Haralambie Vochițoiu

Declarația politică se intitulează „Transformarea învățământului preuniversitar public”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Cu prilejul dezbaterii publice a variantelor Planului-cadru pentru învățământul gimnazial, am adresat o interpelare ministrului educației naționale și cercetării științifice în care argumentam că reducerea orelor și materiilor în școala gimnazială nu se verifică, propunând o serie de direcții generale prin care s-ar putea acționa în vederea transformării pozitive a învățământului preuniversitar. Între acestea se numără: creșterea răspunderii în ceea ce privește actul de educație, supravegherea cu sporită atenție a conținutului manualelor, exigența în raport cu participarea tuturor părților la complexul proces de instrucție și de formare a aptitudinilor și a caracterului, judicioasa utilizare a timpului alocat pentru studiu și altele.

La începutul acestei săptămâni am adresat o nouă întrebare domnului Adrian Curaj vizavi de judicioasa utilizare a timpului alocat pentru studiu. Față de acest aspect, există studii temeinic documentate care indică faptul că începerea prea devreme a orelor de curs în instituțiile preuniversitare se conexează cu o concentrare scăzută, performanțe mai slabe, cât și predispoziție sporită față de probleme imunitare, oscilații de temperament, obezitate, depresie și altele. Astfel, mai buna potrivire a orelor de curs, conexată cu încurajarea dezvoltării abilităților de autoinstruire în rândul tinerilor, a stimulării studiului în timpul liber, individual sau în grup restrâns, dezvoltarea de programe educaționale la sfârșit de săptămână sau în afara școlii, cât și aplicarea metodelor celor mai moderne în formarea deprinderii învățării constante ar răspunde, fără îndoială, multor probleme cu care sistemul nostru educațional se confruntă. Aceste studii privind incompatibilitatea ritmului circadian al tinerilor cu începerea cursurilor înainte de ora 9.00 au ajuns și în atenția Senatului României, fiind o temă care necesită o temeinică analiză, inclusiv la nivelul Ministerului Educației.

În continuare, constat că multe dintre deficiențele din educație pe care le-am constatat, atât ca senator, cât și ca părinte, a căror rezolvare este mult așteptată, sunt împărtășite și de foarte mulți liceeni. Ne-a atras atenția mesajul lui Andrei Eduard Burghelia, un tânăr întreprinzător și implicat social, elev din clasa a XII-a, care se pregătește pentru susținerea examenului de bacalaureat și care își manifestă dezamăgirea față de sistemul de educație public. Iată doar câteva dintre observațiile sale: „La școală mă plictisesc teribil pentru că scriu mult, nu sunt încurajat să gândesc critic sau să fiu creativ, lucrul în echipă este aproape inexistent, materia e stufoasă și lucrez după niște manuale vechi, fără grafice sau imagini reprezentative, iar limbajul este unul academic, nicidecum unul _student-friendly_ , care să te facă să-ți dorești să descoperi mai mult. Nu mai zic că informațiile din manualele de antreprenoriat nu sunt actualizate și îți inhibă spiritul antreprenorial. (...) Bucuria cunoașterii a fost înlocuită cu teroarea memorării. (...) O jumătate dintr-o generație are șanse minime de integrare pe piața muncii, pentru că nu are diplomă de bac, iar cealaltă jumătate, deși are diplomă de bac, nu este pregătită pentru piața muncii sau pentru viața reală. Poate am mai fi avut o mică șansă dacă orele de consiliere și orientare profesională nu s-ar fi făcut doar pe hârtie. (...) Pentru că o țară cu tineri prost pregătiți este o țară pierdută, iar eu vreau să rămân în țara mea.”