Claudiu-Augustin Ilișanu

„Dialogul politic amplu și comunicarea cu toți factorii interni era una dintre condițiile Uniunii Europene pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență. Guvernul nu ține cont de nimic și vine cu un plan de partid* care nu include proiecte mari de infrastructură și cu potențial de dezvoltare a regiunilor, așa cum reprezintă A13 pentru regiunea Moldovei, abandonată de guvernul actual”

Zilele trecute, Guvernul a lansat în dezbatere publică Planul național de redresare și reziliență (PNRR), însă nu a dat dovadă de transparență decizională și dialog în relația cu Parlamentul. Guvernul trebuia să prezinte PNRR în plenul Parlamentului, nu să facă jonglerii în comisii. Guvernul a luat PNRR pe persoană fizică, fără să țină cont de aspectele constituționale, nici de realitățile sociale, ignorând faptul că, așa cum toate sectoarele din România au fost afectate de pandemia de COVID-19, Planul de reziliență și redresare trebuie să reflecte voința și necesitățile tuturor cetățenilor*, nu strict a Guvernului. Obiectivul PNRR este unul de redresare și trebuie să fie pe agenda națională, fiind un mecanism de refacere a economiei țării și de participare la o nouă viziune în ceea ce privește dezvoltarea de care România are nevoie.

În partea finală a Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții cu privire la Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă se enunță condiția esențială pentru realizarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR): dialogul politic amplu pe toate palierele sociale. Se recomandă clar comunicarea între toate părțile și asumarea responsabilității drept condiții prealabile pentru o aplicabilitate cu succes a mecanismului și durabilitatea acțiunilor, dar și pentru credibilitate la nivel european.