Ioan Mang

„Despre responsabilitatea energetică”

De cele mai multe ori, mai ales în ce privește deciziile strategice, graba reprezintă cea mai proastă alegere și duce, aproape negreșit, la efecte contrare intențiilor inițiale. Este și cazul închiderii minelor de cărbune din România.

Am spus de multe ori în ultimii ani că rapiditatea cu care noi ne-am grăbit să acționăm, în condițiile în care Germania își propusese eliminarea utilizării cărbunelui abia prin 2030* (!), va fi contraproductivă, în condițiile în care nu existau în acel moment, așa cum nu există nici acum, alternative care să îl înlocuiască complet! Mai rău, în lipsa unor programe sociale adecvate, în loc să ne păstrăm forța de muncă, prin închiderea intempestivă a minelor am creat, din păcate, forță de muncă ieftină care a părăsit țara!* Forță de muncă formată, în cele mai multe cazuri, din oameni cu experiență în domeniu, experiență de care avem atâta nevoie.

Și iată-ne în martie 2022! După o așa-zisă liberalizare a pieței de energie, care a produs haos, scumpiri, sărăcie și criză. După explozia prețului la gaze. După specula din domeniul carburanților. Toate aceste trei elemente, prost gestionate, au favorizat o situație extrem de volatilă și, încă o dată, păguboasă pentru cetățeni.