Daniel Florea

640 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Despre cum o decizie istorică și senzațional de bună a Curții Constituționale este transformată într-o lege proastă de către monstruoasa coaliție USR PLUS–PNL*”

Era momentul ca și cetățenii români să știe dacă, în materie penală, statul român, prin magistrații săi, le protejează cu adevărat drepturile prevăzute de Legea fundamentală, iar victimele infracțiunilor și acuzații să știe, din momentul pronunțării hotărârii penale, care sunt temeiurile deciziei judecătorilor și care sunt motivele pentru care s-a considerat că s-au încălcat niște norme legale clar identificate.

Este un moment istoric din punctul de vedere al procedurii penale. Iar decizia Curții Constituționale vine să pună în acord, în sfârșit, și procedura penală din România cu deciziile CEDO și cu procedura penală din multe alte state europene*.

Din păcate însă, legea de punere în acord ar fi putut să fie mult mai bună decât este.*

În contextul ședinței

Și

ar fi putut să fie mult mai bună decât este dacă s-ar fi făcut acest proiect de lege după ce apărea motivarea Curții Constituționale*

, pentru că motivarea a fost publicată pe site-ul Curții Constituționale vineri, dar deja

proiectul de lege fusese adoptat de Senat*

.

La fel, cred că ar fi fost foarte bine dacă avizul Consiliului Superior al Magistraturii ar fi fost dat pe un proiect de lege făcut după adoptarea motivării Curții Constituționale, pentru că, din păcate, CSM a dat un aviz pe un proiect de lege care

nu avea corespondent în realitatea motivării Curții Constituționale.

Cred, de asemenea, că ar fi fost mult mai bun dacă la ședința Comisiei juridice ar fi fost invitați și reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Înaltei Curți, ai asociațiilor profesionale ale magistraților și ai Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Cred că ar fi fost mai bun și dacă am fi fost invitați și noi la acele dezbateri parlamentare despre care am auzit că s-au ținut înainte de adoptarea acestui proiect de lege la Senat.

Și, cu siguranță, ar fi fost mult mai bun dacă li s-ar fi cerut părerea marilor profesori universitari de drept penal, de drept constituțional și de drept procesual penal, specialiști de înaltă clasă, pe care țară noastră încă îi mai are.

Ar fi fost mult mai bun pentru că, de exemplu, nu s-ar fi prelungit termenul în care poate fi motivată o hotărâre în penal de la 30 la 120 de zile, iar, astfel, nu ar fi existat două modalități de motivare a hotărârii* – una în ceea ce privește măsurile preventive și măsurile asiguratorii, care rămân la fel, prin încheiere, cu un termen de motivare separat și nu ar fi fost o altă modalitate de pronunțare a hotărârii, aceasta bună, în ceea ce privește hotărârile care soluționează fondul cauzei, atunci când motivarea vine odată cu decizia instanței.

Nu ar fi fost, de asemenea, diferențe inexplicabile între modul în care instanța pronunță și motivează o hotărâre în penal și modul în care instanța pronunță și motivează o hotărâre în civil.

Nu ar fi fost, de asemenea, probleme în ceea ce privește niște drepturi fundamentale prevăzute de Constituție și protejate de legile de drept penal, cum ar fi, de exemplu, prezumția de nevinovăție, și niște drepturi și libertăți fundamentale prevăzute de Constituție, dar apărate de dreptul civil, cum ar fi dreptul de proprietate, pentru că nu există și nu pot exista drepturi și libertăți fundamentale, prevăzute de Constituție, mai importante decât altele.

Toate aceste probleme se pot și se vor constitui, în practică, în tot atâtea probleme de natură constituțională, care vor detona sistemul judiciar român, oricum măcinat de lipsa acută de magistrați, atât tineri, cât și cu experiență profesională de peste 25 de ani.

Cataclismul judiciar produs va fi suportat de către bieții români* nevoiți să-și caute dreptatea în justiție, tardiv și greu, și, din păcate, nu va fi decontat, nici moral și nici politic, de către incompetenții puși în funcție de monstruoasa coaliție USR PLUS–PNL*.

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Apelul combină binele comun (alinierea la CEDO) cu interesele specifice ale magistraților și justițiabililor.

„decizia Curții Constituționale vine să pună în acord, în sfârșit, și procedura penală din România cu deciziile CEDO și cu procedura penală din multe alte state europene”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Utilizarea etichetelor derogatorii („monstruoasa coaliție”) constituie un act explicit de lipsă de respect.

„monstruoasa coaliție USR PLUS–PNL”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul critică procesul legislativ fără a se angaja direct cu legitimitatea cererilor opoziției.

„proiectul de lege fusese adoptat de Senat”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Menționează argumentele procedurale ale coaliției, dar le respinge fără o dezbatere substanțială.

„ar fi putut să fie mult mai bună decât este dacă s-ar fi făcut acest proiect de lege după ce apărea motivarea Curții Constituționale”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul critică proiectul existent fără a propune un amendament sau o soluție alternativă concretă.

„Din păcate însă, legea de punere în acord ar fi putut să fie mult mai bună decât este.”

În context ↑