Vasile Nedelcu

Declarația politică se intitulează „Stop restructurării de fațadă!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De un an de zile, vorbim zilnic despre restructurare, fie că ne referim la o reorganizare a statului, la o modernizare a diferitelor sisteme – gen învățământ sau sănătate – sau la reducerea posturilor din sistemul public. Numai că de la vorbe la fapte e cale lungă.

De când cu Legea nr. 329/2009, care viza tocmai acest ultim aspect, așa-zisa restructurare a fost făcută mai mult pe hârtie. Vă dau și câteva exemple în acest sens.

Oficiile județene de consultanță agricolă din cadrul agenției naționale cu același nume ar fi trebuit să fie transformate în camere agricole, măsură ce ar fi implicat și reducerea a peste 1.000 de posturi. Numai că cei care au avut puterea de decizie au reușit să fenteze reducerea posturilor, trecând instituția în subordinea consiliilor județene.

La Oficiul Național al Registrului Comerțului s-a găsit o altă cale: din cele 513 posturi care trebuiau restructurate, peste 450 erau vacante și deci statul nu avea nicio cheltuială cu ele, așa că efectiv au fost reduse doar vreo 60 de posturi. Deci mai puțin de 15% din planul efectiv! Iar angajații Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei au apelat la Comisia Europeană, și nu numai că nu au fost restructurați, dar și-au primit și salariile înapoi, pe motiv că se încalcă prevederile comunitare în domeniu.

Toate aceste practici îmi amintesc de anul 2001, în care PSD – partidul aflat atunci la guvernare – a schimbat denumirile instituțiilor publice numai ca să poată avea ocazia de a înlocui, pe criterii politice, conducerea acestora. Cred, de fapt, că acela a fost primul pas spre restructurarea de fațadă.

Ulterior, în 2009, deși promitea desființarea a 112 agenții de stat, ceea ce ducea la o reducere de 9.000 de posturi, Guvernul actual a ratat ocazia de a fi un exemplu de modernizare a statului. Unele agenții au fost redenumite, după modelul din 2001, altele comasate, și uite-așa majoritatea celor vizați de restructurare și-au păstrat locurile de muncă.

Nu spun că îmi doream să crească numărul șomerilor, dar în ritmul acesta, cu măsuri de reorganizare doar pe hârtie, nu ne vom moderniza niciodată, ci, din contră, ne vom afunda și mai mult în păcatul delăsării.

Ne-am obișnuit ca pe hârtie să arate totul bine, dar realitatea să fie altfel, iar motivul e unul singur – teama. Teama generată de presiunea opoziției, de presă, de oamenii care nu așteaptă să fie informați și se hazardează să arunce cu pietre, așa că nu e de mirare că orice-am face noi, politicienii, nu e bine. Dacă restructurăm posturile, lăsăm oameni pe drumuri și devenim niște călăi ai poporului. Dacă nu restructurăm, încurajăm clientela, dăm salarii nesimțite și așa mai departe.

Nu mai vorbesc de deciziile pe care le luăm, uneori, pripit. Să luăm, de exemplu, sistemul de vot uninominal. Clasa politică s-a luptat atât de mult pentru implementarea lui, iar acum toată lumea îl critică, iar partidele se întrec în strategii și planuri de schimbare a sistemului de vot. Problema e că ne-am obișnuit ca, în loc să mergem pe formule consacrate, pe ideea de modele de succes, să inventăm mereu, ne ghidăm după preferințele unora și altora, în loc să punem pe primul loc interesul național.