Stenogramă plen

3. Înțelegem din măsurile propuse în Guvernul Ponta în ultimii doi ani și șapte luni că prosperitatea e o culpă, iar sărăcia o virtute.

Soluțiile PNL pentru stimularea unei creșteri economice reale, care să avantajeze recuperarea decalajelor dintre România și statele dezvoltate din Uniunea Europeană, se bazează pe o relaxare fiscală care să vizeze atât reducerea TVA, cât și numărul de taxe fiscale și parafiscale plătite de cei care creează valoare adăugată brută, acompaniată de simplificarea procedurilor fiscale, scăderea costurilor de administrare ale politicii fiscale în ansamblu, precum și de eliminarea risipei bugetare pentru resursele colectate.

Sistemul fiscal din România trebuie să fie atractiv pentru investiții, locuri de muncă și generator de bunăstare pentru toți.

4. Proiectul impozitării marilor averi încalcă principiile Codului fiscal, care la art. 3 prevede „neutralitatea măsurilor fiscale, în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și străin”.

„Adaptarea modelului polonez de dezvoltare economică în România”

Țările din regiunea de est a Europei, care au făcut parte din sfera de influență a regimului sovietic, sunt legate de anumite particularități, în special în ceea ce privește economia. Țara noastră, deși a marcat un avânt considerabil în ultima perioadă, nu a reușit să egaleze și să devanseze țări precum Cehia și Polonia, care în ultimii ani au cunoscut o dezvoltare deosebită. Un exemplu în acest sens este Polonia, care a devenit cea mai mare economie est-europeană, cu șanse de a avansa de pe locul 24 în top 20 al celor mai mari economii din întreaga lume.

Astăzi, PIB-ul Poloniei este cu 115% mai mare decât în 1989, iar PIB per capita este de 14.329 de dolari, populația este în creștere, salariul mediu net este de 700 de euro pe lună. Atuurile Poloniei în toată această perioadă – de la căderea comunismului, în tranziție și mai departe, spre consolidarea democratică – sunt forța de muncă calificată, un cost al traiului scăzut, infrastructura rutieră, feroviară și aeriană.

Toate aceste atuuri au fost potențate și evidențiate prin politicile destinate mediului de afaceri. Reducerea taxelor și a birocrației, privatizarea companiilor de stat, dar păstrarea companiilor de importanță strategică, precum mineritul, energia și industria chimică, în portofoliul statului au făcut ca Polonia să devină astăzi cea mai importantă economie din zonă.

Este ferma mea convingere că și România are un potențial de dezvoltare similar cu cel al Poloniei. Tinerii români sunt printre cei mai calificați din Europa, avem printre cei mai buni medici, IT-iști, ingineri, constructori. Costurile scăzute ale traiului, comparativ cu alte țări europene, reprezintă un punct de interes pentru investitori, piața internă este într-o continuă expansiune, iar costurile de producție sunt printre cele mai avantajoase din Europa.

Avem ingredientele unei economii cu un potențial deosebit, avem know-how-ul și modelul polonez la îndemână. Însă avem nevoie de infrastructură, stabilitate și coerență fiscală, de politici cât mai apropiate de mediul de

afaceri. Am toată încrederea că putem atinge un nivel de dezvoltare similar cu cel al Poloniei și putem deveni o forță economică în regiune.

„Reconfirmarea sprijinului popular pentru strategia națională de orientare pro Vest obligă viitoarea alianță de guvernare la accelerarea reformelor și la îndeplinirea obligațiilor asumate de Republica Moldova prin Acordul de asociere”

Pe 1 decembrie, bucuria sărbătoririi Zilei Naționale a României a fost dublată de cea a rezultatului votului din Republica Moldova. Cu această ocazie, doresc să îi felicit pe frații români de peste Prut pentru votul de încredere acordat parcursului democratic și proeuropean al republicii, un vot corect, clar, fără tensiuni, desfășurat în condiții democratice!

Coaliția de guvernare a reușit, în toți acești ani, să convingă electoratul, care i-a fost alături în 2010, să îi rămână aproape și în 2014. În următorul ciclu guvernamental, datoria administrației centrale este de a-i convinge și pe aceia care astăzi sunt încă sceptici vizavi de aderarea la UE de oportunitățile pe care acest drum le oferă republicii. Convingerea lor însă trebuie să se facă prin reforme în interesul statului și al cetățenilor săi, prin liberalizare, creștere economică și un nivel de trai mai bun. Vorbele și propaganda, principalele mijloace de persuasiune ale comuniștilor și ale reprezentanților rusofoni, s-au dovedit încă o dată insuficiente. Actualul Guvern de orientare vestică a făcut pași importanți pe drumul aderării la UE, prin liberalizarea regimului de vize și semnarea Acordului de asociere. Eforturile pe acest drum trebuie continuate. Asta își doresc moldovenii, iar rezultatul alegerilor parlamentare este o reconfirmare a înțelegerii și conștientizării de către cetățeni a direcției bune spre care se îndreaptă țara.

Reconfirmarea sprijinului popular pentru strategia națională de orientare pro Vest obligă viitoarea alianță de guvernare la accelerarea reformelor și la îndeplinirea obligațiilor asumate de Republica Moldova prin Acordul de asociere. Concomitent cu sporirea comunicării cu UE, Guvernul va avea marea responsabilitate de a-și îmbunătăți comunicarea cu cetățenii, care au nevoie să înțeleagă și să vadă beneficiile apropierii de Comunitatea Europeană în viața lor de zi cu zi. Comunicarea cu cetățenii este cu atât mai importantă cu cât tensiunile din regiune – și mă refer aici la conflictul din Ucraina – sunt puternici factori de destabilizare locală. Mai mult, una dintre încercările alianței de guvernare proeuropeană va fi un posibil referendum, în 2015, prin care socialiștii intenționează să propună aderarea țării la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, dar și denunțarea Acordului de asociere cu UE.

„Fenomenul migrației internaționale”

În ultimele decenii, fluxurile migratorii spre țările industrializate au avut la bază o diversitate de cauze și factori, precum factori demografici, economici, tehnologici, de dezvoltare, politici.

Termenul de migrație reprezintă fenomenul de deplasare în masă a unor populații de pe un teritoriu pe altul, deplasare determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali. Vorbind despre migrațiune, trebuie să ne referim la cele două componente ale acesteia: emigrația și imigrația.

A emigra reprezintă acțiunea de a pleca din patrie și de a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară.

A imigra reprezintă acțiunea de a veni dintr-o țară străină pentru a se stabili aici.

Abordând problema migrației trebuie să facem distincție între formele acesteia: internă/externă și legală/ilegală.

La modul general, dacă statele ar respecta drepturile fundamentale ale omului, așa cum au fost ele enunțate în Declarația universală, emigranții și imigranții și familiile lor ar avea un trai decent, acces la educație, la un loc de muncă, la servicii de sănătate. Cu toate acestea, ei nu ar avea drepturi politice sau dreptul de a beneficia de programe de integrare. De aceea, a fost necesară crearea unor instrumente juridice care să afirme și să promoveze drepturi specifice situației și nevoilor imigranților. Aceste instrumente impun standarde minimale și permit statelor semnatare să interpreteze prevederile legale, în acord cu legislația națională.

În accepția sa cea mai largă, idealul uman este ca orice ființă să poată să aleagă să trăiască oriunde pe glob, fără restricții. Acest ideal este însă departe de a fi stipulat ca atare în vreo reglementare internațională, chiar și în cele mai liberale declarații ale drepturilor.

Care este așadar țara de destinație ideală pentru un imigrant? Desigur, țara în care sunt implementate corect instrumentele juridice internaționale, europene și naționale, în spiritul valorilor pe care le promovează, în care funcționează programe și servicii adaptate nevoilor imigranților, precum și mecanisme de implementare și sancționare a nerespectării drepturilor imigranților.

„A fi român e mai mult decât o adresă din buletin”

Dacă ziua de 1 Decembrie e un simbol al unității românilor, o zi care acum 96 de ani a marcat începutul unui nou drum, atunci ziua de 16 noiembrie 2014 poate fi considerată momentul unei noi uniri, momentul când românii de pretutindeni s-au mobilizat pentru a schimba un sistem care avea ca temelie convingerea că țara asta trebuie pusă în mâna unor păpușari, a unei mașinării politice corupte și opace.

Astfel, prin alegerea făcută, valul speranței care a invadat inimile românilor acum aproape un secol este prezent acum atât în România, cât și în afara sa. Se dorește normalitate, un traseu decent al țării, o țară unde mândria de a fi român să nu fie un slogan electoral, ci o realitate. Oameni din întreaga lume au arătat că a fi român e mai mult decât o adresă din buletin.

Dacă unii se nasc români, alții devin sau trăiesc și se comportă românește, nu trebuie uitat că cel mai important lucru care ne definește este tocmai omenia și respectul, iar lipsa de respect, care s-a văzut atât pe 2, cât și pe 16 noiembrie, nu a rămas trecută cu vederea în memoria colectivă. Oamenii ținuți în ploaie și frig în afara ambasadelor, intervenția forțelor de ordine împotriva unor oameni pașnici, veniți să își exercite un drept legitim, ținerea în sărăcie înseamnă dispreț la adresa propriilor cetățeni. Dar rezultatele alegerilor au arătat că minciuna și aroganța se sancționează, iar faptul că bucătăria electorală a PSD-ului, plină de o retorică pseudopatriotică, nu a mai generat voturi cu miros de mititei și pomană e cel mai grăitor exemplu că românii nu se lasă călcați în picioare.

Liderii politici de mahala, cei care consideră dreptul la vot o lozincă, trebuie să dea piept cu realitatea. Nevoia de schimbare, exprimată de un număr covârșitor, trebuie să îi facă să deschidă ușile dialogului, pentru ca dezideratul de construcție a unei Românii a lucrului bine făcut să prindă contur. Mobilizarea fără precedent în istoria postdecembristă nu va rămâne fără consecințe, dar acest lucru va fi posibil doar dacă interesul național este pus înaintea oricărui interes particular.

Mentalitățile au evoluat și românii au arătat că perseverența, un parcurs profesional echilibrat, buna creștere, răbdarea și lipsa de aroganță încă sunt apreciate și „rentabile”. Problema fundamentală rămâne însă dacă PSD-ul va continua dialogul surzilor sau va alege să pună umărul la treabă și să nu mai lupte contra poporului român.

„Alegerile prezidențiale, moment prielnic al unor noi concepte”

Recentele alegeri prezidențiale au marcat, cred eu, începutul unei noi etape în viața politică a României, un adevărat moment de cotitură în practicarea campaniilor electorale, prin trecerea de la faza structurilor politice ale formațiunilor politice la ceea ce am putea numi „armata electorală nevăzută”, deloc prezentă în cercetările sociologice.

Am văzut cu toții, pentru prima oară în istoria postdecembristă a României, cum un segment electoral, numit de unii „internauți”, fără să participe activ la viața politică a țării, fără să fie înregimentați politic, fără să-și facă simțită prezența în spațiul public al politicii, au hotărât soarta unui scrutin electoral, foarte puțin previzibilă, de altfel.

Clasa politică românească are multe, foarte multe de învățat din această răsturnare de situație, datorită acestui electorat nevăzut, prins în sondajele de opinie la capitolul „nehotărâți”. Afirm acest lucru numai pentru că, pentru majoritatea analiștilor politici afiliați unor curente politice sau nu, inversarea scorului electoral în cel de-al doilea tur de scrutin era catalogată ca imposibilă.

Ce a determinat această răsturnare de situație fără precedent este greu de spus acum, „la cald”, dar este clar pentru toată lumea că noua generație dorește să-și hotărască singură viitorul, fapt care pe mine personal mă bucură.

Am sentimentul că tânăra generație a înțeles foarte bine ce înseamnă atitudinea civică responsabilă și a ținut să dea un avertisment serios clasei politice, să renunțe la minciună, la fățărnicie, la manipulare în masă, la corupție și la ipocrizie. Sunt convins că actuala clasă politică românească avea nevoie de această lecție, are multă nevoie de un nou început în abordarea subiectelor (temelor) de interes public.

Nu o să știm niciodată sigur dacă „internauții” au votat pentru Klaus Iohannis sau împotriva lui Victor Ponta sau a PSD-ului, dar dacă noi, politicienii activi, nu vom reuși să remarcăm „strigătul societății civile” exprimat prin vot la 16 noiembrie 2014 înseamnă că avem serioase probleme de percepție a ceea ce frământă, în mod real, societatea românească.

„Declarație politică dedicată Zilei Naționale a României” Ziua de 1 Decembrie 1918 reprezintă o pagină importantă a istoriei României, o dată providențială pentru soarta românilor, dar și un simbol al împlinirii dorinței de libertate și unitate a poporului român.

La 27 martie, Basarabia revenea patriei-mamă, la 28 noiembrie era rândul Bucovinei, pentru ca, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, să se realizeze unul dintre visele seculare ale națiunii române, desăvârșirea statului național unitar român, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului național, anul încununării victorioase a lungului șir de lupte și sacrificii umane pentru făurirea României Mari. Marea Unire a însemnat un moment decisiv în procesul de dezvoltare și emancipare a statului român și a deschis calea unor mari reforme structurale. Unirea tuturor românilor a avut un puternic caracter democratic, fiind rezultatul voinței întregului popor, a tuturor claselor sociale și a tuturor forțelor politice.

De Ziua Națională se impune să rememorăm cu prețuire și respect glorioasele fapte de vitejie ale eroilor neamului, spiritul de dăruire și sacrificiu pentru împlinirea unui ideal viu: formarea statului național unitar, având la bază unitatea de neam, limbă și cultură.

Doresc să îi îndemn pe toți românii să fie solidari, pentru că o națiune unită reprezintă fundația unui stat puternic și, fără implicarea activă a cetățenilor în societate, nu putem avea o Românie demnă și prosperă.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, le transmit un sincer și călduros „La mulți ani!” tuturor românilor din țară și de peste hotare.

La mulți ani, România!

„Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități”

Data de 3 decembrie marchează, în fiecare an, Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Tema acestui an a Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități este „Realizări și direcții de dezvoltare ale mileniului: responsabilizarea persoanelor cu handicap și a comunităților lor din întreaga lume”. Am încercat mereu să aduc în fața colegilor parlamentari probleme ale persoanelor cu nevoi speciale. Am depus chiar o inițiativă, care speram să ne „unească” și să vedem că, indiferent de apartenența politică, putem face „un lucru bine făcut” pentru persoanele cu dizabilități. Proiectul de lege propune creșterea accesului la programe educaționale formale și nonformale a copiilor cu cerințe educaționale speciale aflați în abandon și risc de abandon școlar, în vederea integrării lor socioprofesionale.

Inițiativa legislativă, depusă în aprilie 2013, vine ca urmare a propunerilor rezultate din acțiunile proiectului european Cerințe Educaționale Speciale pentru Toți – CESPeT, derulat în perioada 1 august 2010 – 31 iulie 2013 de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, în parteneriat cu VIA University College, Danemarca și inspectoratele școlare județene Botoșani, Brăila, Iași, Maramureș, Mureș și Vaslui.

Din păcate, nu am reușit să-mi conving colegii că inițiativa mea este necesară. Paradoxal, au fost împotrivă și colegii care au votat în comisie pozitiv. Semnul făcut de liderul de grup este, se pare, mai important decât conștiința proprie. Observ cu tristețe că atunci când faci parte dintr-un partid de opoziție, inițiativele nu trec de plenul Camerei Deputaților, chiar dacă ele sunt în folosul cetățenilor, iar cetățenii nu au culoare politică, au doar nevoi și așteptări de la noi, parlamentarii, în rezolvarea problemelor lor.

Regret că nu pot aduce astăzi, de Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, o rază de bucurie celor cu nevoi speciale.

„S-au împlinit 96 de ani de la Marea Unire”

Împreună cu toți concetățenii noștri am sărbătorit pe 1 Decembrie anul acesta 96 de ani de la ceea ce, pe bună dreptate, este numit Marea Unire din 1918.

1 Decembrie este Ziua Națională a României. Ea a fost adoptată prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990 și prevăzută de Constituția din 1991, precum și de Constituția în vigoare, în prezent.

Când citești documentele și mărturiile celor care au realizat Unirea tuturor românilor, acest important eveniment din istoria noastră, nu poți să nu fii marcat de un adânc sentiment de măreție, de admirație și de recunoștință pentru toți cei care au contribuit și au participat la înfăptuirea Marii noastre Uniri.

Câteva dintre aceste gânduri și sentimente doresc și eu să vă mărturisesc prin intermediul acestei declarații.

Cu bucurie, cu entuziasm și cu o imensă speranță a fost convocată Marea Adunare Națională de la Alba Iulia pentru data de 1 decembrie 1918. Sunt acțiunea și data considerate decisive pentru „unitatea națională a tuturor românilor”.

Toate apelurile au subliniat importanța istorică a actului ce urma să se decidă la Alba Iulia: „Veniți cu miile, cu zecile de mii – se scria în apelul Consiliului Național din Blaj. E ziua când se va hotărî asupra sorții noastre pentru o veșnicie. Veniți și jurați că nedespărțiți vom fi și uniți rămânem de aici înainte cu frații noștri de pe cuprinsul pământului românesc, sub una și nedespărțită cârmuire.”

Aceste apeluri au fost lansate deoarece reprezentanții Ungariei la tratativele cu Consiliul Național Român Central insistau ca Transilvania să rămână în componența Ungariei. La aceste insistențe a răspuns ferm marele înaintaș Vasile Goldiș, atunci când a declarat, citez: „Națiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independență de stat

și nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii.” Iar în Manifestul de convocare a Marii Adunări Naționale se invoca: „În numele dreptății eterne și al principiului liberei dispozițiuni a națiunilor (...), națiunea română din Ungaria și Transilvania are să-și spună cuvântul său hotărâtor asupra sorții sale și acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă.”

„Nevoia vitală ca Parlamentul să recâștige încrederea românilor”

Ni se reproșează adesea, parlamentarilor, că avem privilegii, că ținem cu dinții de ele și că ne votăm legi favorabile. Este o etichetare nedreaptă pentru mulți dintre colegii parlamentari. Și legea este foarte clară: simplii parlamentari pot fi urmăriți penal fără niciun fel de aviz din partea Camerei din care fac parte. Acesta este necesar doar în trei situații: percheziția, reținerea și arestarea unui deputat sau senator.

În schimb, trebuie să recunoaștem că românii au dreptate în cazul miniștrilor în funcție sau al foștilor miniștri, care sunt și parlamentari. Aceștia beneficiază de un regim special al imunității. Ei pot fi cercetați doar dacă există acordul Parlamentului. Consider că acest lucru ar trebui să înceteze. Cu siguranță, un ministru care nu este și parlamentar ar fi mult mai atent la ce semnează. Nu știu de ce niciun partid din România nu a încercat să schimbe ceva, astfel încât să restructurăm sistemul, iar românii să simtă că aleșii lor chiar lucrează în serviciul poporului.

Suntem membri ai Uniunii Europene încă din anul 2007. Au trecut peste 7 ani și nu am avut, se pare, curiozitatea să vedem cum funcționează organismele europene.

De exemplu, membrii Parlamentului European nu pot fi și comisari europeni. Sigur că există diferențe între ceea ce înseamnă Parlamentul României și cel european, dar, să fim sinceri, poate un ministru să își facă bine munca în Executiv și în Legislativ în același timp? Știm cu toții răspunsul. Prevederile Uniunii Europene sunt extrem de clare:

„Funcția de deputat în Parlamentul European este incompatibilă cu cea de membru al guvernului unui stat membru, membru al comisiei, judecător, avocat general sau grefier al Curții de Justiție, membru al Curții de Conturi, membru al Comitetului Economic și Social, membru al comitetelor sau al organismelor create în conformitate cu tratatele comunitare, în scopul gestionării fondurilor Uniunii sau al desfășurării unei sarcini administrative directe permanente, membru al Consiliului de administrație, al Comitetului de direcție sau angajat al Băncii Europene de Investiții și funcționar sau agent activ al instituțiilor Uniunii Europene sau al organismelor specializate atașate acestora. Au fost adăugate incompatibilități suplimentare în 1997 (membru al Comitetului Regiunilor) și în 2002 (membru al Tribunalului de Primă Instanță – numit în prezent Tribunalul –, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, Ombudsmanul Uniunii Europene și, în special, membru al unui parlament național).”

„La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!” Întreaga Românie a purtat haine de sărbătoare în acest început de săptămână. Ne-am bucurat cu toții de ziua de 1 Decembrie, ziua Marii Uniri a tuturor românilor.

Nu putem să vorbim de acest eveniment fără să aducem aminte de contextul istoric. Acum 96 de ani, popoarele din Austro-Ungaria și-au proclamat dreptul la autodeterminare, după un război sfâșietor. Acest elan a făcut posibil ca, după capitularea Germaniei pe frontul de vest, românii din Transilvania să adopte Rezoluția Națională de la Alba Iulia pe 1 decembrie și să decreteze unirea cu România.

Descrierea mobilizării de atunci este de-a dreptul impresionantă. Oamenii soseau din toate regiunile țărilor române cu trenul, cu căruțele, călare sau pe jos, îmbrăcați în straie de sărbătoare și purtând steaguri tricolore. Cronicile estimează că au fost prezenți în jur de 100.000 de oameni la acest mare moment din istoria noastră națională. Atunci românii au proclamat înfăptuirea unității naționale, ca un triumf al libertății românești. Această libertate este o valoare fără de preț la care, după cum am văzut pe 16 noiembrie, românii din toate colțurile lumii nu au renunțat.

Cred că acest 1 decembrie a purtat pentru noi o încărcătură mai specială. De acest 1 decembrie românii au sărbătorit victoria țării împotriva lipsei de respect, a ignoranței și a nepăsării. Aceste vicii colective ale clasei politice și-au găsit în sfârșit leacul. De data aceasta, românii din afara țării s-au putut bucura împreună de reușita lor istorică de pe 16 noiembrie, când Klaus Iohannis a ieșit învingător detașat la alegerile prezidențiale. Speranța românilor a renăscut. Este timpul ca noi, politicienii, să ne mobilizăm toate eforturile pentru a ne reconstrui țara pe alți piloni: dreptate, prosperitate, respect. E timpul să ne apucăm serios de treabă, așa cum a spus și președintele ales al românilor. Respingerea definitivă a Legii amnistiei și grațierii a fost un prim semn de însănătoșire a clasei politice. Mai avem însă mult de parcurs în calea spre această reconstrucție. Depinde de noi toți dacă vom reuși. Politicienii trebuie să înțeleagă că oamenii îi aleg pentru a gestiona resursele în beneficiul tuturor, nu în beneficiul individual. Iar atunci când românii vor fi mulțumiți și noi, politicienii, vom trăi cu adevărat acel sentiment înălțător de a ne fi servit țara, așa cum au făcut-o înaintașii noștri în 1918. Sper ca în 2018, când vom aniversa 100 de ani de la Marea Unire, România să fie cât mai aproape de țara pe care ne-o dorim cu toții.

„Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități – 3 decembrie”

Din 1992, Organizația Națiunilor Unite a proclamat ziua de 3 decembrie ca Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Această zi promovează înțelegerea problemelor legate de handicap, susținerea drepturilor și calitatea vieții persoanelor cu dizabilități și, nu în ultimul rând, promovarea discriminării.

Conform statisticilor UE, în spațiul comunitar, circa 10% din cetățeni suferă de o formă de dizabilitate permanentă, însă doar 5,5% primesc o formă de ajutor social. În România, există aproximativ 700.000 de persoane cu dizabilități, adică un procent de 3,5% din totalul populației, din care 20.000 sunt instituționalizate, iar 30.000 sunt angajate cu forme legale, mult sub media europeană. În România, studiile arată că 80% din persoanele cu dizabilități trăiesc la limita subzistenței, adică orice formă de dizabilitate are drept consecință condamnarea la sărăcie. În această declarație dorim să subliniem două aspecte importante, mai ales pentru România, în ceea ce privește statisticile sumbre de mai sus: integrarea socială și integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități.

Uniunea Europeană încearcă implementarea unei politici sociale pe baza unei strategii care vizează anul 2020, prin care persoanele cu dizabilități constituie o prioritate pentru state, prin măsuri adecvate și stimulente pe termen lung. Integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități înseamnă o incluziune socială activă, care va înlocui măsurile de asistență pasivă, care în țara noastră nu pot fi, oricum, îndestulătoare. Alte consecințe ale măsurilor pasive sunt izolarea și o stigmă socială cu care persoanele cu dizabilități s-au tot confruntat în ultimii 10 ani, în special din partea adepților de tăieri bugetare.

În efortul de integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii credem că trebuie accentuate două direcții. În primul rând, stimularea angajatorilor care oferă locuri de muncă pentru aceste persoane. În acest fel, Guvernul implementează deja o serie de măsuri care reflectă, de regulă, scutiri de taxe și credem că, în viitor, acestea trebuie îmbunătățite. Legislația europeană la care am aderat și noi prevede că orice angajator cu peste 50 de angajați are obligația de a oferi minimum 4% din locuri către persoane cu handicap. În România însă, tot printr-o portiță legală, mulți angajatori aleg să eludeze această obligație prin plata unei sume de bani la bugetul de stat.

„La mulți ani, România! Te iubesc și îți doresc din suflet eternitatea!”

Doresc să marchez minunata zi de 1 decembrie și cei 96 de ani care s-au scurs de la momentul Unirii prin declarația mea. Sărbătoarea noastră națională este un moment definitoriu, motiv pentru care și urările și cugetările mele sper eu că vor fi pe măsura acestei aniversări.

„Scumpă țară românească, Cuib în care ne-am născut, Câmp pe care s-a văzut Vitejia strămoșească, Scumpă țară românească, Te salut!

Și-a mea frunte ți se-nchină Ca-naintea unui sfânt, Căci, deși copil eu sunt, Inima de dor mi-e plină. Să te văd mereu regină Pe pământ.

Să ai viață de vecie, Să sporească-al tău popor;

Sub stindardul tricolor Să nu vezi decât frăție, Și-atunci, dac-o fi să fie,

Pot să mor!” – scria marele poet George Coșbuc, dorindu-și să ne intre în suflete și nouă, tuturor urmașilor săi din acest neam, românismul său pur.

Nu vreau să vă țin lecții de istorie astăzi, însă rememorarea trecutului poate constitui un exemplu pentru toți românii și, în special, pentru noi, politicienii.

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului național. Este anul încununării victorioase a lungului șir de lupte și de sacrificii umane și materiale pentru constituirea statului național unitar. Momentele memorabile de la 1918 au demonstrat că sacrificiile soldaților români în Primul Război Mondial nu au fost zadarnice. Clipa de vis realizată de Mihai Viteazul la 1600 va constitui suportul lui 1 decembrie 1918, devenind cea mai spectaculoasă realizare a acestui popor. „În această zi – scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l așteptăm de veacuri, pentru care am trăit întreaga noastră viață națională, pentru care am muncit și am scris, am luptat și am gândit. A sosit ceasul în care cerem și noi lumii dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da nimănui ca robi rodul ostenelilor noastre.”

Cu alte cuvinte, nu Primul Război Mondial a creat România Mare. Beligeranța a constituit doar ocazia. România a intrat în conflictul internațional pentru eliberarea provinciilor înstrăinate și pentru întregirea țării. Idealul Unirii a fost confirmat prin eforturi, jertfe și eroism pe câmpurile de luptă din Transilvania și Dobrogea, de pe Valea Jiului și Argeș, ca și pe cele de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Nu doar o victorie armată a susținut baza statului național român, ci actul de decizie a națiunii române. Jertfele românilor din anii 1916 și 1917 au fost compensate de succesul idealului național, în contextul extincției autocrației țariste, succedată de instaurarea regimului comunist și a disoluției monarhiei austro-ungare, cât și al afirmării dreptului popoarelor la autodeterminare, pe baza criteriului naționalităților.

„Parcursul european al Republicii Moldova – întoarcerea la normalitate”

Acordul de asociere semnat la data de 27 iunie 2014 la Bruxelles între Uniunea Europeană și Republica Moldova reprezintă o formă concretă de cooperare politică și economică, fiind un instrument creat pentru țările din Parteneriatul estic, aflate în anticamera aderării și a accederii la statutul de țară candidată în procesul de aderare la UE.

Semnarea Acordului de asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană a reprezentat, fără îndoială, un act de importanță istorică. Este o confirmare a parcursului ireproșabil al Republicii Moldova, dar și o încununare a eforturilor diplomatice asidue depuse de România în ultimii 10 ani de zile.

În primul și în primul rând însă este meritul cetățenilor din Republica Moldova, care au rezistat tuturor presiunilor și au ales calea europeană. Republica Moldova s-a angajat pe un traseu european ferm, însă nu ferit de riscuri. Semnarea Acordului de asociere cu UE, obținerea unui grad crescut de securitate economică, energetică, integrarea cât mai aprofundată în mecanismele de cooperare ale Uniunii Europene sunt etape esențiale pentru finalizarea cu succes a acestui proces.

România consideră că reintegrarea europeană a Republicii Moldova este o reparație istorică atât pentru cetățenii moldoveni, cât și pentru o Europă prea mult timp lipsită de componentele și valorile ei estice. Republica Moldova este „povestea de succes” a Parteneriatului estic și a politicii de vecinătate a UE, pentru că a strâns din dinți și și-a respectat cu orice preț angajamentele în fața UE. Vocația europeană a Republicii Moldova, precum și dorința de a merge mai departe pe drumul integrării europene reprezintă expresia voinței proprii și a unui sprijin din partea cetățenilor în acest sens.

Alegerile legislative care au avut loc în data de 30 noiembrie 2014 în Republica Moldova reprezintă un moment istoric care marchează consolidarea parcursului ireversibil spre Europa al Republicii Moldova și continuarea reformelor democratice. Rezultatul alegerilor legislative confirmă faptul că toate eforturile depuse de Guvernul proeuropean, dar și de Uniunea Europeană, inclusiv eforturile intense ale României în această direcție strategică nu au fost în zadar. Pentru România, aflată la frontiera cu UE și NATO, votul proeuropean al cetățenilor din Republica Moldova reprezintă rezolvarea unei probleme de securitate națională.

„Semnificațiile Marii Uniri după 96 de ani”

„Moldova, Transilvania, Muntenia nu există pe fața pământului; există o singură Românie; există un singur corp și un singur suflet, în care toți nervii și toate suspinele vibrează unul către altul.” Astfel definea, extrem de sugestiv, Bogdan Petriceicu Hasdeu momentul maxim al istoriei noastre, cel al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia.

La 96 de ani de atunci, aceste cuvinte au și astăzi semnificații de profundă actualitate. Este momentul în care românii de pretutindeni, fiecare dintre noi, trebuie să ne amintim sensul Marii Uniri, acela de putere, unitate, credință, patriotism. Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie să fim mândri de noi, mândri de apropiații noștri, mândri că suntem români, mândri de România. Trebuie să „dăm dovezi la lume” că suntem un popor care știe să-și cinstească înaintașii, dar care, în același timp, este preocupat de soarta generațiilor viitoare. De la oamenii simpli la cei care administrează bunul mers al țării suntem datori cu toții să acționăm cu responsabilitate în fiecare zi, pentru ca România de mâine să fie aceea pe care și-au dorit-o strămoșii noștri: unită, prosperă, fericită. Ne stă în putere să reușim!

Locuitorilor din Colegiul meu parlamentar, din zona Sighetu Marmației, Maramureșul istoric, dar și din Transcarpatia ucraineană, le doresc multă sănătate, putere de muncă, noroc și împlinirea tuturor dorințelor.

La mulți ani, dragi maramureșeni!

La mulți ani, români de pretutindeni! La mulți ani, România!

În intervenția mea doresc să vă rețin atenția cu privire la cel mai important subiect din aceste zile, și anume victoria partidelor proeuropene din Republica Moldova.

Așa cum s-a aflat deja, alegerile din Republica Moldova desfășurate duminică au dat o nouă majoritate proeuropeană. Acest lucru este o veste nemaipomenită, dacă ne gândim că sondajele de opinie și previziunile analiștilor lăsau în urmă o situație îngrijorătoare, în care partidele proeuropene nu ar fi reușit să obțină un minim de 51 de mandate pentru formarea unei largi coaliții de centru-dreapta. Victoria din Republica Moldova este cu atât mai surprinzătoare și plină de semnificații cu cât, în urma conflictului din Ucraina, mulți dintre românii de peste Prut aproape că își pierduseră speranța că UE și România mai pot influența, prin garanții ferme de securitate și economice, suveranitatea țării și drumul său european. În fond, ceea ce s-a întâmplat duminică la Chișinău este aproape un miracol, având în vedere starea economică de peste Prut și sumele uriașe pe care Moscova le-a direcționat în ultimele luni pentru a susține o propagandă teribilă legată de apropierea țării de Federația Rusă, afilierea la noua Uniune Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, precum și pentru denunțarea Acordului de asociere cu UE.

Românii de peste Prut au putut vedea totuși, în ultimele luni, câteva evoluții care au contat semnificativ în ecuația votului și în încrederea față de singura opțiune geostrategică a Moldovei: continuarea reformelor și a eforturilor pentru a începe cu adevărat procesul de integrare europeană. Astfel, implicarea violentă a Federației Ruse în conflictul din Ucraina, votul Parlamentului European pentru Acordul de asociere la UE, ridicarea regimului de vize și, nu în ultimul rând, rezultatul votului din România din 16 noiembrie, toate acestea au influențat masiv alegerile din Republica Moldova.

În următoarele săptămâni, PLDM, PDM și PL, care numără în total 55 de mandate, față de 46 ale forțelor proruse, vor fi în fața unui nou test de maturitate politică: formarea unui guvern, asumarea unui program de guvernare și implementarea unor reforme urgente și structurale pentru Republica Moldova. Nu va fi un lucru ușor, dacă luăm în considerare anunțatul referendum susținut pentru 2015 de partidele cu viziuni proruse, plebiscit care ar urma să decidă, într-o formă instituțională, parcursul Moldovei: continuarea Acordului de asociere cu UE (calea proeuropeană) sau aderarea Republicii la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan (calea prorusă).

„Domnule Ponta, după eșecul din 16 noiembrie, ați uitat să mai guvernați!”

În ultima vreme, mai ales după alegerile prezidențiale, asistăm cu toții la o diluare a actului de guvernare, care, din păcate, nu este concentrat pe identificarea de soluții la problemele reale ale societății românești.

Deși Guvernul Ponta trebuia să prezinte Parlamentului Proiectul bugetului de stat pentru anul 2015 încă din data de 15 noiembrie, nici până la acest moment nu avem un draft al acestui document extrem de important pentru România.

Acest Guvern nu are nici cea mai mică preocupare pentru a guverna eficient această țară, în schimb vedem o intensă activitate politică în cadrul principalului partid din arcul guvernamental – PSD, care nu aduce nimic bun românilor, ci doar spectacol media.

Miniștrii Guvernului Ponta au uitat că principala lor activitate trebuie să fie cea guvernamentală, iar cea de membru de partid trebuie trecută pe planul doi.

O simplă evaluare a activității miniștrilor Cabinetului Ponta în ultimele două săptămâni ne demonstrează că, la nivel de măsuri guvernamentale promovate prin acte normative, există o apatie totală.

Dacă în timpul campaniei electorale premierul Victor Ponta nu rata nicio ședință de guvern în care să anunțe luarea de măsuri de creștere salarială, zugrăvind în roz situația economică a României pentru anul 2015, acum s-a lăsat o tăcere grea dinspre Palatul Victoria în legătură cu toate aceste promisiuni.

Sub pretextul că se lucrează la buget pentru a fi prezentat delegației partenerilor financiari externi, sosiți în București încă de ieri, premierul Ponta își pregătește, de fapt, explicațiile publice pe care le va avea de dat românilor în cazul în care cele mai multe dintre promisiunile făcute nu vor putea fi onorate.

Dublul limbaj practicat până de curând de către Victor Ponta va fi devoalat. Acum, când se construiește bugetul, sub atenta supraveghere a experților Fondului Monetar Internațional și ai Comisiei Europene, va ieși la iveală adevărata față a guvernării PSD.

Constat cu îngrijorare că actualul Executiv și-a epuizat resursa de guvernare, dă semne de oboseală, iar lipsa de preocupare pentru treburile țării riscă să compromită dezvoltarea noastră ca țară și pune serios sub semnul întrebării bunăstarea mult așteptată de toți românii.

„Cifrele domnului Ponta VIII: 80 de zile fără manuale pentru elevii din clasele I și a II-a. Copiii, batjocoriți de incompetența instituțiilor și de lăcomia editurilor”

Este deja bine știut faptul că elevii din clasele I și a II-a au început școala fără manuale, din cauză că Guvernul condus de Victor Ponta nu a reușit să se adune și să îndeplinească procedurile cerute de lege, respectiv să finalizeze procedura de licitație pentru realizarea cărților școlare.

Iată că astăzi sunt 80 de zile de când aceștia învață după foi, fișe, planșe de lucru, pe care învățătorii, din bani proprii sau din banii părinților, le-au pregătit pentru a suplini lipsa manualelor, deoarece programa s-a schimbat și elevii nu au putut învăța nici după manuale vechi.

Din păcate, pentru această situație fără precedent nici ministrul și nici vreunul dintre oficialii de rang înalt nu și-au asumat responsabilitatea, deși premierul Victor Ponta a amenințat că va lua „măsuri fără niciun fel de ezitare” pentru a îndrepta aceste nereguli și greșeli.

Cred că suntem de acord cu toții că elevii acestei țări meritau ca, în prima zi de școală, să găsească pe bănci manuale noi. Era normal așa. Era frumos să fie așa, cum la fel de frumos, normal și civilizat ar fi ca educația acestei țări să fie prioritară pentru acest Guvern. Este evident însă că interesele financiare ale guvernanților, dar și ale editurilor au creat această situație fără precedent, în detrimentul copiilor acestei țări.

## Domnule Ponta,

Prin nepăsarea de care ați dat dovadă, ați pus începerea noului an școlar sub semnul incompetenței Guvernului pe care îl conduceți. Pentru prima dată în istoria recentă a României, acești copii sunt lipsiți de manuale tipărite, dar și de faimoasele tablete pe care o parte dintre ei ar fi putut avea manualele electronice.

Inexistența manualelor tipărite și a manualelor electronice este consecința faptului că grupul de afaceri clientelare al partidului pe care îl conduceți, care acționează în proximitatea Ministerului Educației, în complicitate cu înalți funcționari ai acestei instituții, se războiesc între ei pentru a accesa uriașe fonduri din bani publici, pe calea unor licitații trucate și apoi contestate. Corupția este motivul real al inexistenței manualelor tipărite și electronice.

„Colegiul «Traian Doda» din Caransebeș, un secol de existență”

100 de ani. A trecut un secol peste acest liceu, un secol de cultură și tradiție pe meleaguri bănățene. Iată că ideea pe care a avut-o generalul Traian Doda, idee pentru care a luptat până la sfârșit, aceea de a înființa un liceu în limba română în Caransebeș, materializată în 1914, s-a dovedit un succes. 100 de generații au trecut prin acest liceu, s-au format pentru viață și majoritatea au reușit să-și clădească un viitor de succes, datorat în mare parte colectivului didactic din acest liceu, care i-a modelat și îndrumat pe mai departe.

Pentru istoria oricărui oraș, o clădire-monument ce are o sută de ani este un lucru extrem de important. Iar dacă acea clădire, care a fost și a rămas de-a lungul timpului o stare de spirit, se numește Colegiul „Traian Doda” din Caransebeș, pot spune că deja vorbim despre un sanctuar în care se formează caractere, despre o cetate în care tinerii se pregătesc pentru a da piept cu viața.

Traian Doda, militar de carieră, general de armată, a fost ales deputat în Dieta de la Budapesta în șase legislaturi, între anii 1874 și 1887, în condițiile luptei naționale a românilor din Transilvania și Banat împotriva dualismului austro-ungar.

În calitatea sa de deputat în Parlamentul de la Budapesta, generalul Traian Doda începe o luptă susținută pentru înființarea la Caransebeș a unei școli cu predare în limba română, între anii 1876 și 1880. Bine-cunoscuta deviză „Pentru noi, prin noi înșine” a comitetului de inițiativă reflectă strădaniile sale și ale reprezentanților Comunității de Avere în acest sens. Încă din 1872, generalul Traian Doda, președintele Comunității de Avere, și membrii acesteia hotărăsc ca fondurile bănești să fie bine apărate și administrate. Aceste fonduri ale regimentului grăniceresc aparțineau românilor bănățeni din cele 94 de comune, care alcătuiau Comunitatea de Avere.

Intenția generalului era să întemeieze un liceu, prin contribuția comunelor proprietare la fondul de creștere și de cultură și la fondul grăniceresc de avere din fostul regiment confiniar româno-bănățean.

După 1904, fruntașii politici din zonă îmbrățișează ideea fondării unui liceu cu limba de predare maghiară. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice își dă aprobarea prin actul nr. 456 din 1906 și cere primăriei să purceadă, cu suma de 400.000 de coroane, la ridicarea edificiului. Între anii 1906 și 1913, au avut loc lungi și anevoioase dezbateri cu privire la fondurile bănești pentru construcția liceului între reprezentanții orașului și ai Comunității de Avere, pe de o parte, și Ministerul de Interne și Ministerul Instrucțiunii Publice de la Budapesta, pe de altă parte.

„Ziua Națională, mai importantă ca oricând”

Ziua de 1 decembrie este principala noastră sărbătoare națională, reprezentând un moment istoric atât de dorit de români, Marea Unire, care este, în același timp, și rezultatul unor acțiuni marcate de 3 cuvinte: patriotism, sacrificiu și credință. Acesta este momentul în care armata română a refuzat predarea sa trupelor inamice, copleșitor mai numeroase și mai dotate, moment în care diferența a fost făcută de un sentiment atât de puternic, și anume dragostea de țară a ostașilor români, un sentiment chiar mai presus decât propriile lor vieți. Astfel, armata română a speculat un moment ce ne putea trimite în adâncul negru al istoriei, având ca rezultat dispariția noastră ca națiune, și anume momentul în care, proaspăt ieșită de sub neutralitate, România, prin armata sa, abandonată în mare parte de principalul aliat, armata rusă, reușește să oprească înaintarea inamicilor prin cele trei puncte-cheie în care aceștia își aveau dispusă impresionanta Armată a 9-a: Mărăști, Mărășești și Oituz. Acest moment extrem de important în istoria noastră a fost precursorul punctului culminant în care, mânați de o încredere absorbită din victoriile din Primul Război Mondial, românii, reprezentați de un guvern liberal condus de Ionel Brătianu, împreună cu diverse personalități importante, precum Vasile Goldiș, Iuliu Maniu sau episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, au reușit să proclame independența față de Imperiul Austro-Ungar și să înfăptuiască Marea Unire, marcată de Proclamația de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Făcând o scurtă trecere istorică în revistă pentru reîmprospătarea memoriei, consider că astăzi, la 96 de ani de la momentul cel mai important al istoriei noastre recente, trebuie să realizăm că drumul nostru spre democrația adevărată a fost pavat cu generații de sacrificiu, chiar cel suprem, și anume viața, timp de decenii la rând, atingând cote inimaginabile în perioada celor două războaie mondiale, dar și a comunismului, și conducându-ne ulterior, de la perioada de confuzie, dar și de educare postcomunistă, până în zilele noastre, moment în care ni s-a predat ștafeta pentru a duce țara la nivelul următor, un nivel al civilizației, al modernismului și al bunului-simț. Avem datoria să simțim cu toții acest moment unic în care emoția înfăptuirii statului în care ne regăsim astăzi este una puternică și vie, dată fiind și mișcarea de forță a tuturor românilor cu ocazia evenimentului

„Decembrie 1918–2014”

1 decembrie este ziua când s-a împlinit un întreg program stabilit de revoluționarii de la 1848, este sărbătoarea unității naționale. România modernă are rădăcina principală în momentul 1 Decembrie 1918. Prin forța împrejurărilor, unirea a creat o Românie victorioasă, pe care ne place să ne-o imaginăm frecvent, în care ne punem toate speranțele și iluziile noastre. Această victorie a României lui 1918 este meritul întregii societăți, al școlii, diplomației, administrației, clasei politice etc., așa cum remarca și istoricul Florin Constantiniu: „Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid. Este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit.”

La 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia era constituită din 1.228 de delegați oficiali din cele 27 de comitate românești, episcopii, delegații consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului SocialDemocrat Român, ai organizațiilor militare, ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele, toate ramurile de activitate erau reprezentate. Cu sprijinul a peste 100.000 de români din Ardeal și Banat, s-a adoptat o rezoluție prin care s-a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România. Momentul creării României Mari se situează în continuarea acțiunilor unioniste ale românilor din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15/28 noiembrie 1918).

Marea Adunare de la Alba Iulia proclamă dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre, autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplina libertate națională pentru națiunile conlocuitoare, libertatea confesională, un regim democratic pe toate palierele vieții publice, reforma agrară radicală, legislația de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea Națională îi salută pe frații din Bucovina, scăpați de asuprirea monarhiei austro-ungare, și celelalte națiuni eliberate (cehoslovacă, polonă, ruteană, austro-germană), dorește dreptate și libertate atât pentru națiunile mari, cât și pentru cele mici și eliminarea războiului ca mijloc de reglementare a raporturilor internaționale, se închină înaintea bravilor români care și-au vărsat sângele în luptele pentru libertatea și unitatea națiunii române și transmite mulțumirea și admirația tuturor puterilor aliate, care au făcut posibilă eliberarea popoarelor asuprite din ghearele barbariei.

Traseismul politic este o meteahnă frecventă a politicienilor români. Temelia lui se află în însăși Constituția României, care a adoptat doctrina asupra suveranității a lui Montesquieu, ce atribuie suveranitatea poporului tratat ca națiune.

În acest caz, suveranitatea aparține corpului politic al națiunii ca întreg, iar una dintre caracteristicile sale este indivizibilitatea. Parlamentarul va fi mandatar al întregii națiuni și nu răspunde cu titlu individual în fața celor ce l-au ales.

Cealaltă variantă îi aparține lui Jean Jacques Rousseau și derivă din conceptul suveranității populare, expusă în „Contractul Social”. Conform acestuia, parlamentarul este reprezentantul unui grup specific de cetățeni, grupați într-o circumscripție electorală.

Fiecare dintre cele două teorii are plusuri și minusuri, însă eu îmi voi permite câteva observații asupra teoriei aplicate la noi.

Întâi de toate, trebuie reținut că națiunea nu este un grup amorf de indivizi identici, egali _de facto_ și întru toate, așa cum unii politicieni o consideră atunci când li se adresează românilor, și nu cetățenilor români.

Națiunea este formată din indivizi, fiecare cu inteligența, caracterul, instruirea și interesele sale personale. Apar deosebiri consistente în funcție de zona în care trăiește fiecare cetățean, de trecutul ei, de personalizarea economică, geografică și culturală. Ar fi absurd să pui semnul unei depline egalități între, să zicem, Iași și Vaslui. Fără supărare!

Cetățenii formează grupuri cu potențial electoral, formate, conștient sau nu, pe baza intereselor comune, date, în ordinea importanței pentru individ, de apartenența la același grup social, la aceeași unitate administrativ-teritorială și la aceeași națiune.

În ciuda teoriei lui Montesquieu, cetățeanul va vota mai degrabă un actor politic care-i promite, credibil, câștiguri personale ca membru al unui grup social sau/și local/regional, decât pe unul care tratează problemele doar la nivel macro, național.

Parlamentarii români sunt aleși conform unei legi electorale destul de încâlcite, dar care, într-o oarecare măsură, le creează obligația legăturii strânse cu circumscripția de unde și-au obținut voturile. Cine uită asta și se consideră „alesul poporului”, în loc de alesul

„Calculul accizelor – formula mascată a Guvernului Ponta de creștere a fiscalității în 2015!”

De la Marea Unire a românilor, la marea păcăleală a acestora! Așa se traduce mai nou sloganul domnului Victor Ponta, prim-ministru al României, care, înfrânt în alegerile prezidențiale din 16 noiembrie, este obligat să pună în practică promisiunile făcute pe bandă rulantă și fără acoperire în campania electorală. Iar minciunile domnului Ponta încep să se devoaleze treptat, una câte una.

Astfel, Victor Ponta s-a angajat public că nu va crește taxele și impozitele în 2015. Nu direct, pentru că indirect i-a trasat sarcină ministrului finanțelor publice, Ioana Petrescu, să inventeze o altă modalitate de calcul al accizelor care să aducă mai mulți bani la buget, bineînțeles, tot din buzunarele investitorilor și ale cetățenilor.

Noua formulă de calcul are la bază un curs de 4,73 lei/euro, inexistent pe piața bancară din România, umflând în continuare valoarea accizelor. Mai mult, potrivit OUG nr. 102/2013, stabilirea accizelor pentru anul următor se face în funcție de cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la data de 1 octombrie a anului precedent, la care se adaugă rata inflației. Potrivit acestei prevederi, cursul de schimb pentru plata accizelor în 2015 trebuia să fie 4,52 lei/ euro, și nu 4,73 lei/euro, cât au calculat specialiștii de la finanțe. Este pentru al doilea an consecutiv când Guvernul Ponta ignoră această prevedere legală, care va fi suspendată și de această dată printr-o ordonanță, a cărei urgență va fi găsirea surselor suplimentare de venituri pentru acoperirea pomenilor electorale ale domnului Ponta.

Numai că, domnule Ponta, această modalitate de calcul al accizelor este o formulă mascată de creștere a fiscalității în 2015, la care recurgeți pentru a achita factura promisiunilor electorale tot pe spinarea cetățenilor.

Menținerea unui curs fictiv de calcul pentru accize eludează legea. Respectarea legii a devenit facultativă pentru Guvernul Ponta, așa cum ne-a demonstrat și prin neprezentarea Proiectului Legii bugetului de stat în Parlament în termenul legal de 15 noiembrie. Ce promite Victor Ponta cu o mână are grijă să ia cu cealaltă, dovedind că rămâne adeptul dublului limbaj și al dublei măsuri, chiar dacă a fost taxat la vot pentru atitudinea sa duplicitară.

„De ce trebuie demisă Ioana Petrescu?”

Constatăm astăzi cu îngrijorare că România nu are încă un buget pentru anul 2015 și că toate termenele legale au fost depășite.

Am fi putut presupune că cine se pregătește la universități occidentale înțelege că politica se face cu responsabilitate și cu fața permanent către cetățeni și că respectarea legii nu este nici opțională și nici negociabilă.

Este regretabil că doamna ministru Petrescu, deși tânără, a preferat să ducă mai departe practicile vechi din trecut și același fel păgubos de a face politică, în disprețul legii și al cetățenilor. Din păcate, nici dânsa și nici Guvernul nu dau semne că au înțeles cu adevărat semnificația votului din 16 noiembrie și continuă să se comporte exact ca și până acum.

Doamna Ioana Petrescu trebuie urgent demisă, fiind tot mai evident că nici nu trebuia numită, pentru că:

– ministrul finanțelor publice a încălcat legea prin nerespectarea termenului de înaintare a proiectului de buget pentru anul 2015 către Guvern și pentru care este direct răspunzătoare;

– nu a publicat pe site-ul ministerului proiectul de buget, potrivit cerințelor de transparență decizională, cu minimum 10 zile înainte de transmitere către Guvern, o altă nerespectare a legii, ceea ce ne întărește convingerea că bugetul nu a fost întocmit la timp și că se însăilează în ultimele zile;

– calcularea accizelor în 2015 se va face la un curs arbitrar, pentru că tot ministrul finanțelor nu a respectat legislația privind adoptarea cursului de schimb potrivit legii, prejudiciind activitatea entităților economice și, mai grav, buzunarele cetățenilor;

– timp de aproape un an nu a făcut nimic pentru reașezarea redevențelor, spunându-ne că este nevoie la anul de dezbateri. Deși nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, având la dispoziție circa un an, ministrul finanțelor publice nu pare deloc interesat de faptul că România va pierde bani la buget din cauza inactivității sau a unor interese pe care nu le cunoaștem, poate chiar a incompetenței ori a servilismului față de șeful Domniei Sale.

Am vrut să subliniez numai patru argumente legate de proiectul de buget pe anul 2015 pentru care ministrul finanțelor publice trebuie demis imediat. Încălcarea legii nu poate fi trecută cu vederea, iar doamna Petrescu trebuie

„Istoria se repetă”

Ca membru al Uniunii Europene, România beneficiază de sprijin financiar prin finanțări nerambursabile. S-a încheiat deja prima perioadă de finanțare, 2007–2013, dar din cauza utilizării acestor fonduri în procent foarte mic, de doar 37,8%, România a beneficiat de o extindere a perioadei în care se pot atrage acești bani, de la 2013 la 2015, discutându-se în prezent chiar posibilitatea prelungirii cu încă un an a acestui termen, în scopul creșterii gradului de absorbție.

Deși Guvernul a declarat că are ca obiective majore pentru anii următori atragerea unui procent cât mai mare a fondurilor existente până la sfârșitului lui 2015, „recuperând întârzierile acumulate în trecut”, precum și negocierea și implementarea „mult mai bine” a fondurilor aferente perioadei viitoare de programare (2014–2020), „învățând din lecțiile trecutului”, am intrat deja în a doua perioadă de finanțare, 2014–2020, și, deși suntem la sfârșitul primului an din această perioadă, încă nu au fost lansate apeluri de proiecte, iar prioritățile de dezvoltare sunt încă neclare.

Nu știu care este explicația acestei întârzieri și de ce nu se accelerează procesul pentru a nu rata o parte semnificativă din aceste resurse disponibile pentru România. Este inadmisibil, ca din cauza nepăsării sau incompetenței unor funcționari care ar trebui să conceapă aceste ghiduri, să nu putem beneficia pe deplin de banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană. E foarte posibil ca de data asta să nu mai beneficiem de o perioadă de grație, de extinderea perioadei de implementare și atunci ar fi cu atât mai gravă întârzierea.

Pe de altă parte, sper ca aceste ghiduri să fie întocmite de specialiști care și-au însușit observațiile Uniunii Europene și care cunosc realitățile economice cu care se confruntă firmele, organizațiile neguvernamentale și autoritățile publice.

Sincer, mă îndoiesc de acest lucru, fapt demonstrat de experiențele negative pe care le au majoritatea celor care au implementat în ultimii ani astfel de proiecte. Prea adesea, aplicanții și beneficiarii de finanțări nerambursabile sunt priviți cu suspiciune de funcționarii care le verifică documentația și le refuză părți substanțiale din cererile de finanțare sau rambursare, pentru simplul motiv că nu înțeleg anumite lucruri și, în loc să recunoască și să se informeze, preferă să taie, că „precis e ceva necurat la mijloc”.

Ziua de 1 decembrie mi-a prilejuit, în acest an, două motive de bucurie. Unul dintre acestea este sărbătoarea Zilei Naționale, pe care o trăiesc în fiecare an cu dăruire și respect pentru toți românii, indiferent de locul în care aceștia trăiesc. Al doilea lucru este aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare din Republica Moldova, care au relevat orientarea predominant proeuropeană a cetățenilor moldoveni.

Duminică, 30 noiembrie, cetățenii moldoveni au arătat lumii ceea ce au arătat cetățenii români pe 16 noiembrie: că au curajul, determinarea și resursele necesare pentru a face Europa mândră că pe unii îi are drept cetățeni ai săi, iar pe alții îi va avea drept cetățeni în viitorul nu foarte îndepărtat.

În ultimii 25 de ani au fost momente în care am stat cu răsuflarea tăiată ascultând știrile de peste Prut, care nu prevesteau nimic bun. Evenimentele petrecute în astfel de momente au făcut ca distanța geopolitică și decalajul economic față de România să se adâncească. Cu răsuflarea tăiată am urmărit știrile din perioada premergătoare acestor alegeri, când acțiunile de propagandă rusească s-au întețit îngrijorător. Presiunea enormă venită dinspre Moscova a încercat să creeze în societatea moldovenească un curent de opinie conform căruia Moldova e mai aproape de Federația Rusă și Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan decât de România și Uniunea Europeană.

De asemenea, evoluția nefastă a conflictului din Ucraina plana îngrijorător asupra cursului evenimentelor din Republica Moldova. Dar iată că, așa cum ne-am bucurat la București, pe 16 noiembrie, ne-am bucurat și la Chișinău, două săptămâni mai târziu, pe 30 noiembrie. Un lucru esențial pentru evoluția Republicii Moldova este faptul că aprecierile pentru rezultatul alegerilor nu au venit, în mod izolat, doar din partea României, ci și din partea Uniunii

Europene, a Alianței Nord-Atlantice (NATO) și a Statelor Unite.

Uniunea Europeană „așteaptă acum cu nerăbdare atât formarea rapidă a unui guvern incluziv și responsabil, cât și o opoziție constructivă”, se afirmă într-un comunicat emis de Serviciul European pentru Acțiune Externă (SEAE), semnat de Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Federica Mogherini, și comisarul însărcinat cu politica de vecinătate și negocieri de aderare, Johannes Hahn. Cei doi oficiali adaugă: „Uniunea este pregătită să-și continue cooperarea apropiată cu Republica Moldova pe drumul către transparență, statul de drept și o economie de piață mai puternică.”

„De ziua Românei diaspora urează!”

Ca în fiecare an, elogiem ziua de 1 Decembrie în felurite moduri, împărțiți care încotro și încercând să ne regăsim patriotismul care rătăcește de 25 de ani undeva în democrația pe care o vom sărbători peste câteva săptămâni. Înainte de 1948, Ziua Națională a României se sărbătorea în data de 10 mai, o zi cu însemnătate dublă, fiind ziua în care principele Carol intrase în țară, precum și ziua ratificării Declarației de Independență a României față de Imperiul Otoman, în 1877. Odată cu instalarea regimului comunist, după forțarea abdicării de la tron a Regelui Mihai I, sărbătoarea națională a noii Republici Populare Române a fost declarată 23 august, drept comemorare a zilei în care Partidul Comunist Român ar fi doborât dictatura fascistă a lui Ion Antonescu și ar fi scos țara din războiul împotriva Uniunii Sovietice. După prăbușirea regimului comunist din România, prin Legea nr. 10/1990, promulgată de președintele Ion Iliescu, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca Zi Națională. An de an, de atunci, asistăm la diferite manifestații și demonstrații de patriotism care mai de care pline de grandoare.

Deși această sărbătoare semnifică puterea poporului român de a sta unit în fața tuturor intemperiilor vremurilor, anul acesta parcă ne găsește mai măcinați de frământări ca niciodată. Poate că de vină ar fi schimbarea de gardă de la palat sau poate faptul că rezultatul trecutelor alegeri încă mai sălășluiește în aer. Am văzut că și diaspora urează. Este important să începem toți să simțim ca o națiune unită, să se termine cu dezbinarea și să se pună capăt intereselor personale, să gândim într-o simțire pentru bunăstarea țării. Să încercăm să ne punem în slujba țării cunoștințele, inteligența, forța de muncă, astfel încât toți cei care au plecat din țară spre a se pune în slujba altor guverne să poată să se reîntoarcă aici. Trebuie să învățăm din istorie. Am citit recent cartea lui Dan Berindei „Politică externă și diplomați la începuturile României moderne”, unde mi s-a părut excepțional ce spunea Kogălniceanu în 1860: „Nu mă odihnesc decât cinci ceasuri din 24”, ca „să apăr autonomia țării ca o scumpă și neprescriptibilă moștenire”. Și a reușit!

„La mulți ani, România!”

Vă rog să-mi permiteți să adresez un sincer „La mulți ani!” tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, în țară sau în străinătate, în România sau în teritoriile care nu mai fac astăzi parte din România Mare, cu ocazia Zilei noastre Naționale, ziua unității tuturor românilor. 1 Decembrie este prilej de bucurie pentru toți românii și momentul în care ne aducem aminte cu cinstire de cei care au făcut posibilă Marea Unire.

„Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții!”, spunea cel mai mare istoric al neamului românesc, Nicolae Iorga. De aceea, cred cu putere că, ori de câte ori serbăm Ziua Națională a țării noastre, avem datoria de a spune copiilor noștri de ce serbăm această zi și cui trebuie să mulțumim astăzi pentru că românii trăiesc de aproape un secol împreună, fără a mai fi despărțiți de frontiere vremelnice și nedrepte.

1 decembrie 1918 este „pohta pohtită” de Mihai Viteazul și secole de-a rândul de frații români despărțiți de Carpați. 1 decembrie 1918 este doar momentul culminant al unei dorințe de nestăvilit a poporului român, exprimată vreme de secole. 1 decembrie 1918 nu este decât capătul unui drum lung și anevoios început în 1859 de către Alexandru Ioan Cuza, prin unirea vlahilor cu moldavii, continuat de către Regele Carol I, prin cucerirea independenței statului român la 1977 și modernizarea statului român, și care a culminat cu jertfele soldaților români în timpul Primului Război Mondial, sub domnia Regelui Ferdinand.

Nu pot să vă ascund faptul că în ziua de 1 decembrie 2014 mi-a tresărit inima de bucurie văzând România, în lung și-n lat, plină de simbolul existenței noastre ca popor – tricolorul. La balcoane sau la ferestrele caselor, în autoturisme sau în loc de eșarfă, tricolorul românesc a fost cinstit de români ca în zi de sărbătoare.

Românii își cinstesc înaintașii cu tot respectul cuvenit celor care au făcut posibilă existența noastră astăzi ca popor și țară. Pentru noi, clasa politică, responsabilitatea și așteptarea sunt în creștere, de la zi la zi. Românii așteaptă de la noi ca la celebrarea centenarului Marii Uniri acest lucru să găsească România mai prosperă, mai democratică, mai aproape de ceea ce au visat atât pașoptiștii, precum și cei care și-au dat viața în Revoluția din 1989. Românii așteaptă de la noi mai multe fapte și mai multă implicare în propășirea națiunii române.

„6% din PIB pentru educație – proiect de prioritate națională”

România traversează o perioadă dificilă dacă analizăm perspectivele educaționale pe termen mediu și lung. PIB-ul pe cap de locuitor se situează la 54% din media europeană. Suntem penultima țară din Uniunea Europeană dacă luăm în calcul acești indicatori. România cheltuie 4,1% din PIB pentru educație, spre deosebire de 5,4% cât e media europeană, conform ultimului raport UNICEF.

6% din copiii de vârsta ciclului primar nu sunt în sistemul educațional, iar 17,5% din tinerii de 18–24 de ani au părăsit timpuriu școala. Doar 21,8% din tinerii de 30–34 au studii superioare, spre deosebire de 34,6% cât este media europeană.

Copiii care provin din medii dezavantajate sau copiii romi prezintă cele mai mici șanse să termine învățământul general obligatoriu și să-și continue studiile la nivel superior. Astfel, aceste categorii sunt supuse implacabil riscului excluziunii sociale.

România și-a asumat prin Strategia Europa 2020 să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurii a școlii la nivelul grupei 18–24 de ani până în 2020 și să crească rata absolvirii învățământului terțiar până la 26,7% în cazul grupei de vârstă 30–34 de ani.

Dacă nu investim în educație, UNICEF estimează că PIB-ul va scădea cu 12–17 miliarde de euro în 2025, adică aproximativ 7–9% din valoarea PIB-ului din 2025.

Creșterea cheltuielilor cu educația până la 6% din PIB este esențială pentru ca România să-și atingă țintele propuse pentru 2020.

Raportul UNICEF este suficient de explicit pentru a ne avertiza asupra priorităților pe care România trebuie să și le asume în viitorul imediat și, în consecință, vă rog ca atunci când primim în dezbatere bugetul public de stat, prin voința Parlamentului, să acordăm acea finanțare care se cuvine pentru învățământ. Dacă vom continua în acest ritm, riscăm să avem generații de elevi și mai slab pregătite, iar consecințele pe termen lung sunt dezastruoase atât pentru economia reală, cât și pentru nivelul de trai al populației. Orice întârziere de finanțare a educației, conform recomandărilor de specialitate, are repercusiuni sociale nefericite.

## „1 Decembrie”

Ziua de 1 decembrie a fost stabilită ca Ziua Națională a României în anul 1990 de către Președintele României de la acea vreme, Ion Iliescu.

Inițial, Ziua Națională a României se celebra pe data de 10 mai, între anii 1866 și 1947, apoi pe data de 23 august, între anii 1948 și 1989.

Anul acesta s-au împlinit 96 de ani de la Marea Unire, unde Adunarea Națională de la Alba Iulia, formată din 1.228 de reprezentanți aleși ai românilor, a votat în unanimitate unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească cu România.

În fiecare an, Ziua Națională a României este sărbătorită prin parade militare organizate atât în București, cât și la Alba Iulia, dar și prin diverse manifestări și activități în diverse orașe ale țării.

Anul acesta parada militară a avut loc în Piața Constituției din București și au participat aproximativ 3.000 de militari, 280 de autospeciale din MAPN, MAI, SRI și SPP, defilarea a durat aproximativ o oră și 10 minute și a fost urmărită de aproximativ 4.000 de persoane.

Ziua de 1 Decembrie este ziua noastră a tuturor, indiferent oriunde ne-am afla, și este ziua în care sărbătorim valorile naționale.

Urez tuturor românilor cele mai sincere urări de bine și un viitor mult mai bun.

La mulți ani, români! La mulți ani, România!

„După mult timp, de Ziua Națională, românii privesc cu încredere spre viitor. E datoria politicienilor să alimenteze cu fapte acest optimism”

Pentru că ne aflăm la ceas aniversar și sărbătorim 96 de ani de la Marea Unire, mă alătur și eu celor care susțin că România se află la un moment de cotitură istorică. La 25 de ani de la căderea comunismului și la 10 ani după alegerea lui Traian Băsescu în fruntea statului român, avem șansa de a închide foarte multe dintre rănile trecutului. Societatea românească – așa cum s-a văzut și la votul din 16 noiembrie – este încă profund divizată, iar faliile sunt multiple: de la cele de natură materială, care privesc mai degrabă accesul la resurse, lucru care se vede prin diferența dintre mediul rural și cel urban, până la cele de natură ideologică sau de gândire, manifestate prin protestele care au tot avut loc în ultimii ani.

Cred însă că avem o șansă foarte mare ca, prin unitate și solidaritate, prin strângerea rândurilor, acest popor să redevină o națiune în adevăratul sens al cuvântului. Așa cum arată barometrele de opinie, după foarte mult timp, românii au încredere în viitor: 62% din ei cred că țara merge într-o direcție bună. Or, așa cum am văzut deja, gândirea pozitivă poate fi motorul unei societăți. Această realitate a optimismului actual este, deopotrivă, rezultatul votului din 16 noiembrie, dar și al performanței guvernamentale deosebite. Creșterea economică sustenabilă timp de trei ani, inflația la un minimum istoric, salariile și pensiile majore, numărul mai mare al locurilor de muncă sau taxele mai mici reprezintă cu siguranță combustibil suficient pentru a privi cu încredere spre viitor.

De altfel, aceasta este lecția cea mare pe care întreaga clasă politică o primește de la români: necesitatea unității și a colaborării. Oamenii nu au ieșit la vot pe 2 și 16 noiembrie pentru a-i pedepsi pe unii și a-i pune pe alții în loc. Nu, au participat masiv la alegeri pentru a le da un vot de blam politicienilor și a le spune că așa nu se mai poate. Iată de ce acum mai mult ca niciodată este nevoie de o acțiune comună pentru a răspunde așteptărilor românilor. Sunt încrezător că prin acțiunile care vor urma, mai ales prin perspectiva bugetului de stat pentru 2015, Cabinetul Victor Ponta va ști să păstreze această flacără a optimismului aprinsă.

„La mulți ani, România! 96 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918”

În fiecare an, în prima zi a lunii decembrie sărbătorim Ziua Națională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist.

Din punct de vedere istoric, la 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 de delegați și sprijinită de peste 100.000 de români veniți din toate colțurile Ardealului și Banatului, a adoptat o rezoluție prin care s-a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre) și Țara Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România. Altfel spus, ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitate națională și marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acțiuni unioniste ale fraților din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15 noiembrie 1918).

Dar care au fost totuși momentele-cheie care au dus la realizarea Marii Uniri? În toamna lui 1917, întreaga Rusie se fărâmițează sub loviturile revoluției bolșevice. În Basarabia, guvernatorul guberniei renunță la prerogativele sale, înmânând puterea Sfatului Țării, care anunță la scurt timp formarea unei republici autonome în locul fostei provincii rusești, Republica Democratică Moldovenească. Numai că bolșevicii și dezertorii ruși, care cutreierau teritoriul noii republici, răspândeau teroare pe oriunde mergeau. Copleșite, autoritățile de la Chișinău cer intervenția armatelor române pentru a pune capăt tulburărilor interne. Ostașii noștri trec Prutul și în câteva săptămâni reușesc să pună capăt agitațiilor bolșevice și valului de jafuri și crime. Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării proclamă independența republicii și, după mai bine de un secol de ocupație, românii de dincolo de Prut aveau în mâini propriul destin. Iar ei își doreau unirea.

Pe de altă parte, Consiliul Național Român Central somează autoritățile maghiare să cedeze puterea în „toate teritoriile locuite de români în Ardeal și Țara Ungurească”. Guvernul maghiar trimite o delegație să discute cu membrii consiliului, dar, după două zile de negocieri, tratativele nu ajung la nicio concluzie. Motiv pentru care, șase zile mai târziu, se anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În fiecare colț al Crișanei, Banatului, Ardealului și Maramureșului românii își desemnează delegații, iar cei 1.228 de reprezentanți aleși se întrunesc apoi în ziua de 1 decembrie la Alba Iulia.

„8 decembrie, Ziua Constituției României”

Legea reflectă efortul omului de a organiza, de a aduce stabilitate și de a ghida societatea. Dintre toate legile, un rol aparte îl ocupă Constituția, legea fundamentală a statului. Aceasta reglementează principiile generale de organizare a statului și instituțiilor sale, precum și drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.

Revoluția din 1989, eveniment de la care vom aniversa în curând un sfert de secol, a reprezentat momentul unei schimbări esențiale în ceea ce privește organizarea și funcționarea statului, ce s-a reflectat și în legea fundamentală a țării.

Constituția adoptată în 1991 a onorat jertfa acelor care și-au dat viața pentru libertate în decembrie 1989 și care, prin idealurile și curajul lor, au schimbat istoria României.

Actuala Constituție a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și a fost apoi aprobată prin referendumul național de la 8 decembrie, dată ce a devenit – prin Legea nr. 120/1995 – Ziua Constituției României.

La data intrării în vigoare, Constituția României era una dintre cele mai moderne din Europa, având instituții juridice cu caracter de noutate la nivelul statelor europene.

Evoluțiile politice ulterioare, în special pregătirea și aderarea la NATO și Uniunea Europeană, au făcut necesare

unele adaptări ale textului constituțional, prin revizuirea acestuia în octombrie 2003.

Legea fundamentală a devenit astfel un corp de principii și norme moderne și un apărător al libertăților cetățenești, demn pentru un stat membru al spațiului de libertate, securitate și justiție, cum este caracterizată Uniunea Europeană.

De la data revizuirii Constituției au trecut deja 11 ani. În forma ei actuală, Constituția și-a atins scopul. Ca și în cazul celorlalte legi, realitatea demonstrează că societatea evoluează mai rapid decât norma juridică, astfel că în prezent se impune o recalibrare a prevederile legii fundamentale.

Parlamentul, organul reprezentativ suprem și singura autoritate legiuitoare, a luat act deja de aceste nevoi, iar la 13 februarie 2013 a înființat Comisia specială comună pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României.

Pentru fiecare cetățean responsabil, Ziua Națională a patriei sale are rezonanțe speciale, fiind aleasă de fiecare popor în parte ca cea mai importantă dintre cele mai importante ale istoriei sale.

Tocmai de aceea, a onora această sărbătoare, indiferent în ce colț al planetei s-ar petrece ea, este nu doar un gest de curtoazie diplomatică, ci și un semn de real respect pentru semenii noștri.

Ca români, am dovedit de fiecare dată acest lucru.

Suntem o țară europeană și, asumându-ne acest statut, respectăm drepturile și libertățile fundamentale ale omului și principiile unei conviețuiri pașnice, sub semnul toleranței și bunei înțelegeri, la noi acasă, între granițele Uniunii Europene și în lume.

Trăim în mileniul trei și uitându-ne în urmă avem de unde învăța ce înseamnă dorința exacerbată de dominare. Ne uităm, astăzi, dincolo de graniță, spre Ucraina, și vedem ce semne ne dă resuscitarea unei astfel de dorințe...

Or, în acest context, alterarea climatului de bună conviețuire interetnică în zona Covasna–Harghita prin acte instigatoare (cum au fost arborarea de drapele negre și refuzul arborării Drapelului național al României în ziua de 1 Decembrie și declarațiile nepotrivite făcute de unii lideri de etnie maghiară) nu aduce nimic bun istoriei prezente și viitoare a României și a UE.

Eforturile României de a le acorda cetățenilor săi de alte naționalități toate drepturile constituționale sunt cunoscute și recunoscute ca fiind acoperitoare pentru satisfacerea nevoilor de ordin cultural, confesional și educațional ale acestora.

A apela la simboluri macabre, a disprețui prin astfel de acte nesăbuite Ziua Națională a țării în care trăiești nu reprezintă soluții, ci probleme pentru prezent și viitor.

Din această perspectivă, consider că situația semnalată ar trebui să se afle în atenția Guvernului și a instituțiilor abilitate pentru identificarea celor mai potrivite mijloace de rezolvare a ei în limitele legii.

„La mulți ani, români! La mulți ani, România!” La mulți ani! La mulți ani vouă! La mulți ani României! 1 Decembrie este și va rămâne ziua României și ziua tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei. Bucovineni, ardeleni, moldoveni, bănățeni, olteni, munteni sau dobrogeni, 1 Decembrie este sărbătoarea noastră cea mai iubită. 1 Decembrie este ziua noastră, dar și ziua românilor aflați în afara frontierelor țării și care, în data de 16 noiembrie 2014, au arătat lumii întregi că își iubesc țara, că le pasă de soarta țării lor și a familiilor rămase acasă. 1 Decembrie este pentru noi toți ziua visului împlinit, acela prin care românii de pe ambele părți ale Carpaților și-au văzut destinele unite.

Luna decembrie a avut pentru noi, românii, o dublă semnificație. Pe lângă comemorarea victimelor Primului Război Mondial, al căror sânge vărsat a făcut posibilă Marea Unire, decembrie înseamnă și recâștigarea libertății și a dreptului la o viață demnă, în decembrie 1989.

Începând din anul 2014, decembrie va căpăta o nouă semnificație. După douăzeci și cinci de ani de tranziție sinuoasă către democrație, către consolidarea statului de drept și către economia de piață, România se restartează prin alegerea unui nou tip de președinte, a unui nou fel de a face politică. Decembrie 2014 va reprezenta anul în care România se va desprinde definitiv de metehnele trecutului: minciună, demagogie, dispreț față de cetățeni.

În 16 noiembrie 2014 românii au dat un semnal politic întregii clase politice – semnalul schimbării. Atât Marea Unire, cât și Revoluția din 1989 au fost dorite și realizate de români. De asemenea, în 2014, semnalul schimbării definitive este dat tot de către români. Clasa politică românească are responsabilitatea de a înțelege mesajul pe care l-au dat românii și schimbările pe care aceștia le așteaptă. Românii așteaptă de la noi modernizarea statului, consolidarea instituțiilor și creșterea cât mai rapidă a standardului de viață al cetățenilor. Nivelul de așteptare din societatea românească este la fel de mare ca în decembrie 1918 și în decembrie 1989.

Îmi doresc ca oamenii politici și partidele politice din România să aibă înțelepciunea să răspundă adecvat acestor așteptări uriașe. Pentru că istoria românilor și a României se scrie în fiecare zi, îmi doresc cu toată puterea să ne putem ridica la înălțimea clasei politice care a realizat Marea Unire și să avem în noi speranța din piepturile tinerilor care s-au jertfit în stradă, în tragicul decembrie 1989. Avem o singură șansă pentru a demonstra românilor că am înțeles mesajul dat de ei. Noi, oamenii politici, avem datoria de a cinsti Ziua Națională nu doar prin vorbe alese, ci și prin fapte care peste ani să fie cinstite de cei nenăscuți astăzi. Pentru aceasta avem nevoie de curaj, dorință și multă iubire de țară!

„Împreună cu respect și mândrie!”

Folosesc acest prilej, de mare și frumoasă sărbătoare a neamului românesc, pentru a-mi exprima un gând pios către toți cei care, atunci, la 1 Decembrie 1918, au crezut în idealul Marii Uniri de la Alba Iulia, fie că au fost oameni politici, reprezentanți ai diferitelor culte religioase, învățători sau profesori, mici sau mari întreprinzători, oameni de știință sau creatori de artă sau simpli orășeni sau țărani.

Ca locuitor al municipiului Oradea, îmi face o deosebită onoare să menționez faptul că în 29 septembrie– 12 octombrie 1918 Comitetul executiv al Partidului Național Român din Transilvania, întrunit în orașul nostru, mai exact în

casa doctorului Aurel Lazăr, a adoptat o declarație, redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa. Peste câteva zile, la 5/18 octombrie 1918, Declarația de independență a Transilvaniei, adoptată în ședința de la Oradea, este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voevod și apoi la Adunarea de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Din cercetările istoricilor orădeni, printre care și prof. univ. dr. Viorel Faur, cel care a studiat cu mândrie această perioadă, aflăm că delegația de la Oradea a fost cea mai numeroasă dintre cele 18 comitate (din 1.228 deputați, 138 erau orădeni, printre care oameni politici, reprezentanți de marcă ai diferitelor culte religioase, doctori). Ținând cont de cursul istoriei, putem afirma cu satisfacție că printre cei care au făurit actul Marii Uniri s-au numărat numeroși reprezentanți ai meleagurilor orădene, așa cum putem afirma (fără să greșim) că Oradea a jucat un rol deosebit în realizarea Marii Uniri.

Cred că, fără a fi nevoie de prea multe și sofisticate analize sociologice, doar întâlnindu-i pe concetățenii noștri de toate vârstele, indiferent de pregătirea lor profesională sau de apartenența la o ideologie politică, indiferent de poziția socială pe care o ocupă, putem constata cu satisfacție faptul că, în aceste zile cu precădere, patriotismul se manifestă din ce în ce mai des. Este din ce în ce mai firesc să te identifici ca român și să faci acest lucru cu mândrie și cu respect față de cei din jur.

Vom mai vorbi, cu siguranță, multă vreme despre alegerile prezidențiale, ediția 2014. Vom mai face analize mai mult sau mai puțin pretențioase, vom mai avansa opinii explicative mai mult sau mai puțin corecte, dar cu siguranță subiective asupra celor întâmplate. Vor mai fi persoane ori, mai curând, personaje care se vor erija în atotcunoscătoare „mafalde” și vor face predicții legate de viitorul unor oameni sau al unor formațiuni politice. Este, până la urmă, dreptul lor de a-și trece timpul cum cred de cuviință.

În ceea ce mă privește, timpul are o altă valoare și consider că trebuie folosit în baza unor priorități determinante. Și pentru că acolo de unde vin cuvântul dat are preț de lege, am decis a vă cere să ne respectăm cuvântul dat electoratului în anul 2012, cuvânt care ne-a oferit șansa de a ne afla aici.

Ceea ce a promis USL-ul în anul 2012 Guvernul condus de Victor Ponta a îndeplinit, așa cum spune un slogan de ultimă oră, pas cu pas.

A început prin a repara nedreptățile umilitoare practicate de guverne, de fapt unul și același botezat în mai multe feluri, practicate, spuneam, în disprețul față de omenie și de oameni, în încercarea disperată de a umple mereu o vistierie iar și iar golită de mofturi și clienți politici.

A continuat reconstruind economia, reconsiderând la justă valoare importanța absorbției fondurilor europene, redeschizând spitalele închise de cei care se tratau în străinătate, redând demnitatea categoriilor sociale divizate și învrăjbite de un sistem al cărui principiu conducător a fost _divide et impera_ .

A adoptat politici fiscale care au ușurat existența contribuabililor și au condus la creșterea încasărilor. Și pentru că Ministerul de Finanțe este cea mai autorizată sursă de informații în această privință, iată câteva precizări de ultimă oră: au crescut încasările din contribuții de asigurări sociale (+2,78 miliarde lei), din accize (+2,29 miliarde lei), din impozite și taxe pe proprietate (+1,76 miliarde lei), din impozitul pe profit (+1,23 miliarde de lei), din impozitul pe salarii (+473 milioane de lei) și TVA (+271 milioane de lei).

Vorbim aici de o execuție bugetară excedentară, cu o creștere de la 0,06% din PIB, în luna septembrie, la 0,29% din PIB în luna octombrie.

„Un proiect cultural pentru Republica Moldova”

În aceste zile, în care am sărbătorit 96 de ani de la Marea Unire, s-au făcut auzite mai multe voci, din toate zonele spectrului politic, solicitând o strategie națională în vederea marcării, în 2018, a 100 de ani de la actul de la 1 decembrie.

Întâmplarea face că, tot în aceste zile, cetățenii Republicii Moldova au dat prin votul lor în favoarea forțelor proeuropene de la Chișinău un puternic semnal că își doresc să continue drumul integrării europene.

Coincidența celor două momente mă face să lansez aici o propunere, și anume cea a unui proiect care, cred eu, ar putea să ajute ca, într-un cadru european, să marcăm cei 100 de ani de la Marea Unire într-un mod care nici nu ar necesita sacrificii materiale din partea României, nici nu ar interveni în viața politică din statul vecin. Este vorba de un proiect cultural pentru Basarabia.

Concret, viața culturală românească din Republica Moldova suferă de ani buni din cauza lipsurilor materiale. Revistele culturale românești apar cu mare dificultate, manifestările culturale se zbat într-o indigență greu de descris. Aceasta dăunează atât culturii române, din care spațiul Republicii Moldova face parte, cât și valorilor europene, în general.

Există și la ora actuală programe și instituții care, teoretic, ar putea ajuta cultura română din Basarabia. Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni și Institutul Cultural Român au făcut și în trecut destule lucruri bune în această direcție. Dar DRRP nu este menit să sprijine în primul rând cultura, iar ICR nu este gândit să reprezinte cultura română în Republica Moldova, ci să reprezinte întreaga cultură română în Occident.

Propun, deci, Ministerului Culturii să constituie o comisie compusă din reprezentanții tuturor domeniilor culturale, care să examineze, împreună cu colegii de la Chișinău, cu uniunile de creație de acolo, situația instituțiilor culturale românești din Republica Moldova și să facă recomandări privind finanțarea acestora pe programe și proiecte concrete. Raportul acestei comisii să fie prezentat în fața Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, pentru ca, în vederea celor 100 de ani de la Marea Unire, să se poată efectua proiecții bugetare multianuale, care să permită finanțarea culturii române din Basarabia.

„Republica Moldova continuă drumul către democrație” La două zile de la derularea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, privesc cu interes, ca marea majoritate a românilor, rezultatele acestora. Faptul că moldovenii și-au ales cei 101 parlamentari în așa fel încât au asigurat prin votul lor continuarea drumului către integrarea europeană este un semnal că partidele proeuropene vor reuși să facă front comun pentru binele cetățenilor pe care îi reprezintă.

Salut modul organizat și civilizat în care s-a desfășurat acest tur de scrutin, fapt consemnat și de către OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), care a catalogat procesul de vot drept „democratic și liber”.

Implicațiile geopolitice, economice, diplomatice, sociale ale acestui rezultat sunt ușor de imaginat, dar greu de cuantificat pe termen lung. Subliniez, o dată în plus, justețea principiului democratic, puterea majorității de a decide calea de urmat.

O succintă prezentare a actorilor politici care au jucat un rol de peste 6% în acțiunea de duminică, 30 noiembrie 2014, este importantă pentru o corectă evaluare a mesajului transmis de electorat. Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, cu o orientare prorusă, s-a clasat pe primul loc cu aproape 21% din voturi. Partidul Liberal Democrat, condus de Vlad Filat, cu orientare proeuropeană, a obținut aproape 20% din voturi, el susținând integrarea europeană, o relație apropiată cu NATO, fără a renunța la neutralitatea statală și păstrarea unei relații bune cu Federația Rusă. Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, cu o orientare cunoscută drept duală, a obținut aproape 18 procente. Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, cu orientare proeuropeană, a obținut 16% din voturi, susține integrarea europeană, neutralitatea țării, relații minimale cu NATO și un parteneriat strategic cu Moscova. Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, cu orientare proeuropeană, a obținut aproape 10 procente, susține integrarea Republicii Moldova în UE și în NATO, relații minimale cu Rusia și unirea cu România, într-un moment în care ea va fi posibilă.

Repartizarea celor 101 mandate (PSRM – 25, PLDM – 24, PCRM – 21, PDM – 19 și PL – 12), dată de rezultatele expuse mai sus, arată că partidele proeuropene au împreună 55 de mandate.

„Respingerea Legii amnistiei și grațierii, un pas important către o societate echitabilă”

Spuneam în intervenția de săptămâna trecută despre nevoia urgentă de respingere a Legii amnistiei și grațierii. Iată că acest lucru s-a înfăptuit, iar această lege rușinoasă inițiată de PSD a fost respinsă definitiv.

Nu pot să nu uit însă că a fost nevoie de valul răcoritor al mobilizării covârșitoare a românilor la vot și tragerea semnalului de alarmă pentru ca PSD să renunțe o dată pentru totdeauna la acest vis al penalilor. Probabil că, în lipsa acestui șoc, aducerea acestui proiect pe ordinea de zi în vederea respingerii nu ar fi fost posibilă, în ciuda insistențelor parlamentarilor Grupurilor reunite ale PNL și PDL.

Rușinea nu va putea fi spălată așa ușor, avem nevoie să mergem până la capăt cu acest proces de desprindere de trecut, un trecut în care privilegiul imunității era al celor fărădelege, un trecut în care demnitarii corupți erau mai presus de lege. Pentru a curăța clasa politică de aceste metehne cred că e nevoie să mergem mai departe de atât și să aducem serios în discuție ridicarea definitivă a imunității miniștrilor și parlamentarilor. În momentul de față, foștii miniștri nu pot fi anchetați sau reținuți fără avizul Camerei. Mă întreb: oare de ce avem nevoie de astfel de avize, când toți trebuie să fim egali în fața legii, indiferent că suntem miniștri, procurori sau simpli funcționari?

Evident, eliminarea acestor imunități va necesita timp și chiar o revizuire a Constituției, care are în vedere imunitatea.

De altfel, președintele ales al românilor a declarat că dorește să renunțe la imunitatea președintelui. Este un prim semnal de însănătoșire a clasei politice.

Din nefericire, ultima formă de revizuire a Constituției nu a adus soluții pentru problema imunității, ci, dimpotrivă, a amplificat-o. Astfel, propunerea de revizuire a Constituției prevedea că toți miniștrii, parlamentari sau nu, vor putea fi cercetați penal numai cu avizul Camerei Deputaților și al Senatului în ședință comună. În condițiile în care, conform textului constituțional în vigoare, miniștrii parlamentari au nevoie de aviz de la Camera din care făceau parte, iar cei care nu sunt parlamentari au nevoie de aviz din partea președintelui țării, această modificare ar fi întărit imunitatea parlamentarilor, fiind necesar avizul celor două Camere, în loc de cel al unei singure Camere.

În declarația politică de săptămâna aceasta voi face referire la necesitatea păstrării direcției de dezvoltare și creștere economică pe care se află România. Consider că acest lucru poate avea loc doar în cadrul guvernării actuale, care a demonstrat, din 2012 până în prezent, că poate obține rezultate foarte bune, în folosul cetățenilor acestei țări.

Constatăm în ultima perioadă o intensificare a criticilor actului de guvernare venite din zona conducerii Partidului Național Liberal. Cel mai probabil, acest lucru este motivat de

„Incredibil, dar adevărat: românii nu se pot înscrie nici la medicul de familie!”

În România nu mai poți avea acces nici măcar la un medic de familie, un serviciu absolut elementar într-o democrație normală. Iată ce spune doamna Georgeta Micu, din municipiul Giurgiu, care reclamă o problemă extrem de gravă, respectiv faptul că nu este lăsată să se înscrie la medicul de familie. „Vă întreb dacă este corect să nu mă pot înscrie la medicul de familie, deși în prezent lucrez cu carte de muncă, de șase luni. Cei de la Casa de Asigurări de Sănătate Giurgiu mi-au spus că trebuie să plătesc cei trei ani cât nu am avut serviciu, deși timp de 22 de ani am tot cotizat! Vă rog să îl întrebați pe domnul ministru al sănătății, dacă nu am avut loc de muncă timp de trei ani înainte de a mă reangaja, de unde să pot plăti, este o sumă imensă pentru mine. Să îmi spună domnul ministru ce s-a întâmplat cu cotizația mea de 22 de ani, unde este, ce s-a făcut cu acești bani? Este foarte greu în zilele noastre să nu ai asigurare medicală și să nu fi înscris la un medic de familie, trebuie să plătesc orice consultație, ceea ce nu mi se pare firesc într-o societate democratică”, a explicat doamna Georgeta Micu.

Potrivit petentei, în situația respectivă se află foarte mulți cetățeni din Giurgiu, care sunt obligați să își plătească din urmă contribuțiile la sănătate pentru lunile în care nu au fost asigurați, deoarece nu au avut un loc de muncă, iar abia ulterior se pot înscrie la medicul de familie. Inclusiv foști elevi, care nu au avut niciun serviciu până în momentul primei angajări, au aceeași problemă, fapt care nu este normal, în ciuda acțiunilor complexe ale autorităților statului de a aduce cât mai mulți bani la buget.

Având în vedere situația relatată, m-am adresat ministrului sănătății pentru a răspunde petentei, dar și celorlalți giurgiuveni care se confruntă cu această stare de fapt nefirească.

Stimați domni miniștri, este incalificabil așa ceva! Trebuie să intrăm în normalitate odată, pentru Dumnezeu!

„Vacanța electorală impusă de PSD a redus drastic încrederea românilor în Legislativ”

Decizia conducerii Parlamentului de a acorda aleșilor șase săptămâni de vacanță, mascată sub numele de „activitate în teritoriu”, este aberantă și sfidătoare la adresa electoratului. Majoritatea parlamentară PSD a dat dovadă de un profund dispreț la adresa românilor, dispunând această pauză legislativă de șase săptămâni, chipurile, pentru ca deputații și senatorii să participe la campania electorală pentru alegerile prezidențiale, demers absolut nefondat și în bătaie de joc. Oricum, activitatea parlamentară din România se reduce în prezent la doar două zile pe săptămână, respectiv luni și marți, atunci când au loc ședințele de plen ale celor două Camere. Fiecare parlamentar știe însă că întâlnirile cu cetățenii din colegiile lor au loc, de obicei, la sfârșitul săptămânii. În aceste condiții, faptul că s-a acordat o astfel de „vacanță parlamentară” inutilă, dar plătită din banii tuturor românilor, nu va aduce niciun beneficiu, nici nouă, parlamentarilor, nici candidaților la Președinție, și nici cetățenilor. Din contră, această pauză forțată de o lună și jumătate va crește și mai mult disprețul românilor la adresa forului legislativ, respectiv va conduce la o diminuare drastică a brumei de încredere avută încă de oameni în Parlament și în parlamentari.

„Valoarea de simbol a Marii Uniri transcende secolul și dă viață proiectului României moderne”

Momentele eroice, istorice ale neamului românesc au fost dictate de suferința acumulată, de preaplinul amarului și de forța de acțiune a românilor, și de mâna destinului. România a avut un destin aparte, care nu i-a dat răgazul, ca altor țări, să lucreze în tihnă proiecte, să construiască alianțe, să conteze pe prietenii istorice. Valurile istoriei ne-au aruncat în fața năvălitorilor, în brațele Fanarului, ne-au dus la porțile Imperiului Otoman, ne-au zvârlit în brațele otrăvite ale Răsăritului, din a cărui îmbrățișare ucigașă ne-am smuls pentru a merge către Apus. Vocația noastră de europeni a fost explicită de la Ștefan cel Mare, curtat de regatul Veneției și de franci, Mihai Viteazul a înfruntat curtea imperială austriacă, alți domni pământeni fiind sacrificați doar pentru că și-au iubit țara și poporul.

Iluminarea acestor înaintași a condus la momentul înălțător de la 1 decembrie 1918, anticipat de spiritul revoluționar, progresist, reformator al pașoptiștilor, care s-au întors de la Paris, Viena, München sau Roma cu o mai mare dorință de propășire a neamului și de întregire a țării.

Valoarea de simbol a Marii Uniri transcende secolul și dă viață proiectului României moderne, pliată pe normele democrației și ale economiei de piață. Unii ar fi tentați, cu cinism, să ne aducă aminte de înaintașii romani – _Ubi bene, ibi patria_ , folosind ca argument fals rătăcirea în tranziție a milioane de români care au ales calea străinătății pentru a trăi mai bine. Mai mulți bani, poate, dar nu la fel de multă dragoste, dor și drag de neamuri și locuri în care știm fiecare piatră și fir de iarbă. E vina noastră, a politicienilor, că nu adaptăm viteza ofertelor cu cea a cererii, adică nu am constituit acel climat care să permită ca și aici, la noi acasă, să se trăiască la fel „ca afară”.

Mai trebuie ceva și acest liant se cheamă unire, comuniune de idei și speranțe, solidaritate și generozitate, încredere și susținere a unor proiecte naționale, în ultimă instanță.

Unirea de la 1 decembrie 1918 a fost un act de voință și de conștiință, a fost un moment în care inteligența politică, iubirea de neam și țară, respectul pentru istorie și previziunea liderilor au fost puse în slujba exclusivă a interesului național. Așa se explică entuziasmul popular purtat atunci cu mândrie, recurent în fiecare an din cei 96 trecuți prin filtrul istoriei. Așa se explică sărbătoarea unică împărtășită de români, oriunde s-ar afla, oricum i-ar chema și oricare le-ar fi preocupările sau simpatiile. Unic și înălțător a fost momentul Unirii, unică este trăirea milioanelor de români uniți sub Tricolor, simbol peren al credinței în neam și țară.

„Să iubim România în fiecare zi!”

S-au împlinit 96 de ani de când, la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, s-a desăvârșit într-o atmosferă înălțătoare momentul culminant al istoriei poporului român: Marea Unire a tuturor românilor. Decizia și chibzuința matură a națiunii de a-și defini soarta viitoare, pentru tot restul zilelor ce vor veni, constituie cel mai însemnat act din istoria milenară, dramatică și eroică a poporului român. Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a votat în unanimitate istorică „Declarația de unire cu Țara”, act cu valoare simbolică, care ne însuflețește și astăzi să fim mândri de noi, mândri de România, mândri că suntem români și trăim pe aceste meleaguri.

La ceas aniversar, cred că toată suflarea românească, de aici și de peste hotare, de la conducătorii țării la oamenii simpli, trebuie să își reamintească și să învețe în continuare din marile cuvinte rostite în urmă cu 96 de ani: „Unirea face puterea!”. Numai prin unitate, sacrificiu, toleranță și bună înțelegere între români vom reuși să găsim calea spre progres, spre dezvoltarea țării, spre un trai mai decent pentru oameni.

„...Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit. [...] Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluția din Rusia și destrămarea monarhiei austro-ungare. Raționamentul lor s-a înscris formulei tradiționale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania și Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruință o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putință ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...] Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române de a-și da armătura teritorial-instituțională care este statul național.[...] O necesitate istorică – națiunea trebuie să trăiască într-un stat național – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetență, și, punând în mișcare națiunea, i-a dat acea forță uriașă ca peste toate adversitățile să dea viață aspirației sale: statul național”, astfel definea actul Unirii din 1918 istoricul Florin Constantiniu.

„Amăgirea populației cu reduceri fictive de _Black Friday_ ”

De câțiva ani, comercianții din România au început să organizeze _Black Friday_ , o tradiție ce are loc de câteva decenii în Statele Unite după Ziua Recunoștinței și reprezintă o zi cu reduceri masive. Evenimentul a fost întâmpinat cu entuziasm de români, având în vedere că în România unele produse nu sunt accesibile tuturor, raportat la salarii. Răbdători, românii au așteptat la cozi sau au petrecut mult timp online pentru a-și achiziționa produse pe care poate în mod normal nu și le-ar permite.

Fenomenul a permis însă și dezvoltarea unor țepe din partea unor comercianți, _Black Friday_ ajungând să fie folosit de către unii dintre marii retaileri din România pe post de fata morgana. Astfel, cu două săptămâni înainte de această zi himerică, prețurile explodează dintr-odată și nu mai prezintă niciun interes pentru eventualii cumpărători. Apoi, de „Vinerea Neagră”, aceste prețuri mari sunt tăiate și înlocuite cu prețurile de acum două luni, ce reprezintă de fapt prețurile reale ale produselor. Retailerii se bazează pe memoria scurtă a cumpărătorilor, dar și pe dorința lor foarte mare de a achiziționa produse la prețuri mai aproape de puterea lor de cumpărare. La o analiză mai atentă se observă însă că noile prețuri sunt așa-zisele sume psihologice și că produsele de calitate superioară suferă o reducere totală mult mai mică decât cele de calitate inferioară. Ajung așadar să mă întreb ce bătaie de cap o fi pe cei de la departamentul contabilitate pentru evidențierea și contabilizarea acestor reduceri. Mai mult, foarte mulți români s-au confruntat cu problema epuizării foarte rapide a stocurilor, de care au fost anunțați abia după ce le-au fost retrase sume de bani de pe carduri. Unii români au sesizat această practică prin care se încearcă păcălirea populației și au depus plângeri la Protecția Consumatorului.

Consider că este o lipsă de respect față de consumatorii români și chiar față de legile țării ceea ce acești comercianți încearcă să facă, și anume amăgirea și păcălirea unui segment al populației. Acest fenomen al reducerilor de _Black Friday_ este prea puțin controlat de stat, iar comercianții ce practică reducerile fictive și epuizările rapide de stoc ce bat la ochi ar trebui pedepsiți prin aplicarea unor amenzi usturătoare. Românii sunt și așa destul de săraci și nu merită să le fie vândute iluzii și să fie țepuiți, fără ca cei responsabili să fie pedepsiți.

„La ceas aniversar să ne reamintim de unul dintre promotorii României Mari: Ion I.C. Brătianu”

Doctrina liberală pleacă de la postulatul ca libertatea nu e doar un lux sau un adaos în viața omului, ci ea îl definește pe individ. Libertatea ne îngăduie să facem orice, dar asumându-ne însă și riscurile respective. Libertatea nu impune restricții, ci face apel la rațiune, așadar și la oportunitate. Cu toate acestea, Ion I.C. Brătianu și-a dorit înfăptuirea Marii Unirii mai mult decât orice român, aflându-se în fruntea unui guvern liberal care a luat decizii importante în momentele-cheie din Al Doilea Război Mondial, cum ar fi păstrarea neutralității și apoi renunțarea la ea, în anul 1916, pentru refacerea României Mari, condiții negociate de acest uriaș om politic.

Filofrancez, inginer cu diplomă la Paris, promotor al reformării statului într-unul modern, democratic, prin inițierea Legii electorale, a reformei agrare, precum și a multor alte modificări la Constituția din 1923, toate acestea au creionat un erou politic prin a cărui multiplicare țara noastră ar fi fost una cu adevărat competitivă, de top. Nu doar simțirile profund democratice ale lui Brătianu au stat la baza reformării statului modern, ci și abilitățile excepționale ale acestuia de negociere în cadrul Conferinței de la Paris, ce marca sfârșitul Primului Război Mondial, unde Ionel Brătianu a speculat pericolul bolșevic din est, creând astfel premisele refacerii statului românesc într-unul puternic, prin cererea și câștigarea drepturilor asupra Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului și o parte a Banatului.

Partidul Național Liberal a comemorat, la sfârșitul lunii noiembrie anul curent, 87 de ani de la dispariția lui Ionel Brătianu și îl recunoaște ca fiind unul dintre liderii marcanți ai României, dat fiind statul modern în care ne regăsim astăzi, stat cu o organizare centralizată, înfăptuită în anul 1925 sub conducerea unui guvern liberal și pur democratic, o organizare care stă la baza României moderne de astăzi.

Este lesne de înțeles că avem cu toții o conștiință și o memorie care trebuie să ne trimită tot timpul în trecut, la reperele istoriei noastre, în care trebuie să existe mereu un loc special rezervat pentru un mare om precum Ionel Brătianu, sub a cărui oblăduire România a trăit o perioadă strălucitoare pentru istoria sa, cu reforme marcante înfăptuite cu ajutorul Partidului Național Liberal, partid care își merită și astăzi, pe deplin, un loc pe prima scenă politică a țării.

„România se află pe direcția bună a creșterii și consolidării economice”

România se află din nou pe primul loc în Uniunea Europeană după ce țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a PIB în Europa, în trimestrul al III-lea al anului în curs, de 1,9%, în comparație cu trimestrul al II-lea, dublu față chiar și de prognoza Comisiei Europene din această toamnă. Datele publicate de Institutul Național de Statistică cu privire la creșterea economică confirmă eficiența și eforturile Guvernului Ponta de a aduce România pe un trend economic pozitiv.

În primele nouă luni ale anului 2014, produsul intern brut a crescut, în comparație cu același interval al anului 2013, cu 2,8% pe seria brută și cu 3,1% pe seria ajustată sezonier, ceea ce certifică faptul că aparatul guvernamental a recuperat mai mult decât s-a pierdut în anii de criză din țară, deoarece PIB-ul din 2014 a depășit cu mult PIB-ul din 2008,

ce a fost anul de vârf al expansiunii economice. Iar această veste bună din economia României vine în contextul în care rata șomajului a scăzut pentru prima dată sub 7% și care este în același timp sub media Uniunii Europene. Totodată, stabilitatea economică este dată și de creșterea de peste 7% a consumului, respectiv a producției industriale cu 9%, în primele nouă luni ale anului în curs.

Astfel, dezinformările alimentate de Traian Băsescu și Klaus Iohannis, prin injectarea în societate a unor date eronate în ceea ce privește situația economică, au fost spulberate de reușita Executivului Ponta, prin poziționarea fruntașă a României în clasamentul sporurilor economice la nivel european. Iar dacă ne uităm pe prognozele date de Uniunea Europeană, țara noastră va avea probabil cea mai mare creștere economică și în trimestrul IV în Europa.

În ultimii doi ani, Guvernul Ponta a înlocuit modelul austerității cu un model de creștere treptată și sustenabilă, bazat pe un mix de politici economice și sociale, cu scopul de a crea noi locuri de muncă, de a crește nivelul de trai al populației, respectiv de a susține mediul de afaceri din țară.

România se află pe direcția bună a creșterii și consolidării economice datorită măsurilor implementate de actualul Guvern, iar acest lucru reprezintă un argument cât se poate de puternic pentru ca programul USL votat în 2012 de o majoritate covârșitoare de români să aibă continuitate. Traian Băsescu și apropiații lui încearcă, în zadar, să își asume măsurile eficiente ale Guvernului Ponta, pentru că românii știu adevărul și nu vor uita niciodată că tăierea pensiilor, a salariilor și închiderea spitalelor au fost girate de Traian Băsescu și puse în practică de Guvernul Boc.

„1 Decembrie – o zi importantă pentru români”

Marea Unire din 1918 reprezintă un moment sublim pentru istoria poporului român, drept care o sărbătorim în fiecare an pe 1 decembrie, ca semn de recunoștință față de strămoșii noștri care s-au jertfit pentru crearea statului național unitar român. Au luptat pentru un viitor mai bun, lipsit de sărăcie, egoism și falsitate. Ca și atunci, și acum, românii speră la un stat consolidat și la un nivel de trai decent, care să le poată asigura șansa de a duce o viață ușoară, fără suferință și greutăți.

Creșterea economică, modernizarea serviciilor publice, refacerea echilibrelor sociale sunt dovada clară că România se află pe drumul cel bun. Toate aceste merite îi sunt atribuite Guvernului Ponta, care a luptat pentru o Românie mai puternică, precum și pentru îndreptarea greșelilor trecutului.

Deși îi sunt aduse multe acuze, acest Guvern este singurul care s-a arătat cu adevărat preocupat de siguranța și bunăstarea românilor. Cearta și aruncatul cu pietre nu duc decât la dezbinare și sărăcie. În niciun caz țara nu are nevoie de așa ceva. Ea are nevoie de putere, care, la rândul ei, constă în unire, transparență, seriozitate și muncă.

Indiferent de credința, etnia sau apartenența politică, suntem cu toții români, avem o singură țară și un singur scop: acela de a construi viitorul mult dorit, atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri.

Am convingerea că cei care s-au implicat până acum în realizarea acestui obiectiv o vor face și de acum înainte cu mult patriotism, efort și responsabilitate.

„3 decembrie – Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități”

Pentru a marca încheierea Deceniului Națiunilor Unite dedicat persoanelor cu handicap (1983–1992), Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat ziua de 3 decembrie drept Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități.

Având ca obiectiv susținerea drepturilor, a demnității și a unor condiții de viață mai bune, dar mai ales promovarea înțelegerii în ceea ce privește problemele cu care se confruntă persoanele cu handicap, ziua de 3 decembrie reprezintă un prilej în plus pentru a susține schimbarea de atitudine față de persoanele cu dizabilități, luptând pentru eliminarea dificultăților care împiedică implicarea lor în diverse sfere de activitate și în viața societății în general.

Personal, mă simt împlinit că am reușit să promovez și să transform în realitate propunerea legislativă care prevede corectarea nedreptăților și a umilințelor pe care persoanele cu dizabilități erau nevoite să le îndure ori de câte ori erau chemate pentru reevaluare la comisie. Astfel, persoanele pentru care Comisia de evaluare a stabilit un termen permanent al certificatului de încadrare în grad și tip de handicap se prezintă pentru reevaluare doar în situația în care se solicită acest lucru, ca urmare a agravării condiției lor medico-psiho-sociale, sau în cazul în care sunt convocați de către structurile competente în cazul unor suspiciuni justificate.

Pe această cale, le mulțumesc din nou tuturor colegilor din Parlamentul României, de a căror susținere am beneficiat în promovarea, dezbaterea și adoptarea acestei legi. Actul normativ a fost adoptat pe 15 aprilie 2014 în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, de 336 de deputați, neavând niciun vot împotrivă, ci doar o abținere.

De asemenea, anul trecut, pe 3 decembrie, m-am bucurat să sprijin Fundația HAND-ROM, din Curtea de Argeș, să organizeze la Palatul Parlamentului o expoziție cu vânzare de obiecte și decorațiuni dedicată sărbătorilor de iarnă. Evenimentul a adus pe holul de la Camera Deputaților produse manufacturiere de calitate, lumânări parfumate de diferite forme și mărimi și agende personalizate, realizate în cadrul DIZAB-ROM, un atelier protejat de pregătire preprofesională în meseriile de legător manual poligraf și lumânărar a copiilor și tinerilor cu dizabilități.

## „Ministerul Finanțelor, ridicol în fața unui nou buget”

Asistăm zilele acestea la îndeplinirea coșmarului pe care Guvernul și PSD-ul au făcut tot posibilul pentru a-l evita: realizarea bugetului pe 2015. După toate excesele și promisiunile din campanie, iată că sosește și momentul adevărului pentru actuala putere: imposibilitatea echilibrării cheltuielilor publice cu veniturile determină ca Guvernul să negocieze cu experții FMI și CE un deficit structural mai mare pentru anul viitor, și anume de 2% din PIB față de 1% din PIB.

În condițiile în care prim-ministrul insistă asupra stagnării nivelului taxelor, iată că „salvarea” premierului vine din capacitatea Guvernului de negociere cu organismele internaționale! Să vă reamintesc că, la începutul lunii noiembrie, Eurostat anunța o prognoză sumbră pentru România, și anume creșterea deficitului real până la 2,8% în cazul în care vor fi continuate politicile din anul 2014.

În mod absolut ridicol și unic la nivel european, Ministerul Finanțelor va continua să aplice metoda originală de calculare a accizelor în funcție de cursul de schimb folosit anul acesta, de 4,74 lei pentru un euro. După cum știți, la acest nivel inedit s-a ajuns prin înmulțirea cursului leu/euro de la 1 octombrie 2012 cu inflația medie din 2013. Cum însă pentru anul acesta cursul de schimb și inflația au scăzut – ceea ce înseamnă mai puțini bani la buget –, Guvernul a hotărât simplu păstrarea nivelului folosit în acest an. Aceasta este măsura responsabilității și inventivității Guvernului Ponta!

Să mai adaug că mediul de afaceri deja a semnalat problemele acestui fapt prin care se încurajează evaziunea, și nu creșterea veniturilor la buget? Sunt curios care va fi soluția puterii în cazul în care negocierile cu FMI și CE vor eșua. Va inventa noi taxe sau pur și simplu vor stopa investițiile?!

## „Justiție? Da, dar nu pentru putere!”

Cu profundă îngrijorare doresc să vă aduc în atenție o nouă încercare a actualei puteri de a limita atribuțiile Agenției Naționale de Integritate.

Iată că, după votul pozitiv din Parlament în favoarea justiției, membrii majorității parlamentare au identificat o nouă metodă de a controla și reduce funcționarea justiției și a statului de drept. Să vă reamintesc că aceasta este a doua încercare de modificare a statutului ANI? Prin această nouă inițiativă se dorește modificarea legii, astfel încât persoana declarată în conflict de interese sau incompatibilitate să nu mai poată ocupa o funcție în cadrul instituției timp de trei ani. Cu alte cuvinte, reprezentanții majorității PSD, UNPR, UDMR și PP-DD depun toate eforturile pentru înlăturarea sancțiunilor în cazul celor care se află în conflict de interese, astfel încât aceștia să poată ocupa orice altă funcție.

„Eșec pe linie pentru administratorul de la Palatul Victoria” A guverna nu înseamnă doar a administra o țară, de o manieră pur contabilă, mutând veniturile unei țări dintr-un buzunar în altul. A guverna nu înseamnă nici a pune obiectivele de partid deasupra obiectivelor unei nații. A guverna nu înseamnă nicidecum a inventa în fiecare zi sau săptămână câte o taxă sau impozit, pentru a împovăra mediul de afaceri, numai pentru a transfera mai mulți bani clientelei de partid. A guverna nu este compatibil cu minciuna, cu demagogia, cu o falsă compasiune pentru cei excluși social, cu lipsa soluțiilor pentru a genera noi locuri de muncă și a crește într-un mod durabil veniturile salariale.

2 ani și 7 luni, 940 de zile, de când lui Victor Ponta i s-au pus în mâini frâiele guvernării, o guvernare bazată pe o majoritate parlamentară care i-ar fi permis orice reformă curajoasă și orice demers pentru modernizarea României.

În fiecare dintre cele 940 de zile, Victor Ponta a reportat eșec după eșec, contraperformanță după contraperformanță, incompetență și desconsiderare pentru speranțele românilor. În 940 de zile Victor Ponta nu a reușit nici măcar să administreze „greaua moștenire” – o țară stabilă macroeconomic, pusă pe calea reformelor modernizării ireversibile. Victor Ponta nu a putut nici măcar administra România, iar să pretindem de la el actul guvernării ar trebui să fim cel puțin naivi.

În următoarele luni, românii vor cunoaște tot mai bine cine este administratorul Victor Ponta, cel care ar fi fost în stare să „dea foc țării” pentru a ajunge președinte. În următoarele luni, românii vor începe să plătească, una câte una, facturile din campania electorală a lui Victor Viorel. Unele au început să iasă deja la iveală: taxe mai mari, impozite noi, accize la cursuri valutare aberante, taxe locale mai mari pentru cei cu venituri mici și mai mici pentru socialiștii de caviar ai lui Victor Viorel.

Administratorul de la Palatul Victoria, deși a eșuat lamentabil la toate capitolele, continuă să-i mintă cu nerușinare pe cei care și-au pus la un moment dat speranța în tânăra generație de socialiști. Eșecul lui Victor Ponta este eșecul unei generații de tineri extrem de bogați, care se disimulează în mari apărători ai celor nevoiași. Eșecul lui Victor Ponta a încetinit modernizarea României și a vulnerabilizat macrostabilitatea economică în anul 2015 mai rău decât a făcut-o celălalt socialist care susține Guvernul, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

„Învățămintele înfăptuitorilor Marii Uniri”

Nu există sentiment mai înălțător pentru noi, românii, decât iubirea de neam și de țară. Acest sentiment a atins punctul culminant în urmă cu 96 de ani, atunci când Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită la 1 decembrie 1918 din 1.228 de delegați, elita culturală, politică și religioasă a Transilvaniei românești, a consfințit pentru totdeauna Marea Unire a tuturor românilor. Peste 100.000 de români veniți din toată România Mare au asistat cu emoție și entuziasm la mărețul eveniment, iar unirea cu țara-mamă s-a transformat într-o realizare de căpătâi a statului român unitar modern.

În urmă cu 96 de ani, Adunarea de la Alba Iulia adopta Rezoluțiunea prin care se proclama unirea tuturor românilor din Transilvania și întreg Banatul cu România, document citit de Vasile Goldiș în fața reprezentanților veniți din toate colțurile țării, chiar și de aici, de pe meleagurile băcăuane:

„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România.”

Acest document, care va rămâne scris cu litere de aur în cartea istoriei noastre naționale, cuprinde mai multe principii pe deplin valabile și în zilele noastre, deși au trecut aproape 100 de ani de atunci: libertatea individuală, libertatea confesională, regimul democratic, dreptul la vot și la opinie, dezvoltarea agriculturii, progresul general al societății.

Sunt învățăminte alese, care ne-au fost lăsate peste ani de generația unificatoare a intelectualității și țărănimii românești din acea perioadă, oameni care au știut cum să procedeze, cu tact și diplomație, pentru a înfăptui dorința de veacuri a tuturor românilor: Marea Unire.

La 96 de ani de la mărețul act, ne revine dificila misiune de a continua idealurile și principiile ce au făcut posibilă Unirea din 1918. Cred că avem cu toții de învățat de la înaintașii noștri de atunci, mai ales politicienii. Trebuie să lăsăm deoparte apartenența politică și să ne concentrăm pe ceea ce este necesar să facem pentru oameni. Înfăptuitorii Marii Uniri de la Alba Iulia ne-au dat o lecție sacră, cea a unității, solidarității și renunțării la orgolii deșarte. Așa ar fi bine să ne comportăm și noi, pentru a lăsa generațiilor viitoare, copiilor noștri, idealurile Unirii.

„1 Decembrie 2014: corpul politic al națiunii, consolidat prin alegeri pe ambele maluri ale Prutului”

Ca liberal, Ziua Națională îmi aduce mereu aminte de cea mai înțeleaptă definiție a națiunii, propusă de un filosof francez: națiunea este un plebiscit la care luăm parte zi de zi. Este, așadar, o alegere zilnică de a fi împreună, de a fi o comunitate civică, de a contribui la binele comun, recunoscând în acest mod legăturile care ne unesc și construindu-le permanent prin actele noastre.

Oamenii politici ai secolelor și anilor premergători unirii, dar și ostașii români care au luptat în numeroase războaie pentru a apăra teritoriile viitorului stat național sunt exemple ale unei opțiuni ferme, în numele unor principii, pentru un ideal. Lecțiile istoriei naționale în regiunea noastră, dar și lecțiile istoriei recente ne arată că o astfel de dedicație rămâne la fel de prețioasă indiferent de context.

În zilele noastre, unitatea națională se realizează prin aportul fiecărui membru al comunității la binele comun și prin opțiuni ferme privind viitorul acestei comunități. Soliditatea proiectului național, dar și cea a statului se rescriu astăzi, în opinia mea, prin participarea civică și prin angajamentul pentru modernizare (și dezvoltare).

Avem însă nevoie de momente în care să ne reafirmăm atașamentul față de valorile naționale dincolo de jurământul pe care-l facem zilnic prin munca noastră. Privind contextul regional actual, cred că avem nevoie în mod egal să ne reamintim sacrificiul făcut de ostașii români pentru ca noi să avem un stat puternic, un stat al națiunii române. Valoarea sacrificiului înaintașilor este mult mai bine înțeleasă dacă privim lupta pe care o duc după mai bine de un secol state precum Republica Moldova sau Ucraina.

Manifestările de Ziua Națională, chiar dacă sunt organizate an de an, au o semnificație aparte de fiecare dată, pentru că ne rescriem jurămintele față de națiune, dar și față de comunitatea civică de care aparținem. Și o facem prin prisma învățămintelor trase în anul care s-a scurs, atât la nivelul țării, cât și al întregii lumi.

Dispersia cetățenilor români în atât de multe state și pe atâtea continente redefinește progresiv modul în care este înțeleasă starea unei națiuni, viitorul ei. Această mobilitate crește impactul evoluțiilor la nivel mondial asupra oricărei națiuni. Mi-aș dori să reflectăm mai mult la acest aspect, în anii care vin, din moment ce am redescoperit diaspora. Nu este vorba doar despre ce facem unii pentru alții, politici pentru diaspora sau drepturi asigurate, cred că trebuie să reflectăm mai mult la modul în care secolul 21 redefinește națiunile în acest ritm al mobilității, în contextul discursului multicultural și al noilor forme de participare civică sau politică.

„Republica Moldova își continuă calea europeană”

Alegerile parlamentare din Republica Moldova s-au încheiat. Partidele care doresc un viitor european pentru Republica Moldova sunt majoritare acum în Parlamentul de la Chișinău. Este mesajul cel mai clar al românilor de peste Prut că nu văd alt viitor pentru ei decât în Europa, în Uniunea Europeană.

Este o expresie elocventă a normalității politice instaurate faptul că alegerile parlamentare din Republica Moldova s-au desfășurat corect, fără incidente și tentative de fraudă și s-au caracterizat printr-o bună organizare.

Integrarea europeană a Republicii Moldova, viitorul european al Republicii Moldova, nu poate fi obiect de negociere. Rezultatele obținute în cooperarea dintre România și Republica Moldova în ultimul an vorbesc de la sine. Ne referim, în primul rând, la proiectele majore de cooperare, cu progrese substanțiale în domeniile energiei, educației, infrastructurii, dezvoltării locale și regionale, sănătății, asistenței medicale de urgență, culturii și conservării patrimoniului. Elementul comun, esențial, în fiecare din aceste inițiative promovate de partea română a avut ca scop racordarea Republicii Moldova la spațiul, valorile și standardele europene. Acest efort de durată, intensificat semnificativ în ultimii ani, este expresia concretă a angajamentului de susținere de către România a opțiunii politice de integrare europeană asumate de Chișinău.

România va sprijini și în continuare politic, diplomatic și prin asistență concretă toate eforturile viitoare ale Republicii Moldova îndreptate spre integrarea deplină în Uniunea Europeană, continuarea reformelor democratice, consolidarea statului de drept și dezvoltarea socioeconomică de ansamblu a statului vecin.

Guvernul României, cu resursele pe care le mai are la dispoziție în acest an, va continua să finanțeze programele din Republica Moldova. 5 milioane de euro vor fi alocate pentru continuarea programului de grădinițe, iar pentru anul 2015 premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul pe care îl conduce va prevedea în bugetul României toate resursele pentru a continua proiectele și programele stabilite: gazoductul, grădinițe, poduri, programele culturale, deoarece trebuie să arătăm în mod concret, prin sprijin financiar, prin programe de pregătire, să arătăm că nu doar salutăm acest rezultat, ci că putem să facem foarte mult ca să continuăm toate proiectele pe care le-am început. Adresez sincere felicitări tuturor cetățenilor Republicii Moldova, felicitări liderilor partidelor proeuropene din Republica Moldova: Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal.

„Lupta anti-SIDA ne privește pe toți!”

Deși ne-am aflat cu toții în febra sărbătoririi Zilei Naționale a României, consider că nu trebuie să uităm că tot pe 1 decembrie a fost marcată Ziua mondială de luptă anti-SIDA. În acest scop, mai multe organizații nonguvernamentale derulează în această săptămână, în toată țara, manifestări simbolice de solidaritate cu persoanele infectate și afectate de ferocele virus HIV/SIDA.

Ziua mondială de luptă împotriva HIV/SIDA se celebrează la 1 decembrie începând din 1988, ca un moment de oportunitate a oamenilor de pretutindeni de a se uni în lupta împotriva maladiei, de a fi alături de cei care se luptă cu boala, dar și să-și amintească de cei care nu mai sunt printre noi din această cauză.

Din păcate, SIDA a ucis mai mult de 36 de milioane de oameni din întreaga lume în perioada 1981–2012, fiind una dintre cele mai mari și încă nerezolvate probleme de sănătate publică la nivel mondial din istorie. În ciuda tratamentului antiretroviral, epidemia de SIDA afectează în prezent circa două milioane de vieți în fiecare an, dintre care aproximativ 270.000 sunt copii.

Nici datele statistice referitoare la România nu sunt dintre cele mai optimiste, deoarece peste 20.000 de români au fost infectați în ultimii 20 de ani cu HIV/SIDA, din care jumătate au fost copii. Din 1985, totalul deceselor înregistrate din cauza SIDA a fost de 6.367 de cazuri, ceea ce este, fără îndoială, un fapt îngrijorător.

Ca medic, susțin campaniile derulate de Ministerul Sănătății în vederea reducerii numărului persoanelor infectate cu HIV/SIDA, dar și pe cele de informare și educare a populației, mai ales a grupurilor cu risc crescut, asupra pericolului acestei maladii. Sunt convinsă că majorarea exponențială a numărului românilor informați și educați va avea drept efect imediat creșterea numărului de persoane care solicită efectuarea unui test de depistare a infectării cu HIV, dar și adoptarea unui comportament sănătos la modul general. Un rol important îl au campaniile de informare realizate în incinta unităților de învățământ, deoarece este evident că discuțiile cu elevii din școli și licee sunt extrem de vitale în vederea prevenirii. Măsurile comune luate de autorități și ONG-uri au drept scop diminuarea cazurilor de bravură răzbunătoare a unor bolnavi de SIDA, așa cum s-a întâmplat recent cu tânărul de 25 de ani din Segarcea, după decesul căruia s-a aflat că era infectat, iar înainte de moarte a răspândit la rândul lui boala mai multor tinere din oraș. De asemenea, au existat infectări cu acest virus în mai multe licee din țară, ca urmare a faptului că purtătorii nu și-au anunțat victimele, fapt nu numai imoral, dar și condamnabil în mod penal. Cred că în acest scop trebuie să acționeze cu precădere autoritățile, pentru a nu mai înregistra astfel de cazuri nedorite, iar cei bolnavi să nu mai îmbolnăvească o serie de alți oameni nevinovați.

Consider că este de datoria mea ca președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, în cadrul căreia funcționează și Subcomisia pentru monitorizarea drepturilor persoanelor private de libertate, să atrag atenția colegilor mei deputați și senatori că respingerea inițiativei mele precedente privind amnistierea și grațierea unor pedepse nu a fost decât conformarea la o comandă externă, și nu răspunsul cuvenit al aleșilor poporului la realitățile dure cu care se confruntă

persoanele condamnate pentru infracțiuni cu pericol social redus și care nu sunt recidiviste.

Pentru acestea, solicit Ministerului Justiției să intervină de urgență în structura de organizare și în funcționarea Administrației Naționale a Penitenciarelor din subordine, astfel încât această instituție să fie de reeducare, așa cum se declară, și nu pentru aplicarea de tratamente inumane și degradante. Pe această cale, reamintesc tuturor că, în perioada 2011–2014, în unitățile penitenciare s-au produs un număr de 363 de decese ale persoanelor private de libertate, pentru care cer autorităților responsabile să verifice în ce măsură cauza acestor decese a fost naturală.

Datele din 2014 arată că spațiile de detenție din unitățile penitenciare erau cu totul neîncăpătoare, fiind închiși un număr de 33.353 de deținuți la o capacitate de cazare normală de 18.955. Deci numărul persoanelor private de libertate era aproape de două ori mai mare decât capacitatea de cazare, conformă normelor europene. Concluziile despre condiții le poate trage fiecare!

Nerespectarea normelor europene în materie de condiții umane de deținere – patru metri pătrați pentru un deținut – a condus la încălcarea demnității umane a persoanelor private de libertate și, pe cale de consecință, la un număr mare de condamnări ale statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, în 2013, România a fost condamnată la plata a 221.000 de euro despăgubiri în favoarea foștilor deținuți reclamanți, în urma a 32 de sentințe CEDO în astfel de spețe, iar, în 2014, statul român a pierdut 11 procese similare, fiind obligat la plata a 64.000 de euro.

După cum se știe, reforma sistemului penal – prin actualul Cod penal – prevede reducerea limitei pedepsei maxime apropiată de cea minimă și pune accentul pe recuperarea prejudiciului, ceea ce generează o serie de pedepse de scurtă durată sau cu suspendare pentru oameni care au greșit prima oară în viață.

„Cu ce obraz aniversăm 25 de ani de libertate?!”

Acum 25 de ani, la Timișoara, curajul a învins frica și forța regimului tiranic și, sub lozinca „Murim, dar suntem liberi!”, s-a declanșat săptămâna magică, care avea o singură finalitate, victoria, deoarece Dumnezeu era cu noi. Și sacrificiul suprem însemna eliberarea, și era acceptat ca atare. Ridicarea întregii țări în 22 decembrie a împlinit idealul și am scăpat de regimul Ceaușescu și chiar de comunism, credeam atunci. N-a fost să fie în totalitate. Societatea și-a dovedit recunoștința prin Legea nr. 42/1990 și Legea nr. 341/2004.

În 2010, prin introducerea pe sub ușă a unor amendamente aleatorii, recunoștința a fost suspendată, cu motivarea situației grele prin care trece țara din punct de vedere economic.

Revoluționarii au înțeles și ceea ce era de neînțeles, reducerea cu 100% a unei indemnizații, în condițiile în care curba de sacrificiu era stabilită la 25% pentru ceilalți. Din păcate, o măsură imorală, dar legală până la un punct a devenit ilegală prin perpetuarea ei în timp.

În 1989 ne-am ridicat la lupta pentru democrație. Democrația presupune ca o condiție _sine qua non_ respectarea legii. Or, tocmai Legea recunoștinței față de eroi este încălcată.

Guvernul anunță creștere economică, excedent bugetar, iar ilegalitatea în privința celor care merită recunoștința națiunii se păstrează cu nonșalanță și impertinență.

Cred că este cazul să spunem stop, iar, dacă cineva nu vrea, să citească Decizia nr. 42/2014 a Curții Constituționale, din care vă prezint:

„Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012. Cu toate acestea, Curtea ține să sublinieze că, deși autoritățile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor bănești pretinse de autorii excepției de neconstituționalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi și în viitor, în condițiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există și dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. Astfel, deși formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi.”

„Să nu lăsăm Complexul Energetic Oltenia să moară!” Situația economică a Complexului Energetic Oltenia, legată de evoluția sau, mai degrabă, involuția acestui sector din județul Gorj, regiunea pe care o reprezint în Parlament, mă determină să readuc în atenția dumneavoastră situația în care se află angajații și, în general, oamenii din această importantă zonă a țării. O situație care, pe zi ce trece, capătă accente tot mai dramatice.

Ceea ce se întâmplă este cu atât mai dramatic cu cât se produce pe fondul în care, în ultimii ani, Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie au dat, în repetate rânduri, asigurări că lucrurile se îndreaptă spre un făgaș de normalitate. Despre îmbunătățirea perspectivelor din sectorul energetic al Olteniei, despre investiții de zeci de milioane de euro venite din partea unor investitori din China primim, constant, informații din partea Guvernului României. La fel ca

oamenii din colegiul meu, îmi doresc ca toate acestea să nu fie doar simple declarații politice sau, mai rău, iluzii.

În tot acest timp însă, constat, zi de zi, că realitățile din zona pe care o reprezint în Parlamentul României sunt cu totul altele decât cele despre care, în mod atât de optimist, ne vorbește Guvernul. Din fericire, protestul de acum două săptămâni, când 200 de angajați ai CEO au protestat față de nerespectarea contractului colectiv de muncă și față de lipsa dialogului social, s-a încheiat, pentru că, în sfârșit, după mai bine de un an, o delegație a protestatarilor a fost invitată la o discuție la prefect, unde au fost și doi membri ai Directoratului CE Oltenia. A fost prima discuție mai serioasă la care au participat și doi membri din directorat. Protestele vor fi sistate și sper ca promisiunile să nu fie încălcate și salariații să nu mai fie hărțuiți. Aceștia au promis că nu vor rectifica bugetul pe minus la partea care privește fondul de salarizare, asta în contextul în care oamenii se plâng că salariile lor au scăzut cu 22,8%, în timp ce ale managerilor au crescut cu 700%, asta în condițiile în care managementul CE Oltenia este dezastruos. Situația CE Oltenia este una dramatică. O spun datele financiare publicate la șase luni pe anul în curs. Am mai spus și o repet, trebuie ca, măcar acum, să se recunoască că au susținut la conducerea CE Oltenia o echipă care nu face altceva decât să dărâme sistemul. Vorbim până la urmă de toată economia Gorjului, care stă în funcționarea acestui complex energetic.

„Ziua mondială de combatere a HIV/SIDA”

Celebrată în fiecare an pe 1 decembrie, această zi, proclamată de Președintele Statelor Unite ale Americii în 1995, este dedicată creșterii gradului de conștientizare a pandemiei de SIDA cauzate de răspândirea infecției cu HIV. Programul Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA (ONUSIDA) a devenit operațional în 1996 și a preluat planificarea și promovarea Zilei mondiale de combatere a SIDA. Mai degrabă decât să se concentreze pe o singură zi, ONUSIDA a creat Campania mondială SIDA în 1997 și se concentrează pe tot parcursul anului pe comunicații, prevenire și educație. Diferite guverne și organizații au declarat luni diferite ca Luna conștientizării SIDA. Cele mai populare alegeri sunt octombrie și decembrie. Decembrie este aleasă pentru a coincide cu Ziua mondială de combatere a SIDA.

La nivel mondial, 35,3 milioane de persoane trăiesc cu HIV/SIDA, din care aproape 3,5 milioane sunt copii, în timp ce aproximativ 7.000 de persoane sunt infectate zilnic, dintre acestea 12.732 trăiesc în România, conform ultimei statistici publicate pe 30 septembrie 2014. Peste 18.000 de cazuri HIV/SIDA au fost înregistrate în total în România din 1986 până în septembrie 2012. Dintre acestea, 6.077 de persoane și-au pierdut viața, iar numărul celor care se îmbolnăvesc este în creștere. Peste 540 de cazuri noi au fost raportate numai în 2012, potrivit UNAIDS.

Biroul Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS) arată că, în România, de la începutul epidemiei în 1986 până în septembrie 2012, au fost înregistrate 18.083 de cazuri de HIV/SIDA. Așa cum se arată într-un comunicat UNAIDS, se înregistrează o creștere a cazurilor noi de infecție cu HIV transmise pe cale heterosexuală, 278 de cazuri noi în 2012, și o creștere rapidă a cazurilor de infecție cu HIV în rândul populației cu risc crescut de infectare, respectiv 157 de cazuri noi în 2012. S-au înregistrat progrese în prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt, numărul de noi infecții în rândul copiilor fiind în scădere în comparație cu anii trecuți (24 de cazuri noi în 2010 comparativ cu 12 cazuri noi în 2012).

În perioada 2011–2015, mesajul campaniei mondiale de luptă împotriva HIV/SIDA este „Ținta zero: zero infecții noi cu HIV. Zero discriminări. Zero decese prin SIDA”. Campania din acest an își propune acces universal la prevenția HIV,

„Valorile anului 2014”

Furia aceasta care a putut fi remarcată în timpul campaniei prezidențiale și atacurile lansate la adresa celor care au votat cu Victor Ponta sunt doar câteva dintre repercusiunile regimului ultimilor 10 ani. Tinerii au fost neîndreptățiți și ignorați, iar ura pe care au resimțit-o a fost, cu dibăcie, canalizată către Partidul Social Democrat.

Intoxicați cu prognoze false, conform cărora candidatul social-democrat va aduce cu sine comunismul în această țară, aceștia au fost împiedicați să vadă ceea ce PSD este cu adevărat: un partid reînnoit, cu oameni tineri și idei împrospătate.

PSD a propus un candidat tânăr, care a demonstrat că, atât timp cât se află în slujba cetățenilor, în desfășurarea actului de guvernare, ideologia politică nu are nicio semnificație. În timpul exercitării mandatului său de prim-ministru a adoptat măsuri atât de dreapta, cât și de stânga. Câteva mici exemple sunt reglementarea Legii voluntariatului, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea CAS, acordarea de ajutoare categoriilor defavorizate și revenirea pensiilor și salariilor la valoarea de dinaintea tăierii.

De asemenea, vizitele lui Victor Ponta în Republica Chineză au fost folosite cu josnicie în această propagandă, pentru a inocula în conștiința oamenilor ideea că PSD înseamnă comunism, frig și beznă. Adevărul este că relația economică a României cu China este imperioasă în actualul context economic al zonei euro, dat fiind faptul că doar în primele luni ale acestui an schimburile comerciale au totalizat 1,6 miliarde de dolari.

Dar opinia publică a fost, din nefericire, în acest caz, dezinformată. Dovada că Victor Ponta ar fi fost un președinte bun era chiar acolo, reflectată în economie, trebuia doar să îți dorești să vezi.

De ce o parte a tinerilor noștri a ales un candidat obscur, care nu a prezentat niciun program politic și nici direcția pe care o va stabili pentru România, afirm cu mâhnire că nu am înțeles, dar dreptul de a alege este un drept câștigat.

Aș dori să pot spune că acum știu ce își doresc tinerii pentru țară, pentru viitorul lor și valorile pe care vor să le regăsească în membrii clasei politice, dar acest lucru a devenit incert atunci când și-au oferit votul unui candidat care nici măcar o dată nu li s-a adresat direct, dar respect această decizie a lor.

„România, campioană la proceduri de infringement”

Codași în Europa când vine vorba de performanțe, România este însă campioană la încălcarea legislației europene. România riscă să ajungă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene după ce Comisia Europeană a lansat două noi proceduri de infringement împotriva țării noastre.

Prima dintre ele vizează securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Practic, România este acuzată că a încălcat normele europene neadoptând un plan de acțiune preventivă, respectiv un altul de urgență, și neinformând Comisia Europeană cu privire la deciziile țării noastre referitoare la permiterea fluxurilor bidirecționale de gaze naturale la nivel transfrontalier. Termenul a expirat încă din anul 2012, ceea ce demonstrează încă o dată inconștiența și incompetența autorităților române în tratarea unor subiecte de interes major.

Cea de-a doua procedură de infringement face referire la tratamentul fiscal discriminatoriu aplicat persoanelor fizice nerezidente care obțin venituri în România. Comisia avertizează că, prin impozitarea veniturilor independente desfășurate de persoane fizice nerezidente, se constituie o restricție la libera prestare a serviciilor și la libera circulație a capitalurilor în cadrul pieței interne.

România a primit termen două luni pentru a se conforma obligațiilor ce îi revin prin calitatea de țară membră a UE, în caz contrar Comisia putând să decidă înaintarea cauzei la Curtea de Justiție.

Astfel de anunțuri trec, de obicei, neobservate în spațiul public, însă ele ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autoritățile de la București, care și în fața unor astfel de avertismente ridică din umeri neputincioase.

România trebuie să-și câștige locul demn pe care îl merită între statele europene. Vorbim de o construcție puternică, de viitor, bazată pe valorile libertății, ale statului de drept și ale responsabilității, în care România, dacă ar reuși să se integreze cu adevărat, nu ar avea parte decât de beneficii.

Când apar astfel de avertismente din partea Comisiei Europene, mai ales că de cele mai multe ori vorbim de netranspunerea în legislația românească a celei europene, ele ar trebui de urgență dezbătute la nivelul Guvernului și, în cazul în care este nevoie, desigur, în Parlamentul României, în vederea soluționării lor, înainte ca țara noastră să ajungă în astfel de situații. Ce este totuși mai dureros decât atât este că trec anii de la primirea notificării, iar noi nu reacționăm.

Deși nu am competențele necesare, consider a fi de datoria mea să mă alătur numeroșilor specialiști care sunt de părere că educația copiilor noștri trebuie adaptată noilor rigori, întrucât metodele clasice de învățare nu se mai pliază pe nevoile generației actuale. Curricula sistemului de învățământ românesc s-a dedicat aproape integral dezvoltării intelectuale a copiilor, dar nu a reușit până acum să îi ajute să înțeleagă și să-și gestioneze emoțiile în mod corespunzător.

Psihologii și specialiștii în educație consideră că inteligența emoțională nu reprezintă doar un capriciu al societății civilizate, ci și o necesitate urgentă a sistemului educațional actual. Această nevoie i-ar ajuta pe cei mici să se dezvolte armonios nu doar intelectual, ci și afectiv. Astfel, până la ora actuală, cursurile de dezvoltare socioemoțională, chiar dacă au fost predate numai în afara sistemului educațional instituționalizat, au avut efecte extrem de benefice asupra copiilor și trebuie luată în calcul predarea lor în cadrul învățământului de masă.

Un curs de dezvoltare socioemoțională i-ar ajuta foarte mult pe copii, mai ales pe cei din gimnaziu, să se adapteze mult mai bine la mediul social, să-și facă mult mai ușor prieteni de joacă și să relaționeze mult mai eficient cu profesorii și colegii. Potrivit specialiștilor, un asemenea curs ar influența dezvoltarea cognitivă, pregătirea și adaptarea la mediu și ar preveni apariția problematicii datorate dezechilibrelor emoționale și comportamentale.

Mai mult decât atât, potrivit specialiștilor în educație, dacă un asemenea curs ar fi implementat în planul de învățământ, acesta nu ar trebui să depășească o oră pe săptămână, ceea ce înseamnă că nu ar trebui făcute eforturi foarte mari pentru a schimba actualul sistem educațional din punctul de vedere al programei școlare.

Cu toate că aceste beneficii sunt recunoscute, problema principală o reprezintă faptul că Ministerul Educației nu este deocamdată pregătit din punct de vedere organizatoric pentru introducerea cursului de inteligență emoțională în școli, din cauza numărului relativ mic de psihologi școlari. O soluție pentru această problemă o poate reprezenta realizarea de parteneriate între autorități și centrele de psihologie specializate, astfel încât acest program, de o adevărată importanță pentru dezvoltarea copiilor noștri, să fie implementat măcar în anii de gimnaziu.

„Istoria se rescrie pentru Republica Moldova”

Votul primit de către partidele proeuropene din Republica Moldova confirmă traseul pe care moldovenii l-au ales în ultimii ani și consolidează și certifică toate acțiunile și demersurile făcute până la acest moment.

Susținerea pe care România și Uniunea Europeană au arătat-o Republicii Moldova nu a fost în zadar. Faptul că astăzi putem constata că partidele care și-au arătat orientarea proeuropeană au primit cele mai multe voturi din partea cetățenilor moldoveni arată că, indiferent de presiunile făcute de Rusia, alegătorii nu s-au lăsat intimidați și au confirmat prin votul lor opțiunea europeană.

Ultimii ani au fost grei pentru cetățenii din Republica Moldova. Conflictele din Transnistria, presiunile externe puternice, atât sociale, cât și economice, precum și campania antieuropeană au avut ca scop declarat îndepărtarea Moldovei de România și de Uniunea Europeană. Însă toate aceste evenimente arătă clar că, indiferent de greutățile întâmpinate, drumul pentru Republica Moldova este clar, fără dubii, Uniunea Europeană. O alianță a partidelor proeuropene poate garanta că reformele democratice vor continua. Cred că este timpul ca România să-și intensifice demersurile de susținere a cetățenilor moldoveni, mai ales acum, când votul de duminică a arătat clar opțiunile vecinilor noștri. Indiferent de scorul obținut de partidele proruse și de mesajele acestora, opțiunea moldovenilor rămâne Europa, fără niciun dubiu. Am încredere că reformele vor fi continuate și că Acordul de asociere va fi implementat cu succes, contrar a ceea ce a afirmat Igor Dodon, președintele socialiștilor. Liderii partidelor proeuropene trebuie să aibă maturitatea politică să accepte să construiască o alianță trainică, care să garanteze toate aceste lucruri. Orgoliile politice pot costa scump Republica Moldova, iar toate demersurile și acțiunile făcute de-a lungul anilor vor fi în zadar.

Ceea ce se decide în aceste zile la Chișinău poate oferi răspuns la o întrebare istorică: vor într-adevăr moldovenii să intre în UE?

Le urez liderilor politici din Moldova să aibă capacitatea să negocieze pentru Europa și să înțeleagă că, la acest moment, au șansa să rescrie istoria Republicii Moldova.

„Întreprinderile mici și mijlocii și Strategia Europa 2020” Este esențial ca interesele și circumstanțele specifice ale IMM-urilor să fie luate în considerare în elaborarea tuturor politicilor și programelor de finanțare ale Uniunii. Viitorul cadru financiar va fi conceput, astfel încât să faciliteze participarea întreprinderilor mici la programele de finanțare, prin simplificarea normelor, prin reducerea costurilor de participare, prin accelerarea procedurilor de atribuire și prin punerea la dispoziție a unui „ghișeu unic” pentru a veni în ajutorul beneficiarilor de fonduri ale Uniunii.

Datorită importanței sale pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, îmbunătățirea mediului de afaceri pentru IMM-uri este menționată în șase dintre cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020: O politică industrială pentru era globalizării, O Uniune a inovării, Tineretul în mișcare, O agendă digitală pentru Europa, O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă. De o importanță deosebită pentru noul program este inițiativa emblematică „O politică industrială pentru era globalizării”, care a conturat o nouă abordare strategică, menită să stimuleze competitivitatea europeană, precum și înființarea și creșterea întreprinderilor mici și mijlocii și promovarea unei culturi antreprenoriale.

Noul program propus va oferi, de asemenea, un instrument care poate servi și altor obiective de politică. Rețeaua întreprinderilor europene va oferi mijloacele pentru stabilirea de legături cu alte programe și inițiative, în ceea ce privește difuzarea descendentă a informațiilor, promovându-le, precum și o colectare ascendentă a feedbackurilor de la părțile interesate. Ea va continua să furnizeze informații, sfaturi și sprijin IMM-urilor în ceea ce privește programele de mediu și respectarea reglementărilor. Sinergiile cu alte programe vor fi sporite la maximum. Activitățile de garantare propuse în noul program vor funcționa alături de activitățile de garantare finanțate în baza fondurilor structurale ale Uniunii și a instrumentului de microfinanțare Progress.

Instrumentele de capital de risc vor veni în completarea celor prevăzute în cadrul Orizont 2020 – noul program-cadru pentru cercetare și inovare. Programul va evita, de asemenea, suprapunerile cu alte programe, în special în domeniul promovării spiritului antreprenorial și în domeniul competențelor antreprenoriale. O atenție deosebită va fi acordată și complementarității noului program cu instrumentul de parteneriat propus.

Dacă săptămâna trecută am abordat ca temă necesitatea alocării unor resurse financiare decente pentru apărarea României, în contextul în care în perioada imediat următoare vom avea discuții privind bugetul României pentru anul 2015, consider că este necesar să discutăm astăzi și despre investițiile atât de necesare pentru educația României.

Aceasta în condițiile în care România este țara care alocă cel mai mic buget educației din toată Uniunea Europeană, atât cheltuielile bugetare, cât și cele private în educație fiind de 4,1% din PIB, comparativ cu 4,7% – media în Europa de Est, și 5,4% – media UE. Iar acest lucru se simte și va avea

consecințe și mai grave în următoarea perioadă, deoarece, conform unui studiu realizat de UNICEF – „Costul investiției insuficiente în educație în România”, dacă România menține investiția în învățământ la acest nivel, va pierde în următorii 10 ani între 12 și 17 miliarde de euro.

Astfel, reprezentanții UNICEF au atras atenția că, dacă România va menține bugetul educației la 4,1% din PIB, obiectivele UE 2020, asumate prin documentul central al activității Comisiei Europene, Strategia Europa 2020, nu vor fi îndeplinite. În aceste condiții, obiective precum diminuarea părăsirii timpurii a școlii nu vor fi atinse, calitatea educației măsurată prin diferite teste, cum ar fi PISA, nu va fi îmbunătățită, iar rata șomajului, de asemenea, va stagna sau mai rău. În schimb, în situația în care România își sporește bugetul educației cu până la 6% din PIB până în 2025, obiectivele Strategiei Europa 2020 vor avea mai multe șanse să fie realizate, rezultatele PISA vor atinge media țărilor OECD, iar adăugarea unui an de școlarizare va aduce câștiguri de 2,9% din PIB.

Este paradoxal faptul că, odată cu criza economică, moment în care investiția în educație trebuia să fie și mai importantă datorită rolului recunoscut pe care aceasta îl poate juca pentru depășirea perioadelor de colaps economic, în România trendul alocării fondurilor pentru educație a devenit unul descendent, ajungând, de la 4,24% din PIB în 2009, la 3,6% în 2013 și la 4,1% în 2014. Acest lucru s-a întâmplat deși noi toți ne-am asumat, prin Pactul național pentru educație, alocarea a 6% din PIB pentru acest domeniu.

„Cer Guvernului Ponta un buget echilibrat, corect și profesionist!”

Deficitul bugetar generat de Victor Ponta nu a fost unul capabil să rezolve probleme pe termen lung, ci doar să satisfacă unele mofturi imediate – pomenile electorale.

Guvernul Ponta nu are o viziune economică! Nu a prezentat bugetul pentru anul viitor, 2015, nu știe să ne spună încotro se va îndrepta economia țării. Solidaritatea socială nu înseamnă pomeni electorale, ci stimularea categoriilor sociale vulnerabile pentru a intra pe piața muncii, ajutor pentru a crește, și nu pentru a rămâne în sărăcie!

În acest moment, Guvernul Ponta vrea să negocieze cu partenerii internaționali un deficit de 2%, față de ținta asumată de 1,4%. Acest fapt înseamnă un singur lucru: pentru proasta guvernare vor plăti toți românii. Eurostat anunța, în urmă cu patru săptămâni, că România ar putea urca cu deficitul real chiar până la 2,8%, în cazul că va continua politicile din anul 2014.

Solicit Guvernului Ponta să vină de urgență cu bugetul pentru 2015 în Parlament. Bugetul trebuie să prevadă minimum două ținte strategice pentru anul viitor: fonduri pentru investiții și un buget pentru educație cât mai apropiat de 6% din PIB! În caz contrar, ne vom lupta și în următorii 10 ani cu un deficit mare și cu pierderi consistente de la bugetul de stat.

Ultimul studiu UNICEF arată că o majorare a bugetului educației la 6% va duce la creșterea PIB-ului cu aproape 1%. Iar cu cât vom avea o populație mai educată, cu atât va crește PIB-ul țării și vor scădea cheltuielile publice pentru prevenirea șomajului, a violenței, pentru sănătate publică și îngrijire medicală.

România poate avea un viitor economic prosper, iar pentru aceasta trebuie să cheltuim banii inteligent!

„Victor Ponta a sacrificat siguranța românilor pentru voturi!”

Victor Ponta a pus în pericol siguranța românilor, inaugurând în mare grabă, cu doar două zile înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale, tronsonul 3 al autostrăzii Orăștie–Sibiu.

Guvernul PSD se lăuda că va construi 1.200 km de autostradă. Nu a reușit să inaugureze nici măcar un singur kilometru de drum până în ajunul alegerilor prezidențiale. Deschiderea celor aproximativ 22 de km de autostradă a fost doar un exercițiu prost de imagine, realizat în detrimentul soluțiilor sigure de trafic.

„Incompetența Guvernului Ponta, taxată încă o dată de Comisia Europeană”

Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută două noi proceduri de infringement împotriva României. Prin aceste acțiuni, instituția europeană demonstrează, încă o dată, faptul că actualul Executiv este corigent la două materii importante: fiscalitatea (tratamentul fiscal discriminatoriu aplicat persoanelor fizice nerezidente care obțin venituri în România) și securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Concret, în cazul impozitului aplicat persoanelor fizice nerezidente în România care realizează venituri din activități independente, Comisia Europeană îndeamnă Guvernul condus de Victor Ponta să acționeze la nivel legislativ conform normelor europene. Aceleași recomandări sunt făcute și în cazul securității aprovizionării cu gaze naturale.

Dat fiind actualul context geopolitic, aprovizionarea cu gaze naturale a devenit un subiect sensibil, ce necesită o atenție sporită din partea statelor membre. În consecință, Comisia Europeană atrage atenția Guvernului asupra neîndeplinirii condițiilor prevăzute în Regulamentul UE nr. 994/2010.

Conform comunicatului emis de instituția europeană, „până în prezent, România nu a notificat Comisiei adoptarea unui plan de acțiune preventivă și a unui plan de urgență, așa cum prevede Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, și nici nu a informat Comisia cu privire la deciziile sale referitoare la fluxurile bidirecționale de gaze naturale.”

Incapacitatea de transpunere în legislația națională a directivelor europene reprezintă încă un examen picat de Guvernul lui Victor Ponta, un guvern incompetent, cu un premier subordonat baronilor locali.

Victor Ponta și miniștrii cabinetului său trebuie să înțeleagă, măcar acum, pe ultima sută de metri, că a guverna o țară nu este un joc de copii.

România are nevoie de politici coerente și de o mai mare responsabilitate a actului de guvernare.

„Vaccinarea împotriva gripei sezoniere”

Gripa sezonieră este una dintre principalele afecțiuni acute cu care se confruntă populația, în special în lunile de toamnă și iarnă, și este caracterizată prin focare epidemice ce durează, de regulă, între 6 și 8 săptămâni.

Boala se manifestă prin inflamarea bruscă a tractului respirator (nasul, sinusurile, gâtul și plămânii), persoanele afectate acuzând o stare generală degradată, simptomele obișnuite pentru gripă fiind febra, frisoanele, tusea, durerile musculare și articulare, cefaleea, oboseala și astenia. Formele cele mai severe ale gripei, însoțite de o rată mare a complicațiilor și a deceselor, apar mai ales la copii, la vârstnici și la persoanele cu boli cronice.

Populația poate fi protejată prin vaccinare, vaccinul antigripal având o eficacitate de 89% în prevenția transmiterii gripei la adulții sănătoși. Pentru persoanele incluse în categoriile cu risc, cea mai importantă modalitate de prevenție a complicațiilor gripei este vaccinarea antigripală efectuată la începutul toamnei, împreună cu adoptarea metodelor generale de prevenție.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea anuală înaintea începerii fiecărui sezon gripal. Vaccinarea trebuie efectuată, în special în cazul persoanelor aflate în grupele de risc (femeile însărcinate, copiii între 6 luni și 5 ani, persoanele trecute de 65 de ani, persoanele care au afecțiuni cronice, precum și personalul sanitar).

Pentru a reduce incidența îmbolnăvirilor prin gripă sezonieră, Ministerul Sănătății a anunțat deja că anul acesta vor fi utilizate 500.000 de doze de vaccin antigripal pentru vaccinarea persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, precum și pentru vaccinarea copiilor și bătrânilor instituționalizați, gravidelor, personalului medical și persoanelor cu boli cronice, în special boli respiratorii, cardiovasculare și metabolice.

Ca în fiecare an, conform calendarului stabilit, campania de imunizare vizează reducerea îmbolnăvirilor prin gripă sezonieră și se va derula în cadrul cabinetelor medicilor de familie și în unitățile sanitare cu paturi. În aceste condiții, se reduce riscul unei infecții gripale, iar în cazul în care va fi contactată, boala va fi mai puțin severă.

„Nu Moș Crăciun trebuie să aducă elevilor abecedare!” Asistăm și anul acesta la o nouă anomalie a sistemului de învățământ, la o dovadă în plus că Ministerul Educației nu are capacitatea de a gestiona actul educațional.

Este 3 decembrie 2014, anul școlar a început de 2 luni, iar elevii nu au nici acum abecedare. Anunțul că o parte dintre manualele de clasa I și a II-a au ajuns la inspectoratele școlare din anumite județe a oferit o rază de speranță părinților și cadrelor didactice, însă problema nu a fost nici pe departe rezolvată. În campania electorală desfășurată toată luna noiembrie, premierul candidat, alături de marea majoritate a miniștrilor, a anunțat un lung șir de măsuri în domeniul învățământului, dorind să distragă atenția de la problemele grave, de fond, cu iz de corupție. Mă refer aici la repetatele și controversatele licitații pentru manualele școlare, care ne-au adus în situația de a nu avea, probabil nici până la finalul anului 2014, abecedarele pentru elevii de clasa I. Nu vorbim despre o culegere de probleme sau de un caiet ajutător la clasă, vorbim de cartea-simbol a copilului care pășește pentru prima oară într-o sală de clasă, vorbim de un reper în parcursul educațional al generației care abia a început școala. Este inadmisibil să vorbești de viitoare măriri salariale ale personalului din învățământ, să promiți iar și iar modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, pe care oricum deja o distrugi sistematic, când nu poți pune pe bănci un manual pentru elevii din România, în condițiile în care obligația statului, prin Constituție, este asigurarea gratuității învățământului general.

Cum este posibil ca, în acest context fără precedent, să fii preocupat să faci, la televizor sau în mari adunări electorale, anunțuri de o veridicitate îndoielnică și lipsite de principialitate, angrenând oamenii școlii și punându-i în ingrata poziție de a primi cei 150 de euro pentru o așa-zisă dezvoltare profesională, dar care nu trebuie justificați în nicio formă, deși provin dintr-un program european (se pare că acum „s-a schimbat modificarea” și banii trebuie justificați prin acțiuni generate de perfecționare)? De ce aceste sume de bani au fost virate automat în conturile cadrelor didactice chiar în campania electorală? Oare Guvernul României se aștepta ca, din aceste sume, cadrele didactice să achiziționeze și câte un abecedar elevilor?

## „La mulți ani, România! La mulți ani, români!”

În urmă cu două zile, la 1 decembrie, am sărbătorit Ziua Națională a României, ziua unității neamului românesc, expresie a românismului universal.

La 10 mai 1866, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în fața Adunării Reprezentative a Principatelor Române Unite și devenea domnitor al României, astfel încât ziua de 10 mai devenea, pentru prima dată, Ziua Națională a României.

Rămâne până în 1947, inclusiv, când Camera Deputaților a proclamat Republica Populară Română, iar ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare națională de stat.

După Revoluția anticomunistă din 1989, Parlamentul României adoptă, în iulie 1990, legea prin care ziua de 1 decembrie devine sărbătoare națională, dată care a rămas până astăzi.

Fie că vorbim de 10 mai, de 23 august sau de 1 decembrie, aceste zile reprezintă simboluri naționale românești, fiind sărbătorite fiecare în epoca sa – regalitate, comunism sau democrație, stat de drept – ca Ziua Națională a României, zile în care s-a scris istoria acestei țări și care îi unesc pe românii de pretutindeni. Astfel, chiar la mii de kilometri depărtare de casa părintească, plecați de ani buni din țară sau prezenți fiind pe tărâmul strămoșesc, vocea românilor s-a făcut auzită de oriunde s-ar afla aceștia.

Bucuria și căldura care au răzbătut din mesajele de „La mulți ani!”, transmise țării în care s-au născut și în al cărei viitor cred, au făcut înconjurul lumii actuale, globalizate, în care totuși ne păstrăm ființa românească și ne menținem ca neam.

1 Decembrie este o zi specială pentru națiunea noastră, o zi care reprezintă unitatea națională, desăvârșirea statului național ca act de voință a națiunii române, cu obiective naționale legate de propria sa dezvoltare și obiective naționale legate de locul ei în Europa și în lume.

Sărbătoarea națională a tuturor românilor este cel mai bun moment pentru a uni românii din țară și românii de pretutindeni, este sărbătoarea de suflet a tuturor românilor! La mulți ani, România!

„Drumul Republicii Moldova spre Vest”

Trăim cu toții câteva dintre momentele marcante sub care istoria geopolitică a Europei răsăritene se rescrie, momente în care polii de putere ai bătrânului continent oscilează între Vest și influența Rusiei. Avem deja de-a face cu o situație critică în Ucraina, unde Rusia își exercită de ceva vreme influența prin forță armată și prin abuzuri, clamându-și drepturile asupra vechilor sale teritorii.

Este de menționat faptul că alegerile din aceste zile din Republica Moldova vin în contextul unei crize geopolitice iminente, în care poporul basarabean trebuie să ia o decizie democratică de a-și alege o nouă majoritate parlamentară între un partid comunist mai vocal ca oricând, ce se bucură de o popularitate de neînțeles, și o rezistență democratică și liberală consistentă, formată din câteva partide cu ideologie de dreapta.

Deși situația votului din Republica Moldova arată un scenariu pozitiv, de orientare către marile puteri ale Vestului, precum și dorința poporului moldovean pentru aderarea acesteia la Uniunea Europeană, trebuie ținut cont și de contextul dificil al acestui an dominat de conflicte și vărsări de sânge la est de granițele României, având în vedere că Rusia pare să pregătească, așa cum arată previziunile, situații similare Ucrainei și pe alte teritorii foste sovietice.

Este elocvent faptul că ultimul recensământ din Republica Moldova vine să confirme oficial existența unei minorități ruse consistente pe teritoriul său, o minoritate ce pare să aibă reprezentativitate în Parlamentul de la Chișinău, prin Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, dar și prin câteva partide extremiste de stânga, o minoritate ce dorește să își ceară o serie de drepturi asupra teritoriilor și care se pregătește să ceară protecție Rusiei, poate, în cel mai rău caz, într-o situație similară cu cea din Ucraina.

Eu cred că avem nevoie să rămânem uniți în astfel de momente, să fim văzuți ca atare în plan geopolitic, atât în fața Uniunii Europene, cât și a NATO, pentru a putea evita împreună orice fel de conflicte la granițele României și ale Moldovei și a opri înaintarea Rusiei spre Vest prin abuzurile de care a dat dovadă până acum.

„Necesitatea înăspririi legislației antifumat”

Legislația antifumat din România acoperă o arie largă de situații și în mare parte este coroborată cu legislația europeană. În practică însă lucrurile stau cu totul altfel. Zonele unde fumatul este permis nu sunt amenajate corespunzător și, astfel, nefumătorii devin fumători pasivi fără voia lor. În România, numărul fumătorilor pasivi este estimat la 6,4 milioane, în condițiile în care în țara noastră sunt 5 milioane de fumători. Potrivit statisticilor la nivel global, românii fumează cel mai mult în baruri și în cluburi (94,4%), în restaurante (86,6%), precum și în unitățile de învățământ (47,5%).

Ca medic, nu pot decât să subliniez cât mai mult importanța unei legislații complete, care protejează nefumătorii de efectele nocive ale fumatului. Dacă în spațiile private expunerea la fumul de țigară este opțiunea fiecăruia în parte, în spațiile publice, în instituții, școli, spitale acesta trebuie interzis, ca peste tot în Uniunea Europeană și în toate țările dezvoltate din lume.

Având în vedere că reducerea numărului de fumători este și o prioritate asumată a Uniunii Europene, consider că și România trebuie să facă mai mult pentru sănătatea cetățenilor săi.

De aceea, în septembrie a.c. am inițiat un proiect legislativ prin care se urmărește completarea legislației în vigoare în ceea ce privește protejarea nefumătorilor. Astfel, prin completarea articolului 1 al Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, se interzice fumatul în spațiile autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, ale instituțiilor și unităților de învățământ, precum și în unitățile sanitare, de stat și private.

Este ferma mea convingere că, prin introducerea acestui amendament, legislația românească antifumat se va apropia mai mult de logica măsurilor europene în domeniu și, mai important, vom face un pas înainte spre un mediu civilizat pentru nefumători.

Așadar, vă solicit sprijinul dumneavoastră în adoptarea acestui amendament în perioada de dezbatere parlamentară ce urmează.

*

„Construirea unui spital de îngrijiri paliative în Botoșani” Lipsa fondurilor destinate sistemului de sănătate a făcut ca, în anii de tranziție, infrastructura spitalicească să se deterioreze odată cu trecerea timpului. Cu toții recunoaștem că, în unitățile medicale românești, condițiile de spitalizare, dotările și echipamentele nu sunt întotdeauna la cele mai înalte standarde, așa cum merită orice pacient român.

„Ponta președinte, _et pereat mundus_ !”

Marele noroc al României e că este născută sub o zodie bună, că destinul ei, deși nu unul ușor, a fost totuși plin de momente de grație, în care poporul a arătat că se poate cu ușurință ridica la înălțimea momentelor istorice pe care le traversează.

Marele noroc al României a fost că, în acele clipe astrale în care istoria națiunii și a cetățenilor ei atârna de un fir de ață, românii au găsit forța, înțelepciunea, puterea și hotărârea de a se lupta pentru ce cred, de a merge înainte, de a face alegerea corectă. Războiul de Independență, Primul Război Mondial, Marea Unire, Revoluția din 1989 reprezintă tot atâtea momente glorioase pentru români, așa cum reprezintă puncte decisive de turnură în istoria acestei țări.

Marele noroc al României este că marii săi lideri au fost, de cele mai multe ori, personalități luminate, români adevărați, capabili să vadă nu doar interesul imediat al țării, dar și viitorul pe durata uneia sau chiar a mai multor generații, oameni care înțelegeau istoria, o trăiau și simțeau o responsabilitate față de istorie. Mai presus de toate, marele noroc al României a fost că marii săi lideri au fost, mai mereu, preocupați să facă bine țării și poporului lor, iar atunci când nu au reușit să facă bine, măcar nu au făcut rău cu bună știință.

Marele ghinion al României este că a ajuns să fie prim-ministru Victor Ponta. Spun asta pentru că ieri a fost 1 Decembrie și pentru că, după o perioadă de două săptămâni între alegerile prezidențiale și Ziua Națională, răstimp ce ar fi putut fi folosit de românii cu opțiuni politice

diferite pentru a se apropia unii de alții, atenția și energia noastră au fost îndreptate tot către domnul Ponta.

Am putut afla, aproape 20 de milioane de români și o lume întreagă, cum a fost posibil ca zeci de mii de români, poate chiar o sută și ceva de mii de conaționali, să stea la coadă, să fie înghesuiți, batjocoriți, disprețuiți, pentru că nu voiau altceva decât să voteze. Răspunsul este simplu: s-a întâmplat așa pentru că așa a vrut domnul Ponta. Și el a vrut așa, pentru că și-a dorit să ajungă Președintele României și nu conta ce trebuia să se întâmple ca să ajungă ce și-a dorit. Ponta președinte, _et pereat mundus_ .

„1 Decembrie – Ziua Națională a României, simbolul unității și libertății naționale”

Anul acesta, România a sărbătorit 96 de ani de când, la Alba Iulia, a avut loc Unirea Transilvaniei cu Regatul României. O zi în care avem datoria să ne amintim de cei care au luptat pentru a creiona în timp adevăratele valori și virtuți democratice de care ne bucurăm acum.

La 1 Decembrie 1918 se înfăptuia România Mare, prin revenirea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei la România. Nu am fi trăit, probabil, niciodată acest moment fără existența unor bărbați de stat vizionari, precum premierul Ion I.C. Brătianu, regele Ferdinand și, nu în ultimul rând, generalii români care au condus marile bătălii ale unirii din Primul Război Mondial, la Mărăști, Mărășești și Oituz.

1 Decembrie 1918 este punctul de referință în veacuri al reunirii tuturor românilor în același stat. Istoria din acel moment ne învață că putem să răzbim în momente grele numai cu solidaritate și coeziune, prin definirea coerentă a interesului național.

De Ziua Națională a României primul meu gând se îndreaptă către toți cei care au construit proiectul național și care nu au precupețit niciun efort în lupta lor pentru atingerea acestui ideal.

Fără viziunea lor, astăzi nu am fi putut vorbi de România. În paginile istoriei noastre sunt așternute faptele de vitejie ale zecilor de mii de români care nu au renunțat și nu au vrut să cunoască înfrângerea, în ciuda tuturor frământărilor și a momentelor dificile. De aceea, trebuie să privim cu mândrie către trecut și cu motivație și determinare către viitor.

Cinstind memoria celor care și-au dat viața pentru ca România să devină o țară independentă, democratică, suverană, trebuie să demonstrăm prin faptele noastre că interesul națiunii este mai presus de orice, că însemnele naționale, apărate și păstrate cu dârzenie de veacuri, sunt principiile cele mai de preț și valori absolute care merită orice sacrificiu. Și, oricât de greu ne-a fost, oricât de firavă a fost speranța, indiferent de furtunile care s-au abătut asupra noastră, România a înflorit întotdeauna ca națiune, ca o mare familie.

1 Decembrie 1918 reprezintă pentru români unirea de neam, ca voință și ca fundament al spiritualității românești. Generațiile viitoare au de învățat de la aceste momente istorice, cu atât mai mult cu cât mai avem de traversat un alt eveniment crucial pentru națiunea română: 22 decembrie 1989, prăbușirea unui regim comunist care părea etern.

„Agricultura trebuie stimulată!”

România are un potențial uriaș în agricultură, dar această activitate continuă și în zilele noastre să se facă cu sapa, la limita supraviețuirii, iar în această situație de supraviețuire se află mulți agricultori români.

De ce oare autoritățile statului român nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că acest potențial agricol de necontestat ar putea să asigure hrana pentru milioane de oameni? De ce oare nu învățăm de la celelalte țări din UE că agricultura trebuie să fie considerată o industrie?

În ultimii ani, majorarea prețurilor la motorină, la pesticide, la semințe, dar și sumele mici primite de agricultori de la stat îi determină pe aproape jumătate dintre cei care au sub cinci hectare de teren agricol să îl vândă sau să îl dea în arendă. Supărarea acestora se referă strict la faptul că nu își pot recupera, după un an de muncă, nici măcar banii investiți în culturile agricole.

Este adevărat că, în acest an, Dumnezeu a ținut cu noi și producția agricolă a fost bună, dar nu a adus neapărat venituri mai mari pentru agricultori, care trebuie ajutați, stimulați, pentru că agricultura trebuie să fie influențată de deciziile politice, nu de vremea de afară.

În ultimii ani, statul român nu a intervenit cu politici agricole concrete, nu s-au făcut investiții în sistemele de irigații, în echipamente tehnice moderne, România fiind țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică rată de mecanizare în agricultură, iar strategii de stimulare a investițiilor nu prea există, iar investitorii străini nu se prea înghesuie să vină să investească, chiar dacă sunt mii de hectare care nu sunt încă neexploatate.

Da, stimați colegi, agricultura trebuie stimulată cu politici concrete, nu cu promisiuni, iar domnul Daniel Constantin cam asta face, promite că, de la anul, cei care dețin mai puțin de 5 hectare vor primi mai mulți bani pe suprafață, adică 210 euro/ha.

La această guvernare se cam poartă promisiunile, nu faptele concrete, iar hrana nu se produce cu vorbe.

„Direcția Uniunii Europene”

La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, când țările aflate pe continentul european erau devastate din punct de vedere social și în colaps economic, noțiunea de unitate europeană era ideea salvatoare.

Țări precum Franța, Germania, Olanda ș.a.m.d. au concretizat această idee punând bazele unei piețe economice comune în care, în primă etapă, resursele miniere și metalurgice erau utilizate la comun, iar în următoarea etapă libera circulație a persoanelor, capitalurilor și serviciilor a fost garantată.

De-a lungul timpului, mai multe țări de pe continentul european au îmbrățișat această idee și au aderat la ea. Procesul de integrare a presupus nu numai libertatea de mișcare a resurselor necesare unei economii în expansiune, ci și egalitatea cetățenilor țărilor membre Uniunii și sprijinul comun acordat în fața unor posibile amenințări externe.

Egalitatea, cooperarea și unitatea defineau conceptul de Uniune Europeană.

Realitatea relevată de alegerile pentru Parlamentul European aduce în centrul atenției o problemă ce nu trebuie tratată cu superficialitate: extremismul.

În contextul crizei economice care a afectat întreaga Europă și din cauza măsurilor de austeritate aplicate, cetățenii țărilor membre și-au pierdut încrederea în această unitate europeană. Globalizarea a fost considerată ca fiind principala cauză care a estompat avântul economic al țărilor, iar dezechilibrele de pe piața muncii au condus la dorința implementării unor politici antiimigraționiste.

Simplele păreri naționaliste au fost transformate în propagandă populistă și demagogică, iar în spectrul politic, partide radicale și extremiste și-au făcut apariția, profitând de oportunitate.

Mesajul acestor partide, adeseori xenofobe și naționalistextremiste, și-a găsit simpatizanți în rândul euroscepticilor și un număr suficient de voturi pentru a le asigura o pondere deloc de ignorat în cadrul Parlamentului European. Nu mai este o surpriză faptul că euroscepticismul și extremismul care și-au făcut loc în forul european de putere pot pune în pericol conceptul de Europă unită și pot conduce la divizarea acesteia.

## „Marea Unire: ideal împlinit”

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră că, deși ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de acel decembrie de neuitat din anul Domnului 1918, parcă din ce în ce mai mult românii se simt mai aproape de acel miraculos episod al istoriei naționale: Marea Unire de la Alba Iulia. Constat cu bucurie că, încet-încet, românii devin din ce în ce mai conștienți de adevăratele valori și trăiri care au animat veacuri de-a rândul înaintașii noștri: apartenența la un neam puternic, curajos și înzestrat cu calități demne de urmat, chiar dacă, uneori, au fost unii care, pe 30 de arginți, au trădat idealul național.

Îmi exprim, totodată, speranța că fiecare român, în interiorul său, în aceste momente de înaltă trăire națională, își îndreaptă un gând pios către cei care, prin jertfă și sacrificiu, au făurit România Mare. Atunci nu au contat patimile politice, nici confesiunile religioase, dar a contat un singur vis: Unirea.

Nu greșesc dacă afirm că în aceste zile rememorăm cu intensă emoție sentimente de adâncă trăire românească, sentimente ale apartenenței la un tot unitar. Aceste momente ne îndeamnă către o mai bună înțelegere între noi, românii, oriunde am fi, aici, pe meleagurile strămoșești, sau în alte părți ale lumii.

În final, aș îndrăzni să afirm că datoria noastră sacră, ca vremelnici reprezentanți ai poporului, este să păstrăm vie și indestructibilă unitatea de neam și țară.

La mulți ani, România!

La mulți ani, popor român!

„Accesul bolnavilor de cancer la medicamentele și tratamentele indispensabile”

Prin această declarație politică doresc, dacă mai este cazul, să trag un semnal de alarmă asupra unui aspect grav: accesul dificil al bolnavilor de cancer la medicamentele indispensabile.

În România apar în fiecare an în jur de 70.000 de cazuri noi de cancer. Cel mai agresiv și cel care duce la cele mai multe decese este cancerul pulmonar. La femei, cancerul de sân este cea mai răspândită boală oncologică, iar la bărbați, cancerul de prostată. Chiar dacă sunt vindecabile când sunt descoperite la timp, medicii au constatat că mortalitatea în România a crescut.

Accesul la tratament este cea mai mare problemă. De exemplu, anumite forme de cancer se tratează și prin radioterapie, însă, în România, există doar 12 aparate de acest fel. Necesarul ar fi de peste 50.

Nu numai fondurile alocate bolnavilor de cancer sunt insuficiente, ci și specialiștii au început să fie tot mai puțini. La nivelul întregii țări mai există, în prezent, un număr de 46 de medici radioterapeuți, absolut insuficienți față de numărul mare de bolnavi.

O altă problemă a bolnavilor de cancer este accesul la cele mai noi medicamente. Lista de tratamente gratuite și compensate nu a mai fost actualizată de mai mulți ani și observăm cu toții că acest proces se tot amână, în timp ce apar tot mai multe cazuri de îmbolnăviri.

Vedem cum Alianța Pacienților Cronici din România (APCR) dă în judecată statul român pentru nerespectarea dreptului pacienților la sănătate, garantat prin Constituție, prin faptul că nu a reactualizat timp de ani de zile lista medicamentelor compensate.

Medicamentele greu de procurat și problemele financiare pentru tratamentul pacienților diagnosticați cu cancer sunt semnale de alarmă ale sistemului medical din România. Aceste lucruri trebuie dezbătute și rezolvate cât mai repede cu putință.

„Cu orice mijloace, tot înainte spre guvernare”

Declarațiile halucinante ale domnului Blaga privind ajungerea la putere prin alegeri anticipate conduc la concluzia că redistribuiții de la alegerile parlamentare nu au înțeles nimic din spectacolul alegerilor prezidențiale.

Teoriile aruncate în alegeri privind stabilitatea, puterea care nu trebuie să stea într-o singură mână pălesc în fața unui interes major de a prelua guvernarea și a avea totul într-o mână. Declarațiile de ieri dispar în contextul interesului de mâine.

Moțiune de cenzură și picăm două guverne în Parlament. Declarația denotă scopul distructiv. Moțiunea de cenzură, instrument democratic, nu este folosită pentru a înlătura Guvernul și instala Guvernul noii majorități, ci urmărește lipsa susținerii pentru următoarele guverne, cu scopul declarat de a ajunge la alegeri anticipate. Scopul distructiv primează interesului constructiv.

Strategia PNL și PDL pornește de la o dorință firească a partidelor de a ajunge la guvernare, dar folosirea unei metode atipice va genera penalizarea prin vot a celor ce după jumătatea mandatului ne conduc către alegeri anticipate.

Oportunismul declanșat de câștigarea alegerilor prezidențiale va dispărea odată cu aruncarea țării în alegeri parlamentare anticipate.

Ce mai contează că alegerile parlamentare vor genera o scădere a interesului investitorilor generat de instabilitatea politică?

Scopul scuză mijloacele și interesul ajungerii la guvernare a vechilor PDL-iști vopsiți în noii PNL-iști este primordial.

„Vor să defrișeze tot!”

Vor să taie tot! 125 de parlamentari PSD vor să defrișeze întreaga țară.

Solicit public respingerea PL-x 436/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, întrucât art. 37 alin. (1) permite scoaterea definitivă din fondul forestier național pentru orice motiv, de la obiective turistice, agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unități de cult, obiective sportive, medicale și sociale, așa cum este prevăzut la litera b), până la locuințe sau case de vacanță, așa cum este prevăzut la litera c). Nu sunt uitate nici parcurile tematice sau rețelele și sistemele de telecomunicații.

Ca defrișarea să fie completă, alin. (11) permite ca autorizarea construcțiilor la distanțe mai mici de 50 de metri de lizieră să se facă doar cu avizul structurii teritoriale a autorităților publice centrale ce răspunde de silvicultură, aruncând, practic, în mâinile baronilor locali puterea de decizie.

Nu e de mirare că fondul forestier al Iașiului este de doar 654 de kilometri pătrați, adică undeva la 12% din suprafața județului.

Visul de baron va face ca în România să fie arid ca pe Marte și radioactiv ca la Cernobîl. Nu-i interesează că în 25 de ani au fost tăiați ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, care înseamnă o pierdere de 5 milioane de euro pentru toți românii. De aer, apă, mediu sănătos nici măcar nu au auzit...

Baronii pădureți au devenit cel mai aprig prădător al pădurilor românești. Ei nu mai sunt români, ci fanarioți, pentru că n-au niciun atașament față de țara asta bogată, cu oameni săraci, jefuită „ca-n codru”. N-au niciun atașament și nici milă, doar fură până rămâne nisipul. Unii spun că inspirația le vine de la Iași, de la primarul Nichita, care îi consideră „cretini, isterici și bolnavi mintal” pe cei care condamnă dezastrul dendrologic de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Nu e de mirare că printre semnatarii acestui proiect de lege se numără și patru deputați de la Iași.

*

## „Categoric”

Va urma o moțiune de cenzură. Cred că în nicio țară de pe glob nu a existat un prim-ministru atât de ticălos față de propriul lui popor, care să nu înțeleagă cât i-a umilit pe toți românii și care să se întoarcă în Parlament la fel de arogant, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

6. Nu veți depolitiza justiția. Ați numit ca ministru al justiției o rudă, ați numit un avocat al poporului total aservit puterii pe care o reprezentați și v-ați luptat cu președintele în funcție pentru a obține numirea unui procuror general care să răspundă întocmai comenzilor dumneavoastră.

## „1 Decembrie, Ziua Națională a României”

În acest an, la 1 decembrie, sărbătorim 96 de ani de la realizarea Marii Uniri, prin includerea în granițele statului român a tuturor provinciilor românești – Basarabia, Bucovina, Transilvania –, înfăptuindu-se astfel dorința de veacuri a românilor de a trăi uniți în același stat.

Se cuvine să-i omagiem pe toți cei care pe câmpul de luptă și prin tratative cu marile puteri au înfăptuit unirea, lăsându-ne moștenire o țară întreagă, armonioasă și prosperă. Ca recunoștință față de înaintașii noștri, avem datoria să respectăm legile, să promovăm și să apărăm interesele României, să ne ridicăm la înălțimea înaintașilor și să ne afirmăm demnitatea națională.

1 decembrie este Ziua României, ziua tuturor românilor, indiferent de etnie, religie, convingeri politice, ziua în care ne sărbătorim istoria, cultura, trecutul și prezentul țării.

Ziua Națională este prilejul de a ne reaminti reperele fundamentale ale unei națiuni: Imnul național, drapelul și, ceea ce este foarte important, patriotismul. Dar patriotismul nu este o valoare promovată doar la aniversări importante, patriotismul trebuie permanent dovedit prin ceea ce realizăm. Trebuie să demonstrăm că suntem demni urmași ai generației care a înfăptuit România Mare, că suntem o națiune unită. Respectul și mândria de a fi români le menținem prin ceea ce facem, prin ceea ce rămâne moștenire generațiilor viitoare. Stă în puterea noastră să transformăm România într-o țară puternică, apreciată de întreaga lume, să fim o națiune care privește cu încredere și speranță spre viitor.

Guvernul Ponta demonstrează, prin măsurile adoptate până acum și prin Programul de guvernare, că urmărește să asigure prosperitatea economică a României, un trai decent tuturor cetățenilor, promovarea intereselor țării peste hotare și un loc demn pentru români între națiunile lumii.

La mulți ani, România!

## „România azi, România mâine”

Avem un nou președinte! Ca și acum cinci ani, românii din diaspora ne-au dat președintele și ne lasă să ne descurcăm cu el. Deosebirea este că acum nu s-a mai furat la urne. S-au folosit mijloace rafinate de manipulare a maselor, Facebookul fiind una dintre armele pe care nimeni din tabăra social-democrată nu a prevăzut-o. Tardiv, pun totuși o întrebare: de ce atât de multe mașini cu numere românești în jurul unor secții de votare de la care au plecat primele proteste și imagini cu cozi la vot? Sunt multe alte întrebări cărora le caut răspuns, dar sunt convins că va veni momentul în care adevărul va fi aflat.

Generația Facebook, așa cum s-au autointitulat cei care susțin că 2014 a fost anul unei noi revoluții în România, are așteptări mari. Standardele fixate noului președinte sunt atât de înalte, încât depășesc cu mult prerogativele prezidențiale, fie el și președinte sas. Piedestalul pe care este urcat Iohannis de către corul de lăudători este, din păcate, pe cât de înalt, pe atât de șubred, dacă nu chiar putred.

Mâine se va constata că o mare parte din așteptările electoratului, așteptări alimentate cu dărnicie de mașina de propagandă liberal-democrată, este departe de a putea fi îndeplinită. Greu de crezut că salariile și pensiile vor crește peste noapte, corupții și hoții vor umple pușcăriile la ordinul președintelui, averile confiscate vor fi împărțite săracilor.

Există vorba populară care spune că orice minune ține trei zile. Cei care astăzi cântă ode președintelui Iohannis vor fi mâine primii care-i vor cânta prohodul.

M-aș bucura ca noul președinte să poată îndeplini sloganul lui Victor Ponta, să-i unească pe români, să dărâme zidurile ridicate de regimul Băsescu, ziduri care ne-au împărțit în buni și răi, bugetari și privați, profesori și părinți, tineri și pensionari, ardeleni și moldoveni ș.a.m.d.

Mi-aduc aminte un îndemn de pe Facebook, care spunea tinerilor să iasă la vot pentru ca pensionarii să nu mai decidă soarta țării. Pentru a realiza unirea românilor, indiferent că locuiesc în țară sau în diaspora, noul președinte trebuie, în primul rând, să se delimiteze de cei care ieri stăteau în spatele președintelui Băsescu, iar astăzi așteaptă euforici, nerăbdători și flămânzi, gata să se înfrupte din ciolanul guvernării.

Am speranța ca domnul președinte Iohannis să nu declare război Guvernului și Parlamentului, să nu apeleze la practici pe care până ieri le condamna, să nu încerce să formeze o nouă majoritate parlamentară doar pentru că ai lui sunt în opoziție. Puterea se câștigă prin alegeri libere și corecte, nu la masa verde. Aștept o conlucrare, și nu o coabitare cu actualul Guvern și actuala majoritate parlamentară.

Țara nu este numai a celor șase milioane de români care au votat Iohannis, ci și a celor cinci milioane care au votat Victor Ponta. Toți sunt români, au aceleași drepturi și aceleași obligații, trebuie tratați în mod egal, nu ca învinși și învingători.

De la tribuna Parlamentului s-a cerut ca premierul Victor Ponta să plătească pentru organizarea alegerilor în diaspora. De parcă pierderea alegerilor nu ar fi suficient, învingătorii vor totul! Dar oare merită totul?

„Mesaj pentru 1 Decembrie”

Dragi români,

Mă bucur foarte mult că am ocazia să vă urez tuturor „La mulți ani!” de Ziua Națională.

România este în sufletul fiecăruia dintre noi. Este locul în care ne-am născut, este patria pe care o iubim, este țara pentru care strămoșii noștri au luptat cu vitejie și onoare.

* Pe 1 decembrie sărbătorim Marea Unire de la 1918. Ne apropiem cu pași repezi de 100 de ani de la înfăptuirea acestui ideal național, pe care an de an îl sărbătorim cu multă emoție și speranță în suflet.

Eu sper ca acest 1 Decembrie să ne găsească pe toți uniți și solidari. Cred că ziua de 1 Decembrie 2014 ne aduce solidaritatea și sprijinul reciproc de care avem nevoie după o perioadă lungă de conflict.

Le urez, încă o dată, tuturor românilor și tuturor celor care simt românește: „La mulți ani!”

„Continuitatea în sprijinul așteptărilor electoratului”

Sunt economist. Profesional, operez cu concepte precise, cu date și cifre ce nu suportă interpretări ori divagații melodramatice. Mai mult decât atât, vin dintr-un tărâm în care înțelepciunea omenească se află la mare cinste, iar bărbăția se sprijină pe responsabilitate.

Onorând aceste date de definiție a ceea ce cred și sunt, vreau să vă fac cunoscut de ce mă bizui pe continuitatea guvernării Ponta și de ce voi sprijini acest sistem cu toate atributele conferite de locul în care mă aflu și vă vorbesc.

Cred în necesitatea rămânerii la guvernare, pentru că acest organism viu, care este Guvernul Ponta, a demonstrat că urmează cu tenacitate promisiunile făcute la câștigarea alegerilor în 2012.

A început prin a face reparațiile cerute imperativ de eradicarea „binefacerilor” unui regim „beneficiar” al oprobiului public.

A continuat prin a implementa măsuri care au condus la creștere economică și echitate socială. Sunt lucruri de necontestat și care nu pot fi anulate prin tehnica zvonisticii.

Nu poți eluda faptul că, de exemplu, execuția bugetară s-a încheiat, la 31 octombrie, pentru a doua lună consecutiv, cu excedent. Nu poți nega că Institutul Național de Statistică a raportat o creștere economică în trimestrul III 2014 față de trimestrul II de 1,9% și de 3,2% față de trimestrul III 2013. N-ai cum să negi că, la 9 luni, economia românească are un plus de 2,8% față de perioada similară a anului trecut. Numai dacă nu vrei nu auzi că o treime din angajatorii pe plan local vor crește cifra recrutărilor cu 10% în anul viitor.

Sigur, poți încerca să strecori în conștiința populației știri cu privire la creșterea taxelor și impozitelor, la creșterea ori renunțarea la cota unică de impozitare, la creșterea, în prag de iarnă, a prețului la gazele naturale. Poți zgândări orgoliile unora puși la locul lor de propriii colegi după crize publice de personalitate. Poți face toate acestea, probabil și altele, în același ton sumbru la care ne așteptăm și care nici măcar nu ne mai miră.

Rând pe rând, ca și până acum, realitatea va contrazice zvonurile!

„Sfidarea secuilor”

Pe 1 Decembrie 2014 s-au împlinit 96 de ani de la Marea Unire, o zi istorică, sărbătorită cu emoție de români, în toate colțurile lumii. La peste nouă decenii și jumătate de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu țara, românii au simțit nevoia să își strige bucuria pe străzi, în aeroporturi, gări și în multe alte locuri în care viața, în vâltoarea ei, i-a aruncat.

Bucuria le-a fost umbrită însă de modul în care au înțeles unii să le fie alături. Pe 29 noiembrie, sute de oameni au ieșit în stradă pentru a cere autonomia Ținutului Secuiesc, iar pe 1 decembrie, pe mai multe case, clădiri aparținând unor firme și asociații, a fost arborat steagul negru, în semn de doliu. Mai mult decât atât, la manifestările organizate cu ocazia Zilei Naționale, în cele două județe din secuime, Harghita și Covasna, nu au răspuns prezent nici membrii UDMR, nici alți aleși locali, primari sau președinți de consilii județene. Și acest lucru nu se întâmplă pentru prima dată. Aproape că neam obișnuit cu sfidarea lor. Le căutăm scuze, ne mințim că e doar gestul unor extremiști, facem anchete și ascundem rezultatele sub preș.

De la alegerile prezidențiale încoace s-a vorbit mult despre românii din străinătate, dar prea puțin despre cei de aici... Am ajuns să ne fie frică să fim români în țara noastră.

Subiectul, unul sensibil cu siguranță, nu pare să fie pe agenda mai marilor țării. La evenimente importante, de teama orgoliilor naționaliste, nimeni nu bifează prezența în zonă. Ne ferim să folosim termeni ca ură și xenofobie, dar asta nu înseamnă că nu există.

Cum s-a ajuns aici? A apus ultima rază de decență și iubire între oamenii de pe aceste meleaguri? Poate că nu, dar trebuie să fie un efort colectiv, iar oamenii politici au obligația să dea primul semnal.

„Diluarea semnificației votului în România”

Ar fi fost de așteptat ca măcar diaspora să fie capabilă să aibă o imagine de ansamblu a situației României. Și, în loc să fie îngrijorată, de exemplu, că românul rămas în țară (cu alte cuvinte inclusiv familiile lor, ale celor plecați la muncă în afara granițelor) nu mai este decât un chiriaș al locurilor natale, pentru că proprietatea deja a ajuns în mâna străinătății – fie că vorbim de petrol, de gaze, de păduri, de pământuri arabile ș.a.m.d. –, ne trezim că diaspora este interesată... să nu intre comunismul în România!

Nu s-a înțeles însă pe unde și cum intră comunismul în țara noastră, membră UE și NATO! Pe la Curtici? Trece Siretul înot? Sau Dunărea? Vine cu avionul pe la Otopeni? Și cum face asta? Sare gardul? Sapă tunele pe sub frontieră? Vine-n portbagaj, pitulat după roata de rezervă, lipit de cric cu superglue?

După un sfert de secol de la căderea „comunismului” în Europa (vorba vine, căci comunism n-a fost nicăieri pe glob, iar să confunzi socialismul cu comunismul e o crasă lipsă de cultură și de educație politică), să fâlfâi steagul anticomunismului ca să sperii băbuțele și naivii cu revenirea comunismului în România e, în cel mai bun caz, o lipsă de imaginație... Plus că mai e un aspect: dacă peste jumătate din populația țării încă mai suspină cu gândul la vremurile când sănătatea era gratuită, când locurile de muncă erau mai multe decât muncitorii, când puteai lua cinstit o locuință cu o ușurință ce astăzi pare desprinsă din filmele SF, când învățământul era gratuit, iar repartiția guvernamentală te scutea de grija zilei de mâine ca intelectual, a răcni că vine comunismul înapoi e ca și cum ai speria lupul cu pielea oii...

Astea prind mai mult la cei care au venit pentru prima dată la vot decât la generațiile care au trăit în așa-zisul comunism. Însă cum se explică faptul că, la 18 ani abia împliniți, aceștia au venit să voteze, chipurile, contra... legii amnistiei? Păi, știau ei măcar despre ce este vorba în legea respectivă? Pentru că nu s-a înghesuit nimeni să facă aceste informări către electorat: „Domnilor, e rău cu această lege pentru că a, b, c, d!” Nu, justificarea principală a propagandei băsiste a fost că... va fi eliberat Voiculescu! E ca și cum ai zice că nu trebuie să existe o lege a educației pentru că nu știu cine nu o agreează pe doamna Andronescu, de exemplu...

„Să dăm o mână de ajutor sănătății!”

Deși în data de 12 februarie 2014 a fost lansat în România un sistem de certificare a alimentelor fără aditivi cu potențial periculos sau controversați, implementarea serioasă a acestui sistem lasă de dorit. Produsele alimentare care nu includ în compoziție niciun aditiv dintr-o listă de 70 vor fi evidențiate cu sigla CEFF ( _Certified E-Friendly Food_ ).

Din păcate, azi, dacă mergi la cumpărături, când vrei să mănânci sănătos, va trebui să cauți produse cu sigla CEFF, însă nu dai de ea. Această siglă atestă faptul că respectivele produse nu conțin conservanți, îndulcitori, coloranți artificiali sau glutamați care, deși sunt acceptați de Uniunea Europeană, sunt controversați și au potențial periculos, iar

asta ar trebui să fie o garanție că produsul pe care găsiți această etichetă este un produs care nu vă poate afecta sănătatea.

Iată o inițiativă care ar trebui să fie aplicată cât mai rapid și ar trebui să devină obligatorie pentru toate produsele alimentare.

Deși cel mai bine ar fi ca, prin lege, să se interzică introducerea E-urilor nocive în alimente, nu este rău că măcar un prim pas există: certificarea cu sigla CEFF. Acesta se consideră că este un lucru care dă o mână de ajutor sănătății românilor, ceea ce ar trebui să aibă un impact destul de important asupra stării generale de sănătate, căci este știut, pe de-o parte, că multe dintre substanțele definite ca E-uri au efect cumulativ, ele neeliminându-se sau eliminându-se foarte greu din organismul uman, iar pe de altă parte, se știe că E-urile, în timp, pot genera anumite boli și destul de multe dintre aceste substanțe sunt cauzatoare de cancere.

Iată de ce îmi alătur vocea de cea a specialiștilor, care spun că, dacă am reuși să interzicem folosirea acestor E-uri sau măcar limitarea lor, atât cantitativ cât și calitativ, numărul bolnavilor ar fi sensibil mai mic. Asta ar fi ceva benefic, atât pentru românul de rând, pentru care boala nu poate fi o stare de fericire, cât și pentru buget și sistemul sanitar: s-ar reduce astfel numărul de pacienți, de boli, de intervenții medicale, de zile de spitalizare ș.a.m.d. Putem da, astfel, o mână de ajutor sănătății, dar și unei populații care și așa, din motive financiare, mănâncă prost, calitatea alimentelor fiind nu neapărat în proporție directă cu puterea financiară a fiecăruia, ci și cu educația sa alimentară. Nu întotdeauna dacă ești bogat înseamnă că mănânci și sănătos...

„Negocierea oportunității aplicării legii”

S-a pus, în ultima vreme, problema periculoasă și total nedemocratică, chiar ilegală, de negociere a oportunității aplicării legii. Interesant este cum această inițiativă vine tocmai din partea celor care „și-au luat țara înapoi” și care declară că vor – culmea! – o presupusă normalitate.

În urma încălcării repetate și recente a prevederilor constituționale de către Traian Băsescu, a venit (inițial, din partea domnului Tăriceanu, ulterior, tot mai mulți fiind de acord cu aceasta) propunerea perfect legală de suspendare a celui care încă mai ocupă fotoliul de la Cotroceni. Căci asta ar fi fost normalitatea pretinsă de cei care o clamează atât, însă doar în interesul lor electoral. Ce a putut vedea o țară-ntreagă? Că PNL-ul, colegul nostru de luptă antibăsistă, acum frate de cruce cu exponenții băsismului, a-nceput să dea cu normalitatea-napoi: „Hai, măi, să-l lăsăm în pace, mai are câteva săptămâni doar, problema nu mai e o prioritate, nu e momentul oportun!” (justificare folosită înainte de alegerile prezidențiale) ș.a.m.d.

Cum parcă nu era suficientă aplicarea opțională și arbitrară a legii în regimul Băsescu, și la recent alesul președinte se pune problema oportunității aplicării legii, începând de la situația de posibilă incompatibilitate. Se trage de timp și se pasează cartoful fierbinte de la o instanță la alta, până să intre Iohannis cu puteri depline în mandat, pentru că se știe că, după aceea, devine un soi de Dumnezeu pe pământ și nu mai poate fi atins de justiția oamenilor, chiar dacă dă cu mașina peste 100 de copii pe trecerea de pietoni. Deci iarăși nu este momentul să se aplice legea, indiferent de rezultat: se trage de timp cu orice preț.

Să înțelegem că, dacă s-ar fi aplicat legea ca la carte, cu celeritate adică (la alții s-a putut și a fost _politically correct!_ ), ar fi existat posibilitatea legală să nu mai ajungă Iohannis președinte? Că a mai apărut un curent în sprijinul ideii acesteia... Vezi, Doamne, că, și dacă ar fi declarat incompatibil, Iohannis tot trebuie să-și ducă mandatul de președinte până la capăt, c-așa a decis poporul! Greșită logică și tot bazată pe ideea negocierii oportunității aplicării legii! Cu atât mai periculoasă este această idee venind din partea unor juriști, deoarece, dacă s-ar fi aplicat legea cu celeritate, electoratul ar fi fost avizat și ar fi votat în cunoștință de cauză – asta dacă ar fi avut dreptul să candideze, pentru că, din postura de incompatibil, acest drept îi era suspendat pentru un număr de ani! Nu e OK ca Iohannis să își ducă astfel mandatul până la capăt, întrucât l-a obținut prin înșelarea voită a electoratului care, dacă ar fi fost avertizat de către justiția zisă independentă, ar fi ales pe cineva mai competent și mai onorabil ca să îl reprezinte.

„Republica Moldova – un pas înainte spre democrație” Alegerile parlamentare din Republica Moldova din urmă cu câteva zile ne arată că aceasta a ales să-și parcurgă drumul european. Prin obținerea unui procent de peste 40% din voturi, partidele proeuropene din Republica Moldova vor putea asigura majoritatea în Parlament și formarea unui nou guvern, cu toate că munca lor nu va fi deloc ușoară, procentele obținute de proruși nefiind deloc de neglijat. Pe lângă decizia de a merge mai departe pe calea Uniunii Europene sau a se întoarce spre Rusia, viitorii parlamentari vor trebui să-și aleagă și președintele, Moldova fiind republică parlamentară.

Susținerea parcursului european al Republicii Moldova a fost și va rămâne o constantă a politicii externe a României, cu susținere transpartinică și guvernamentală.

Consider că situația geopolitică din ultimul an îi împinge pe frații noștri moldoveni la mai mult curaj și responsabilitate, pentru a-și decide viitorul copiilor lor de a trăi într-o țară stabilă – politic, economic, social –, unde valorile democratice vor fi la ele acasă.

Demnitatea umană, libertatea, democrația și supremația statului de drept nu mai sunt astăzi idealuri intangibile pentru Moldova. Astăzi, aceste valori formează un set de obiective clare, pe care factorii decizionali de peste Prut le asumă în numele întregii Moldove.

Testele pe care Chișinăul le are încă de trecut sunt dificile, și drumul nu este unul care să nu implice sacrificii, dar eu cred că este și de datoria noastră să contribuim la eforturile de integrare europeană pe care Moldova s-a angajat să le facă. Vom reuși astfel, prin consolidarea relațiilor pe care le avem cu Moldova în vederea acordării de asistență în conturarea proceselor de reformă necesare pentru aderarea la UE. Suntem conștienți de responsabilitatea pe care noi o avem, de a împărtăși experiența noastră de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, pentru că România nu a avut norocul să aibă un partener atât de apropiat, care să îi arate care sunt pașii de urmat pentru o integrare rapidă și eficientă în UE. Noi am învățat din greșelile pe care le-am făcut și cred că avem puterea, astăzi, de a ajuta Republica Moldova să nu repete greșelile noastre.

„1 Decembrie – ziua care unește românii”

Crearea și manifestarea României ca stat unitar și independent a presupus adoptarea unei set de însemne oficiale, care să consolideze și să întețească sentimentul de apartenență al fiecărui român la conceptul de țară.

Imnul, drapelul, stema țării, dar și Ziua Națională sunt un concept integrator, care cumulează și articulează un anumit set de valori și tradiții ale națiunii române, fiind o incursiune în istorie, simbolizând entitatea statală a poporului român, originea acestuia.

Edificarea Unirii de la 1 Decembrie 1918 s-a bazat pe câteva principii care au fost enumerate în „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”, principii care au fost și încă sunt de mare actualitate. Deplina libertate națională, egala îndreptățire și libertatea confesională, regimul curat democratic, votul direct, egal și secret, libertatea de presă și asociere sunt câteva dintre conceptele fundamentale pe care s-a constituit noul stat român.

Acum, mai mult ca niciodată, să întețim eforturile fiecăruia dintre noi, să facem cunoscute și să urmăm întocmai valorile care au stat la baza formării României ca stat unitar.

Închei, citând cuvintele marelui om de stat liberal Ion I.C. Brătianu, cuvinte care au încă o mare rezonanță: „Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care trebuie să-l aibă în lume; fiți cât de modești pentru persoana dumneavoastră, nu fiți modești pentru poporul pe care îl reprezentați.”

„Două țări, un singur președinte”

Pământul neamului românesc dintre Tisa, Dunăre și Nistru a strâns laolaltă un popor măreț și apoi o națiune modernă, reunite mai întâi în provincii românești și pe urmă în două țări puternice și moderne, integrate sau pe cale de integrare în cea mai spectaculoasă construcție din istoria omenirii, Europa Unită.

Chiar dacă istoria zbuciumată a vremurilor trecute le-a rezervat în anumite perioade României și Republicii Moldova destine ce păreau pecetluite peste vremuri, iată că, azi, cele două teritorii românești, care adăpostesc același neam, sunt mai aproape ca oricând de a-și uni destinele istorice într-o singură națiune, marea națiune românească, integrată în marea construcție europeană. Suntem și vom rămâne un popor răbdător, vom aștepta cât va fi nevoie ca unitatea noastră să se facă natural, din suflet către suflet, din inimă și cuget, cu brațele larg deschise, față în față, români din România și români din Moldova de peste Prut și numai atunci când toți vom simți nevoia de unitate și trai comun vom construi pentru neamul nostru un viitor măreț, o patrie comună a tuturor românilor pe pământul strămoșesc dintre Tisa, Dunăre și Nistru.

România și Republica Moldova sunt puse astăzi în fața unor decizii majore, care le pot schimba soarta pentru totdeauna, prin care vor avea posibilitatea de a dovedi lumii că fac parte din națiunile importante și responsabile ale Europei și că sunt pregătite să contribuie din plin la edificarea unei lumi noi bazate pe încredere și respect pentru oameni. Această lume este reprezentată azi de marea familie a țărilor reunite sub cupola celei mai spectaculoase construcții a lumii moderne, Uniunea Europeană.

România, ca țară cu drepturi depline în Uniunea Europeană, este pe deplin conștientă că drumul Republicii Moldova nu poate avea decât un singur sens, și acesta este parcursul european al acesteia, cu finalitate clară, cel târziu anul 2019, Republica Moldova să devină țară cu drepturi depline în UE, sub președinția României la conducerea rotativă a UE.

Drumul ales de Republica Moldova are un singur sens, acela de integrare în marea familie a statelor europene, sens confirmat și de rezultatul recentelor alegeri parlamentare, în care forțele prooccidentale au câștigat scrutinul electoral. Drumul de parcurs nu va fi ușor, așa cum nu a fost ușor nici pentru România. El poate fi mult ușurat și, în final, scurtat, pentru că Republica Moldova, de data asta, nu este singură pe acest drum, România, sora mai mare, îi va fi permanent alături și mai ales la greu. Începuturi firave de integrare între cele două țări și națiuni române sunt și în prezent, sunt convins că ele se vor intensifica din ce în ce mai mult, astfel încât între Republica Moldova și România diferențele economice să nu se mai simtă în următorii ani, iar dosarele de integrare să poată fi parcurse cu mai multă ușurință.

„Despre eroi ai Unirii și pe ce bază așezăm România” Permiteți-mi să încep prin a saluta și a ura „La mulți ani!” României și tuturor românilor de Ziua Națională, cu un gând de pace și liniște.

Sărbătorirea lui 1 Decembrie 1918 nu este doar prilejul bucuriei pentru întregirea României, ci și momentul în care ne amintim de eroii cu nume sau fără nume care au sacrificat tot și au trudit pentru o țară a tuturor românilor. Este, în același timp, o celebrare a unui proiect național pe care îl consider doar început în cel mai frumos moment la Alba Iulia și care ne obligă și pe noi astăzi, și pe mai departe.

Este un proiect al unei țări cu un sistem de guvernământ care să-i servească pe toți românii, indiferent de originea lor socială, indiferent unde s-ar afla, și care să îi cuprindă la un loc într-o adevărată unire pe toți cetățenii din interiorul granițelor românești, indiferent de etnia lor, în respect reciproc și cu drepturi egale.

1 Decembrie este un act politic, o declarație pentru drepturi și libertăți, pentru democrație și egalitate. România a primit atunci o proclamație pentru principii ce nu și-au epuizat conținutul, ci sunt coloane pentru construcția pe care o facem și astăzi. România este întemeiată sănătos, chiar foarte sănătos, și este datoria noastră, mai ales a celor de aici, din Parlament, să avem grijă și înțelepciune să o facem puternică.

Cu gândul la viitorul pe care îl avem în responsabilitatea noastră, vreau să onorez memoria unuia dintre cei care au luptat o viață întreagă pentru ca România să existe, pentru ca românii să se bucure de drepturi, libertăți și respect. Între numele eroilor noștri care au făcut 1918 posibil se găsește și cel al sătmăreanului Vasile Lucaciu, transilvănean memorandist, nepot de iobag și fiu de învățător, un om simplu, care s-a dedicat prin tot luptei românilor pentru o soartă mai bună.

Și-a dat anii tinereții pentru a scrie în gazetele românești din Ardeal și pentru a le vorbi românilor din Maramureș și Țara Moților despre drepturile pe care le merită. A făcut închisoare pentru că și-a permis să ia apărarea țăranilor, iar apoi, din nou, pentru că a participat și semnat Memorandumul românilor către Împăratul Austro-Ungariei. Avea să ajungă iar în închisoare câțiva ani mai târziu, pentru că și-a permis să scrie despre idealul național al românilor. Devenit un nume recunoscut al ardelenilor, a optat, alături de alți lideri ai Partidului Național, să activeze politic în Parlamentul de la Budapesta pentru același scop: reprezentarea românilor și lupta pentru drepturi în administrație, educație sau justiție. În timpul Primului Război Mondial și-a riscat viața pentru a ajunge în Regatul României, unde a militat pe lângă autoritățile de la București pentru intrarea în război și pentru eliberarea Transilvaniei. A făcut același lucru și în Statele Unite ale Americii, susținând și acolo cauza unirii românilor.

Cu un mare noroc, după 50 de minute, am reușit să avem cvorum la Camera Deputaților.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 401 deputați, 206 au reușit să semneze, în acest moment; 295 sunt absenți, din care doar 15 au alte activități.

Să nu uitați: la 11.30 – Biroul permanent; 12.00 – vot, cum am stabilit ieri în plenul reunit, și la ora 13.00 începe ședința comună.

Bun!

Rămânem la punctul 14 al ordinii de zi.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacșu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să solicit introducerea pe ordinea de zi și discutarea cu prioritate, deci primul punct care se va discuta, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

La ce punct este?

Nu este pe ordinea de zi. Este raport depus. Este raport depus de săptămâna trecută.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Bun. Comitetul liderilor, vă rog frumos, la prezidiu.

Bun. Facem votul. Între timp, stafful tehnic îl distribuie liderilor în scris, așa cum am stabilit. El a fost pus pe site și a fost distribuit la caseta dumneavoastră de ieri, de la prânz. Dar, conform discuției, îl redistribuim liderilor în casete, ca să putem să-l dezbatem, da?

Până se multiplică, haideți să facem votul pentru introducere.

- Domnule Neacșu, îl votăm după punctul 14, ca să poată

- să-l distribuie?

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci discutăm punctul 14, adică PL-x 375, și după aceea va fi introdus... se introduce pe poziția 17 pe ordinea de zi – PL-x 466.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Liderii s-au înțeles.

Mergem la 14.

Domnul Ciuhodaru...

Până atunci, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare.

Raportul nu are amendamente; caracterul, ordinar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț plenul Camerei Deputaților că, începând de ieri, Grupul parlamentar al PP-DD are o nouă conducere. Liderul de grup este domnul Daniel Fenechiu, un nou vice...

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnule deputat, am stabilit aceste lucru în cadrul Biroului permanent. Deocamdată, nu putem să aducem în Parlamentul României un deputat la un grup parlamentar, să-l conducă, care nu este membru al grupului parlamentar. Nu este reglementată în Regulamentul Camerei Deputaților această chestiune. Nici în regulament nu avem această chestiune.

Am trimis-o Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu Comisia de regulament, ne va transmite nouă această chestiune. Mâine-poimâine, dumneavoastră vă mutați în Grupul parlamentar al PDL sau PNL viitor, de la 1 februarie, și mă trezesc că sunteți lider și nu sunteți membru al partidului.

Sunt câteva chestiuni pe care nu le-am reglementat și nu este o chestiune legată strict de PP-DD.

Nu fiți nervoși! Nu fiți nervoși! V-ați mutat împreună acum. Gata, m-am liniștit! Sunt liniștit. Vă și văd acum, cu ocazia asta.

Vă rog frumos, domnule Ciuhodaru.

## **Domnul Tudor Ciuhodaru:**

Procedură, domnule președinte.

Vă rog frumos!

Ei, așa se vorbește la dumneavoastră, cu microfoanele blocate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că ați spus o informație falsă în plenul Camerei Deputaților, domnul Daniel Fenechiu este membru al Grupului parlamentar al PP-DD. Așa că voi continua să anunț: vicelider sunt eu și domnul Ștefan Burlacu este secretarul grupului.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, domnul Daniel Fenechiu nu este membru al partidului. Ne putem trezi în România cu un grup parlamentar în care toți parlamentarii sunt dați afară dintr-un partid sau nu mai sunt în acel partid și o să fim de râsul curcilor, ca să nu spun altă frază tradițională românească, în care România are un grup parlamentar în Parlamentul României care nu reprezintă partidul. Și, din punctul meu de vedere, aștept o decizie a celor două comisii, care, în conformitate cu prevederile regulamentare, sunt singurele... să ne explice soluția pe care trebuie să o facem în acest moment.

Vă mulțumesc foarte mult și vă rog frumos să luați loc în bancă.

Din partea Guvernului, la PL-x 375.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, printre care asigurarea prefinanțării și cofinanțării proiectului aprobat, de principiu, pentru METROREX, în cadrul Programului de cooperare româno-elvețian, acordarea venitului lunar de completare persoanelor disponibilizate, în condițiile Ordonanței nr. 36/2013, reglementarea posibilității alocării de fonduri de la bugetul de stat prin Ministerul Muncii, pentru dotarea cu mijloace fixe și obiecte de inventar a centrelor de zi și rezidențiale.

Susținem raportul comisiei. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc foarte mult.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a da cuvântul comisiei, domnului deputat Ștefan Viorel, o să vă rog frumos să păstrăm un moment de reculegere. A încetat din viață, în această dimineață, președintele Consiliului Județean Vâlcea, domnul Ion Cîlea, și, fiind un lider important al unui județ al României, o să vă rog frumos să păstrăm un moment de reculegere.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc. Dumnezeu să-l odihnească! Sincere condoleanțe familiei!

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Ștefan Viorel.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, trimis cu adresa PL-x 375/2013 din 14 octombrie 2013, înregistrat sub nr. 492 din 14 octombrie 2013.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 8 octombrie 2013.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței nr. 29 privind reglementarea unor măsuri bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 23 septembrie 2014.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării inițiativelor legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au decis să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Salutăm prezența domnului Vlase și a domnului Tudose. Și am văzut și din îndepărtatul Botoșani pe domnul Dolineaschi, pentru prima dată.

Bună dimineața! Sunt onorat. Nu v-am mai văzut anul acesta.

Din partea grupurilor politice parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

V-ați apropiat de domnul Șova, am înțeles. Botoșaniul și cu Bacăul.

Grupurile politice parlamentare nu doresc să ia cuvântul. Fiind o lege ordinară, nefiind amendamente, merge la votul final. Bun!

Luăm Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012.

Sunt nouă amendamente admise.

Procedura este de urgență; caracterul, ordinar.

Domnule ministru, aveți cuvântul, din partea Guvernului.

## **Domnul Răzvan Eugen Nicolescu** – _ministrul delegat_

## _pentru energie_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor membri ai Parlamentului, Ordonanța nr. 35/2014 vizează creșterea transparenței pe piața gazelor naturale din România.

În general, pe piețele gazelor naturale din Uniunea Europeană, tranzacțiile angro depășesc de 4-5 ori consumul real de gaze naturale. În România nu se întâmplă lucrul acesta, nu avem o lichiditate a pieței gazelor naturale, nu avem suficientă transparență și, atunci, prin această ordonanță, am încercat să încurajăm transparența, să încurajăm lichiditatea, în așa fel încât consumatorii să beneficieze de prețuri competitive, de prețuri mai bune.

Amendamentele formulate în comisie sunt, de fapt, niște corelări ale unor termene, care vizează inclusiv corelarea cu amânarea liberalizării prețului la populație, pe care Parlamentul României a adoptat-o în luna octombrie, și pe care Guvernul le susține.

În plus, este un amendament care vizează situația centralelor de cogenerare, și anume ca aceste centrale de cogenerare să beneficieze de același tratament ca centralele de apartament. Este un principiu corect, este un principiu pe care-l susținem. Niciodată nu s-a pus în România problema să fie altfel decât centralele de apartament să aibă același regim ca centralele de cogenerare, cum niciodată nu s-a pus vreodată problema în România ca prețurile la energie termică să crească începând cu 1 ianuarie 2015.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii, domnul președinte Iulian Iancu.

## Stimați colegi,

Avem în dezbatere o ordonanță de urgență care încearcă să reglementeze un domeniu scăpat atenției legiuitorului, respectiv se adresează consumatorului casnic care utilizează energie termică.

În consecință, comisia noastră, Comisia pentru industrii și servicii, a fost sesizată pentru dezbatere, în procedură de urgență, cu proiectul de lege menționat.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil acest proiect, proiect care se adresează, cu preponderență, punerii la dispoziția furnizorilor a cantităților de gaze naturale rezultate din activitatea de producție, necesare acoperirii consumului clienților casnici, inclusiv cantitățile destinate producătorilor de energie termică, numai pentru cantitățile care sunt destinate utilizării la producerea de energie termică în centrale de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației.

În fond, aceasta era modificarea esențială, absolut necesară, pentru a putea permite legislației secundare, respectiv Autorității de Reglementare și Guvernului, ca, prin hotărâre de guvern, să stabilească noile prețuri la producerea de energie termică în România.

În consecință, membrii comisiei vă propun... propun plenului adoptarea proiectului de lege.

Dezbateri generale? Domnul deputat Bode.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Domnule ministru,

Mă bucur că sunteți prezent aici. Înseamnă că respectați instituția Parlamentului.

Aș vrea să punem lucrurile în lumina adevărului și să știm despre ce vorbim.

Domnul ministru, de la această tribună, a luat cuvântul și a făcut referire la Ordonanța nr. 35 care, printre altele, reglementează transparența tranzacțiilor pe piața gazelor naturale. Nu. Noi, azi, vorbim despre Ordonanța nr. 35 care modifică și introduce un amendament în Proiectul de lege care aprobă Ordonanța nr. 35, amendament pe care foarte bine l-a prezentat aici președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.

Deci să lămurim acest aspect: nu discutăm despre reglementări privind tranzacția pe piața gazelor naturale, discutăm despre introducerea centralelor de cogenerare și a centralelor care alimentează, în sistem centralizat, cu energie termică consumatorii casnici.

Dar, pentru a lua o decizie și pentru a fi cu toții informați, dați-mi voie să fac o scurtă prezentare a situației în care suntem și a deciziei pe care noi trebuie să o luăm azi.

În ceea ce privește liberalizarea prețurilor la gaze naturale, după cum știți, în iulie 2012, Guvernul de atunci a adoptat calendarul liberalizării prețului la gazele naturale: pentru consumatorii casnici, 2018, consumatorii noncasnici, industriali, 2014.

În iulie 2014, la doi ani, am solicitat Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Comisiei Europene, noi, Partidul Național Liberal, am solicitat amânarea calendarului de liberalizare pentru consumatorii casnici.

Din păcate, nu am avut înțelegere nici la Guvern, nici la partenerii externi, iar, în septembrie 2014, Departamentul pentru Energie, prin vocea domnului ministru, prezent aici, ne anunță că a obținut de la Comisia Europeană aprobarea pentru amânarea calendarului liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii casnici până în 2021.

Nu cred că există vreun membru al Parlamentului României care să fi văzut acest document, oficial primit de la Comisia Europeană.

## Domnule ministru,

Parlamentul nu face hotărâri de guvern, să știți. Vă mulțumesc foarte mult. Gata! Nu vă mai permit, pentru că am vrut să vă spun... că ați fost ministru și veniți la tribună și râde lumea de noi. Nu trebuie să ne dea... Domnule președinte, ați spus că facem hotărâre de guvern. Nu facem hotărâre de guvern!

Nu ați înțeles...

Vă rog frumos să luați stenograma. Vă mulțumesc foarte mult. Domnul deputat Iulian Iancu.

Guvernul a spus că emite hotărârea de guvern. De ce nu o emite?

Vă mulțumesc foarte mult. Așa sunt eu, neînțelegător.

## Stimați colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, o să încerc să am o intervenție care s-ar putea să fie o intervenție-surpriză, însă este o intervenție absolut obligatorie.

Puțin mai înainte, prin vocea ministrului delegat, ați auzit că nu era nevoie de nicio intervenție legislativă, întrucât, prin Monitorul Oficial menționat de Domnia Sa, prețurile pentru energia termică din anul viitor erau deja stabilite de către autoritatea de reglemenentare și, în consecință, nu exista niciun risc de creștere de la 1 ianuarie 2015.

Eu aș vrea să sancționez, de la această tribună, în modul cel mai dur, o astfel de intervenție mincinoasă, pentru că este o intervenție, pe de o parte, periculoasă, pe de altă parte, sfidează Parlamentul României.

Vorbim aici de faptul că am invitat acest ministru la dezbaterile noastre, pentru că noi vorbim de populația României, noi vorbim de 4 milioane și jumătate de consumatori. Nu a venit la dezbateri. Ba, mai mult, dacă intrăm pe Facebook la postările Domniei Sale, referirile la adresa Parlamentului și a parlamentarilor sunt de genul: „corupți”, „s-a terminat cu jaful” etc. Or, acest lucru nu este de admis.

Domnule deputat, ne întoarcem la chestiune?

Și revin la chestiune.

Vă mulțumesc.

Dacă-mi dați replica...

Păi nu vă dau replica. Eu v-am ajutat. V-am spus că nu facem hotărâri de guvern.

Păi, asta facem, hotărâre de guvern.

Noi discutăm despre un proiect de lege astăzi. V-ați referit la el. Vă rog frumos să luați stenograma. E o discuție care nu-și are rostul.

Păi nu are rost!

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Pentru că nu este de admis, vreau să v-o spun foarte deschis: Monitorul Oficial la care se face referire, de la 1 ianuarie 2015, pune în pericol toți producătorii de energie termică, pentru că în acel Monitor Oficial autoritatea de reglementare face analiza din ultimele 18 luni și, ca atare, stabilește un preț. Însă trebuie să ia în calcul impactul de la 1 ianuarie. Iar impactul de la 1 ianuarie, dacă noi nu intervenim prin lege, astăzi, este de creștere a prețului gazelor cu 40%. De aceea, noi, astăzi, prin amendarea legii, ne adresăm consumatorului casnic, ne adresăm producătorului de energie termică și corectăm această situație, dând posibilitatea, iată, grație intervenției Parlamentului, dăm posibilitatea consumatorilor casnici din România să aibă același regim nediscriminatoriu și în continuare.

De aceea, este foarte important să avem o abordare transparentă, sinceră unii cu alții și să evităm pe viitor o abordare de natura distorsionării adevărului. Nu se poate în Parlament. Aici suntem obligați să avem o atitudine și o abordare sinceră față de consumatori și față de cetățeanul român.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule ministru, aveți cuvântul, vă rog frumos.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru adevăr și în numele adevărului, o să-mi permit să citesc un articol din Monitorul Oficial nr. 77 din 4 februarie 2010 – repet, nr. 77 din 4 februarie 2010 – privind aprobarea Metodologiei de stabilire și ajustare a prețurilor pentru energia electrică și termică produsă în centrale de cogenerare. Deci Monitorul din 2010, art. 46 alin. (4): „Prețul anual mediu al combustibilului luat în considerare la analiza precizată la alin. (1) este cel realizat pe o perioadă de 12 luni, cuprinsă între data de 1 iulie a anului precedent și data de 30 iunie a anului curent, și se determină de către ANRE pe baza prețurilor combustibililor realizate de producătorii de energie electrică și termică în cogenerare.”

Repet: Monitorul nr. 74 din 4 februarie 2010. Coroborat cu decizia apărută în Monitorul Oficial din 4 noiembrie 2014, care, în baza acestei metodologii, stabilește prețurile la energia termică: „Prețurile la energia termică sunt stabilite încă din data de 4 noiembrie 2014.”

Nu există și nu a existat vreodată vreun risc ca acest preț să crească. În rest, așa cum am spus, Guvernul susține, pentru că este corect din punct de vedere principial ca centralele de cogenerare să fie tratate la fel ca centralele de apartament.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, domnule președinte, nu facem aici dialog între dumneavoastră și domnul ministru.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

N-avem proceduri. Aveți dumneavoastră proceduri.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Vă rog frumos, domnule deputat.

E o discuție amiabilă între candidați. Așa e-n viața noastră! Câteodată românii nu le poartă în secret, indiferent de coloratură.

Domnule deputat, cu experiența dumneavoastră, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă spun sincer că și pentru mine a fost o surpriză această demonstrație, care ar fi trebuit să aibă loc prima dată aici, și nu la televizor, pentru că am avut impresia că se continuă dezbaterea de la televizor de săptămâna trecută, ceea ce dăunează foarte mult nu numai Guvernului, nu numai comisiei noastre și agenției de reglementare, ci până la urmă tuturor celor care suntem în această sală. Pentru că ar fi fost de dorit ca, la momentul oportun, această dezbatere să aibă loc în comisia de specialitate, cu toți factorii prezenți, cu toate cifrele și cu toate datele exacte pe masă, cu documentul depus la Bruxelles de domnul ministru, precis, ca toți colegii care au votat pentru sau au agreat această ordonanță... Că era nevoie să se facă cât de cât ordine în această chestiune, pentru că suntem deja în decembrie, a venit iarna și uite că încă discutăm de prețul gazului, ceea ce ar fi trebuit să fie foarte bine reglementat începând încă din septembrie, deci cum am început această sesiune parlamentară.

Ceea ce pe mine mă deranjează în continuare este că factorii responsabili n-au reușit să se așeze la masă și să aibă un punct de vedere comun și unii să nu ne citească din Monitor și onor președintele, pe care-l respect, să ne spună alte cifre și să amenințe populația că crește prețul gazelor cu 40%. Pentru că, pe undeva, dreptatea este la mijloc. Și uite că nu se vorbește de consumatorul vulnerabil, ceea ce am spus și în comisie și foarte mulți am ridicat problema că am uitat de consumatorul vulnerabil, cum în Legea nr. 123 l-am definit. Dar nici până astăzi – poate că eu n-am fost informat – nu știu cei care sunt vulnerabili cam care este situația lor sau care va fi începând cu 1 ianuarie, care va fi subvenția, care sunt acele categorii foarte bine definite.

Este normal ca în momentul de față să fie protejați și cei care produc energie termică, nu numai consumatorii casnici, dar să nu uităm că în acele blocuri care primesc încălzire centralizată, adică de la producători de la distanță, sunt, după câte am auzit, la fel, în acele discuții, peste 70 de mii de firme care beneficiază de statutul consumatorului casnic, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este chiar acceptabil, dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă practic în lumea noastră. Totuși o firmă are alte surse de venituri decât un locuitor, acolo, în blocul respectiv, care beneficiază de încălzirea de la distanță.

Mulțumesc.

Luări de cuvânt?

Domnul deputat Marian Neacșu. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am urmărit cu multă atenție punctul de vedere sau punctele de vedere tehnice exprimate aici, că se pare că au fost exprimate mai multe. Vreau să apreciez în mod deosebit poziția echilibrată a antevorbitorului meu, și tehnic discutând. Și am să vă rog să-mi permiteți să vin acum în fața dumneavoastră cu punctul de vedere politic.

Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat, acest proiect normativ era util, necesar și oportun și-l vom susține.

Mulțumesc. Alte luări de cuvânt? Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun de la bun început că dezbaterile din Comisia pentru industrii și servicii pe acest proiect de lege au fost deosebit de aplicate și constructive și sunt convins că forma în care a rezultat raportul în urma dezbaterilor este o formă care satisface în primul rând nevoile consumatorilor, mai precis ale cetățenilor, cetățeni care ne-au trimis aici, în Parlament, să le reprezentăm interesele.

În urma dezbaterilor care au fost până acum, foarte tehnice, de altfel, a scăpat, după părerea mea, un pic neobservată o prevedere care se regăsește la alin. (3)[3] de la art. I pct. 1, și anume se spune la sfârșit că „...restul producției proprii realizate de producători, mai puțin cantitatea de gaze naturale aferentă consumului tehnologic, va fi pus la dispoziția pieței concurențiale”.

Asta ce înseamnă? Asta înseamnă practic că prin această prevedere introdusă în raport se încurajează competiția. Competiție care este, după cum știm, principalul motor al economiei de piață. Și fără de care posibilitatea prevăzută de asemenea în lege pentru anumite tipuri de consumatori de a-și alege furnizorul nu ar avea niciun sens. Astfel, cu alte cuvinte, obligând producătorii să pună la dispoziția pieței concurențiale cantitățile de gaze naturale suplimentare față de cele reglementate prin prevederile anterioare pentru CET-uri și consumul populației, încurajăm competiția între producători pe bursă.

Din aceste considerente, Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege, cu care suntem profund de acord.

Mulțumesc.

Domnule președinte, vreți să faceți o clarificare în numele comisiei?

## Stimați colegi,

După cum ați observat și din intervenția colegilor de la Partidul Național Liberal și UDMR, în cadrul comisiei noastre a fost o dezbatere extrem de constructivă și am ajuns la o redactare, zic eu, corectă și necesară a amendamentelor la această lege.

Sunt însă obligat să vă fac o precizare expresă pentru o înțelegere corectă a textului acestei legi. După cum ați observat...

Domnule președinte.

Da.

Eu vă dau cuvântul dacă dumneavoastră aveți o clarificare de la comisie, nu să faceți...

Exact asta fac.

Domnule președinte, eu nu vă dau cuvântul să faceți comentarii. Nu am dreptul regulamentar.

## **Domnul Iulian Iancu:**

Nu! Eu fac o clarificare, domnule președinte, la intervenția făcută de ministrul delegat, care a venit aici, a arătat două monitoare oficiale, din 2010 și 2014, susținând în fața Parlamentului că nu era necesară această intervenție, că nu exista niciun risc al creșterii prețurilor de la 1 ianuarie, întrucât, în conformitate cu aceste monitoare prezentate de Domnia Sa plenului, din 2010 și 2014, prețurile stabilite în baza acelor metodologii iau în calcul media consumului și prețurilor din ultimele 12 luni. Prin urmare, autoritatea de reglementare a stabilit prețurile pentru 2015 și nu mai era necesară nicio altă intervenție, pentru că nu exista riscul creșterii prețurilor de la 1 ianuarie.

Vă menționez că este în continuare o dezinformare, nu înțeleg de ce-o face domnul ministru delegat și eu sunt obligat să vin să spun acest lucru în fața plenului, pentru că noi, comisia, având în vedere informațiile primite de la toți producătorii de energie termică și, mai ales, de la cei în cogenerare de înaltă eficiență din România, care ne-au atenționat că de la 1 ianuarie crește prețul gazelor naturale de la 53 la 90 de lei și subvenția pentru anul 2015 se ridică la 500 de milioane de lei, adică mai bine de 100 de milioane de euro... Acest lucru ar fi introdus în faliment toți producătorii de energie termică din România și ar fi pus în pericol alimentarea cu energie termică. Motiv pentru care comisia a luat în dezbatere în regim de urgență, a dezbătut, cum bine ați văzut, cu colegii noștri, fără nicio turbulență sau lucruri neclare, am ajuns la un text pe care-l supunem plenului și care este un text corect, susținut și de Guvern, iar eu n-aș fi avut nicio intervenție contrară dacă nu s-ar fi făcut o afirmație mincinoasă, care de fapt atacă Parlamentul, punându-ne pe noi într-o situație delicată în fața populației, deși noi am salvat situația, într-un cuvânt.

De aceea m-am simțit obligat să fac această precizare și o fac în favoarea Parlamentului României, care s-a dovedit a fi înțelept și cu atitudine corectă.

Mulțumesc. Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Cel de-al treilea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al patrulea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al cincilea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al șaselea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al șaptelea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al optulea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al nouălea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Proiectul de lege merge la votul final.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscale.

Raportul nu are amendamente, procedura este de urgență, caracterul este ordinar. Guvernul României.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscale au fost aduse o serie de modificări și completări Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Ordonanței de urgență nr. 20/2011 privind reglementarea eșalonărilor la plată și, de asemenea, s-au reglementat o serie de măsuri în ceea ce privește anularea impozitului pe venitul agricol pentru contribuabilii care în anul 2013 n-au realizat venituri din cauza calamităților.

Susținem forma comisiei. Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Doamna deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, art. 92 alin. (9) pct. 1 din regulament, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă legislativă.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat favorabil.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă menționată, în ședința din 23 septembrie 2014.

Din totalul de 35 de membri ai comisiei, au fost prezenți la dezbateri 31 de deputați.

În urma examinării acestui proiect de lege, comisia propune cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a acestei inițiative în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Ialomițianu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vom vota acest proiect de lege pentru că reglementează o serie de îmbunătățiri privind acordarea eșalonărilor la plată pentru firmele în dificultate. Sigur, sunt aduse unele modificări privind îmbunătățirea procedurii fiscale.

Dar punctul cel mai important din acest proiect de lege îl reprezintă exonerarea de la plata impozitului pe venit pentru acele persoane din domeniul agricol care au înregistrat pierderi din cauza calamităților naturale. Aici este vorba de o greșeală a Guvernului Ponta, care a introdus impozitul pe venitul agricol prin Ordonanța nr. 8/2013, pentru că acest impozit de la bun început noi l-am declarat impozit pe pierderi.

Prin Ordonanța nr. 8/2013 nu s-au prevăzut scutiri de la plata impozitului pe venitul agricol pentru acele persoane care înregistrează pierderi din desfășurarea activității agricole. Este o rezolvare parțială, pentru că și în 2014 foarte mulți agricultori au înregistrat pierderi. Și ei rămân cu problema nerezolvată, adică plătesc impozit pe pierderi.

Sigur că dumneavoastră ați vrut să rezolvați o problemă în campania electorală. Nu ați încercat să rezolvați o problemă reală din domeniul agricol.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru. Nu mai sunt luări de cuvânt.

Nu avem amendamente.

Merge, conform regulamentului, art. 106, la votul final. Dragi colegi, ne vedem la votul final la ora 12.00. Vă rog frumos să dați SMS-urile de rigoare pentru colegii dumneavoastră ca să vină în sală.

O să-l nominalizăm la Grupul Partidului Național Liberal pe domnul Cezar Preda.

Am zis bine, da? Perfect. Dumneavoastră, liberalii, trebuie să faceți acest lucru primii.

Și ne vedem la Biroul permanent, o să vă rog frumos. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă urez o zi frumoasă. Ne vedem la ora 12.00, în plenul Camerei.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Liderii grupurilor politice parlamentare îi rog frumos să-și invite colegii în sală pentru a începe votul final. Pregătim cartelele?

Domnule Grindeanu, domnul Șova n-a ajuns ministru. Domnule Șova, luați loc, vă rugăm frumos. Luați loc, vă rugăm frumos!

Pregătiți-vă cartelele!

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

Liderii grupurilor parlamentare, putem începe, da? Mulțumesc.

1. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030.

Domnule deputat, aveți cuvântul, cu scuzele de rigoare că v-am stricat numele.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Astăzi, 3 decembrie, este Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Foarte des se pune semnul egalității între dizabilitate și handicap. Cele două nu sunt sinonime. Dizabilitatea este definită ca stare fizică, psihică și mintală care afectează o persoană în activitatea sa. Relația dizabilitate-handicap este o relație de tipul cauză-efect. O persoană cu dizabilitate va avea dificultăți de inserție, așa încât va fi handicapată, în sensul că-i vor lipsi mijloacele de a funcționa în societate.

În România sunt înregistrate 700 de mii de persoane cu dizabilități, dintre care 16 mii sunt instituționalizate și aproape 30 de mii sunt angajate cu loc de muncă. 700 de mii de oameni și familiile lor își pun speranțele în Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pe care o așteaptă de la Ministerul Muncii.

## Stimate colege, stimați colegi,

Dincolo de Legea nr. 448 din 2006, Lege privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, îmi pun speranțele în Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pe care o aștept de la Ministerul Muncii. Această strategie acoperă perioada 2014–2020 și privește toate domeniile care au legătură cu persoanele cu dizabilități.

Dincolo de percepția publică și de cadrul legislativ, există un aspect asupra căruia vreau să vă atrag atenția, și acesta este vulnerabilitatea. Vulnerabilitatea ne privește pe toți, pentru că în orice moment al vieții noastre sau al vieții celor apropiați nouă putem bascula pur și simplu într-o situație de dizabilitate. Și, prin urmare, putem ajunge într-o stare de handicap. Că ar fi vorba de un accident, de o boală soldată cu infirmitate sau de apariția unui copil cu grad de dizabilitate, vulnerabilitatea se poate instala oricând, oriunde și în viața oricui. Nu devii altă persoană, dar viața ți se schimbă și începi să privești lumea înconjurătoare cu alți ochi. Aștepți înțelegere și suport fizic, material și moral de la oameni. Aștepți legi care să te ocrotească. Ai așteptări de la societate și de la guvernul țării tale. Ai nevoie de solidaritatea celorlalți și te simți solidar cu ei.

Mulțumesc, domnule președinte.

M-aș fi bucurat să fie aici domnul ministru al energiei. Dragi colegi,

Este absolut obligatoriu pentru România să aibă un plan național de acțiune privind eficiența energetică.

În 30 aprilie a expirat termenul-limită impus de Comisia Europeană privind întocmirea acestui plan național de acțiune privind eficiența energetică. Din 17 noiembrie suntem deja în infringement.

Mă adresez și de la această tribună, ținând cont de votul pe care l-am dat azi, aprobând, votând pentru această opinie pusă în dezbatere în Camera Deputaților, mă adresez Guvernului României și solicit să vină de urgență cu acest plan național de acțiune privind eficiența energetică.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult.

2. Proiectul de lege privind acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin, adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.1023(26) din 2 decembrie 2009, precum și a amendamentelor la Codul MODU 2009, adoptate de Comitetul de Siguranță Maritimă al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția MSC.359(92) din 21 iunie 2013.

Legea este ordinară.

Comisia pentru transporturi vă propune adoptarea proiectului de lege.

3. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului Euro-mediteranean în domeniul aviației dintre Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013.

Legea este ordinară.

Comisia pentru transporturi vă propune adoptarea proiectului de lege.

4. Proiectul de lege pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative din România.

Legea este ordinară. Comisiile pentru cultură și pentru buget vă propun adoptarea proiectului de lege.

## **Domnul Traian Dobrinescu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cum spuneam aseară, astăzi într-adevăr pentru oamenii de cultură din România este o zi memorabilă. Am venit în ajutorul revistelor de cultură subordonate uniunilor de creatori din România într-un mod absolut benefic.

Trebuie să repet ce spuneam aseară. Nu știam, deși sunt scriitor și membru al Uniunii Scriitorilor, în ce sărăcie se zbat revistele de cultură fanion ale României. Nu știam că acum, în timp de iarnă, redacțiile sunt neîncălzite. Nu știam că un salariat, un redactor care este scriitor, critic de artă, arhitect, muzicolog, trăiește dintr-un salariu de 700 de lei pe lună.

Ați făcut azi un gest de mare dreptate, de a pune cultura și spiritul românesc acolo unde le este locul.

În numele oamenilor de cultură din România, vă mulțumesc. Și cu siguranță gestul dumneavoastră de azi se va vedea în timp.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Vă mulțumesc foarte mult.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2014 privind aprobarea scoaterii din stocurile disponibile ale rezervelor de stat a unor cantități de carburanți și acordarea, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului Român de Informații, precum și pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru aceste cantități.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea proiectului de lege.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice.

## Legea este ordinară.

Comisia pentru agricultură vă propune adoptarea propunerii legislative.

7. Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de bonă. Legea este ordinară.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a votat în favoarea acestei inițiative legislative. Și vreau să vă mulțumesc pentru că astăzi ea a trecut de Parlamentul României.

În aceeași formă, această inițiativă legislativă a fost respinsă în urmă cu ceva timp, atunci când împreună cu colegii mei o inițiam.

Important e că această lege astăzi a trecut. Este un pas important pentru toate mamele din această țară.

În același timp, cred că întreg pachetul inițiat la momentul respectiv de colegii mei din Partidul Democrat Liberal trebuie susținut de tot Parlamentul României. Și aici mă refer și la substituenții pentru lapte matern și la toate celelalte lucruri care vizează mama și copilul.

Încă o dată, felicitări inițiatorilor. Și când spun că mă refer la inițiatori, mă refer în primul rând la societatea civilă din România, cea care a pornit acest demers pe care astăzi noi, parlamentarii, îl finalizăm.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

8. Legea pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, reexaminată la cererea Președintelui României.

Legea este ordinară, procedura de urgență.

Comisia pentru sănătate vă propune respingerea cererii de reexaminare și adoptarea legii în forma inițială.

9. Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ca zi de sărbătoare națională.

Legea este ordinară.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege.

## **Domnul Petru Movilă:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este un lucru important faptul că astăzi întreg Parlamentul a votat acest proiect de lege, un proiect de lege cu o istorie interesantă. În 2011 a mai existat un asemenea proiect de lege, inițiat de colegul nostru Dan Zătreanu. Atunci PDL-ul a votat pentru și o parte din PNL, PSD-ul au votat împotrivă.

Astăzi constat că a fost o reevaluare a acestui eveniment istoric și aș vrea să apreciez efortul depus de colegii noștri, în primul rând domnul deputat Anghel Stanciu, Sorin Iacoban, dar și ceilalți colegi parlamentari ieșeni. E și o recunoaștere simbolică a rolului Iașiului în istoria României.

Însă promisiunile făcute Iașiului și ieșenilor sunt nenumărate. Și vreau să enumăr doar trei: autostrada Iași–Târgu Mureș, proiect pe care mulți politicieni îl folosesc în campanii electorale și discuții televizate...

##

Doamna deputat Roberta Anastase. Doamna președinte, aveți cuvântul.

Domnule deputat, vă rog frumos să vă referiți la proiectul de lege la care discutăm.

Da, domnule președinte.

Aveați două minute. Mai aveți 30 de secunde. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

...spitalul regional de urgență și șoseaua de centură. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Ciuhodaru. După care domnul deputat..., domnule profesor, ultimul, grupul cel mai mare, luați dumneavoastră cuvântul. Domnul Ciuhodaru e mai tânăr.

## **Domnul Tudor Ciuhodaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem, evident, orice demers bun pentru Iași. Și este, într-adevăr, doar o recunoaștere simbolică. Pentru că acest proiect de lege, de fapt, nu spune nimic.

Era vorba despre o zi legală liberă, o zi în care oamenii să poată într-adevăr să se bucure, o zi în care să fie toți bugetarii liberi. Acest proiect de lege nu spune acest lucru. Din contră, dă posibilitatea primarilor, care și până acum puteau să cheltuiască niște bani, să scape de Curtea de Conturi.

De altfel, pe 24 ianuarie nu prea mai avem nimic de sărbătorit la Iași. Am rămas și fără teii de pe pietonal, nu avem nici spital regional și nici autostradă. Și asta pentru că Iașiul lipsește de pe harta PSD.

Domnule profesor, aveți cuvântul, vă rog frumos. Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnule președinte, Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnilor miniștri,

Nu voi răspunde antevorbitorilor, pentru că astăzi este o zi mare. O zi care se regăsește, distinși colegi, după 154 de ani.

Moșii și strămoșii noștri, în 17 ianuarie, când au avut loc alegeri în Moldova, 1859, au ales un domn. Pe vremea aceea se pare că erau mai mulți domni. L-au ales pe Cuza, din județul, se pare, Galați, la Fălciu, pârcălab.

Cei din Țara Românească, pe 24 ianuarie, au ales același domn. Pentru că inteligența politică a celor de atunci a sesizat că marile puteri care au luat în grija lor țările române după Războiul Crimeii, pierdut de către ruși, nu au specificat nicăieri că nu poate fi ales același domn în cele două țări și inteligența politică de atunci a funcționat și cele două țări au ales același domn: pe Cuza. Cu sacrificiul pe jumătate recunoscut al Moldovei, care a acceptat să fie capitala la București, și cu o cutumă care nu e scrisă nicăieri, să fie patriarhul provenit de la Mitropolia Moldovei.

Cuza, prin reformele sale, acceptate mai greu sau mai ușor, a dat startul României moderne. Iar după 1866, după aplicarea lor, țările române sau Principatele Române capătă denumirea de România.

Și iată că, în timp, până la 1918...

Domnule profesor, vă rog frumos să finalizați. Aveți două minute. Atât! Ați trecut... Deci de trei minute vorbiți, vă rog frumos.

Rămân pe cele două minute pe care mi le-ați dat, dar acceptați, cu voia dumneavoastră, secundele să fie mai mari, cele 60.

Vă mulțumesc foarte mult. Data viitoare.

Cu plăcere!

Și iată că a venit Marea Unire. Fără această Mică Unire nu era posibil. Și, după atâția ani, iată că noi aprobăm să fie sărbătoare națională.

Spunea cineva aici, un fost deputat PSD, un prieten al nostru, că nu înseamnă nimic.

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizați. Mai avem un sfert de oră să facem încă patru proiecte, din care două se fac cu vot cu bile...

Închei, închei...

Vă rog frumos. Peste 20 de minute vine Senatul peste noi...

Închei, domnule președinte.

Și vă spun că este o zi mare, când timpul nu poate fi oprit. Numai pe Anghel Stanciu îl opriți dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu foarte mult tuturor. Și fie ca 24 Ianuarie să ne găsească la Iași, în marea Horă a Unirii.

Mulțumesc.

Mulțumim pentru tot.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Cum să nu treacă? Este lege ordinară. Unde să fie organică? Domnule vicelider! 11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

Comisia pentru industrii vă propune adoptarea proiectului de lege.

Domnule deputat, după domnul Bode. Lăsăm UDMR-ul și după aceea vă dau cuvântul dumneavoastră. Cu rugămintea mea, da?

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte...

Aveți două minute, domnule deputat.

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar a votat pentru această inițiativă legislativă. Am votat pentru ca toți consumatorii casnici alimentați din sistemul centralizat cu energie termică să nu fie discriminați în raport cu consumatorii casnici care sunt alimentați în sistemul individual.

Dragi colegi,

Îmi exprim însă nemulțumirea față de faptul că Guvernul României – așa cum s-a angajat, de altfel, săptămâna trecută – nu a adoptat o ordonanță de urgență care să preia textul proiectului nostru de lege. Știți foarte bine, ordonanța de urgență intră în vigoare imediat, cu data publicării ei în Monitorul Oficial. Astfel, acest proiect de lege va merge la promulgare. Va trece o perioadă de timp până când el poate fi pus în aplicare.

Oare – mă întreb – Guvernul României a vrut să paseze responsabilitatea Parlamentului?

Și am aici, în față, scrisoarea comisarului european pentru energie, Pierre Moscovici, care avertizează..., scrisoare adresată ministrului energiei, în data de 26 noiembrie, prin care îl avertizează...

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Închei în 10 secunde. Îl avertizează asupra faptului că România nu trebuie să se abată de la calendarul stabilit în 2012, care reprezenta și motiv de infringement.

Dragi colegi, solicităm Guvernului României să fie solidar cu românii în astfel de situații.

Mulțumesc foarte mult. Grupul parlamentar al UDMR. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Mă numesc Antal István. Pentru stenogramă, ca să...

Domnul deputat Antal István.

Iertați-mă, eu am uitat! Vă cunosc foarte bine. Îmi cer scuze!

Așa cum mi-am exprimat un punct de vedere, cu acordul colegilor mei, în timpul dezbaterilor generale, revin și vă sugerez următorul lucru... Noi am votat „pentru”, pentru că populația trebuie să fie în siguranță că Parlamentul de data aceasta i-a dat tot sprijinul.

Reiterez următorul lucru. Înainte de planul național de eficiență energetică, legea sau raportul votat înainte, punctul de vedere exprimat de colegii mei, consider că prima dată strategia energetică trebuie să fie pusă la punct într-un termen cât mai scurt posibil, ca în urma strategiei să se facă acel plan național de eficiență energetică. Pentru că greșim dacă nu coroborăm aceste lucruri.

Iar în ceea ce privește prețul la gaze. Vi s-a citit aici din două monitoare oficiale, da? ANRE este instituția abilitată să stabilească prețul, iar ANRE este subordonată Parlamentului. Așa că această instituție, dacă își face treaba din timp, la momentul oportun, atunci populația este informată în mod corect și este liniștită.

Dar capitolul celălalt, în ceea ce privește CET-urile, la fel. Este ANRSC-ul pentru servicii comunitare, care, la fel, trebuie să fie foarte atentă, pentru că toți cei care au CET-uri încă și utilizează energia termică de la distanță vin pentru aprobarea prețului acolo.

Deci dacă instituțiile statului din timp își fac treburile atunci înseamnă că Parlamentul..., dar are condiția să-și dea acordul pentru așa ceva. Și credem că ar fi timpul ca după 25 de ani să intrăm în normalitate.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Antal István, mulțumesc foarte mult. Domnule deputat, la final deputații neafiliați. Deputații independenți au dreptul.

Vă rog frumos, aveți două minute pentru explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am votat pentru adoptarea acestui proiect de lege. Și vă mulțumesc pentru aceasta.

Noi, la Comisia pentru industrii, am inițiat în regim de urgență acest proiect de lege tocmai pentru a anula riscul ca de la 1 ianuarie 2015 să crească prețul la energia termică.

Eu mă gândesc, ca deputat de Constanța, unde plătim cea mai mare gigacalorie din țară, că ar fi fost o adevărată dramă pentru foarte multe familii din Constanța să crească încă o dată prețul la energia termică.

Este un gest de responsabilitate din partea comisiei. Este un gest de responsabilitate din partea dumneavoastră. Și vreau să contest și să calific drept un gest de iresponsabilitate din partea ministrului pentru energie, care nu a binevoit să adopte ordonanța de urgență. Era un lucru foarte simplu de făcut.

Pentru că dânsul a avut niște declarații iresponsabile față de noi, față de Parlamentul României, vreau să-i reamintim și vreau să-i reamintiți și dumneavoastră, de câte ori aveți ocazia, că a fost învestit de către acest Parlament al României, și nu de companii private.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Mulțumesc.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscale.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 – Codul muncii.

Legea este organică.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea propunerii legislative.

La ultimele două puncte, după cum știți, avem vot secret cu bile asupra cererii ministrului justiției... Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Markó Attila Gabor și a Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Teodorescu Cătălin Florin, ambii în Dosarul penal nr. 393/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției.

Înainte de a începe exprimarea votului, potrivit art. 123 din regulament, trebuie să se constituie o comisie de numărare a voturilor, câte un reprezentant din fiecare grup politic parlamentar. Rămâne pentru ambele voturi aceeași comisie, este rugămintea mea.

O să vă rog frumos să votăm. Vă propun să avem aceeași comisie pentru ambele voturi.

Domnule președinte, îl propunem pe domnul deputat Bónis István.

Mulțumesc.

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnule președinte, îl propunem pe domnul deputat Vladu Iulian.

Mulțumesc. Domnul deputat George Scutaru.

Grupul liberal îl propune pe domnul deputat Stelian Dolha.

Mulțumesc. Domnul Pambuccian. Propunerea, propunerea!

Mulțumesc frumos. Domnul deputat Amet Varol.

Mulțumesc. Domnul Neacșu.

Domnul deputat Marian Dragomir.

Mulțumesc. Domnul Ciucă.

Propunerea noastră: domnul deputat Andrei Tănăsescu.

Mulțumesc. Domnul Ștefan Burlacu.

Vă rog frumos, pe cine propuneți? Domnule Burlacu, domnule vicelider, vă rog frumos. Pe cine propuneți în numele grupului parlamentar?

Mă scuzați, domnule președinte!

Grupul parlamentar îl propune pe domnul deputat Deaconu Mihai.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc. Domnul Mihai Deaconu. Bun!

Pregătiți-vă cartelele, să supunem la vot componența comisiei de numărare și validare.

## Domnule președinte,

Iau cuvântul pentru a face în primul rând un apel la dumneavoastră. Ne aflăm în fața a două voturi importante, nu atât pentru imaginea Camerei Deputaților, cât mai ales în ceea ce privește modul în care viitorul raport de țară din luna ianuarie va reflecta atitudinea Parlamentului față de justiție. Ne-ați anunțat dumneavoastră, chiar în ședința Biroului permanent, că în perioada 8–10 decembrie va fi o misiune de evaluare a MCV-ului și vor și discuții...

La chestiune! Regulamentul! Vă rog frumos.

Vă rog, domnule președinte, ca președinte al Camerei și cu autoritatea pe care o aveți, inclusiv asupra coaliției majoritare, să dați un semnal politic de susținere a acestor cereri, pentru a da astfel un semnal în primul rând dumneavoastră că suntem constanți într-o atitudine pe care am avut-o până acum.

Grupul liberal va susține, va avea o atitudine politică constantă și va susține asemenea cereri. Vă mulțumesc.

Și ce legătură am eu? Eu am un singur vot. Nu am înțeles, domnule deputat. Nu am nicio autoritate, conform regulamentului. Așa, doar să facem declarații politice... Sau vreți să vă evidențiați?

Nu, nu, nu-i vorba de declarații.

Eu am speranța că toți parlamentarii PDL și PNL vor striga prezent și vor fi în sală, și vor vota. De aceea presa este în sală.

Când s-au mai discutat cereri similare, ați avut intervenții care au contat în mobilizarea parlamentarilor din coaliție, prin atitudinea la vot.

Eu nu pot să mă substitui unui lider de grup parlamentar. Dacă dumneavoastră nu puteți, spuneți-mi, că vă ajut. Eu am crezut că puteți, la grupul parlamentar, să-l conduceți.

Nu, nu, nu...

Dacă nu, le cer eu liderilor, le cer eu membrilor Partidului Național Liberal să voteze toți și să fie prezenți în sală pentru ridicarea imunității, să arătăm că noi nu suntem mai presus de lege. Deci aceasta a fost rugămintea domnului Scutaru.

Dragi colegi de la Partidul Național Liberal, vă rog frumos să votați și să fiți prezenți, așa cum vă obligă regulamentul, ridicarea imunității, să arătăm că nu este Parlamentul mai presus de lege. Da?

Vă mulțumesc, domnule Scutaru. Îmi cer scuze, nu credeam că trebuie să fac asta, dar, dacă dumneavoastră vreți, cu mare plăcere.

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota în favoarea cererii Ministerului Public, să știți.

Vă mulțumesc foarte mult.

Aștept, domnule președinte, ca toți liderii de grup parlamentar, mai ales cei de la putere, să exprime un punct de vedere de la această tribună.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Máté András Levente. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Máté András Levente:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, toată lumea cunoaște că votul imperativ este interzis de Constituție. La votul secret fiecare deputat votează după propria conștiință și cred că săptămâna viitoare, chiar înainte de discutarea bugetului, senatorii noștri vor avea posibilitatea de a dezbate și a vedea dacă, într-adevăr, colegii noștri de la Partidul Național Liberal vor ieși și vor spune: da, vom vota și vom susține să fie anchetat și domnul fost ministru Varujan.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog frumos, gata! Am încheiat discuția. Votul este important. Peste câteva zeci de minute vin senatorii.

Domnul deputat Ciolacu, secretarul Camerei Deputaților. Prezența, vă rog frumos, da?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

|Adam Luminița Pachel|prezentă| |---|---| |Adăscăliței Constantin<br>Alexe Costel|prezent<br>absent| |Alexe Florin Alexandru|absent| |Almăjanu Marin<br>Amet Varol|prezent<br>prezent| |Anastase Roberta Alma<br>Andea Petru|prezentă<br>prezent| |Andronache Gabriel|prezent| |Anghel Gabriela Lola<br>Antal István|prezentă<br>prezent| |Anton Marin|prezent| |Anușca Roxana Florentina|prezentă| |Ardeleanu Sanda Maria|prezentă| |Arsene Ionel|prezent| Avram Constantin prezent Avram Marian prezent Axente Ioan prezent Babuș Radu prezent Balan Ioan absent Baltă Mihai prezent Băișanu Ștefan Alexandru prezent Bălan Ion prezent Bănicioiu Nicolae Guvern Bărbulescu Daniel Ionuț prezent Bejinariu Eugen prezent Benga Ioan prezent Berci Vasile absent Birchall Ana prezentă Bîrsășteanu Florică prezent Blăjuț Viorel Ionel prezent Blănariu Valentin prezent Boboc Valentin Gabriel prezent Bode Lucian Nicolae prezent Bogdan Gheorghe Dănuț prezent Bogdănici Camelia Margareta absentă Boghicevici Claudia prezentă Bónis István prezent Borbély László absent Bordeianu Dan prezent Bot Octavian absent Bucur Constantin Alin prezent Bucura-Oprescu Simona prezentă Budurescu Daniel Stamate prezent Buican Cristian prezent Buicu Corneliu Florin prezent Burlacu Ștefan prezent Calimente Mihăiță prezent Caloianu Mario Ernest absent Calotă Florică Ică absent Canacheu Costică prezent Cazan Mircea Vasile absent Călin Ion prezent Căprar Dorel Gheorghe prezent Cătăniciu Steluța Gustica prezentă Cernea Remus Florinel prezent Chebac Eugen prezent Cherecheș Florica absentă Chiriță Dumitru prezent Chirteș Ioan Cristian prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chițoiu Daniel prezent Cioată Cezar prezent Ciobanu Gheorghe prezent Ciobanu Liliana prezentă Ciocan Dan prezent Ciofu Tamara Dorina prezentă Ciolacu Ion Marcel prezent Ciubotaru Lucian Manuel prezent Ciucă Liviu Bogdan prezent Ciuhodaru Tudor prezent Ciurariu Florin absent Cocei Erland prezent Codîrlă Liviu prezent Comșa Cornel George prezent Condurățeanu Andrei Răzvan prezent Constantin Daniel Guvern Cosma Vlad Alexandru absent Costin Gheorghe prezent Covaci Dorel prezent Cozmanciuc Corneliu Mugurel prezent

Crăciunescu Grigore absent Cristea Aurelia Guvern Cristea Victor prezent Cristian Horia prezent Cseke Attila Zoltán prezent Culețu Dănuț prezent Cupă Ion absent Cupșa Ioan prezent Daea Petre prezent Dalca Ștefan Petru prezent Dascălu Constantin prezent Deaconu Mihai prezent Delureanu Virgil prezent Diaconu Adrian Nicolae prezent Diaconu Mihai Bogdan absent Dima Toader prezent Diniță Ion prezent Dîrzu Ioan prezent Doboș Anton prezent Dobre Mircea Titus prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrinescu Traian prezent Dolha Mircea prezent Dolha Nechita Stelian prezent Dolineaschi Andrei prezent Donțu Mihai Aurel prezent Dragnea Nicolae Liviu Guvern Dragomir Gheorghe prezent Dragomir Maria prezentă Dragomir Viorel Marian prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Drăghici Sonia Maria prezentă Drăgușanu Vasile Cătălin prezent Dumbrăvanu Paul absent Dumitrache Ileana Cristina absentă Dumitru Georgică prezent Dumitru Ioana Jenica prezentă Dumitru Ovidiu Ioan prezent Dușa Mircea Guvern Emacu Gheorghe prezent Enache Marian prezent Enea Constantin Cosmin prezent Eparu Ion prezent Erdei-Dolóczki István prezent Fejér László Ődőn prezent Fenechiu Cătălin Daniel prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Damian prezent Florea Daniel prezent Fonta Nuțu prezent Frăticiu Gheorghe prezent Galan Constantin prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Găină Mihăiță prezent Geantă Florian Daniel prezent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Andrei Daniel absent Gheorghe Florin prezent Gheorghe Tinel prezent Ghera Giureci Slobodan prezent Ghiță Sebastian Aurelian absent Ghiveciu Marian prezent Gireadă Dumitru Verginel prezent Gliga Vasile Ghiorghe prezent Gorghiu Alina Ștefania Grama Horia Grecea Maria Grindeanu Sorin Mihai Gudu Vasile Gunia Dragoș Ionel Guran Virgil Gurzău Adrian Gust-Băloșin Florentin Gvozdenovici Slavomir Harbuz Liviu Hărău Eleonora Carmen Holban Titi Horga Vasile Hulea Ioan Iacob-Ridzi Monica Maria Iacoban Sorin Avram Ialomițianu Gheorghe Iancu Iulian Iane Daniel Iane Ovidiu Cristian Ibram Iusein Ignat Miron Iliuță Vasile Intotero Natalia Elena Ionescu Aurelian Ionescu George Iordache Florin Irimie Vicențiu Mircea Iriza Scarlat Ispir Raluca Cristina Itu Cornel Kelemen Atilla Béla László Kelemen Hunor Kerekes Károly Kereskényi Gábor Khraibani Camelia Korodi Attila

Domnule deputat, vă rog frumos, procesul-verbal. Aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra cererii ministrului justiției și a Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Markó Attila Gabor

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu bile asupra cererii ministrului justiției și a Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Markó Attila Gabor, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. 393/2013 al Direcției Naționale

Anticorupție, Secția de combatere a corupției, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților – 401;

- numărul deputaților prezenți – 305;

- numărul total de voturi exprimate – 285;

- număr de voturi anulate – 3;

- număr de voturi valabil exprimate – 282, dintre care:

- voturi pentru – 171 de voturi;

- voturi contra – 111 voturi.

În conformitate cu dispozițiile art. 76 alin. (2) din Constituția României și ale art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, hotărârea de încuviințare a arestării preventive se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Având în vedere că din totalul de 401 deputați au fost prezenți 305 și și-au exprimat votul valabil 282, din care 171 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea hotărârii de încuviințare a arestării preventive a domnului deputat Markó Attila Gabor, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 393/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc foarte mult. Dragi colegi, potrivit rezultatului votului... Procedură? Vă rog.

Explicarea votului? Dați-mi voie să termin și eu fraza, da? Mai am o singură frază.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Potrivit rezultatului votului, Camera Deputaților a adoptat Hotărârea privind încuviințarea arestării preventive a domnului Markó Attila Gabor, cerută în Dosarul penal nr. 393/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției.

Domnule deputat, explicarea votului. Domnul deputat Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Onor reprezentanți ai noului partid înregistrat în umbra actualului președinte,

Adineauri ați votat pentru arestarea preventivă a unei persoane nevinovate, pentru că la data respectivă, în mod documentat, nu se afla nici măcar la București. Era data de 15 martie și s-a aflat la manifestări în județul Brașov, lucru ce poate fi documentat inclusiv prin înregistrări audiovideo.

S-a dat acest vot... cică justiția să-și facă dreptate, că justiția trebuie să fie în putere să dea, să aducă verdicte conform principiului separației puterilor în stat. Numai că această justiție independentă din România a mai decis renaționalizarea unei clădiri care a aparținut Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe și condamnarea a trei persoane pentru că au respectat prevederile legii.

Vorbim de MCV. Vorbim de anumite legi.

Stimați colegi,

În 22 decembrie, lumea n-a ieșit în stradă pentru a readuce capitalismul, ci a ieșit împotriva dictaturii polițienești din România. Acum, unii dintre dumneavoastră, sub înalta oblăduire a doamnei Monica Macovei, fost procuror în acea eră, vreți să readuceți acest stat polițienesc. Pe noi nu ne veți găsi alături. Deci, încă o dată: noi nu o să fim alături de dumneavoastră în acest drum.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Așteptăm cel de-al doilea proces-verbal pentru a fi citit. O să-l rog frumos pe vicepreședintele sau pe președintele Senatului să vină la prezidiu. Domnule vicepreședinte, aveți...

Și un secretar din partea Senatului. Un secretar din partea Senatului, vă rog frumos.

Haideți, domnule Oprea!

Domnul Ciolacu rămâne din partea Camerei Deputaților. Mai avem de citit un singur proces-verbal, după care declar ședința închisă.

## PAUZĂ

Domnule Ciolacu, rezultatele votului.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra cererii ministrului justiției și a Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Cătălin Florin Teodorescu

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu bile asupra cererii ministrului justiției și a Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Cătălin Florin Teodorescu, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 393/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților – 401;

- numărul deputaților prezenți – 292;

- numărul total de voturi exprimate – 256;

- numărul de voturi anulate – 9;

- numărul de voturi valabil exprimate – 247;

- voturi pentru – 146;

- voturi contra – 101.

În conformitate cu dispozițiile art. 76 alin. (2) din Constituția României și ale art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, hotărârea de încuviințare a arestării preventive se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Având în vedere că din numărul total de 401 deputați au fost prezenți 292 și și-au exprimat votul valabil 247, din care 146 au votat pentru, se constată că nu a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Cătălin Florin Teodorescu, în Dosarul nr. 393/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției.

Domnul deputat Marian Neacșu, pe procedură, liderul Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Marian Neacșu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este vorba de procedură, este pur și simplu vorba de explicarea votului. Și am două comentarii de făcut.

În primul rând, acum s-a văzut încă o dată aceeași față hâdă a demagogiei și minciunii. Au venit colegii noștri de la noul PNL, noul, și au practicat aceleași metode pe care le cunoaștem de când lumea și pe care ei le cunosc mult, mult mai bine decât noi.

Am constatat, parcurgând în toată această perioadă..., și bună parte dintre colegii mei m-au văzut printre ei, am trecut și am făcut recomandarea pe care noi ne-am asumat-o de aseară, de la ședința de grup, de a vota astăzi pentru încuviințarea arestării în cazul celor doi colegi de-ai noștri. Mai mult decât atât, am și verificat de aici, din spate, ca cea mai mare parte a colegilor noștri – și eu cred că toți au făcut asta, cel puțin atât cât am văzut eu – să nu fie prezenți doar formal, ci să meargă să-și și exercite votul, lucru care, în opinia mea, nu s-a întâmplat în ceea ce-i privește pe colegii noștri din opoziție.

Din aceste considerente, domnule președinte, am să vă rog frumos să dați dispoziții aparatului tehnic al Camerei să ne pună la dispoziție materialul filmat cu ocazia votului exprimat ceva mai devreme, ca să putem demonstra ceea ce eu am precizat până în momentul ăsta numai prin propria mea impresie.

Mulțumesc foarte mult. Domnul deputat Márton Árpád. Aveți cuvântul, domnule vicelider.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

În această aulă s-au întâmplat multe lucruri foarte grave. Contrar regulamentului, cineva, în loc să solicite președintelui Camerei Deputaților, așa cum este prevăzut în regulament, să garanteze secretul votului, s-a solicitat ca președintele Camerei să intervină ca să se voteze într-un fel sau altul, cu motivarea MCV-ului. După care s-a dat votul, unii votând la vedere, din când în când, contrar regulamentului. Vot după care s-a constatat că deputatul care face parte din grupul mare luptător pentru MCV n-a primit acordul pentru a fi arestat preventiv. Iar persoana – n-am cum să cataloghez altfel – de etnie maghiară, care a mai fost condamnată de autoritatea românească, în cazul „Szekély Mikó”, a primit votul să fie arestată preventiv.

## Stimați colegi,

Nu vă cataloghez în niciun fel. Majoritari la luarea acestor două decizii. Fiecare să vă luați în suflet ce aveți. Halal decizie! Într-adevăr este o decizie nediscriminatorie și vă puteți mândri cu ea.

Vă mulțumesc.

## Domnule deputat,

Am o singură rugăminte la dumneavoastră, pentru că vă prețuiesc și vă respect. Votul a fost pentru fiecare deputat în parte, conform regulamentului. Nu există nicio legătură între calitatea domnului Attila Markó de membru al Grupului parlamentar al UDMR și ceilalți, care sunt români și sunt din alte grupuri politice parlamentare. Am o rugăminte foarte mare: să nu creăm noi un subiect unde el nu există. Da?

Domnul deputat Tinel Gheorghe. Explicarea votului. Două minute aveți, domnule deputat.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Rar am văzut un exemplu de demagogie politică exprimată la această înaltă tribună.

Grupurile parlamentare ale PDL și PNL au în Camera Deputaților 106 parlamentari. Au fost prezenți 292, au votat 256, valabil exprimate, din care pentru „da” 146 și 101 împotrivă. Nu la noi era decizia politică.

Noi am anunțat public de la această tribună că vom susține cererea Ministerului Justiției. Dumneavoastră v-ați abținut de la declararea intenției de vot, domnule Neacșu. Dumneavoastră sunteți cei care, prin minciună și demagogie, induceți opiniei publice o altă realitate. De altfel, de-aia ați și pierdut alegerile pentru cea mai înaltă funcție. Vă păstrați metehnele, domnule deputat.

## Domnule deputat!

Explicarea votului. Domnul deputat Eugen Nicolăescu.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițial am considerat că votul va fi în conformitate cu ceea ce s-a angajat fiecare partid politic în parte. Și am crezut că, după votul de săptămâna trecută sau de acum două săptămâni, ceea ce avem de făcut este clar. Drept care grupul nostru parlamentar, conform deciziei partidului, a votat la vedere. Și mă bucur că s-a cerut să se vadă filmul votului, pentru că acest lucru va arăta că ceea ce vă spun este corect și adevărat.

În al doilea rând, nu cred că e pentru cineva ceva necunoscut, și anume faptul că în Camera Deputaților, ca în tot Parlamentul de altfel, puterea are majoritate. Indiferent cum ar vota opoziția, dacă puterea nu face ceea ce trebuie, votul va ieși altfel. Dovadă că astăzi puterea este cea care a defectat, cea care nu a dorit să se încuviințeze arestarea colegului nostru. În rest, sunt vorbe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Domnilor colegi,

Eu respect luările de cuvânt ale fiecăruia dintre colegii mei, dar aș vrea, când venim la microfon, să respectăm regulamentul. Și vreau să vă reamintesc că votul pentru ridicarea imunității și arestarea preventivă nu se face din cvorum de 401 obligatoriu, cu 50% plus unu. Discursul ăsta demagogic cu care venim aici și pe care-l spunem la microfon ca să ne filmeze camerele nu are nicio legătură cu realitatea. Este votul majorității, așa cum a prezentat și secretarul Camerei Deputaților. Este votul majorității celor prezenți.

Nu este declarație. Nu, este interpretarea regulamentului.

Domnule Popa, eu vă dau cuvântul când o să ajungem la ședința de plen reunit. Deocamdată, suntem în ședința de plen a Camerei Deputaților. Dumneavoastră, conform respectului pe care-l aveți față de dumneavoastră, trebuia să stați în afara ușii până se termina ședința, din respect pentru colegii de la Camera Deputaților. Dar nu aveți acest respect.

Bun! Dragi colegi, aceasta este obligația. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, deputații pot striga prezent la orice vot, s-a mai întâmplat să strigi prezent și la moțiuni de cenzură, și la vot și să nu participi, să nu vii să iei cele două bile pe care le dau chestorii. De aceea este obligatoriu ca un chestor să fie de la opoziție și unul de la partidele politice de la guvernare. N-are nicio legătură cu votul majoritar pe care-l au partidele care votează pentru un guvern. Vă rog frumos să facem această delimitare. Este rugămintea mea, pe interpretarea regulamentului. Restul discuțiilor, așa cum spunea și colegul nostru de la Partidul Național Liberal, sunt puse în dreptul fiecăruia. Prezența filmării va stabili foarte clar cine a zis prezent și n-a votat.

## Bun!

Potrivit rezultatului votului, doamnelor și domnilor, nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Teodorescu Cătălin Florin, formulată în Dosarul penal nr. 393/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției.

Ordinea de zi este epuizată.

Declar ședința de azi a Camerei Deputaților închisă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 14.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813199]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 122/12.XII.2014 conține 112 pagini.**

Prețul: 280,00 lei