Doina Silistru

Declarația politică se intitulează „Zile de culori diferite...”. Stimați colegi,

Au trecut și Rusaliile, marea sărbătoare creștină a pogorârii Sfântului Duh, așa că ne revedem, sper, mai odihniți, mai sănătoși și, de ce nu, mai spirituali, indiferent de traducerea pe care o dă fiecare acestui termen. Eu una, spre exemplu, după atâtea zile teoretic libere, practic petrecute printre oamenii din colegiul pe care îl reprezint, aș spune – cu libertatea pe care uneori și-o iau spiritele libere care se încumetă „să delibereze” despre liberele poporului – câteva cuvinte despre semnificațiile unor zile importante.

Luna iunie a început în trombă, cu Ziua Internațională a Copilului, în care, printre altele, și partidele mici, abia născute din creuzetul prezidențial, și-au sărbătorit membrii, pregătindu-se probabil de congres. În intervalul 1–4 iunie știm că a fost Săptămâna Verde: totul a fost verde în țara asta, chiar și merele! E la modă culoarea, o modă de cel mult 6%, dacă am reținut bine procentele... Perioada amintită a culminat, pe 4 iunie, cu Ziua internațională a copiilor nevinovați, victime ale agresiunilor... Aș aloca o paletă largă de tonuri de violaceu acestei zile; o recunoaștere a faptului că, în politică, stimați colegi, chiar și nou-născuții își dau cu sete la coaste și la figură... Până la urmă, concurența, în special pe partea dreaptă a corpului politic, își spune cuvântul!

A doua zi, totul a redevenit verde, eco – parcă ăsta-i termenul –, fiindcă pe 5 iunie, de Ziua mondială a mediului, alegerea altei culori ar fi fost de natură să le strice unora feng shui-ul. Sâmbătă, „diversitatea” coloristică, dar nu numai, a atins paroxismul. Cu siguranță, domnul deputat Cernea are detalii despre ce culori se poartă și în ce combinații în comunitățile selecte, nici de stânga, nici de dreapta, pe care le sprijină cu atâta îndârjire...

În fine, să vorbim și despre albastrul aferent Zilei mondiale a oceanelor, marcată pe 8 iunie, dar pe care îl găsim și pe unele mere verzi, prezente și în Parlamentul României; este, probabil, și culoarea inimii domnului Papahagi, pe care țin să îl felicit pentru discursul „verde” de la recent încheiatul congres PMP. Că tot fu Ziua mondială a oceanelor, domnule Papahagi, să știți că dumneavoastră sunteți o „picătură” dintr-o esență tare rară în țara asta; păcat că ați ales să vă vărsați în oceanul greșit...

Pe 12 iunie, stimați colegi, vom marca Ziua mondială împotriva muncii efectuate de minori. Din motive lesne de intuit, aceasta nu există în calendarul celor care împart mere, cărora poți să le spui oricum, numai că sunt mici nu. În schimb, vom deveni cu toții roșii, pe 14 iunie, de Ziua mondială a donatorului de sânge, când numărul declarațiilor despre „interesul național” și „sacrificarea intereselor de partid în folosul populației” va crește exponențial. Dacă v-a mai rămas ceva roșu în instalație, după atâta sacrificiu și vărsare de sânge pe altarul patriei, vă sfătuiesc să vă hidratați, cu atât mai mult cu cât, pe 17 iunie, marcăm Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei. Beți multă apă – de preferat la temperatura camerei –, udați plantele, chiar și merii văratici, pentru că, pe 20 iunie, urmează Ziua mondială a refugiatului.