Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·9 noiembrie 2010
other · adoptat tacit
Antonella Marinescu
Discurs
Declarație-protest
Poate părea un truism faptul că, în urmă cu câteva zile, a încetat din viață unul dintre marii poeți ai neamului românesc, Adrian Păunescu.
Poate Adrian Păunescu este, sau poate nu, cel mai mare poet român al tuturor timpurilor, dar, în mod cert, el este Marele Poet ce va cunoaște veșnicia în manualele de literatură și în dăinuirea peste veacuri a monumentalelor sale opere. De aceea, actul despărțirii de marele poet a fost de o amploare și o decență semnificative, chiar și în absența decretării zilei de duminică drept zi de doliu național, fapt ce trece, în contul deja supraîncărcat, al vremelnicilor guvernanți actuali. Acest fapt va da istoriei românilor posibilitatea de a-i cataloga cu celebrul concept născut în Sumer, meschin, meschin de la muschienos care înseamnă, în sensul său figurativ, om mic.
Ca membru al Parlamentului României, sunt revoltată de micimea evocată anterior a actualilor guvernanți, însă adevăratul meu protest este legat de modul în care Președintele României, nu președintele, a înțeles să ne reprezinte – în sensul de a ne re-prezenta – pe noi, statul și poporul român, în tragicul act de întâlnire a Poetului cu destinul.
Astfel, prin natura funcției sale, Președintele reprezintă, în orice situație, politica sau nonpolitica, statul și națiunea română.
Prezența președintelui la căpătâiul Poetului, în calitate de Președinte, ar fi fost un act de salutat, dar prezența lui Traian Băsescu la căpătâiul Poetului a fost o golăneală fără precedent: îmbrăcat ca vai de lume, cu un pulover albastru într-o lume cernită, fără sacou sau costum, fără cravată, președintele arăta ca și cum s-ar fi dus la piață.
Semnificația acestui act de lejeritate golănească ne vizează, pentru că el ne reprezintă, acolo, la căpătâiul Poetului, pe noi toți.
Apărătorii domnului Băsescu ar putea argumenta că a fost o scăpare, că președintele nu a știut...
Acest argument nu poate sta în picioare dacă ne amintim că, la o întâlnire care a avut loc la Cotroceni, președintele l-a taxat dur pe deputatul Varujan Pambuccian că s-a prezentat în blugi, fapt ce nu cadra cu cerințele protocolului instituțional.
Deci președintele a știut că va întina memoria Poetului, iar actul său a fost deliberat.
Acest fapt mă îndrituiește să protestez vehement, un protest față de golănia prezidențială.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.