Mircea Gheorghe Drăghici

Declarație privind sănătatea alimentară

În ciuda dezvoltării fără precedent a tehnologiei, societatea contemporană, caracterizată de serioase crize economice, este amenințată de o creștere alarmantă a maladiilor cardiovasculare, proliferative (cancere), boli de nutriție și metabolism (gută, obezitate etc.). O cauză importantă a acestor maladii o reprezintă dezechilibrele metabolice determinate de alimentația incorectă. În mod paradoxal, în prezent, din ce în ce mai frecvent „mâncăm fără să ne hrănim”, deoarece alimentele și comportamentul nu ne oferă un aport adecvat, în special de compuși biologic activi. Carența sau chiar lipsa unor factori biologic activi din alimente, cum sunt vitaminele, mineralele (macro, micro, oligoelemente), antioxidanții, acizii grași polinesaturați stau la originea unor patologii: boli cardiovasculare, ateroscleroză, diabet, cancere, obezitate etc. Iată un tablou succint al structurii mortalității și morbidității actuale, la noi în țară:

Boli cardiovasculare – 61,7% din decese.

Boli tumorale – 11,84% din decese.

Boli ale aparatului respirator – 8,41% din decese.

Specialiștii din medicină recomandă să avem o alimentație cât mai sănătoasă și naturală, ca să putem trăi sănătos. Majoritatea alimentelor sunt pline de substanțe chimice, pornind de la fructele și legumele tratate în timpul creșterii cu chimicale și terminând cu alimentele de genul mezelurilor și al lactatelor care, pentru a rezista mai mult timp și a avea un aspect cât mai plăcut, conțin o multitudine de aditivi alimentari. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, a atras atenția în nenumărate rânduri asupra pericolelor E-urilor din alimentație, dar și asupra faptului că legislația este mult prea permisivă, iar laboratoarele nu pot depista cu precizie substanțele chimice în alimente.

Conservanții, coloranții, potențatorii de aromă și de gust, emulgatorii, gelificanții sunt doar câteva dintre tipurile de aditivi pe care le găsim în alimentele de zi cu zi. Consumatorul este atras în general de produse care au un aspect frumos. Nu există campanii de informare și educare a consumatorului cu privire la aceste aspecte. Nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci și un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greșit. Alimentul reprezintă un produs mai mult sau mai puțin natural, capabil să îi asigure omului energia necesară desfășurării activităților biologice, intelectuale și fizice. Alimentul potolește senzația de foame, iar multora le procură senzația de plăcere și de satisfacție. Se cunoaște foarte bine faptul că nu orice aliment este benefic corpului uman. Astăzi, aproape că au intrat în

vorbirea cotidiană, expresii ca „hrană nesănătoasă” sau „hrană sănătoasă”. Calitatea unui aliment rezidă atât în sursa din care provine, cât și în modul de prelucrare industrială sau casnică al acestuia.