Cornel Popa

Declarația politică se intitulează „Zece ani de la primele discuții despre autostradă”.

Stimați colegi,

Acum, înainte de vacanța parlamentară și la final de sesiune, permiteți-mi să caracterizez în câteva cuvinte interesul actualei puteri pentru infrastructura României: dezinteres total și rea-credință în folosirea banilor europeni.

Săptămâna trecută s-au împlinit 10 ani, rețineți, 10 ani de la primele discuții despre Autostrada Transilvania. Unde suntem astăzi? La același nivel al discuțiilor sau, mă iertați, la unul dintre capetele miniautostrăzii Boc, centura Clujului, care va rămâne mult timp neunit cu restul autostrăzii, pentru că autoadularea nu a avut limite atunci când domnul prim-ministru a vrut neapărat să inaugureze un ciot de autostradă, să taie o panglică, dar nu oriunde, ci în județul Domniei Sale, să fie părinții mândri, probabil, și să nu-i mai dea cu oul în cap.

Nu mai reiau aici minciunile care mi s-au tot înșirat din 2008 încoace: construim azi, construim mâine sau nu avem fonduri... Trebuie spus însă că autostrada nu e obsesia mea, este pur și simplu un obiectiv de importanță națională, un obiectiv strategic total ratat. Este o rușine să călătorești civilizat din Europa încoace, prin Ungaria, și să frânezi brusc în gropile românești, fără a avea posibilitatea de a traversa țara asta pe o autostradă.

Dincolo de felul dușmănos de a pune ordine în prioritățile sistemului de transport, reiau și totala nepricepere de a cheltui banii europeni puși la dispoziția noastră. Centurile ocolitoare intens tranzitate Ștei, Aleșd Sud și Aleșd Nord așteaptă și astăzi să fie folosite fondurile acordate din 2007.

Văd că PDL și-a făcut planuri mari cu drumurile țării în 2013. Este o glumă, nu-i așa?

Indiferent de cum pun acești oameni problema, realitatea rămâne: suntem în urmă nu cu 10 ani de nemuncă la autostradă, ci cu zeci de ani de infrastructură civilizată.

Vă mulțumesc și vă doresc vacanță plăcută și drumuri bune!