Nelu Tătaru

Declarația politică se intitulează „România sub ape. Cod roșu de nepăsare!”.

În primăvara aceasta, 18 localități din 7 județe ale țării au fost afectate de inundații. O persoană a decedat, iar alte 50 au fost evacuate din cauza ploilor torențiale. Situația aceasta nu este una nouă, în fiecare an este aceeași poveste: mii de gospodării inundate și sute, chiar mii de persoane izolate de ape, infrastructură distrusă, pagube de milioane de euro și hectare întregi de teren agricol afectate de inundații.

O situație similară a fost și în Huși, când la inundațiile din mai 2014 s-au produs pagube materiale însemnate, case inundate (distruse în mare parte sau chiar în totalitate), drumuri afectate, poduri rupte de viitură, dar și grădini de legume compromise. În total, pagubele produse la cele 29 de gospodării afectate au fost evaluate de comisia locală la 120.400 de lei. În cazul a 8 gospodării, aparținând unor persoane sărace, lucrurile au fost mai grave: locuințele acestora au fost, în mare parte, deteriorate, iar una dintre ele, evaluată la 50.000 de lei de către comisia de evaluare a pagubelor, a fost distrusă complet, iar familia respectivă nu mai avea unde locui. Vreme de câteva luni am tot depus întrebări și interpelări la ministere pentru a obține măcar un mic ajutor pentru aceste familii, dar fiecare dintre cei cărora mă adresam a evitat să îmi dea un răspuns concret, redirecționându-mă către altcineva.

Deși inundațiile și efectele lor devastatoare au devenit o certitudine, măsuri concrete pentru a le preveni nu au fost luate. Avem totuși o strategie, care, din 2010, când a fost aprobată, există doar pe hârtie. Bugetul necesar pentru implementare este de 17,4 miliarde de euro până în 2030. Deocamdată s-au alocat câteva sute de milioane de euro. Și trei miliarde de euro despăgubiri plătite numai în ultimii 10 ani.

Pentru a nu face lucrurile la întâmplare, bazându-se doar pe experiență (concludentă, de altfel, zonele inundabile din țară fiind cele care au și avut probleme în fiecare an), Executivul a alocat aproape 50 de milioane de euro pentru elaborarea unor hărți de hazard care ar trebui să indice exact zonele inundabile. Împăduririle, relocările și reparațiile au rămas tot pe hârtie. În 2010 ar fi trebuit să fie implementate primele măsuri în vederea combaterii inundațiilor. Tot atunci trebuiau demarate lucrările de întreținere a albiilor și realizarea unor conectivități laterale ale cursurilor de apă. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare au rămas, de asemenea, în mare parte, la stadiul de strategie. Nici relocarea gospodăriilor care ar putea fi în pericol sau reconstituirea fondului forestier nu dau semne că ar începe prea curând.

De ani de zile, catastrofele naturale s-au tot repetat în România. Avem o strategie, dar nu este implementată. În loc să ne concentrăm eforturile pe măsurile concrete necesare pentru a reduce riscul de inundații, parcă acționăm pe dos: tăiem păduri în continuare, oamenii își construiesc case unde apucă, fără să țină cont de potențialul inundabil al terenurilor, infrastructura de protecție existentă este prost întreținută, iar noi diguri, baraje, șanțuri sau zone de inundare controlată există doar pe hârtie.