Ioan Mang

„Despre «hora reciclării»”

De ceva vreme am început să observ tot mai mulți oameni cu sacoșe pline cu PET-uri, sticle și doze de aluminiu goale. Mă bucură faptul că Sistemul de garanție-returnare (SGR) începe deja, după 4 luni de implementare, să-și producă efectele benefice, pe lângă scumpirea cu 50 de bani a majorității produselor cu astfel de ambalaje.

De când am început și eu să returnez aceste ambalaje am observat mai multe situații, uneori amuzante, alteori puțin enervante. „Suflați în sticlă să se umfle, că nu o ia aparatul dacă e îndoită”, m-a sfătuit deunăzi un paznic de supermarket care m-a asistat în „lupta” mea cu aparatul RetuRO, ce-mi tot scuipa înapoi o sticlă de plastic care nu era în stare perfectă.

Dincolo de experiența personală, conform cifrelor oficiale, în momentul de față, sistemul SGR funcționează încă sub capacitate: din cei 80.000 de comercianți care vând băuturi și care sunt obligați să colecteze ambalaje și să ofere garanție, numai 30.000 au intrat în sistem*, adică nici jumătate. Chiar și așa, sistemul pare că nu face față numărului de ambalaje din piață, iar faptul că încă mai sunt probleme a fost admis recent și de către ministrul mediului*, domnul Mircea Fechet.

Vestea proastă este că, până acum, doar trei centre RetuRO de sortare și numărare funcționează în țară. Vestea bună este că urmează să se mai deschidă alte opt.