Ștefan Mușoiu

„Deșertificarea poate fi redusă și prin intermediul noilor instrumente financiare”

Dacă în urmă cu aproximativ 15 ani în țara noastră se vorbea doar despre pericolul apariției deșertificării, din nefericire, în prezent am ajuns să căutăm cele mai performante soluții pentru combaterea acestui fenomen și, în completare, să ducem campanii de informare ample ca să convingem proprietarii de terenuri aflate sub spectrul acestei amenințări să ia măsuri în regim de urgență.

În privința instalării fenomenului deșertificării nu putem indica niciodată cu cea mai mare acuratețe vinovații principali. Acesta este un proces frecvent, devenind, în ultimii ani, din ce în ce mai accelerat. Fenomenul se produce din cauza schimbărilor climatice, a folosirii în mod excesiv a combustibililor, precum și pentru că emisiile atmosferice de CO 2 și alte gaze care rețin căldură sunt mai pronunțate.

De asemenea, agricultura industrială este și ea un factor nociv pentru mediu. Așadar, sub imperiul acestor condiții cumulate, ea devine un proces normal al pământului, însă nu unul sănătos. Atlasul mondial al deșertificării, respectiv studiile realizate de către Comisia Europeană, arătă că aproximativ 75% din suprafața terestră a Pământului este deja degradată și se îndreaptă spre o deteriorare și mai mare. Însă schimbările climatice, care deja se fac din ce în ce mai resimțite și în România, pot duce la amplificarea efectelor deșertificării.

Organizațiile internaționale avertizează că dispariția pădurilor și a perdelelor forestiere din zonele de câmpie de la noi riscă să se transforme într-o amenințare la siguranța națională. Sună îngrijorător. La fel sunt și estimările cercetătorilor pentru următorii 30 de ani. Potrivit acestora, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă.

Climatologii subliniază că peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, de reducerea drastică a rezervelor de apă și de deșertificare. Având în vedere că sunt zeci de mii de hectare înghițite de nisip în județul Dolj, iar această tendință distructivă pentru tot ceea ce înseamnă ecosistem tinde să se instaleze și în alte județe, din Moldova și din Câmpia Română, nu poate fi vorba despre un pesimism exacerbat.

Este evident că la noi acest proces a luat amploare în ultimii ani, mai ales din cauza defrișărilor din păduri. Se știe că îndepărtarea copacilor duce la eliminarea rădăcinilor care leagă solul și îl face susceptibil de deshidratare și erodare. La același rezultat indezirabil duc și pășunatul excesiv, supracultivarea sau irigarea necorespunzătoare.