Declarația politică se intitulează „Statul mafiot _apud_ Traian Băsescu”.
După ce cu doi ani în urmă a confirmat afirmațiile mele privind racolarea de către Serviciul de Informații Externe a fostului premier Victor Ponta, fostul președinte Traian Băsescu a confirmat în această vară și o serie din susținerile mele din ultimii cinci ani referitoare la derapaje îngrijorătoare și neconstituționale ale justiției și serviciilor secrete din România.
În primul rând, fostul șef al statului a confirmat că procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, este instrumentul generalului Florian Coldea, șeful operativ al SRI, și că DNA a devenit o anexă a SRI. Se cuvine însă precizat că doamna doctor Kövesi a devenit un instrument al generalului Coldea din perioada în care a deținut funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, când a transformat și această instituție într-o anexă a SRI. Subalternii săi nu au uitat că generalul Coldea venea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu pălărie texană pe cap și stătea cu fundul pe masa de birou a procurorului general Kövesi, ca să arate cine este șeful. Este regretabil și inacceptabil că, după aderarea la NATO și Uniunea Europeană, în timp ce erau proclamate independența justiției și statul de drept, Parchetul din România a ajuns sub controlul și la comanda SRI, precum a fost Procuratura sub controlul Securității în întunecații ani ’50, în timpul regimului bolșevic.
În al doilea rând, fostul președinte Traian Băsescu a confirmat că România a devenit un stat mafiot și un stat polițienesc, în care o persoană poate fi anchetată și arestată dacă deranjează interesele unor șefi din DNA sau din SRI. Traian Băsescu s-a referit în acest sens la o fostă șefă a unei importante instituții judiciare, respectiv la fostul procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, care nu i-a făcut pe plac generalului Coldea, după ce acesta i-a solicitat achitarea omului de afaceri Ovidiu Tender, și a intrat în conflict cu Laura Codruța Kövesi, după ce instituția pe care o conducea a inițiat o anchetă privind compania națională Transgaz, în care era vizat și fratele procurorului-șef al DNA, Sergiu Lascu, care a ocupat o funcție de director la această companie.
Se cuvine precizat însă că România a devenit un stat mafiot și un stat polițienesc, în sensul arătat, în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Traian Băsescu, nu după plecarea acestuia de la Palatul Cotroceni, cum îi place și îi convine să susțină fostului președinte. Băsescu a susținut în nenumărate rânduri că nu a sunat niciun procuror pentru a interveni în vreun dosar penal. Fostul președinte recunoaște însă, acum, că i-a invitat de mai multe ori la Cotroceni pe procurorii-șefi Laura Codruța Kövesi și Alina Bica, precum și pe generalul Florian Coldea, pentru a discuta și a aplana asperitățile apărute între acești șefi de instituții, dar și pentru
a discuta despre unele dosare. Foști ofițeri SPP au devoalat că Laura Codruța Kövesi și Alina Bica au fost invitate frecvent la Palatul Cotroceni de către ex-președintele Traian Băsescu, inclusiv în cursul primului lui mandat, când prima era procuror general al României, iar a doua deținea funcțiile de șef birou și apoi șef serviciu în DIICOT, pentru a primi indicații și sarcini legate de anumite dosare penale. Astfel de chemări și discuții sunt totalmente neconstituționale, întrucât, pe de o parte, nu se putea vorbi de o mediere între puteri ale statului, în condițiile în care procurorii-șefi Kövesi și Bica erau șefi de instituții care făceau parte din aceeași putere, puterea judecătorească, iar, pe de altă parte, eventualele probleme conflictuale dintre aceștia erau de competența Consiliului Superior al Magistraturii.
După o astfel de vizită a fost reținut de către un procuror din subordinea Alinei Bica omul de afaceri Dinu Patriciu, cu care Traian Băsescu ajunsese în relații de dușmănie. Tot în perioada respectivă a început anchetarea omului de afaceri Ovidiu Tender, cunoscut drept un apropiat al fostului director al SRI Radu Timofte, un fidel al ex-președintelui Ion Iliescu, referitor la care Traian Băsescu avea interese evidente să fie înlăturat din fruntea SRI. Înainte de toate, Traian Băsescu ar trebui să lămurească dacă a avut vreo implicare în instrumentarea dosarelor lui Dinu Patriciu și Ovidiu Tender. Nu este lipsit de relevanță că ulterior Dinu Patriciu a fost achitat în dosarul în care a fost reținut și trimis în judecată de DIICOT și a câștigat în premieră un proces intentat SRI pentru că a fost interceptat nelegal. Nu este lipsit de relevanță nici faptul că generalul Florian Coldea i-a spus Alinei Bica, după ce aceasta a ajuns procuror-șef al DIICOT, că dosarul lui Ovidiu Tender privește securitatea națională și a solicitat să obțină achitarea acestuia, în condițiile în care, ulterior, Tender a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 11 ani de închisoare cu executare. Astfel de derapaje neconstituționale ale ex-președintelui Băsescu și ale generalului Coldea ar trebui anchetate și sancționate.
Fostul Președinte al României a devenit în ultima perioadă foarte critic, chiar amenințător, față de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, și fostul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Traian Băsescu a uitat însă că el i-a promovat în funcții înalte pe cei trei foști corifei ai săi, în condiții discutabile, respectiv pe filiere politice și pe criterii clientelare. Pe Kövesi și pe Coldea i-a promovat în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv de prim-adjunct al directorului SRI, fără ca aceștia să aibă competență și experiență profesională dovedită. Kövesi a fost promovată în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la vârsta de 33 de ani, dintr-un procuror obscur și mediocru de la Sibiu, fără vechime și performanță profesională, pe filiera politică Vasile Blaga – Emil Boc – Monica Macovei, fără ca aceasta să parcurgă vreo procedură de selecție și fără să fi fost stabilite în prealabil anumite criterii de selecție pentru funcția ocupată. Mai mult, după expirarea primului mandat, Băsescu a renumit-o pe Kövesi în funcția de procuror general al României, în pofida avizului negativ al CSM, unde au fost înregistrate cinci voturi împotrivă și doar unul pentru. Tot Băsescu a numit-o pe Kövesi procuror-șef al DNA în 2013, în urma unui troc politic realizat cu premierul Victor Ponta,
prin intermediul pupilei prezidențiale Elena Udrea, care a recunoscut că a făcut trafic de influență în acest sens. Coldea a fost promovat șef operativ al SRI pe filiera Gheorghe Falcă – Gheorghe Seculici, la vârsta de 34 de ani, dintr-un obscur ofițer din Inspectoratul pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului, unde avea gradul de maior, după ce se remarcase doar prin repetenția de la Academia Națională de Informații și prin promovare pe relații de nepotism, grație unchiului său, cunoscutul general Dan Gheorghe, care a ocupat funcții de conducere în Securitate, iar după Revoluție a fost șef al Serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne și șef al Direcției pentru Apărarea Constituției din SRI. Iar la promovarea Liviei Stanciu în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție principalul criteriu avut în vedere de ex-președintele Băsescu a fost faptul că se afla în relații apropiate cu liderul Grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaților, deputatul de Galați Mircea Toader, devenit unul din oamenii săi de încredere, după ce-i fusese secund în perioada în care a fost comandant de navă.
În același timp, Traian Băsescu se zbate să-i apere și să-i albească pe doi dintre fidelii săi, respectiv pe fostul procurorșef Alina Bica, pentru care a cerut să depună mărturie în instanță, și pe fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu. Înainte de toate, Horia Georgescu și Alina Bica nu aveau probitatea profesională și morală pentru a fi numiți în aceste funcții. Referitor la Horia Georgescu, ex-președintele Traian Băsescu nu a luat în seamă o informare a unui anumit serviciu de informații din care rezulta că acesta a fost implicat la Brașov, în calitate de administrator de societăți comerciale, în infracțiuni de evaziune fiscală și de spălare de bani, cu un prejudiciu în valoare de circa 300.000 de euro.
Traian Băsescu îi ține isonul Alinei Bica, care se autocaracterizează drept o profesionistă de o cinste ireproșabilă și susține că la adresa sa nu a apărut nimic negativ până la arestarea sa, nici măcar în spațiul virtual. Or, încă cu 10-12 ani în urmă, la adresa sa au apărut mai multe materiale pe internet referitoare la relațiile sale suspect de apropiate cu fostul procuror general Ilie Botoș, care le-ar fi favorizat pe plan profesional atât pe ea, cât și pe prietena sa Georgiana Hossu, care i-a devenit ulterior colaboratoarea cea mai apropiată. Devenind pupila procurorului general Ilie Botoș, Alina Bica a fost promovată șef birou și apoi șef serviciu în DIICOT, la o vârstă foarte tânără (30 de ani, respectiv 32 de ani) și fără să fi avut o experiență și o performanță semnificativă în carieră (anterior a activat trei ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș, trei ani la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, un an la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și un an la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție). Cu concursul lui Botoș, Bica a absolvit Colegiul Național de Apărare, sub patronajul spiritual al generalului Gabriel Oprea, care a sprijinit-o ulterior să devină doctorand la Academia Națională de Poliție, unde devenise profesor și conducător de doctorate. Bica a devenit doctor în ordine și siguranță națională, nu în drept, în martie 2010, și, stimulată de acest succes, în septembrie 2010 s-a mai înscris la un doctorat în același domeniu, tot la Academia Națională de Poliție.
În presă au mai apărut acuzații la adresa Alinei Bica în sensul că s-ar fi implicat activ, în timp ce instrumenta dosarul RAFO, pentru a le permite fraților Iancu (condamnați ulterior la 12 ani de închisoare cu executare), care-l aveau avocat pe profesorul Ion Neagu, membru al comisiei de examinare care i-a acordat doctoratul, să perfecteze din arest vânzarea companiei RAFO. Apoi a apărut în stenograme ce-l vizau pe fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar, un apropiat al ex-președintelui Băsescu, fiind interceptată în timp ce încerca să negocieze cu Blejnar o funcție în ANAF pentru o cunoștință din Brașov, fapt ce intră sub incidența infracțiunii de folosire a autorității sau influenței în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru altul. Relațiile apropiate și interesate dintre Bica și Blejnar sunt relevate de „pupăceala” și de apelativul „puiuțule” din aceste stenograme. Cert este că Bica nu i-a instrumentat lui Blejnar niciun dosar penal în perioada în care a activat la DIICOT, cum n-a avut curajul să se lege de protejatul lui Băsescu nici procurorul general Laura Codruța Kövesi sau fostul procuror-șef al DNA, Daniel Morar. „Puiuțul” Blejnar a fost condamnat recent la cinci ani de închisoare cu executare pentru participație la contrabandă cu carburanți într-un grup infracțional organizat, într-un dosar instrumentat de un procuror mai curajos și mai rebel de la Serviciul Teritorial Brașov al DIICOT. Bica, Kövesi și Morar nu au avut curajul să se lege nici de un alt apropiat al lui Traian Băsescu, fostul consilier de stat Daniel Moldoveanu, care era nașul de căsătorie al lui Blejnar și a fost implicat și în activități ilicite de contrabandă cu carburanți, nu numai în afacerile cu ANAF devoalate recent, pentru care nu a fost tras la răspundere penală de DNA. În fine, după arestarea sa în 2013, comisarul-șef Traian Berbeceanu, fostul șef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate și Antiterorism Alba, a acuzat-o pe Alina Bica că ar fi fost implicată în falsificarea unor probe din dosarul său.
Alina Bica, și poate chiar și Traian Băsescu, ar trebui să ofere explicații și pentru închirierea dubioasă a actualului sediu central al DIICOT, situat pe Calea Griviței nr. 24 din București. La un an după ce Alina Bica a preluat funcția de procuror-șef, sediul DIICOT a fost mutat din sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, situat în zona centrală (Bulevardul Libertății nr. 12), unde existau birouri și dotări corespunzătoare, într-o zonă mai periferică (lângă Gara de Nord). În prima parte a anului 2015, subalterni ai procurorului-șef Bica mi-au semnalat că acest sediu este impropriu și că a fost obținut în urma unei închirieri dubioase, în spatele căreia s-ar afla cunoscutul om de afaceri Dorin Umbrărescu, denumit „regele asfaltului din România”. În vederea clarificării acestei chestiuni, am adresat o interpelare ministrului justiției din perioada respectivă, Robert Cazanciuc, care mi-a răspuns că DIICOT își desfășoară activitatea în imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 24, sectorul 1, în baza contractului de închiriere înregistrat sub numerele 28.670/28.08.2014 și 20.410/28.08.2014, încheiat între DIICOT, prin reprezentanții săi legali, Alina Mihaela Bica și Elena Georgiana Hossu, și Piraeus Bank România – SA, prin care a fost stabilită o chirie lunară de 56.500 de euro. În răspunsul primit se precizează că imobilul închiriat nu a fost niciodată în proprietatea omului de afaceri Dorin Umbrărescu și că proprietarul imobilului este Alpha Bank – SA, conform extrasului de carte funciară, imobilul fiind dat în exploatare
Societății Bancare Piraeus Bank România – SA potrivit unui contract de leasing și unei adrese prin care se acordă dreptul de a închiria imobilul. O precizare care comportă discuții este că DIICOT nu a efectuat cheltuieli de amenajare la acest imobil, acestea fiind efectuate și suportate de către proprietar.
Răspunsul Ministerului Justiției nu clarifică însă ițele afacerii. Până în anul 2014, în imobilul respectiv a funcționat o altă bancă grecească decât Piraeus Bank sau Alpha Bank, respectiv ATE Bank România – SA București, Sucursala Calea Griviței. ATE Bank a fost achiziționată în anul respectiv de către „regele asfaltului”, Dorin Umbrărescu, care i-a schimbat denumirea în Banca Română de Credite și Investiții, în februarie 2015. Ca atare, omul de afaceri Dorin Umbrărescu n-a fost străin de imobilul închiriat de DIICOT. Cert este că Umbrărescu a fost apropiat atât de ex-președintele Traian Băsescu, cât și de fostul ministru al dezvoltării regionale și turismului, Elena Udrea, adică de protectorii politici ai fostului procuror-șef al DIICOT, Alina Bica. În 2006, Traian Băsescu a recunoscut că a intervenit pentru ca firmele lui Umbrărescu să recupereze 1.600 de miliarde de lei vechi de la Ministerul Transporturilor. În timp ce Elena Udrea era ministrul dezvoltării regionale și turismului, firmele lui Umbrărescu au obținut lucrări de reabilitare a drumurilor județene și comunale în valoare de circa 300 de milioane de euro în cadrul Programului național de dezvoltare a infrastructurii (care a avut drept obiect construirea și reabilitarea a 10.000 de kilometri de drumuri județene și de interes local).
Semne de întrebare ridică și precizarea ministrului justiției că cheltuielile de amenajare au fost efectuate de către proprietarul Alpha Bank, nu de către titularul contractului de închiriere care încasează chiria substanțială de 56.500 de euro pe lună, Piraeus Bank. Un semn de întrebare ridică și faptul că în imobilul respectiv a avut sediul social și o firmă de construcții cu capital grecesc, denumită SC Arcon Constructions – SRL, care la data încheierii contractului de închiriere cu DIICOT se afla în stare de faliment și de urmărire penală. Toate aceste neclarități și suspiciuni ne îndreptățesc să întrebăm de ce DIICOT nu a solicitat închirierea unui sediu de către RA-APPS, cum a procedat DNA pentru actualul sediu de pe strada Știrbei Vodă și pentru viitorul sediu de pe Șoseaua Kiseleff (actualul Hotel Triumf), precum și dacă a existat o selecție de oferte în acest sens. De ce a fost preferată încheierea unui contract de închiriere cu un agent economic privat, în speță cu o bancă străină? Au fost verificate în prealabil situația juridică a imobilului, bonitatea și reputația deținătorului acestuia? Pentru clarificarea tuturor acestor aspecte se impune efectuarea unor verificări mai riguroase de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv de către noua conducere a DIICOT, sub aspectul inițierii și constituirii unui grup infracțional organizat referitor la închirierea sediului DIICOT de pe Calea Griviței nr. 24, care pare a fi o afacere imobiliară.
Alina Bica este indiscutabil unul din făuritorii statului mafiot și polițienesc, a cărui victimă se consideră în prezent. Aceasta a uitat subit că a fost unul dintre instrumentele fostului președinte Traian Băsescu timp de aproape un deceniu. A uitat că, în calitate de procuror cu funcție în DIICOT, i-a satisfăcut acestuia pofta de a se răzbuna
pe anumiți adversari politici, ca Dinu Patriciu, Ovidiu Tender, Varujan Vosganian. A uitat că a fost emisarul președintelui Băsescu și al PDL în Ministerul Justiției, unde a avut sarcina de a-l talona și ține sub control pe ministrul Cătălin Predoiu (care a fost promovat anterior în această funcție de PNL și de premierul Călin Popescu-Tăriceanu) și de a superviza bănoasa afacere de la ANRP, conducând practic ministerul în perioada în care a fost secretar de stat. A uitat că a participat din partea Ministerului Justiției la făurirea actualelor coduri penale, din ce în ce mai contestate, pentru adoptarea cărora s-a recurs la procedura asumării răspunderii Guvernului Boc, pentru a se evita dezbaterea și modificarea lor în Parlament.
Alina Bica a fost numită procuror-șef al DIICOT de către președintele Băsescu în prima parte a anului 2013. Chiar dacă propunerea a fost făcută de ex-premierul Victor Ponta, care deținea atunci, cu titlu interimar, portofoliul de ministru al justiției, în spatele acestei promovări se află tot Traian Băsescu și Elena Udrea, ca și în cazul propunerii Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al DNA, referitor la care Udrea a recunoscut că a făcut trafic de influență în numele lui Băsescu pe lângă Ponta. În cazul Alinei Bica există suspiciunea că Băsescu și Udrea au apelat la doi apropiați ai lui Bica din Guvernul USL, respectiv la generalul Gabriel Oprea, fost ministru al apărării și afacerilor interne în regimul Băsescu, și la generalul Ilie Botoș, fost procuror general al României și șef al Direcției Generale de Informații a Armatei în regimul Băsescu, pentru a-l influența pe premierul Victor Ponta. Oprea devenise ministru al afacerilor interne în Guvernul Ponta, iar Botoș fusese în 2012 consilierul premierului Ponta pe probleme de ordine și siguranță națională, iar în 2013 devenise prim-adjunct al ministrului Oprea. Nu este lipsit de relevanță că tandemul Oprea–Botoș a încercat, în toamna anului 2012, să o promoveze pe Alina Bica în funcția de procuror general al României. Cert este că Ponta a fost ademenit, ca să nu zic păcălit, și în cazul Bica, ca și în cazul Kövesi. Așa se explică postarea triumfalistă a mezinei fostului președinte, Elena Băsescu, de după numirea procurorilor-șefi în 2013: „3–1, pentru tata!”. Mai exact, Băsescu și-a implantat trei oameni în fruntea parchetelor din România, respectiv pe Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al DNA, pe Alina Bica, procuror-șef la DIICOT, și pe Georgiana Hossu, prim-adjunct al procuroruluișef al DIICOT, în timp ce Ponta a reușit să-și impună un singur om, respectiv pe Tiberiu Nițu în funcția de procuror general al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Se poate bănui că, prin numirea lui Kövesi și Bica în fruntea DNA și DIICOT, Traian Băsescu și Elena Udrea au urmărit să-și asigure o impunitate ulterioară.
Așadar, Alina Bica a fost unul dintre făcătorii și beneficiarii „statului de drepți” făurit de fostul președinte Traian Băsescu. Bica a achiesat la acest stat mafiot și polițienesc, inclusiv atunci când, potrivit propriei sale mărturisiri, îi prezenta generalului Coldea informări scrise personal pe coli A4 despre evoluția dosarului Ovidiu Tender. Dacă ar avea cât de cât bun-simț, calitate care-i cam lipsește, potrivit foștilor colegi și subalterni, Bica n-ar trebui să mai pozeze în victimă a sistemului după arestarea sa. Cum n-ar trebui nici să se laude cu inteligența și profesionalismul său, pentru că nu au fost reflectate de dosarele soluționate. Referitor la inteligența sa, lumea nu a uitat că a confundat în CV-ul său IQ-ul cu acquis-ul comunitar. Iar să te lauzi că ai făcut parte dintr-o
DUPĂ PAUZĂ
„echipă care a promovat o reformă fără precedent de la Dongoroz (considerat cel mai mare penalist român – n.n.) încoace” în domeniul dreptului penal este de domeniul patologicului. Din păcate, apar tot mai multe indicii că după 2005 puterea a fost acaparată în România de un grup infracțional organizat la cel mai înalt nivel statal.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.