Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·19 iunie 2012
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Gheorghe Dragomir
Discurs
„Degringolada portocalie, începutul sfârșitului unei mari minciuni”
Înfrângerea de la alegerile locale a zdruncinat PDL. La patru zile după alegerile care au adus rezultate catastrofale pentru PDL, partidul prezidențial a intrat în ședință. Colegiul Director al PDL s-a reunit la Palatul Parlamentului pentru o analiză a rezultatelor obținute la alegerile din 10 iunie. Discuțiile PDL-iștilor au fost foarte tensionate, iar atacurile la persoană au fost extrem de dure. La final, întreaga conducere portocalie, în frunte cu Emil Boc, și-a anunțat demisia.
În ceea ce mă privește, demisia în bloc a conducerii PDL reprezintă începutul sfârșitului unei mari minciuni, una dintre cele mai mari diversiuni politice postdecembriste cu privire la valoarea unor politicieni. Știm cu toții că aceste personaje care și-au depus mandatul, începând cu Elena Udrea și terminând cu Emil Boc, n-ar fi ajuns niciodată în funcțiile pe care le-au ocupat fără Traian Băsescu.
Acesta a fost momentul în care am putut spune că s-a făcut dreptate, a fost consecința ultimă a conexiunii ombilicale pe care conducerea PDL a ales să o aibă cu „zeul” Traian Băsescu. Din păcate, demisia liderilor portocalii nu este suficientă pentru anii în care o întreagă nație a suferit. Pentru sutele de mii de oameni de-a dreptul îngenuncheați și înjosiți de personaje grotești și arogante această stare de fapt este aproape egală cu zero.
Asistăm, așadar, la dezintegrarea PDL. Degringolada fără precedent care a cuprins acest partid în ultimele luni se concretizează acum prin disoluția lui. Cu alte cuvinte, PDL își continuă drumul pe care cu toții l-am prevăzut și l-am așteptat cu mult timp înainte: acela de a rămâne doar un partid de „tristă amintire” în filele de istorie.
Scorul dezastruos obținut de PDL la alegerile locale este lovitura fatală aplicată acestui partid care era deja afectat puternic de crize interne. Interesul rămânerii la guvernare pentru accederea la banul public a fost singurul motiv care i-a ținut uniți pe PDL-iști. Acum, după ce au pierdut puterea la nivel central, și acum și local, portocaliii au început să sară unul la gâtul celuilalt, pasându-și responsabilitatea eșecului din 10 iunie, iar meritul este doar al lui Traian Băsescu, președintele-jucător care a reușit să-și transforme partidul de suflet într-o construcție politică guvernată doar de interese meschine, de clan.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.