muncă mai mare de cinci-șase ori, motiv pentru care va trebui să se facă angajări. Așadar, s-a dus economia la buget și mult trâmbițata debirocratizare.

Regionalizarea nu atentează, de fapt, nici la puterea baronilor locali, a clientelei politice și a presupuselor cercuri de interese județene, conduse de așa-numiții baroni locali, județeni, ca să fim mai exacți. Mergând pe presupunerea că în fiecare județ ar exista astfel de mafii locale, așa cum face Președintele României, mafii care acum sunt de mai multe culori politice, deducția logică ar fi că în urma regionalizării s-ar crea „baronii” regionali și cercurile lor de interese, care vor fi de cinci-șase ori mai puternice decât cele județene și care vor avea avantajul de a fi de o singură culoare politică, portocalie, pentru că cine împarte – țara în regiuni – parte își face, nu-i așa?

Mergând mai departe în analiza efectelor evidente pe care le presupune înființarea unor județe-mamut, nu putem ignora modificările majore și costisitoare apărute în viața fiecărui cetățean, de la cel mai mare oraș la ultimul cătun.

Se vor schimba milioane de cărți de identitate, de pașapoarte, de acte ale mașinilor, de plăcuțe de înmatriculare, de acte ale caselor. Se vor schimba sigle și documente ale sutelor de instituții publice, iar toate acestea costă bani grei. O parte ar trebui plătită de cetățenii care-și schimbă documentele, altele de stat, pentru instituțiile care fac același lucru.

Într-o perioadă în care se taie mascat sau pe față din salarii, în care se disponibilizează personal din domenii prioritare precum cel de ordine publică, Guvernul vrea să arunce banii pentru astfel de proiecte fanteziste, care dau peste cap o întreagă societate.