Din decenþã ºi respect pentru auditoriu, lãsãm pe fiecare dintre dumneavoastrã sã analizaþi ºi sã trageþi singuri concluziile care se impun.
Acestea au fost condiþiile care au favorizat înregistrarea a numeroase abateri grave de la legislaþia financiarã, concretizate în deturnarea de fonduri, încãlcarea cu rea-
credinþã a procedurilor legale privind achiziþiile publice de medicamente, de consumabile sau lucrãri de construcþiimontaj.
Guvernul P.S.D., aºa cum s-a dovedit, este deschis reformei în toate domeniile economico-sociale ºi, în mod special, în cel al sãnãtãþii. Dar realizãm o reformã care sã aibã în centrul atenþiei îmbunãtãþirea serviciilor medicale cãtre cetãþean, transparenþa ºi eficienþa cheltuirii banilor publici de cãtre unitãþile sanitare.
Stimaþi colegi,
Referitor la acuzele pe care semnatarii moþiunii le aduc Executivului pentru aºa-zisa nerespectare a promisiunilor electorale ºi a Programului de guvernare, dorim sã subliniem faptul cã le respingem cu fermitate, considerându-le netemeinice, rãu-voitoare ºi tendenþioase.
Guvernul Adrian Nãstase s-a angajat responsabil în conceperea ºi aplicarea unei politici în domeniul sãnãtãþii publice, de naturã sã creeze premisele pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei. A reconceput ºi reformulat strategiile de dezvoltare economicã ºi socialã a României pe termen mediu, adaptându-se la standardele ºi cerinþele Uniunii Europene, o atenþie deosebitã acordându-se domeniului social ºi, în cadrul acestuia, sectorului sanitar. În acest sens, produsul intern brut va creºte, în perioada 2001Ð2004, într-un ritm mediu anual de circa 5%.
Renunþând la politica de declin economic programat în perioada dumneavoastrã de guvernare, Guvernul Adrian Nãstase a optat pentru accelerarea reformei, în condiþiile de creºtere economicã constantã într-un ritm substanþial, majorând în consecinþã fondurile alocate sectorului sanitar. Astfel, faþã de sumele repartizate în timpul Guvernului dumneavoastrã, care au variat între 2,6% ºi 3,8% din produsul intern brut, în anii 2001 ºi 2002 se alocã câte 4,2% pentru sãnãtate, dintr-un produs intern brut în creºtere.
Aceastã nouã orientare a politicii economico-sociale permite ca în anul 2001 sã se aloce din fondurile publice pentru sãnãtate 71 de dolari pe cap de locuitor, faþã de 55 de dolari pe cap de locuitor alocaþi, în medie, în perioada 1997Ñ2000.
În privinþa afirmaþiei referitoare la volumul datoriilor sectorului sanitar cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii, pe care semnatarii moþiunii le estimeazã la circa 5.700 de miliarde de lei, dorim sã arãtãm cã, în fapt, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi-au concertat eforturile pentru achitarea în termen a consumurilor avute ºi achitarea unei pãrþi din obligaþiile restante înregistrate în anul 2000, anul de sfârºit al guvernãrii dumneavoastrã.
În acest sens, amintim distinºilor semnatari ai moþiunii faptul cã la 31 decembrie 2000 datoriile restante ale sectorului sanitar au fost în sumã de 5.525 de miliarde de lei ºi care, în condiþiile unei proaste gestionãri a fondurilor alocate acestui domeniu, ar fi trebuit sã creascã, þinând cont de rata inflaþiei, la 6.740 de miliarde de lei. Rezultã cu evidenþã faptul cã nu a fost vorba în nici un caz de o slabã gestionare a fondurilor alocate sectorului sanitar, ci, din contrã, de o preocupare permanentã pentru creºterea eficienþei utilizãrii acesteia, adevãr demonstrat de aceea cã plãþile restante ale sectorului sanitar sunt în prezent de circa 5.000 de miliarde de lei, dovedindu-se astfel cã actuala administraþie a reuºit nu numai sã achite obligaþiile rezultate din consumurile curente ale
anului 2001, ci sã achite ºi suma de 1.740 de miliarde de lei, provenitã din datoriile existente în sold la 31 decembrie 2000.
În legãturã cu afirmaþia din moþiune privind aºa-zisa deturnare de fonduri din fondurile Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate prin trezoreria statului, precum ºi cea referitoare la lipsa efectivã din trezoreria statului a sumelor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Guvernul considerã aceste aserþiuni ca o dovadã evidentã a incompetenþei autorilor moþiunii, nimeni alþii decât o parte din cei 15.000 de specialiºti ai guvernãrii precedente, precum ºi a lipsei de responsabilitate politicã privind corecta informare a opiniei publice.
Necunoaºterea mecanismelor financiar-bugetare ºi de funcþionare a trezoreriei în România, mecanisme care sunt racordate la practicile unor þãri din Uniunea Europeanã, cum ar fi Franþa, Spania, Portugalia, nu exonereazã pe autorii moþiunii de rãspunderea adresãrii pe nedrept a unor grave acuze Guvernului actual.
Constatând crasa incompetenþã în acest domeniu a autorilor moþiunii, dorim sã informãm cã trezoreria statului funcþioneazã potrivit principiilor enunþate anterior, ca o bancã proprie prin care se gestioneazã fondurile destinate autoritãþilor publice centrale ºi locale, în numele ºi din dispoziþia acestora.
Gestionând fondurile acestor instituþii, nu înseamnã cã trezoreria statului îºi poate permite sã utilizeze fondurile astfel decât stabilesc titularii resurselor bugetare respective. Aºadar, nu s-a produs ºi nici nu ar fi fost posibil ca prin trezoreria statului sã se înregistreze deturnãri sau dispariþii de fonduri ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei sau ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.
Semnatarii moþiunii confundã, din necunoaºtere sau din rea-credinþã, programarea ºi aprobarea prin Legea anualã a bugetului de stat ale unor excedente ale bugetului Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate cu deturnãri sau dispariþii ale acestor fonduri, dorind sã inducã prin demagogie ºi spirit politicianist panicã, neîncredere ºi nemulþumiri în rândul populaþiei, faþã de un sector deosebit de sensibil, cum este sectorul sanitar.
Practica aprobãrii unor excedente la bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, ca ºi la bugetele altor fonduri speciale extrabugetare, cum ar fi cele destinate modernizãrii drumului, protejãrii ºomerilor ºi dezvoltãrii sistemului energetic, nu este un procedeu nou inventat de Guvernul P.S.D. Aceastã soluþie este obligatorie pentru încadrarea în deficitul bugetului general consolidat negociat cu instituþiile financiare internaþionale pentru obþinerea accesului la finanþarea externã, în condiþiile în care solicitãrile ºi nevoile de bunuri ºi servicii publice asigurate prin bugetul de stat se aflã într-un accentuat decalaj faþã de resursele de care dispune þara.
Excedentele la Fondul special pentru asigurãri sociale de sãnãtate au fost programate încã din primul an de funcþionare a acestui nou sistem în domeniul sanitar, respectiv din anul 1998, când la guvernare se aflau chiar reprezentanþii partidelor care, acum, semneazã prezenta moþiune. Iatã, în mod concret, excedentele aprobate de coaliþia de dreapta în anii de guvernare a acesteia: 0,3% din PIB în 1998 ºi 1999, 0,2% din PIB în 2000.
Urmãrind realizarea unui deficit al bugetului general consolidat, în scopul scãderii accentuate a ratei inflaþiei, respectiv la un nivel de 3,5% în 2001 ºi 3% în 2002, comparativ cu 4% în anul 2000, Guvernul P.S.D. a programat excedente bugetare similare la Fondul special al
Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, respectiv de 0,3% în 2001 ºi 0,2% în 2002.
În legãturã cu afirmaþia calomnioasã ºi tendenþioasã a semnatarilor prezentei moþiuni cã aceste excedente ar fi acoperit afaceri de tip ”BancorexÒ ºi Banca Agricolã ºi gãurile negre ale economiei din perioada 1992Ð1996, dorim sã informãm opinia publicã asupra caracterului total nefondat al acestor acuze, pentru cã marii profitori ai creditelor primite ºi nerambursate, în relaþia cu cele douã bãnci, se regãsesc în rândurile guvernãrii celor care au înaintat aceastã moþiune ºi ale clientelei politice a acesteia, unii dintre beneficiarii creditelor neperformante fiind în curs de a redeveni membri, prin diverse negocieri politice, ai Partidului Naþional Liberal.
Referitor la aºa-zisa lipsã de autonomie ºi subordonare politicã a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, dorim sã menþionãm cã Guvernul nostru nu a modificat nici o prevedere a Legii nr. 145/1997 privind asigurãrile sociale de sãnãtate, toate schimbãrile operate ulterior aprobãrii acesteia fiind realizate de fosta guvernare în anii 1998 ºi, respectiv, 2000.
Astfel, stimaþi colegi din opoziþie, ceea ce ne puteþi reproºa este faptul cã lucrãm încã, în anumite segmente de activitate, pe baza legislaþiei dumneavoastrã ineficiente ºi contraproductive, pe care nu am reuºit încã sã o modificãm, aºa încât, din dorinþa dumneavoastrã de a critica Guvernul Adrian Nãstase, nu faceþi altceva decât sã vã autoacuzaþi.
La fel stau lucrurile ºi în privinþa afirmaþiilor dumneavoastrã referitoare la aºa-zisa încãlcare de cãtre Guvernul P.S.D. a principiilor echitãþii faþã de cetãþeni, beneficiari ai serviciilor finanþate din fondurile Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, întrucât diferenþierile între sumele de care beneficiazã unele categorii de cetãþeni au fost generate de înfiinþarea de cãtre dumneavoastrã, în anul 1998, pe criteriile algoritmului ºi ale clientelismului politic, a încã douã case de asigurãri de sãnãtate sectoriale, pe lângã cea naþionalã, fãrã a fi stabilite criterii de redistribuire a fondurilor ºi echilibrare a bugetelor celor trei Case, tocmai în scopul asigurãrii principiilor echitãþii ºi solidaritãþii pe care, iatã, în mod demagogic le invocaþi.
O altã afirmaþie nerealã se referã la neacceptarea în acest an a nici unui amendament la bugetul sãnãtãþii. În fapt, în cadrul lucrãrilor recent încheiate de aprobare a bugetului de stat pe anul 2002 amendamentele validate de Parlament în domeniul sanitar au reprezentat circa 10% din totalul amendamentelor aprobate.
La fel de falsã este ºi afirmaþia autorilor moþiunii privind aºa-zisa intenþie de subordonare politicã a conducerii tuturor spitalelor, prin aceastã aserþiune dovedindu-se, din nou, lipsa de cunoaºtere a modului de finanþare a sectorului sanitar ºi a cunoaºterii noilor reglementãri prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 68/2001. Prin acest act normativ, se stabileºte un partener cu responsabilitate directã în raporturile cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu unitãþile spitaliceºti, în persoana managerului general al acestor unitãþi, cãruia i se stabilesc riguros obligaþii ºi criterii de performanþã menite sã conducã la îmbunãtãþirea prestaþiilor medicale ºi utilizarea fondurilor publice în domeniul sanitar.
Implicarea directã a ministrului sãnãtãþii în politica managerialã de cadre a marilor spitale are doar o conotaþie strict administrativã. În acest mod, se pot evita eventualele manifestãri de subiectivism ºi chiar abuzuri care ar putea avea o conotaþie politicã remanentã.
Referitor la mãsurile propuse în finalul moþiunii, dorim sã vã informãm urmãtoarele. În primul rând, privitor la punctul prin care solicitaþi ca, în termen de o sãptãmânã, Guvernul sã informeze Parlamentul asupra banilor colectaþi la Fondul special al asigurãrilor sociale de sãnãtate, avem de fãcut douã precizãri.
Unu. Nu existã în legislaþia româneascã Fond naþional de asigurãri, ci Fond special pentru asigurãri sociale de sãnãtate, fapt ce întãreºte constatarea noastrã privind necunoaºterea ºi tratarea cu superficialitate a problemelor din domeniul ocrotirii sãnãtãþii.
Vã informãm respectuos cã nu avem nevoie nici de 7 zile, nici de 200 de zile, cât v-a trebuit dumneavoastrã ca sã vã daþi seama cã aþi minþit populaþia în anul 1996, ºi vã oferim imediat informaþiile solicitate.
Astfel, veniturile colectate în perioada 1 ianuarieÐ 30 octombrie 2001 au fost de 33.700 de miliarde de lei; cheltuielile efective, în aceastã perioadã, au însumat 30.500 de miliarde de lei, rezultând un excedent de 3.200 de miliarde de lei care, potrivit Legii bugetului de stat pe acest an, contribuie la încadrarea în deficitul bugetului general consolidat de 3,5%.
În al doilea rând, referitor la suplimentarea fondurilor alocate sectorului sanitar în vederea achitãrii datoriilor restante, menþionãm cã la nivelul Guvernului s-a constituit, încã în urmã cu douã sãptãmâni, un colectiv interministerial, inclusiv cu participarea partenerilor sociali, care, în funcþie de realizãrile bugetare pe 11 luni, va asigura alocarea unor sume cu aceastã destinaþie, în condiþiile menþinerii parametrilor macroeconomici programaþi.
În al treilea rând, legat de propunerile de la punctul 3 pânã la 6 din finalul moþiunii, care vizeazã o îmbunãtãþire a legislaþiei în domeniul sanitar, dorim sã vã informãm cã Guvernul Adrian Nãstase are deja pregãtit un pachet mult mai amplu decât cel sugerat de autorii moþiunii ºi care vizeazã toate structurile organizatorice ale sectorului sanitar, începând cu regimul medicului de familie, continuând cu ambulatoriul de specialitate ºi terminând cu spitalele. În aceste domenii sunt vizate, ca obiective prioritare, introducerea unor drepturi ºi obligaþii clare ale pãrþilor contractante în acordarea serviciilor medicale, stabilirea unor criterii de transparenþã ºi eficienþã în alocarea fondurilor publice în acest sector, care sã conducã la îmbunãtãþirea performanþelor ºi eficienþei actului medical, îmbunãtãþirea cadrului juridic privind achiziþiile de bunuri, servicii în domeniul sanitar, în scopul economisirii banului public, al stimulãrii producãtorilor autohtoni cu capital românesc ºi strãin, restructurarea ºi modernizarea reþelei sanitare, în vederea creºterii eficienþei ºi performanþei actului medical, elaborarea ghidurilor cuprinzând metodele ºi medicamentele utilizate în tratamentul fiecãrei grupe de boli, lucrare ce trebuia realizatã, potrivit legislaþiei în vigoare, de multã vreme, de cãtre Colegiul Medicilor din România condus de un distins fruntaº al Partidului Naþional Liberal, partid iniþiator al prezentei moþiuni, elaborarea unei liste transparente ºi eficiente cuprinzând medicamente eliberate în regim gratuit ºi compensat, atât în scopul acoperirii nevoilor terapeutice ale pacienþilor, cât ºi al relansãrii industriei româneºti producãtoare de medicamente.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Având în vedere susþinerile Guvernului, propunem plenului Camerei Deputaþilor ca moþiunea prezentatã de cei 58 de deputaþi aparþinând Grupurilor parlamentare ale
Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Democrat sã primeascã votul dumneavoastrã negativ, pe care vã rugãm sã-l exprimaþi.
Vã mulþumesc tuturor pentru atenþia pe care mi-aþi acordat-o.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.