Paul Dumbrăvanu

Deși nu am competențele necesare, consider a fi de datoria mea să mă alătur numeroșilor specialiști care sunt de părere că educația copiilor noștri trebuie adaptată noilor rigori, întrucât metodele clasice de învățare nu se mai pliază pe nevoile generației actuale. Curricula sistemului de învățământ românesc s-a dedicat aproape integral dezvoltării intelectuale a copiilor, dar nu a reușit până acum să îi ajute să înțeleagă și să-și gestioneze emoțiile în mod corespunzător.

Psihologii și specialiștii în educație consideră că inteligența emoțională nu reprezintă doar un capriciu al societății civilizate, ci și o necesitate urgentă a sistemului educațional actual. Această nevoie i-ar ajuta pe cei mici să se dezvolte armonios nu doar intelectual, ci și afectiv. Astfel, până la ora actuală, cursurile de dezvoltare socioemoțională, chiar dacă au fost predate numai în afara sistemului educațional instituționalizat, au avut efecte extrem de benefice asupra copiilor și trebuie luată în calcul predarea lor în cadrul învățământului de masă.

Un curs de dezvoltare socioemoțională i-ar ajuta foarte mult pe copii, mai ales pe cei din gimnaziu, să se adapteze mult mai bine la mediul social, să-și facă mult mai ușor prieteni de joacă și să relaționeze mult mai eficient cu profesorii și colegii. Potrivit specialiștilor, un asemenea curs ar influența dezvoltarea cognitivă, pregătirea și adaptarea la mediu și ar preveni apariția problematicii datorate dezechilibrelor emoționale și comportamentale.

Mai mult decât atât, potrivit specialiștilor în educație, dacă un asemenea curs ar fi implementat în planul de învățământ, acesta nu ar trebui să depășească o oră pe săptămână, ceea ce înseamnă că nu ar trebui făcute eforturi foarte mari pentru a schimba actualul sistem educațional din punctul de vedere al programei școlare.

Cu toate că aceste beneficii sunt recunoscute, problema principală o reprezintă faptul că Ministerul Educației nu este deocamdată pregătit din punct de vedere organizatoric pentru introducerea cursului de inteligență emoțională în școli, din cauza numărului relativ mic de psihologi școlari. O soluție pentru această problemă o poate reprezenta realizarea de parteneriate între autorități și centrele de psihologie specializate, astfel încât acest program, de o adevărată importanță pentru dezvoltarea copiilor noștri, să fie implementat măcar în anii de gimnaziu.

Pentru toate motivele prezentate, consider că un program de implementare a dezvoltării emoționale a copiilor în școli este mai mult decât necesar, întrucât trebuie să prețuim atât sănătatea fizică, cât și dezvoltarea mentală și emoțională a copiilor noștri încă de la cele mai fragede vârste. De aceea, susțin ideea unei ore pe săptămână de dezvoltare emoțională în sistemul de învățământ instituționalizat.

*

Potrivit ultimelor date statistice, 3,5 milioane de români suferă de obezitate. Dintre aceștia, un număr însemnat este alcătuit din tinerii cu vârsta până în 18 ani, precum și din studenți. Dacă în cazul adulților am susținut că trebuie promovat un program național de combatere a obezității, în cazul acestor două categorii de tineri putem promova și alte metode de combatere și prevenire a acestei tulburări.