Stenogramă plen

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Doamna ministru,

Îmi revine sarcina sã prezint moþiunea semnatã ºi înaintatã de un numãr de 58 de deputaþi aparþinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat ºi Partidului Naþional Liberal.

În conformitate cu art. 64 din Constituþia României ºi art. 148 pânã la art. 153 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, subsemnaþii parlamentari înaintãm prezenta moþiune simplã cu tema ”Criza sãnãtãþii în RomâniaÒ.

Obiectul prezentei moþiuni simple îl constituie situaþia dezastruoasã în care se aflã în acest moment starea de sãnãtate a populaþiei din România.

Realitatea aratã cã astãzi, în România, înregistrãm cele mai mari niveluri ale bolilor ºi deceselor din Europa. Spitalele se confruntã cu o acutã lipsã de medicamente, materiale sanitare, cãldurã ºi hranã. La aceasta se adaugã imposibilitatea oamenilor de a beneficia de dreptul legal la medicamente compensate. Toate acestea fac, practic, ca populaþiei sã nu i se asigure îngrijirile de sãnãtate de care are nevoie, fiind lãsatã de actualii guvernanþi fãrã nici un fel de ºansã în faþa bolilor ºi, în ultimã instanþã, în faþa morþii.

Situaþia în sistemul naþional de sãnãtate reflectã discrepanþa uriaºã dintre promisiunile electorale ºi Programul de guvernare, pe de o parte, ºi acþiunea realã ºi rezultatele concrete, pe de cealaltã parte.

În Constituþia României se prevãd, la art. 33, urmãtoarele: 1) dreptul la ocrotirea sãnãtãþii este garantat; 2) statul este obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea igienei ºi a sãnãtãþii publice.

În Programul de guvernare al P.S.D. pentru perioada 2001Ð2004, la capitolul 5.1, ”Ocrotirea sãnãtãþiiÒ, se declarã cã îngrijirea sãnãtãþii trebuie sã fie un bun social colectiv, accesibilã tuturor cetãþenilor României, indiferent de capacitatea lor de a plãti, pe fondul asigurãrii unui acces liber ºi echilibrat la serviciile de sãnãtate.

La un an de la preluarea puterii de cãtre P.S.D., toþi cetãþenii þãrii, inclusiv electoratul acestui partid, realizeazã cã cele promise mai sus au rãmas vorbe goale, iar prevederile Constituþiei sunt în mod sistematic încãlcate.

Guvernul este direct responsabil de conceperea politicii în domeniul sãnãtãþii publice ºi este obligat sã aloce anual resurse suficiente de la bugetul de stat ”în scopul prevenirii îmbolnãvirilor, promovãrii ºi asigurãrii sãnãtãþii populaþiei, precum ºi al controlului aplicãrii normelor de igienã, antiepidemice ºi de sãnãtate publicãÒ, dupã cum prevede Legea nr. 100/1998 privind asistenþa de sãnãtate publicã. Din nenumãratele biruri puse pe capul cetãþenilor, P.S.D. a binevoit sã aloce, pentru anul 2002, bugetului sãnãtãþii numai aproximativ 5.700 de miliarde de lei, ceea ce nu face altceva decât sã demonstreze dispreþul actualei puteri pentru sãnãtatea populaþiei.

Dintre þãrile europene, în România se cheltuiesc anual în domeniul sãnãtãþii cei mai puþini bani pentru fiecare locuitor, respectiv 70 de dolari, din care numai 8 dolari sunt alocaþi de la bugetul de stat. Chiar ºi în Bulgaria se cheltuiesc anual pentru sãnãtate 140 de dolari pentru fiecare locuitor.

Aceastã situaþie inadmisibilã este agravatã de faptul cã acei 7% din venitul lunar pe care fiecare dintre noi îi plãtim sub formã de contribuþie la fondul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, la care se mai adaugã ºi alþi 7% plãtiþi de angajator, sunt prost gestionaþi ºi, chiar mai grav, sunt deturnaþi cãtre cu totul alte destinaþii, pe care oamenii nu le cunosc. S-a ajuns, astfel, în situaþia aberantã cã, deºi guvernanþii au declarat cu emfazã cã au colectat la zi banii de la asiguraþi, inclusiv o parte a restanþelor din anul trecut, spitalele au în continuare datorii de circa 4.400 de miliarde, ceea ce consfinþeºte în fapt colapsul sistemului sanitar.

Deºi existenþi pe hârtie, banii Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate lipsesc efectiv din trezoreria

statului. În lipsa unei explicaþii clare a guvernanþilor faþã de aceastã situaþie, devine evident cã ºi aceºti bani, ca multe alte mii de miliarde de pânã acum, au fost dirijaþi pentru a acoperi incompetenþa Guvernului Nãstase de a conduce treburile þãrii.

Cetãþeanul, fãrã a fi întrebat, plãteºte ºi astãzi din buzunarul propriu pentru scandaloasele afaceri de tip ”BancorexÒ ºi Banca Agricolã, ca ºi pentru zecile de mii de miliarde pompate în timpul guvernãrii aceluiaºi P.S.D., în anii 1992Ð1996, spre gãurile negre ale economiei.

Aceste deturnãri de fonduri nu ar fi fost posibile dacã autonomia Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ar fi fost respectatã, aºa cum prevedea iniþial Legea nr. 145/1997 a asigurãrilor de sãnãtate. Subordonarea politicã a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate faþã de Guvern ºi preluarea sumelor colectate de la asiguraþi la trezoreria statului a fost folositã de Guvernul Nãstase pentru a da acestor fonduri alte destinaþii decât cele pentru care au fost plãtite. Astfel, toþi cetãþenii României sunt lipsiþi în realitate de serviciile de sãnãtate pentru care plãtesc ºi de orice control asupra utilizãrii acestor fonduri.

A fost încãlcatã grav autonomia Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, care presupunea independenþa financiarã ºi decizionalã faþã de Guvern, precum ºi libertatea de a gestiona fondurile colectate. Nerespectarea acestui principiu de bazã are consecinþe grave ºi asupra celorlalte principii pe care s-a clãdit sistemul naþional de asigurãri de sãnãtate, principii pe care P.S.D., partid pretins social-democrat, le ignorã în mod intenþionat.

Nu mai putem vorbi de echitate când fondurile, ºi aºa insuficiente, obligã medicii ca dupã câteva zile ale lunii sã nu mai prescrie reþete compensate ºi, mai grav, sã facã economii la orice material sanitar.

Nu mai putem vorbi de solidaritate în situaþia în care banii, ºi aºa insuficienþi, sunt dirijaþi din fondul de redistribuire al Casei în mod inegal ºi sub nevoile reale ale judeþelor mai sãrace. Se creeazã, astfel, diferenþieri între locuitorii diferitelor judeþe în ceea ce priveºte accesul lor la actul medical. Aceasta adânceºte ºi mai mult marginalizarea socialã.

În timp ce fiecare cetãþean al României suferã din lipsa actului medical minim cuvenit, domnul prim-ministru Adrian Nãstase foloseºte cu cinism pretextul grijii pentru sãnãtatea deþinuþilor în scopul graþierii acestora, ca ºi cum toate celelalte probleme ale sistemului medical din þara noastrã ar fi fost rezolvate.

Pentru a nu avea nici un fel de opoziþie din partea personalului medical faþã de modul de cheltuire a banilor, cât ºi pentru a-ºi mulþumi propria clientelã, Guvernul Nãstase ºi-a subordonat politic, printr-o prevedere recentã, ºi conducerile tuturor spitalelor, asupra cãrora ministrul sãnãtãþii are de acum drept discreþionar de a le numi ºi a le destitui.

Dupã asemenea dovezi de nepãsare ºi incompetenþã, considerãm cã Guvernul Nãstase nu este capabil sã îºi ducã la îndeplinire promisiunile triumfaliste din Programul de guvernare ºi din bugetul pe anul 2002, buget trecut cu aroganþã prin Parlamentul României, fãrã acceptarea nici unui amendament pe tema sãnãtãþii.

Având în vedere colapsul existent în sistemul de sãnãtate, semnatarii prezentei moþiuni solicitã imperativ Guvernului Nãstase adoptarea urmãtoarelor mãsuri:

1) Prezentarea în Parlamentul României, în termen de o sãptãmânã, a modului în care au fost utilizaþi banii colectaþi la Fondul naþional pentru asigurãri de sãnãtate; 2) Deblocarea imediatã a fondurilor necesare plãþii datoriilor unitãþilor sanitare ºi farmaceutice;

3) Iniþierea, pânã la sfârºitul actualei sesiuni, a unui proiect de modificare a Legii asigurãrii sociale de sãnãtate, care sã conducã la: realizarea unei autonomii reale a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate; utilizarea exclusiv pentru diagnostic ºi tratament a fondurilor colectate; cuprinderea reprezentanþilor beneficiarilor de servicii în Consiliul de administraþie al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate;

4) Modificarea imediatã a Legii spitalelor, în sensul scoaterii de sub comandã politicã a conducerii acestora ºi emiterea în termen de douã sãptãmâni a normelor metodologice de aplicare a acestei legi ºi a Legii asistenþei de sãnãtate publicã;

5) Prezentarea, pânã la începutul lunii februarie 2002, a proiectului Legii-cadru a sãnãtãþii publice, cuprinzând obiective, scopuri ºi mecanisme definite în conformitate cu nevoile naþionale ºi cu standardele europene;

6) Prezentarea în cel mai scurt timp a planului naþional de sãnãtate, care sã cuprindã obiectivele, tacticile ºi strategiile politicii de sãnãtate publicã ºi mijloacele de realizare a acestora.

Votul dumneavoastrã pentru aceastã moþiune simplã ar fi dovada cã noi toþi, reprezentanþii cetãþenilor, dorim ameliorarea sistemului sanitar ºi punem mai presus de interesele de partid interesele oamenilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului rãspunde doamna ministru Daniela Bartoº.

V-aº ruga sã pãstraþi liniºtea.

Vã amintesc faptul cã lucrãrile se transmit în direct ºi la radio.

## **Doamna Daniela Bartoº** _Ð ministrul sãnãtãþii ºi familiei:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doamnã ºi domnilor miniºtri,

Astãzi, la unsprezece luni de la primirea votului de încredere al Parlamentului, Guvernul României se confruntã cu a cincea moþiune simplã iniþiatã de deputaþi din Grupurile parlamentare ale Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Democrat, având ca obiect criza sãnãtãþii din România.

Acordând o atenþie deosebitã funcþiei de control parlamentar, precum ºi raporturilor constituþionale ale Parlamentului cu Guvernul, vã rog sã-mi permiteþi sã prezint, din împuternicirea Guvernului, poziþia Executivului cu privire la starea de sãnãtate a populaþiei, la funcþionarea sectorului sanitar în ansamblul sãu, precum ºi referitor la conþinutul ºi derularea reformei sanitare.

În acest context, Guvernul rãspunde criticilor neîntemeiate ºi nefundamentate din punct de vedere medicosanitar ºi economico-financiar ale semnatarilor moþiunii, referitoare la resursele alocate din bugetul statului, la administrarea Fondului special pentru asigurãri sociale de sãnãtate, precum ºi în legãturã cu modul de îndeplinire a programului legislativ al Guvernului privind îmbunãtãþirea serviciilor medicale.

## Stimaþi semnatari ai moþiunii,

În primul rând, vã rugãm sã înþelegeþi cã actuala stare de sãnãtate a populaþiei, pe care cu toþii o dorim mai

bunã, nu poate fi îmbunãtãþitã substanþial în numai unsprezece luni de guvernare, dupã indiferenþa condamnabilã cu care a fost tratatã populaþia în cei patru ani ai guvernãrii de dreapta, din care au fãcut parte în domenii cheie ale Executivului reprezentanþi ai Partidului Naþional Liberal ºi ai Partidului Democrat.

Trebuie sã fiþi de acord, stimaþi semnatari ai moþiunii, cã nici o þarã nu poate înregistra pentru cetãþenii ei îmbunãtãþiri ale stãrii de sãnãtate în condiþiile în care indicatorii economici ºi sociali suportã degradãri accentuate.

Astfel, trebuie sã vã reamintim, deºi nu ne face plãcere, cã în perioada guvernãrii trecute produsul intern brut a scãzut, din 1997 ºi pânã în 2000, cu 11,2%, puterea de cumpãrare a veniturilor din salarii ºi pensii s-a redus semnificativ, iar rata ºomajului a crescut de la 6,6% în anul 1996 la 10,8% în decembrie 2000. În aceste condiþii, fondurile alocate sectorului sanitar în perioada guvernãrii dumneavoastrã au scãzut substanþial, în contextul introducerii unor modificãri contraproductive ºi ineficiente ale legislaþiei în domeniul sanitar, raportate la interesele populaþiei.

În aceastã perioadã, Guvernul dumneavoastrã a alocat pentru sãnãtate, din bugetul general consolidat, sume cu mult mai reduse decât din bugetele pentru anul 2001 ºi 2002, adicã 2,6% în 1997, 3,1% din produsul intern brut în 1998 ºi 3,8% din produsul intern brut în 1999 ºi 2000, în condiþiile în care producþia naþionalã a fost în continuã descreºtere. De asemenea, prin Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate, adoptatã în 1997 ºi aplicatã inadecvat, practic s-a legalizat, în fapt, haosul ºi indisciplina în sectorul sanitar, de altfel ca ºi în alte domenii de activitate, cum ar fi: justiþia, privatizarea, acordarea de facilitãþi fiscale, toate având ca scop redistribuirea avuþiei ºi a venitului societãþii în favoarea unor grupuri restrânse de interese, care fãceau parte direct sau gravitau în jurul coaliþiei.

Ar fi de amintit, deºi faptul s-a petrecut sub privirile îngãduitoare ale dumneavoastrã, ºi modul cum casele de asigurãri de sãnãtate la toate nivelurile au cheltuit cu iresponsabilitate, nu pot sã spun numai naivitate, sume uriaºe cu dotãri de lux: imobile, maºini, finisaje. Astfel, prin aºa-zisa reformã sanitarã, s-a trecut de la alocarea fondurilor pentru ocrotirea sãnãtãþii pe naturã de cheltuieli la o repartizare globalã a fondurilor, fãrã stabilirea de rãspunderi ºi obligaþii concrete la nivelul unitãþilor sanitare, pe linia gestionãrii eficiente a banilor publici. În acest mod, activitatea acestor unitãþi a ieºit practic de sub orice control din partea autoritãþilor statului.

În asemenea condiþii de dereglementare haoticã a normelor de funcþionare a sistemului sanitar, îndeosebi la nivelul spitalelor, a fost posibilã manifestarea unei grave indiscipline financiar-bugetare, astfel cã la finele anului 2000 s-au înregistrat datorii de 5.525 de miliarde de lei, adicã de 2,8 ori mai mari în termeni comparabili faþã de 1996. Din cele 5.525 de miliarde de lei datorii, ponderea o deþineau obligaþiile neachitate cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii, îndeosebi cãtre cei de medicamente ºi materiale sanitare.

Vã reamintim un alt exemplu, cu toate cã îl cunoaºteþi bine, grupuri de interese ale guvernãrii dumneavoastrã fiind beneficiari direcþi. Este vorba de politica adoptatã în domeniul achiziþionãrii de aparaturã medicalã finanþatã de credite externe, garantate de stat ºi rambursabile prin bugetele anilor urmãtori. Astfel, în perioada 1997Ð2000, în condiþiile blocãrii finanþãrii externe a României pentru o economie realã, s-au contractat asemenea credite în sumã de 500 de milioane de dolari, din care numai în ultimele douã luni, respectiv noiembrie ºi decembrie, din anul electoral 2000, în ultimele zile ale guvernãrii dumneavoastrã au fost semnate contracte pentru aparaturã medicalã în valoare de 280 de milioane de dolari, respectiv 56% din totalul creditelor garantate de stat cu aceastã destinaþie în perioada 1997Ñ2000.

Ce exemplu mai grãitor de ineficienþã ºi iresponsabilitate în gestionarea banului public doriþi sã vã mai dãm?!

Guvernul Partidului Social Democrat este adeptul modernizãrii, al dotãrii cu echipamente a sectorului sanitar, însã în condiþii de fundamentare realistã, pentru fiecare unitate sanitarã, a necesitãþilor de echipamente medicale performante, moderne, concomitent cu stabilirea unor grafice de livrare în corelaþie cu posibilitãþile de amenajare a construcþiilor în care vor funcþiona aparatele respective. Totodatã, se pronunþã ferm pentru transparenþã totalã în aceastã acþiune deosebit de costisitoare pentru fondurile publice destinate sãnãtãþii, prin organizarea de licitaþii publice, în vederea asigurãrii procurãrii unor echipamente cât mai performante la un preþ rezonabil.

Tocmai aceste principii enunþate anterior nu au fost respectate de foºti guvernanþi, actualii semnatari ai moþiunii, ceea ce creeazã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei serioase dificultãþi generate, în principal, de faptul cã achiziþiile contractate, îndeosebi cele din anul 2000, s-au efectuat într-o structurã inadecvatã necesitãþilor reale ale unitãþilor sanitare, cu termene de livrare necorelate cu termenele de punere în funcþiune efectivã ºi fãrã asigurarea prin contracte a unor servicii de întreþinere adecvate.

Deciziile condamnabile ale celor care au aprobat asemenea achiziþii creeazã importante disfuncþii în activitatea prezentã a ministerului, instituþie obligatã, pe de o parte, sã plãteascã ratele ºi dobânzile scadente pentru echipamentele care parþial nu sunt necesare reþelei sanitare, iar, pe de altã parte, care nu au condiþii de punere în funcþiune, urmând a fi utilizate pentru servicii medicale dupã 1 pânã la 3 ani, timp în care acestea suportã uzura fizicã ºi moralã, multe ieºind din perioada de garanþie.

Nici peste cinci ani nu vom avea suficienþi specialiºti în imagisticã medicalã pentru a utiliza eficient aparatura contractatã de specialiºtii în management ai fostei guvernãri, ca sã nu mai amintim ºi nepriceperea cu care s-a dirijat politica de cadre în distribuþia specialitãþilor la rezidenþiat în cei patru ani ai dumneavoastrã de guvernare.

Ne întrebãm, stimaþi colegi parlamentari: sã nu fi sesizat decidenþii politici ºi guvernamentali care au aprobat asemenea importuri disfuncþiile pe care aceste acte antieconomice ºi antisociale le vor genera sau atracþia pentru comisioane individuale ºi de partid a fost atât de mare încât aceasta a primat în faþa criteriilor economice ºi sociale?!

Din decenþã ºi respect pentru auditoriu, lãsãm pe fiecare dintre dumneavoastrã sã analizaþi ºi sã trageþi singuri concluziile care se impun.

Acestea au fost condiþiile care au favorizat înregistrarea a numeroase abateri grave de la legislaþia financiarã, concretizate în deturnarea de fonduri, încãlcarea cu rea-

credinþã a procedurilor legale privind achiziþiile publice de medicamente, de consumabile sau lucrãri de construcþiimontaj.

Guvernul P.S.D., aºa cum s-a dovedit, este deschis reformei în toate domeniile economico-sociale ºi, în mod special, în cel al sãnãtãþii. Dar realizãm o reformã care sã aibã în centrul atenþiei îmbunãtãþirea serviciilor medicale cãtre cetãþean, transparenþa ºi eficienþa cheltuirii banilor publici de cãtre unitãþile sanitare.

Stimaþi colegi,

Referitor la acuzele pe care semnatarii moþiunii le aduc Executivului pentru aºa-zisa nerespectare a promisiunilor electorale ºi a Programului de guvernare, dorim sã subliniem faptul cã le respingem cu fermitate, considerându-le netemeinice, rãu-voitoare ºi tendenþioase.

Guvernul Adrian Nãstase s-a angajat responsabil în conceperea ºi aplicarea unei politici în domeniul sãnãtãþii publice, de naturã sã creeze premisele pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei. A reconceput ºi reformulat strategiile de dezvoltare economicã ºi socialã a României pe termen mediu, adaptându-se la standardele ºi cerinþele Uniunii Europene, o atenþie deosebitã acordându-se domeniului social ºi, în cadrul acestuia, sectorului sanitar. În acest sens, produsul intern brut va creºte, în perioada 2001Ð2004, într-un ritm mediu anual de circa 5%.

Renunþând la politica de declin economic programat în perioada dumneavoastrã de guvernare, Guvernul Adrian Nãstase a optat pentru accelerarea reformei, în condiþiile de creºtere economicã constantã într-un ritm substanþial, majorând în consecinþã fondurile alocate sectorului sanitar. Astfel, faþã de sumele repartizate în timpul Guvernului dumneavoastrã, care au variat între 2,6% ºi 3,8% din produsul intern brut, în anii 2001 ºi 2002 se alocã câte 4,2% pentru sãnãtate, dintr-un produs intern brut în creºtere.

Aceastã nouã orientare a politicii economico-sociale permite ca în anul 2001 sã se aloce din fondurile publice pentru sãnãtate 71 de dolari pe cap de locuitor, faþã de 55 de dolari pe cap de locuitor alocaþi, în medie, în perioada 1997Ñ2000.

În privinþa afirmaþiei referitoare la volumul datoriilor sectorului sanitar cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii, pe care semnatarii moþiunii le estimeazã la circa 5.700 de miliarde de lei, dorim sã arãtãm cã, în fapt, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi-au concertat eforturile pentru achitarea în termen a consumurilor avute ºi achitarea unei pãrþi din obligaþiile restante înregistrate în anul 2000, anul de sfârºit al guvernãrii dumneavoastrã.

În acest sens, amintim distinºilor semnatari ai moþiunii faptul cã la 31 decembrie 2000 datoriile restante ale sectorului sanitar au fost în sumã de 5.525 de miliarde de lei ºi care, în condiþiile unei proaste gestionãri a fondurilor alocate acestui domeniu, ar fi trebuit sã creascã, þinând cont de rata inflaþiei, la 6.740 de miliarde de lei. Rezultã cu evidenþã faptul cã nu a fost vorba în nici un caz de o slabã gestionare a fondurilor alocate sectorului sanitar, ci, din contrã, de o preocupare permanentã pentru creºterea eficienþei utilizãrii acesteia, adevãr demonstrat de aceea cã plãþile restante ale sectorului sanitar sunt în prezent de circa 5.000 de miliarde de lei, dovedindu-se astfel cã actuala administraþie a reuºit nu numai sã achite obligaþiile rezultate din consumurile curente ale anului 2001, ci sã achite ºi suma de 1.740 de miliarde de lei, provenitã din datoriile existente în sold la 31 decembrie 2000.

În legãturã cu afirmaþia din moþiune privind aºa-zisa deturnare de fonduri din fondurile Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate prin trezoreria statului, precum ºi cea referitoare la lipsa efectivã din trezoreria statului a sumelor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Guvernul considerã aceste aserþiuni ca o dovadã evidentã a incompetenþei autorilor moþiunii, nimeni alþii decât o parte din cei 15.000 de specialiºti ai guvernãrii precedente, precum ºi a lipsei de responsabilitate politicã privind corecta informare a opiniei publice.

Necunoaºterea mecanismelor financiar-bugetare ºi de funcþionare a trezoreriei în România, mecanisme care sunt racordate la practicile unor þãri din Uniunea Europeanã, cum ar fi Franþa, Spania, Portugalia, nu exonereazã pe autorii moþiunii de rãspunderea adresãrii pe nedrept a unor grave acuze Guvernului actual.

Constatând crasa incompetenþã în acest domeniu a autorilor moþiunii, dorim sã informãm cã trezoreria statului funcþioneazã potrivit principiilor enunþate anterior, ca o bancã proprie prin care se gestioneazã fondurile destinate autoritãþilor publice centrale ºi locale, în numele ºi din dispoziþia acestora.

Gestionând fondurile acestor instituþii, nu înseamnã cã trezoreria statului îºi poate permite sã utilizeze fondurile astfel decât stabilesc titularii resurselor bugetare respective. Aºadar, nu s-a produs ºi nici nu ar fi fost posibil ca prin trezoreria statului sã se înregistreze deturnãri sau dispariþii de fonduri ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei sau ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Semnatarii moþiunii confundã, din necunoaºtere sau din rea-credinþã, programarea ºi aprobarea prin Legea anualã a bugetului de stat ale unor excedente ale bugetului Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate cu deturnãri sau dispariþii ale acestor fonduri, dorind sã inducã prin demagogie ºi spirit politicianist panicã, neîncredere ºi nemulþumiri în rândul populaþiei, faþã de un sector deosebit de sensibil, cum este sectorul sanitar.

Practica aprobãrii unor excedente la bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, ca ºi la bugetele altor fonduri speciale extrabugetare, cum ar fi cele destinate modernizãrii drumului, protejãrii ºomerilor ºi dezvoltãrii sistemului energetic, nu este un procedeu nou inventat de Guvernul P.S.D. Aceastã soluþie este obligatorie pentru încadrarea în deficitul bugetului general consolidat negociat cu instituþiile financiare internaþionale pentru obþinerea accesului la finanþarea externã, în condiþiile în care solicitãrile ºi nevoile de bunuri ºi servicii publice asigurate prin bugetul de stat se aflã într-un accentuat decalaj faþã de resursele de care dispune þara.

Excedentele la Fondul special pentru asigurãri sociale de sãnãtate au fost programate încã din primul an de funcþionare a acestui nou sistem în domeniul sanitar, respectiv din anul 1998, când la guvernare se aflau chiar reprezentanþii partidelor care, acum, semneazã prezenta moþiune. Iatã, în mod concret, excedentele aprobate de coaliþia de dreapta în anii de guvernare a acesteia: 0,3% din PIB în 1998 ºi 1999, 0,2% din PIB în 2000.

Urmãrind realizarea unui deficit al bugetului general consolidat, în scopul scãderii accentuate a ratei inflaþiei, respectiv la un nivel de 3,5% în 2001 ºi 3% în 2002, comparativ cu 4% în anul 2000, Guvernul P.S.D. a programat excedente bugetare similare la Fondul special al

Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, respectiv de 0,3% în 2001 ºi 0,2% în 2002.

În legãturã cu afirmaþia calomnioasã ºi tendenþioasã a semnatarilor prezentei moþiuni cã aceste excedente ar fi acoperit afaceri de tip ”BancorexÒ ºi Banca Agricolã ºi gãurile negre ale economiei din perioada 1992Ð1996, dorim sã informãm opinia publicã asupra caracterului total nefondat al acestor acuze, pentru cã marii profitori ai creditelor primite ºi nerambursate, în relaþia cu cele douã bãnci, se regãsesc în rândurile guvernãrii celor care au înaintat aceastã moþiune ºi ale clientelei politice a acesteia, unii dintre beneficiarii creditelor neperformante fiind în curs de a redeveni membri, prin diverse negocieri politice, ai Partidului Naþional Liberal.

Referitor la aºa-zisa lipsã de autonomie ºi subordonare politicã a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, dorim sã menþionãm cã Guvernul nostru nu a modificat nici o prevedere a Legii nr. 145/1997 privind asigurãrile sociale de sãnãtate, toate schimbãrile operate ulterior aprobãrii acesteia fiind realizate de fosta guvernare în anii 1998 ºi, respectiv, 2000.

Astfel, stimaþi colegi din opoziþie, ceea ce ne puteþi reproºa este faptul cã lucrãm încã, în anumite segmente de activitate, pe baza legislaþiei dumneavoastrã ineficiente ºi contraproductive, pe care nu am reuºit încã sã o modificãm, aºa încât, din dorinþa dumneavoastrã de a critica Guvernul Adrian Nãstase, nu faceþi altceva decât sã vã autoacuzaþi.

La fel stau lucrurile ºi în privinþa afirmaþiilor dumneavoastrã referitoare la aºa-zisa încãlcare de cãtre Guvernul P.S.D. a principiilor echitãþii faþã de cetãþeni, beneficiari ai serviciilor finanþate din fondurile Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, întrucât diferenþierile între sumele de care beneficiazã unele categorii de cetãþeni au fost generate de înfiinþarea de cãtre dumneavoastrã, în anul 1998, pe criteriile algoritmului ºi ale clientelismului politic, a încã douã case de asigurãri de sãnãtate sectoriale, pe lângã cea naþionalã, fãrã a fi stabilite criterii de redistribuire a fondurilor ºi echilibrare a bugetelor celor trei Case, tocmai în scopul asigurãrii principiilor echitãþii ºi solidaritãþii pe care, iatã, în mod demagogic le invocaþi.

O altã afirmaþie nerealã se referã la neacceptarea în acest an a nici unui amendament la bugetul sãnãtãþii. În fapt, în cadrul lucrãrilor recent încheiate de aprobare a bugetului de stat pe anul 2002 amendamentele validate de Parlament în domeniul sanitar au reprezentat circa 10% din totalul amendamentelor aprobate.

La fel de falsã este ºi afirmaþia autorilor moþiunii privind aºa-zisa intenþie de subordonare politicã a conducerii tuturor spitalelor, prin aceastã aserþiune dovedindu-se, din nou, lipsa de cunoaºtere a modului de finanþare a sectorului sanitar ºi a cunoaºterii noilor reglementãri prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 68/2001. Prin acest act normativ, se stabileºte un partener cu responsabilitate directã în raporturile cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu unitãþile spitaliceºti, în persoana managerului general al acestor unitãþi, cãruia i se stabilesc riguros obligaþii ºi criterii de performanþã menite sã conducã la îmbunãtãþirea prestaþiilor medicale ºi utilizarea fondurilor publice în domeniul sanitar.

Implicarea directã a ministrului sãnãtãþii în politica managerialã de cadre a marilor spitale are doar o conotaþie strict administrativã. În acest mod, se pot evita eventualele manifestãri de subiectivism ºi chiar abuzuri care ar putea avea o conotaþie politicã remanentã. Referitor la mãsurile propuse în finalul moþiunii, dorim sã vã informãm urmãtoarele. În primul rând, privitor la punctul prin care solicitaþi ca, în termen de o sãptãmânã, Guvernul sã informeze Parlamentul asupra banilor colectaþi la Fondul special al asigurãrilor sociale de sãnãtate, avem de fãcut douã precizãri.

Unu. Nu existã în legislaþia româneascã Fond naþional de asigurãri, ci Fond special pentru asigurãri sociale de sãnãtate, fapt ce întãreºte constatarea noastrã privind necunoaºterea ºi tratarea cu superficialitate a problemelor din domeniul ocrotirii sãnãtãþii.

Vã informãm respectuos cã nu avem nevoie nici de 7 zile, nici de 200 de zile, cât v-a trebuit dumneavoastrã ca sã vã daþi seama cã aþi minþit populaþia în anul 1996, ºi vã oferim imediat informaþiile solicitate.

Astfel, veniturile colectate în perioada 1 ianuarieÐ 30 octombrie 2001 au fost de 33.700 de miliarde de lei; cheltuielile efective, în aceastã perioadã, au însumat 30.500 de miliarde de lei, rezultând un excedent de 3.200 de miliarde de lei care, potrivit Legii bugetului de stat pe acest an, contribuie la încadrarea în deficitul bugetului general consolidat de 3,5%.

În al doilea rând, referitor la suplimentarea fondurilor alocate sectorului sanitar în vederea achitãrii datoriilor restante, menþionãm cã la nivelul Guvernului s-a constituit, încã în urmã cu douã sãptãmâni, un colectiv interministerial, inclusiv cu participarea partenerilor sociali, care, în funcþie de realizãrile bugetare pe 11 luni, va asigura alocarea unor sume cu aceastã destinaþie, în condiþiile menþinerii parametrilor macroeconomici programaþi.

În al treilea rând, legat de propunerile de la punctul 3 pânã la 6 din finalul moþiunii, care vizeazã o îmbunãtãþire a legislaþiei în domeniul sanitar, dorim sã vã informãm cã Guvernul Adrian Nãstase are deja pregãtit un pachet mult mai amplu decât cel sugerat de autorii moþiunii ºi care vizeazã toate structurile organizatorice ale sectorului sanitar, începând cu regimul medicului de familie, continuând cu ambulatoriul de specialitate ºi terminând cu spitalele. În aceste domenii sunt vizate, ca obiective prioritare, introducerea unor drepturi ºi obligaþii clare ale pãrþilor contractante în acordarea serviciilor medicale, stabilirea unor criterii de transparenþã ºi eficienþã în alocarea fondurilor publice în acest sector, care sã conducã la îmbunãtãþirea performanþelor ºi eficienþei actului medical, îmbunãtãþirea cadrului juridic privind achiziþiile de bunuri, servicii în domeniul sanitar, în scopul economisirii banului public, al stimulãrii producãtorilor autohtoni cu capital românesc ºi strãin, restructurarea ºi modernizarea reþelei sanitare, în vederea creºterii eficienþei ºi performanþei actului medical, elaborarea ghidurilor cuprinzând metodele ºi medicamentele utilizate în tratamentul fiecãrei grupe de boli, lucrare ce trebuia realizatã, potrivit legislaþiei în vigoare, de multã vreme, de cãtre Colegiul Medicilor din România condus de un distins fruntaº al Partidului Naþional Liberal, partid iniþiator al prezentei moþiuni, elaborarea unei liste transparente ºi eficiente cuprinzând medicamente eliberate în regim gratuit ºi compensat, atât în scopul acoperirii nevoilor terapeutice ale pacienþilor, cât ºi al relansãrii industriei româneºti producãtoare de medicamente.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Având în vedere susþinerile Guvernului, propunem plenului Camerei Deputaþilor ca moþiunea prezentatã de cei 58 de deputaþi aparþinând Grupurilor parlamentare ale

Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Democrat sã primeascã votul dumneavoastrã negativ, pe care vã rugãm sã-l exprimaþi.

Vã mulþumesc tuturor pentru atenþia pe care mi-aþi acordat-o.

Mulþumesc, doamnã ministru. Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã, potrivit algoritmului, repartizarea timpilor pentru intervenþiile fiecãrui grup parlamentar se va realiza astfel: pentru Grupul parlamentar al P.S.D., 54 de minute; 25 de minute pentru Grupul parlamentar al Partidului România Mare; câte 10 minute pentru Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat ºi Partidului Naþional Liberal; 9 minute pentru Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România ºi 6 minute pentru Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Dau cuvântul doamnei Smaranda Dobrescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, cu ocazia discutãrii acestei moþiuni, vã provoacã la o discuþie deschisã, onestã ºi de fond asupra stãrii sãnãtãþii populaþiei, o discuþie care, mai departe decât argumente de genul, citez, ”discrepanþã uriaºã dintre promisiunile electorale ºi acþiunea realã ºi rezultatele concreteÒ, sã gãseascã soluþii de îmbunãtãþire a funcþionãrii sistemului medical românesc.

Sistemul sanitar de acordare de îngrijiri medicale se aflã doar în al doilea an de funcþionare globalã în regim de asigurãri. Dupã o astfel de perioadã de probã ºtim cã unele þãri au înregistrat falimentul acestui sistem. Sistemul de asigurãri românesc de sorginte germanã are drept model un sistem scump care funcþioneazã bine într-o þarã bogatã.

Îmi amintesc de demersul meu din 1997, fãcut în numele Comisiei de muncã ºi protecþie socialã, adresat premierului Victor Ciorbea, prin care îl rugam sã reflecteze asupra momentului introducerii sistemului de asigurãri ºi sã-l hotãrascã în funcþie de nivelul venitului naþional brut pe cap de locuitor ºi eventual de momentul relansãrii economice. Altminteri, un sistem bazat pe coplãþi, în condiþiile unui nivel de trai scãzut, ar putea naºte efecte exact acelea pe care nu le dorim: creºterea morbiditãþii ºi mortalitãþii datorate imposibilitãþii populaþiei de a-ºi susþine financiar coplãþile în caz de îmbolnãvire. Demersul, evident, a rãmas fãrã rãspuns.

Ideea reformei, de care erau animate mai toate formaþiunile politice, a câºtigat teren, asigurãrile beneficiind de mulþi susþinãtori. Acum, în 2001, România nu îºi poate permite, cu toate greutãþile, sã dea înapoi în faþa provocãrilor. O analizã profundã se impune însã.

Recunoaºtem cã starea sãnãtãþii populaþiei este precarã. Cauzele, în linii mari, sunt: sãrãcia, hrana neadecvatã, poluarea, lipsa de uzanþã a populaþiei în a apela la Oficiul de Protecþie a Consumatorului, pe de o parte, ºi participarea cu coplãþi la serviciile medicale ºi farmaceutice ale populaþiei, care pregetã sã apeleze la medic în aceste situaþii, pe de altã parte.

Aparent, cauza pare a fi o subcapitalizare de sistem. Aºa cum bine a arãtat doamna ministru, nu este vorba de aºa ceva. Cifrele aratã cã fondurile destinate serviciilor medicale ºi de prevenþie, cele provenite de la bugetul de stat ºi din contribuþii nu sunt mai mici decât cele alocate sãnãtãþii înainte de 1998, anul introducerii sistemului de asigurãri bazat pe contribuþii. Astfel, în 2001 ºi 2002, fondurile totale au fost în jur de 4,2% din PIB.

Concluzia ar putea fi cã reþeaua asigurãrilor are încã costuri mari de administrare ºi funcþionare. Aceste costuri au fost însã necesare, pentru început, în perioada de creare a infrastructurii. De altfel, costurile de administrare a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate au fost, atât în 2001, cât ºi prognozate în 2002, inferioare procentului de 5% pe care îl prevede legea.

În structura bugetului Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei singurul capitol cu o pondere excesiv de mare în totalul cheltuielilor îl reprezintã rambursãrile ºi dobânzile la creditele angajate exact în perioada 1996Ð2000, cu mare preponderenþã în decembrie 2000, pentru aparaturã performantã. Astfel, în 2001, rambursãrile la aceste împrumuturi au reprezentat 14,5% din totalul cheltuielilor Ministerului Sãnãtãþii, iar în anul 2002 vor atinge 25% din totalul cheltuielilor. Deci iatã de ce prevenþia, programele de sãnãtate nu pot fi fãcute, în totalitate, aºa cum le-am gândit. Avem datorii mari, din trecut, care ne însoþesc implacabil.

În ceea ce priveºte conþinutul moþiunii, dorim sã revenim cu unele explicaþii care au mai fost oferite ºi cu ocazia discutãrii bugetului de stat. În primul rând, bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate este un fond special, o parte a bugetului þãrii, adicã a bugetului general consolidat. Regulile de cheltuire a fondurilor speciale se supun Legii nr. 72/1996 a finanþelor publice. Contribuþiile reprezintã bani publici colectaþi prin lege.

În perioada de început a parlamentarismului postrevoluþionar, ne amintim cã mulþi dintre noi am criticat folosirea excedentelor sistemului de pensii, în cadrul bugetului consolidat, la plata unor urgenþe legale. A trebuit sã treacã câþiva ani ºi în 1996 sistemul de pensii a trecut în deficit, deficit care s-a accentuat an de an, din cauze pe care nu este cazul, în momentul de faþã, sã le discutãm.

Datoritã caracterului de sistem public ºi funcþionãrii în regim de vase comunicante în cadrul bugetului consolidat, pensiile s-au plãtit, totuºi, lunã de lunã. Acestea s-au plãtit ºi în anul 2001. S-au putut plãti ºi pe seama faptului cã alte fonduri speciale, cum ar fi bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, au avut excedente prognozate.

Dacã pânã acum lumea medicalã ºi, din pãcate, opinia publicã s-au confruntat doar cu aspectul aparent frustrant al excedentului existent doar pe hârtie, trebuie sã þinem seama cã oricând este posibil ca, în cazul unor eventuale colectãri proaste sau, Doamne fereºte, al unor epidemii, sistemul sanitar sã intre în deficit, plãþile sã fie fãcute, totuºi, prin trezorerie, din cine ºtie ce alte fonduri depersonalizate. Aceasta este marea calitate a unui sistem public: oricând poate sã punã la dispoziþia celorlalte nevoi, sã spunem, ale bugetului de stat, dar, în acelaºi timp, poate sã primeascã în caz de mare nevoie. Acesta este un lucru obiºnuit, legal, care, dacã nu este cunoscut de opinia publicã, este neplãcut, dar explicabil, dar, dacã îl regãsim în mesajele unor colegi parlamentari sub forma ”Ce gãuri negre acoperã Guvernul cu banii de sãnãtate?Ò, atunci este nu o rea-voinþã, ci o necunoaºtere a Legii finanþelor publice.

Pe de altã parte, se spune cã ”banii sãnãtãþii sunt blocaþi în trezorerieÒ. Nu este corectã aceastã afirmaþie. Trebuie sã ºtim cã C.N.A.S.-ul are un buget aprobat, rectificat prin suplimentarea cu 2.365 de miliarde de lei, rectificare ºi buget care trebuiau respectate, aºa cum o face orice alt ordonator principal de credite din þara româneascã.

Doi. Faptul cã contractele de furnizare de servicii medicale, care cuprind, conform art. 44 alin. 4 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 180/2000, ºi obligaþiile specifice ale furnizorilor de servicii medicale legate de buna gestionare a fondurilor din bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, nu au fost respectate nu este vina ministrului sãnãtãþii.

Faptul cã farmaciile acreditate sunt obligate, sub sancþiunea revocãrii acreditãrii, art. 48 alin. 2 din aceeaºi ordonanþã de urgenþã, sã aibã permanent în stoc curent, la dispoziþia persoanelor asigurate medicamente la nivelul preþului de referinþã stabilit ºi acest lucru nu se întâmplã iar nu este vina Guvernului. Sunt, evident, stângãciile inerente unui sistem nou, nerodat.

În alt context, Ordonanþa Guvernului nr. 68 din 30 august 2001 stipuleazã faptul cã proiectul bugetului de venituri ºi cheltuieli se elaboreazã de conducerea spitalelor pe baza unor norme metodologice ºi cu avizul Ministerului Finanþelor Publice. Acest buget se negociazã de conducerea spitalului cu conducerea Direcþiei de sãnãtate publicã ºi cu conducerea Casei de asigurãri, iar execuþia bugetarã lunarã se raporteazã atât direcþiilor sanitare, cât ºi caselor judeþene de asigurãri.

În cazul neîncadrãrii în alocaþiile bugetare, legea prevede douã posibilitãþi, atunci când creºterea arieratelor se face din motive imputabile sau din motive neimputabile conducerii spitalelor. Dupã cum se vede, existã texte de lege nou introduse, care sã impunã atât furnizorilor de medicamente, de servicii medicale, cât ºi caselor judeþene de asigurãri respectarea disciplinei financiare.

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, în primul an de funcþionare în actuala formulã, a cãutat sã facã puþinã luminã în lumea spitalelor, schimbând aberanta Lege nr. 146/1999 a spitalelor, lipsitã completamente de pragmatism, utopicã, adresatã mai mult spitalelor în regim de clinicã privatã decât spitalelor publice. Nu putem, pe aceastã stare, pe acest fond de morbiditate, de sãnãtate a populaþiei, sã ne gândim în primul rând la spitale private; cele publice trebuie sã meargã, pentru cã acestea sunt preocuparea actualului Guvern.

Conform Legii nr. 146/1999, conducerea spitalelor era numitã de proprietar. Faptul cã acum directorii sunt numiþi în urma concursului, prin ordinul ministrului, este o practicã uzualã în cazul tuturor instituþiilor publice, neînsemnând în nici un caz o subordonare politicã.

Ce, are, totuºi, în vedere Partidul Social Democrat, în eforturile de a reforma sistemul sanitar? În primul rând, sistemul sanitar românesc trebuie sã fie organizat ºi sã funcþioneze bazat pe obiectivul unic al scãderii morbiditãþii ºi mortalitãþii. Acestui scop, ºi numai acestuia, trebuie sã i se subordoneze funcþionarea Casei Naþionale de Asigurãri Sociale de Sãnãtate, cât ºi programele de prevenþie ºi sãnãtate publicã ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

În al doilea rând, contractele de asigurare trebuie sã funcþioneze într-un mediu concurenþial. Un element corect de determinare a eficienþei funcþionãrii spitalelor este gradul de ocupare a paturilor care, la rândul sãu, determinã numãrul de personal. Spitalele cu grad redus de ocupare ar trebui restructurate sau desfiinþate. Casele de asigurãri vor finanþa mai degrabã transportul bolnavilor pe mici distanþe, în cadrul judeþelor sau zonelor geografice, decât sã susþinã secþii sau chiar spitale ineficiente.

În al treilea rând, contractul-cadru trebuie refãcut, în ideea ca populaþiei sã i se ofere cât mai multe servicii incluse ºi foarte puþine care necesitã coplãþi. S-a ajuns la situaþii aberante, când un salariat care plãteºte 700.000 de lei contribuþie, în total, el ºi patronul, sã spunem, la un salariu mediu de 5 milioane, totuºi, plãteºte suplimentar pentru o analizã simplã a sângelui în jur de 300.000, iar dacã doreºte sã-ºi punã o plombã, fãrã tratament, se poate ajunge ºi la 200.000 de lei.

Sistemul asigurãrilor de sãnãtate nu s-a introdus pentru a crea cheltuieli de administrare, cheltuieli materiale ºi de capital suplimentare vechiului sistem centralizat, ci s-a introdus pentru a oferi servicii medicale mai bune. Acest lucru vrem sã-l demonstreze Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, din acest moment.

Contractul-cadru este imperios necesar sã fie modificat, mãcar pentru a contracara efectul pervers creat, pe alocuri, de asigurãrile bazate pe coplãþi. Populaþia pregetã sã apeleze la serviciile medicale de specialitate, din cauza lipsei fondurilor, îngroºând rândurile persoanelor bolnave.

În patrulea rând, creditele angajate pentru procurarea de aparaturã performantã ºi care costã atât de mult bugetul Ministerului Sãnãtãþii vor fi validate doar dacã, prin procurare, va beneficia un numãr suficient de mare de bolnavi, iar prin folosirea aparaturii respective la diagnosticare sau tratament se poate fundamenta o scãdere definitã a morbiditãþii. Altfel, înseamnã cã dãm dovadã de cinism. Avem dotãri excepþionale de diagnosticare, în timp ce bãtrânii cardiaci, cu un clasic diagnostic, bine cunoscut, mor pentru cã nu au bani sã îºi procure pastilele de nitroglicerinã.

În al cincilea rând, gratuitatea tratamentului pentru bolnavii incurabili trebuie respectatã ºi trebuie sã controlãm cã ea este respectatã.

În al ºaselea rând, disciplina financiarã în cadrul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate trebuie respectatã. Ne amintim de ministrul Remeº, care în august 2000 reproºa neîncadrarea în alocaþiile bugetare a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, evident, condusã pe vremea aceea de altã echipã. Reproºurile fostului ministru aveau în vedere tocmai autonomia financiarã prost înþeleasã a unor case judeþene de asigurãri de sãnãtate. Singura diferenþã este aceea cã nimeni, în Parlament, nu a cerut Ministerului de Finanþe din anul 2000 sã renunþe la excedentul programat pentru a acoperi cheltuieli nesãbuite ºi, în acest fel, sã dezechilibreze bugetul consolidat.

Faþã de cererile semnatarilor moþiunii, putem declara: Unu. Modul în care au fost utilizaþi banii colectaþi la fondul special se va pune în evidenþã, o datã cu execuþia bugetarã, în anul 2002. Restul banilor colectaþi ºi nefolosiþi de Casã, nefiind personalizaþi, putem spune cã s-au transformat în pensii, în pensii pentru agricultori, în salarii pentru profesori, atunci când încasãrile la trezorerie erau insuficiente. Deci, dacã acestea se numesc gãuri negre, acolo s-au dus.

Doi. O nouã rectificare, cãci doar aºa ar putea fi alocate fonduri suplimentare bugetului aprobat, o va face Guvernul, în funcþie de necesitãþi.

Trei. O mai mare autonomie a Casei, în viziunea iniþiatorilor, presupune ca sistemul sanitar sã fie blocat complet, în cazul unor colectãri slabe. Guvernul actual nu îºi poate permite asemenea riscuri. Beneficiarii de servicii reprezentaþi prin sindicate, patronat, pensionari sunt prezenþi în Consiliul de administraþie al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Stimaþi colegi,

În acest an, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a fãcut eforturi mari pentru a elabora o Lege a spitalelor, pentru a oferi, prima datã, lapte praf pentru nou-nãscuþi, a fãcut eforturi pentru a finanþa ºi urmãri sistemul pentru protecþia copilului, s-a ocupat în mod direct de protecþia persoanelor cu handicap ºi s-a luptat cu dezordinea, mai ales, din acest sistem.

Mai mult, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Guvernul României au identificat hibele sistemului de asigurãri confruntat cu sãrãcia populaþiei ºi are un plan de îmbunãtãþire legislativã.

Ca atare, tratând cu întreaga seriozitate problema sãnãtãþii populaþiei, vã invitãm, stimaþi colegi, la o dezbatere responsabilã, fãcutã din poziþii comune, adicã a celor care, în trecut ºi în prezent, au avut ºi au aceleaºi responsabilitãþi. Ca urmare, Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist nu va vota prezenta moþiune.

Vã mulþumesc pentru ascultare.

Mulþumesc, doamnã deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Iulian Mincu.

## **Domnul Iulian Mincu:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Permiteþi-mi, de la început, sã parafrazez ceea ce a spus Clemenceau, în urmã cu peste 80 de ani, când a zis cã rãzboiul este o problemã prea importantã ca s-o lãsãm în mâna militarilor. Deci problema sanitarã, problema sãnãtãþii unei naþiuni este prea importantã pentru ca s-o lãsãm în mâna medicilor.

Deºi sunt medic, consider cã este o problemã politicã de o importanþã colosalã ºi este bine cã o atacãm aici. Nu problema moþiunii are importanþã. Problema e cã atacãm cele mai grave probleme ale existenþei biologice a naþiunii noastre.

Aº vrea sã vã spun, domnilor, totuºi, ca medic, grija mea ºi grija tuturor medicilor e sã nu vã transformãm pe dumneavoastrã, oamenii de azi, în statistica de mâine. Or, dacã ne uitãm la statistica noastrã, vedem cã ea este din ce în ce mai gravã ºi din ce în ce aduce cu o prãpastie.

Mortalitatea în România este cea mai mare din Europa: 12 la mia de locuitori. Natalitatea e în continuã scãdere: 10,4 la mia de locuitori, iar mortinatalitatea este cea mai mare din Europa, la peste 18 la mia de copii vii.

Este o problemã care ne face sã ne gândim foarte serios, mai ales când vedem cã media de viaþã din România este cea mai scurtã din Europa, este cu 7Ð8 ani mai micã decât în întreaga lume.

Prin ce se moare în întreaga Europã? Prin ce se moare în România? Se moare, în mod deosebit, prin bolile cardiovasculare. Avem, în 2001, 767 la suta de mii ºi am avut, în 2000, 737 la suta de mii. Aceasta este o problemã deosebit de serioasã, dacã ne gândim cã în Europa Occidentalã ºi în America, de altfel, mortalitatea prin bolile cardiovasculare a scãzut de la cifre care variau între 600 ºi 1.000 la suta de mii de locuitori, cum era în Finlanda, unde a scãzut astãzi sub 385 la suta de mii, ºi 191 la suta de mii în Franþa. ªi totuºi, Franþa, prin preºedintele ei, prin primul-ministru, în faþa Comunitãþii Europene, pe data de 13 decembrie anul 2000, a þinut sã vorbeascã într-o ºedinþã specialã despre starea de sãnãtate a naþiunilor europene.

A doua zi, pe 14 decembrie, s-a semnat un Protocol de sãnãtate, iar pe data de 31 ianuarie 2001 Franþa a semnat o lege ºi un protocol asupra problemelor legate de starea de sãnãtate a naþiunii.

Ce facem noi? Situaþia noastrã este foarte gravã ºi este foarte gravã datoritã a douã puncte de vedere. Datoritã sãrãciei care, din pãcate, a crescut de la 19ä în 1996 la peste 43% în 2001. Sãrãcia se însoþeºte de o scãdere a nivelului de trai. Sãrãcia se însoþeºte, bineînþeles, de o scãdere a asistenþei medicale datoritã lipsei de bani.

Este o problemã deosebit de gravã cã noi, deºi în momentul de faþã beneficiem de o Lege specialã a asigurãrilor de sãnãtate, care ne pune la dispoziþie mult mai mulþi bani decât ne puneau în urmã cu 4Ð5 ani, asistãm totuºi la scãderea eficienþei asistenþei medicale în România. Este lipsa de management, în acelaºi timp este lipsa de bani.

Vreau sã vã spun cã este imposibil de admis ca la o sumã de 41.000 de miliarde de lei, care se colecteazã într-un an, în anul 2001, de Casa de Asigurãri de Sãnãtate, nu este admisã decât o Lege a bugetului care sã ne punã la dispoziþie 38.000 de miliarde.

Vreau sã vã spun cã în anul 2002 starea de sãrãcie va continua ºi o datã cu starea de sãrãcie va continua mai departe ºi asistenþa medicalã necorespunzãtoare. Insist de fapt cã nu poþi sã pretinzi de la niºte medici sã facã mai mult decât pot face în lipsã de medicamente ºi la salariile pe care le primesc, pentru cã la noi un medic începãtor are un salariu de 100 de dolari, în timp ce un medic, dupã 15Ð20 de ani vechime, ajunge la 200 de dolari pe lunã.

Aº vrea sã vã spun cã în America un medic începãtor are 4.000 de dolari, iar un medic cu o vechime de 10Ð15 ani are peste 8.000 de dolari. Este datoria noastrã sa ne gândim cã o þarã sãracã, fãrã o economie dezvoltatã, nu poate dezvolta o medicinã, o medicinã corespunzãtoare ºi performantã. Dar mai este datoria noastrã sã ne gândim cã noi putem sã pierdem, ºi pierdem în aceastã perioadã de timp, o serie de medici tineri, capabili, care se duc în alte pãrþi ale lumii.

## Doamnelor ºi domnilor,

Nu poþi sã admiþi un buget de 70 de dolari pe an pe cap de locuitor, din care 14 dolari sã fie pentru medicamente, în timp ce în þãrile din restul lumii, în þãrile europene, valoarea sumelor alocate de la buget la casele de asigurãri de sãnãtate variazã între 1.600 de dolari, în Austria, ºi 2.200 de dolari, în Elveþia. Sunt probleme care ne dau de gândit ce trebuie sã facem noi, ºi noi va trebui sã facem un lucru pentru a ne feri de a deveni statistica de mâine, statistica aceea care numãrã morþii, statistica aceea care numãrã lipsa de viabilitate biologicã a naþiunii noastre.

Sã ne gândim cã ne trebuie, pe lângã medici, pe lângã asistenþã medicalã corespunzãtoare, ne trebuie bani pentru medicamente, nu numai pentru medicamente, ci ºi pentru ca medicul sã îºi presteze meseria.

Eu consider cã, aºa cum a zis Camus, ”nimic nu este mai fãrã de valoare decât o viaþã de om, dar nimic nu are o importanþã mai mare decât o viaþã de omÒ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

P.S.D.-ul, prin doamna deputat Smaranda Dobrescu, a consumat 16 minute, P.R.M.-ul, 7 minute. Poftiþi.

Din partea Partidului Democrat, doamna deputat Paula Ivãnescu.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Mulþumesc domnule preºedinte. Doamnelor ministru, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ne aflãm astãzi aici la o discuþie importantã pentru cei care ne-au trimis în Parlament. Suntem astãzi, dincolo de lista politicã care ne-a propulsat aici, reprezentanþii oamenilor care au problemele lor ºi despre care noi trebuie sã discutãm.

Sãnãtatea nu este numai o problemã de supravieþuire, este o problemã ºi de eticã ºi de moralã, dar, mai presus de toate, este o problemã de responsabilitate ºi noi, clasa politicã, suntem responsabili de ceea ce se întâmplã cu viaþa ºi sãnãtatea oamenilor.

Raportul prezentat de Guvernul Adrian Nãstase, precum ºi intervenþia reprezentantului partidului de guvernãmânt ne dovedesc cã nu prea avem în faþã aceastã noþiune de responsabilitate. Dacã aº vorbi în termeni medicali, aº spune cã este o gargarã ceea ce ni s-a prezentat. Este bunã ºi aceea, dar în mãsura în care, totuºi, nu încearcã sã ascundã realitãþile. Dacã ni se spune de iresponsabilitatea achiziþionãrii unor aparaturi de înaltã tehnicitate, care este absolut necesarã pentru o medicinã modernã, putem sã ne întrebãm de ce actualii reprezentanþi ai acestei administraþii a Guvernului Nãstase taie în draci panglici la toate aceste inaugurãri.

Sigur, nici nu pot sã spun cã guvernarea trecutã a fãcut cine ºtie ce scofalã în domeniul de sãnãtate, dar noi astãzi suntem aici pentru a nu mai repeta greºelile fãcute, suntem astãzi sã vorbim despre sãnãtate ca despre o problemã de siguranþã naþionalã, ºi nu altfel.

Partidul de guvernãmânt, inclusiv prin gura primuluiministru, ne tot azvârle ”pisica cu Covasna ºi HarghitaÒ acolo unde se amestecã tot felul de puteri strãine, ca ºi cum asta ar fi singura noastrã problema de siguranþã naþionalã, când sãnãtatea este mult mai importantã ºi aceasta stã la îndemâna noastrã sã o punem pe picioare cât de curând.

## Stimaþi colegi,

Ar trebui sã ne uitãm în jurul nostru ºi sã ascultãm ce vorbeºte lumea. Lumea, de fapt, moare cu zile, lumea, de fapt, nu are acces la medicamente, nu are acces la servicii medicale eficiente. Aceasta este realitatea. Astãzi se nasc copii, aceia puþini care se nasc, subdezvoltaþi ºi nu ating niºte standarde care ar fi, sã zicem, normale pentru mileniul trei. Avem, într-adevãr, o moºtenire grea cu toþii. Fibra umanã româneascã este profund afectatã de ani de zile, de zeci de ani de zile. Aºa este, aceasta este realitatea, dar trebuie sã începem o datã sã ne gândim cu responsabilitate la aceastã problemã, la problema existenþei oamenilor, ºi oameni sãnãtoºi ºi educaþi, cã nu putem sã construim o Românie modernã dacã oamenii nu sunt sãnãtoºi ºi educaþi.

Este vorba de responsabilitate ºi, în primul rând, acum vorbim de responsabilitatea actualilor guvernanþi care au câºtigat alegerile cu un scor electoral foarte bun, mai ales pe greºelile vechilor guvernanþi. La ce se rezumã responsabilitatea? La niºte explicaþii ºi la o modalitate de a mulþumi clientela politicã din domeniul medical.

Dacã este vorba sã vorbim despre responsabilitate, eu îl întreb pe domnul Tãnãsescu, care este ministrul finanþelor, unde sunt banii colectaþi de la mine, de la dumneavoastrã, de la fiecare cetãþean, unde sunt? Pentru cã în trezorerie nu sunt, dânsul ne-a spus la dezbaterea de la buget. Veþi fi vrând bani pentru programe, pentru sãnãtate, pentru medicamente compensate, dar, ete!, ei nu mai sunt în trezorerie. De unde sã-i luãm?! Pentru cã avem de acoperit un deficit, avem angajamente cu Europa, vrem sã intrãm în Uniunea Europeanã, dar dacã ne gândim numai aºa s-ar putea sã nu mai avem cetãþeni cu care sã intrãm în Uniunea Europeanã, pentru cã aceºtia sunt deja pe ducã.

Domnul Sorin Oprescu, un ilustru reprezentant al partidului de guvernãmânt, ne-a spus cã s-au strâns vreo douã miliarde de dolari anul acesta din contribuþiile oamenilor ºi ale angajatorilor la bugetul de sãnãtate. De ce nu sunt? De ce medicii nu pot prescrie medicamente compensate decât câteva zile din lunã, cã îºi terminã planul? Pentru ce pensionarul nu are acces, cum a zis doamna Smaranda Dobrescu, la nitroglicerinã? Ca sã nu mai zic de alte medicamente care sunt mult mai scumpe ºi mult mai importante pentru alte boli. Ce vrem sã facem? Sã vorbim numai de cifre, de deficite? Cetãþenii unde sunt?

Noi, în moþiune, am propus câteva soluþii. Nu am cerut demisii, nu am cerut cine ºtie ce mare scofalã, am cerut sã vorbim deschis ºi am propus soluþii. Aceste soluþii trebuie sã le realizãm împreunã ºi poate, faþã de cele spuse în moþiune, simplele noastre propuneri, care cred cã sunt ºi simplu de realizat, poate se mai adaugã una ºi acum apelez direct la doamna ministru al sãnãtãþii, care ºtie precis despre ce este vorba. Poate o sã facem ºi un program naþional de vitaminizare ºi de remineralizare a populaþiei, un program susþinut ºi subvenþionat de stat, pentru cã dacã nu se reface cât de cât fibra umanã româneascã, afectatã de zeci de ani de zile, nu avem nici o ºansã nici sã ajungem în Europa, nici sã mai vorbim foarte curând de ceea ce înseamnã sãnãtatea în România.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna deputat. Aþi vorbit 7 minute.

Urmeazã, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul deputat Luchian Ion.

## **Domnul Ion Luchian:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor miniºtri, Domnilor miniºtri prezenþi, Stimaþi colegi,

De la acest microfon, în momentul în care vin sã mai spun câteva cuvinte legat de aceastã moþiune, îmi este aproape foarte greu ºi puþinã jenã cã persiflarea acestei moþiuni a adus aplauze din partea colegilor noºtri care, dacã se gândesc acasã acum, sigur au cel puþin o cunoºtinþã pe patul de suferinþã sau la uºa unui cabinet, sau la o farmacie care cumva mai dã reþete compensate. Nu vreau sã supãr pe nimeni. ªi eu sunt medic, vin din spital.

Doamna ministru care a prezentat punctul de vedere al Guvernului sunt convins cã a fost pusã într-o situaþie foarte dificilã, pentru cã media va prezenta punctul de vedere al doamnei ministru, cã dumneaei cu o faþã a râs, dar cu cealaltã a plâns, pentru cã punctul de vedere al doamnei profesor Daniela Bartoº, ºef de secþie de la spital, sunt convins cã este altul, dar, pânã una alta, noi nu avem ce face decât sã solicitãm Guvernului, ministrului sãnãtãþii, Ministerului de Finanþe sã schimbe ceva în sãnãtate, ca ceea ce s-a prezentat în moþiune sã aducã mai mult bine în sãnãtate, la sãnãtatea oamenilor, posibilitatea de a se trata cu medicamente, sã aibã hranã, sã aibã cãldurã ºi nu sã ajungem la o altã nouã moþiune în acest Parlament.

Eu, dacã ar fi sã mã iau dupã cartea de cãpãtâi a Guvernului Nãstase, aº putea sã arãt cam ce se încearcã sã se facã ºi ce s-a fãcut Ð aceasta o sã ne spunã altcineva Ð din Programul de guvernare: elaborarea de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Ministerul Industriei ºi Energiei, pânã la 15 mai 2001, a unui program complex bazat pe principii moderne de producþie, elaborate de organe specializate, europene ºi adoptate de cãtre Agenþia Naþionalã a Medicamentului, care se referã la producþia de medicamente, or, noi ºtim cã în þara noastrã, recent, a fost o mare crizã a medicamentelor, mã refer la calmante, la nitroglicerinã injectabilã, la anestezice, care au fost, probabil, nu prea bine gestionate de Ministerul Sãnãtãþii.

Un alt lucru pe care ni-l spuneþi în programul de guvernare este cã Ministerul Sãnãtãþii va dezvolta ºi va finanþa 32 de programe naþionale de sãnãtate. Or, cum sã se finanþeze? Ministerul nu are nici o vinã în treaba aceasta, spun eu, ºi nici doamna ministru pânã la urmã, pentru cã bugetul alocat Ministerului Sãnãtãþii, nu mã refer la Fondul special de asigurãri de sãnãtate, este atât de mic, aproape cã este mai mic decât banii pe care îi are fondul special în trezorerie, acel excedent calculat de Ministerul Finanþelor, în condiþiile în care ºtim cã în 2001 aceastã alocaþie este cu 1.240 de miliarde mai micã în termeni comparabili, având în vedere inflaþia de 22%.

Aº putea sã creionez multe alte aspecte, dar, încã o datã, eu vreau sã vã spun cã este important pentru noi sã gândim cu sufletul, mai puþin politic, ceea ce de altfel noi realizãm în Comisia de sãnãtate, unde sunt ºi colegi de ai dumneavoastrã, parlamentari ai partidului de guvernãmânt, pentru cã sãnãtatea nu are culoare politicã. În faþa bolii ºi a morþii eºti singur ºi dacã atunci nu ai mijloacele tehnice ºi medicale sã îl ajuþi pe bolnav restul este poveste.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Aþi vorbit 4 minute.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., doamna deputat Iulia Pataki.

## **Doamna Pataki Iulia:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Textul moþiunii simple care constituie obiectul dezbaterii noastre de astãzi conþine, incontestabil, multe adevãruri. Asistenþa medicalã din România se confruntã cu probleme majore, starea de sãnãtate a populaþiei este criticã, se poate spune. Statisticile au destrãmat mitul cã poporul român este cel mai sãnãtos popor din lume. Dar, cã nu a fost aºa, repetãm acelaºi lucru de mai bine de 50 de ani. Dacã am avea posibilitatea sã-i întrebãm pe cei aproape 50 de miniºtri, foºti miniºtri ai sãnãtãþii, despre motive, rãspunsul ar fi acelaºi: lipsa resurselor financiare, dar la fel ar rãspunde, cred, ºi oricare factor de decizie din majoritatea statelor lumii. Pentru sãnãtate niciodatã nu s-au alocat suficiente fonduri.

Grupul nostru parlamentar a votat bugetul pe anul 2002 în premierã înaintea începerii efectiv a anului financiar, pentru a evita posibilitatea blocajului financiar care s-a repetat în ultimii 12 ani ºi al continuãrii reformei în domeniul sãnãtãþii. Fondurile alocate de un buget de austeritate sunt insuficiente, desigur, dar credem cã nimeni nu putea oferi mai mult. Felia de 5.700 miliarde de lei este mult prea micã pentru nevoile acute ale populaþiei.

Soluþia cea mai la îndemânã ar fi gospodãrirea mai eficientã a sãrãciei, iar în cazul în care cei care rãspund de sãnãtatea noastrã îºi dovedesc incapacitatea de a gestiona puþinul pe care îl avem suntem convinºi cã mãsurile pentru a remedia situaþia nu vor întârzia.

Fondul Casei Naþionale de Sãnãtate, constituit din contribuþia personalã de 7% a fiecãrui cetãþean, nu aparþine Guvernului. Banii aparþin populaþiei ºi trebuie folosiþi exclusiv pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a acesteia, ºi nu dirijaþi spre alte destinaþii necontrolabile ºi netransparente.

Credem cã soluþia cea mai bunã ar fi asigurarea autonomiei Casei Naþionale de Sãnãtate ºi subordonãrii ei Parlamentului, soluþie care nu numai cã ar respecta intenþia iniþialã a legiuitorului, ci ar asigura ºi transparenþa activitãþii acesteia ºi un control financiar direct din partea noastrã.

Mãsurile propuse de iniþiatorii moþiunii trebuie, cred eu, analizate cu bunã intenþie ºi cu rãspundere nu numai de cãtre Executiv, dar ºi de cãtre Parlament. Se vorbeºte despre modificarea sau redactarea unei legi de bazã în domeniul sãnãtãþii, Legea asigurãrilor de sãnãtate, o nouã Lege a sãnãtãþii publice sau a spitalelor, de altfel, depusã deja de colegii noºtri liberali, la care putem adãuga regândirea programelor naþionale de sãnãtate, modul de finanþare a acestora ºi multe altele.

Cred cã, cu puþinã voinþã politicã, aceste iniþiative legislative ar putea fi concepute de comisia parlamentarã de specialitate din Camerã, în care atât majoritatea, cât ºi opoziþia sunt reprezentate la nivel de specialiºti de excepþie din domeniul sanitar.

Având în vedere cele de mai sus, putem concluziona cã rãspunderea este comunã, în primul rând a Guvernului, conform Programului de guvernare asumat,

iar Parlamentul, noi, prin instrumentele noastre constituþionale putem facilita, respectiv urgenta adoptarea mãsurilor cerute de iniþiatorii moþiunii.

Mulþumesc.

Aþi vorbit 5 minute.

Din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Eu am sã vã spun de la bun început cã grupul nostru parlamentar nu va sprijini aceastã moþiune ºi nu va sprijini moþiuni similare ºi am sã vã spun ºi de ce: pentru cã în momentul în care o asemenea moþiune este prezentatã de cãtre orice fel de opoziþie, oricare ar fi ea, orice fel de guvern, oricare ar fi el, ar rãspunde exact la fel.

Cred cã nu avem aici o problemã între actuala opoziþie ºi actuala guvernare, ci avem o problemã mult mai gravã, cronicã a ultimilor 10 ani, în care bugetul nu a ajuns sã plãteascã bugetarii ºi nu a ajuns sã plãteascã bugetarii pentru cã de 10 ani încoace trebuie sã subvenþionãm o industrie care nu produce produse vandabile ºi în care toate guvernele din ultimii 10 ani, ºi mã tem cã ºi urmãtoarele guverne, pentru urmãtorii 15 ani, vor avea problema spinoasã a scoaterii cu bine la pensie a unor oameni care nu au nici o vinã cã li s-a promis un paradis industrial ºi cã s-au trezit peste noapte într-o lume în care se produce cu roboþi ºi în care oricât de mult ar munci nu pot concura acele produse.

Este o problemã extrem de gravã, extrem de complicatã ºi care cred cã niciodatã nu va face obiectul unei discuþii publice foarte serioase, pentru cã, hai sã fim serioºi, cu toþii ne ferim de o abordare frontalã a ei. Acesta este motivul pentru care profesorii au salarii mici, pentru care investiþiile în învãþãmânt sunt mici, acesta este motivul pentru care medicii au salarii de mizerie ºi investiþiile în domeniul medical sunt mici, acesta este motivul pentru care poliþia este prost dotatã, acesta este motivul pentru care cei care lucreazã în administraþia publicã nu beneficiazã de ceea ce ar trebui în mod normal sã beneficieze.

Orice fel de altã discuþie nu poate decât sã creeze mici reglaje în cadrul sistemului. Se vorbea aici de o mai bunã gestiune a sãrãciei. Oricât de bine ai gestiona sãrãcia, în ultimã instanþã gestionezi sãrãcie, nu gestionezi altceva.

Sigur cã o soluþie, ºi cred cã ceea ce a propus aici U.D.M.R.-ul, o soluþie mai bunã ar fi ca aceastã Casã sãºi capete autonomia prin o tutelã parlamentarã, probabil cã ar fi un mic reglaj, probabil cã existã locuri în care fondurile, ceva mai bine gestionate, ar putea sã aibã efecte ceva mai semnificative, dar problema de fond rãmâne cea de care am vorbit ºi mã tem cã suntem din nou în faþa unei discuþii politice care ocoleºte cauza ºi o va mai ocoli, mã tem, încã cel puþin 15 ani de acum înainte.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Aþi vorbit 4 minute.

Urmeazã, în continuare, din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul deputat Burnei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Informare privind sumele alocate de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pentru serviciile medicale.

Din analiza datelor rezultã o creºtere în anul 2001, faþã de programul aprobat pentru anul 2000, cu 40%, iar faþã de realizãrile anului 2000, cu 45,1%. Creºterea este superioarã indicelui de creºtere a preþurilor la nivelul economiei, precum ºi indicelui de creºtere a preþurilor la medicamente. Creºterile diferenþiate în cadrul domeniilor de asistenþã medicalã în anul 2001 faþã de anul 2000 au fost stabilite de cãtre casele teritoriale în conformitate cu prevederile Legii bugetului, avându-se în vedere ºi cotele orientative stabilite prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru pe anul 2001.

Faþã de cele prezentate, rezultã cã pe primele 9 luni ale anului pe total s-au cheltuit 74,2% din sumele aprobate ºi au rãmas de cheltuit 25,8%.

Pe domenii de asistenþã medicalã, se constatã cã la servicii medicale spitaliceºti, cheltuieli cu medicamentele ºi servicii medicale de recuperare, sumele rãmase de cheltuit pentru trimestrul IV sunt mai mici de 25% din programul anual.

Cheltuielile privind celelalte subcapitole se constatã cã pe primele 9 luni se situeazã mult sub 75% din programul anual. Cheltuielile rãmase de efectuat la asistenþa medicalã primarã ºi de specialitate sunt mai mari deoarece, prin ordin comun al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Ministerului Sãnãtãþii ºi Colegiului Medicilor, s-a aprobat ca un procent de 8% din sumele totale sã fie alocate pentru asistenþa medicalã primarã ºi 7,2% pentru asistenþa medicalã de specialitate, la nivelul procentelor realizate în anul precedent la cele douã domenii de asistenþã medicalã.

În acest context, valorile definitive ale punctelor stabilite la nivelul naþional pentru asistenþa primarã ºi cea de specialitate conduc la o creºtere a cheltuielilor în ultimele 3 luni ale anului faþã de media execuþiei pe primele 9 luni.

În ceea ce priveºte cheltuielile pentru servicii medicale spitaliceºti, s-a asigurat o creºtere de 45,3% în anul 2001, faþã de prevederile anului 2000, ºi de 47% faþã de realizãrile anului 2000, din care 2,4% reprezintã sarcini noi, stabilite prin acte normative sã fie suportate de cãtre spitale. Exemplu: rezidenþi, stagiari, punerea în funcþiune a aparaturii de înaltã performanþã. Aceste cheltuieli deþin o pondere, în totalul serviciilor medicale în anul 2001, de 66%. Pe primele 9 luni s-a realizat 75,6% din prevederea anualã.

În aceastã perioadã s-au achitat datorii ale spitalelor faþã de furnizori aferente anului 2000 în sumã de 4.027 miliarde lei, iar la sfârºitul lunii septembrie a.c. datoriile acumulate în anul 2001 faþã de furnizori sunt de 3.345,5 miliarde lei, din care, mai vechi de 60 de zile, 1.295,7 miliarde lei, mai vechi de 90 de zile, 340,7 miliarde lei ºi mai vechi de 1 an, 2,3 miliarde lei.

Din totalul datoriilor menþionate, cele pentru medicamente reprezintã circa 82,1%. În acest caz, spitalele ar rãmâne la sfârºitul anului cu un nivel al datoriilor comparabile în termeni reali cu cel înregistrat la sfârºitul anului precedent.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi vorbit 6 minute.

Urmeazã domnul deputat Constantin Moraru, din partea Grupului P.R.M.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi miniºtri, Stimat auditoriu,

Dupã votul din noiembrie 2000, toþi cetãþenii þãrii s-au aºteptat sã curgã râuri de lapte ºi miere, acestea fiind promisiunile electorale ale P.D.S.R.-ului ºi aliaþilor sãi.

A trecut aproape un an ºi românul constatã cu stupoare cã nivelul lui de viaþã nu s-a modificat, cã este nevoit în continuare sã îndure frigul ºi foamea, indiferenþa guvernanþilor, dar mai ales sã constate o creºtere alarmantã a scãderii nivelului lui de viaþã ºi a protecþiei în domeniul social ºi cel sanitar.

Sãnãtatea reprezintã pentru fiecare dintre noi bunul cel mai de preþ. Un corp sãnãtos ºi o minte sãnãtoasã sunt principalele atuuri în vederea obþinerii performanþelor sociale ºi profesionale.

În aceastã perioadã de tranziþie sãnãtatea ar fi trebuit, ca ºi învãþãmântul, sã fie în centrul preocupãrilor guvernanþilor ºi sã reprezinte o prioritate naþionalã. Aºa au promis actualii guvernanþi ºi asta am aºteptat fiecare dintre noi. Paºii fãcuþi în acest sens în domeniul asistenþei sanitare au fost însã timizi ºi ºovãielnici.

Programul de guvernare în domeniul sãnãtãþii are mai multe lacune, iar medicii ºi sindicatele din ramurã au încercat în zadar sã promoveze mãsuri în beneficiul îmbunãtãþirii situaþiei existente.

Politica sanitarã trebuie conceputã de cãtre medici ºi aprobatã de cãtre factorii politici, iar ingerinþele celorlalte categorii profesionale ar trebui sã fie în beneficiul sistemului sanitar, ºi nu un factor de întârziere sau regres al reformei sanitare.

Se pare cã la ora actualã politica sanitarã este apanajul finanþiºtilor, mai ales cã se constatã necesitatea existenþei unui management viabil pentru revigorarea unitãþilor spitaliceºti. Dar ºi medicii pot fi buni manageri Ð ºi practica a demonstrat aceastã realitate Ð, condiþia esenþialã fiind totuºi existenþa fondurilor necesare susþinerii iniþiativelor în domeniul sanitar.

Atât timp cât fondurile colectate de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate sunt blocate sau lipsesc din trezoreria statului, fiind folosite în alte domenii de activitate, este practic imposibil sã aparã rezultate notabile în sistemul sanitar.

Omul de rând se aºtepta sã beneficieze, potrivit promisiunilor electorale, de asistenþã sanitarã gratuitã ºi competentã, dat fiind faptul cã fiecãrui cetãþean i se opresc lunar una sau mai multe felii din celebrul ”7 procenteÒ, dar banii aceºtia nu se regãsesc în consultaþiile primite, în medicamentele compensate sau gratuite promise sau în mãsurile de profilaxie ºi prevenþie necesare. Banii adunaþi pentru sãnãtate vor trebui sã fie cheltuiþi pentru sãnãtate. Asta doresc medicii ºi asta dorim ºi noi, membrii ºi simpatizanþii Partidului România Mare.

Reþeaua sanitarã nu poate fi condusã prin ordonanþe de urgenþã ºi hotãrâri de Guvern, ci printr-o largã implicare a tuturor forþelor politice actuale ºi printr-o colaborare permanentã între medici sau salariaþi ai sistemului sanitar ºi guvernanþi.

Girul Comisiilor de sãnãtate din Camera Deputaþilor ºi Senat a fost doar consultativ în cele mai multe cazuri, de aceea am dori ca viitoarele mãsuri luate în domeniul sãnãtãþii sã reprezinte o asumare responsabilã a Programului de guvernare ºi o recunoaºtere deschisã a incapacitãþii oricãrei guvernãri din prezenta perioadã de tranziþie de a soluþiona gravele probleme cu care se confruntã sãnãtatea. Numai în acest mod vom putea sã pãrãsim ”locurile fruntaºeÒ pe care ne situãm la ora actualã în Europa în ceea ce priveºte incidenþa bolilor cronice, tuberculozã, boli cardiovasculare, diabet, boli cu transmitere sexualã sau SIDA.

Votul parlamentarilor P.R.M. va fi un vot dat îmbunãtãþirii sãnãtãþii poporului român, fãrã conotaþii politice, un vot de conºtiinþã în susþinerea moþiunii.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi vorbit 6 minute.

Urmeazã, din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Bara Liviu.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Guvernarea þãrii într-un sistem democratic, bazat pe pluripartitism, implicã rãspunsuri politice la fel de importante atât pentru majoritatea parlamentarã, cât ºi pentru opoziþie.

În întreaga sa activitate, Parlamentul trebuie sã militeze pentru legalitate, pentru ordine ºi liniºte socialã, pentru întãrirea statului de drept. Aceste elemente, alãturi sau, mai bine zis, împreunã cu mãsurile menite sã readucã România la standardele economice europene, pot procura þãrii noastre o nouã perspectivã, un nou piedestal în eºichierul politic european.

A cincea moþiune simplã iniþiatã de cãtre o parte din opoziþie în decurs de 11 luni de la preluarea puterii de cãtre P.S.D. încearcã sã speculeze stãri necorespunzãtoare din sãnãtate, provocate în realitate în mare parte de cei care semneazã astãzi cu nonºalanþã aceastã moþiune, în perioada în care s-au aflat la putere.

Aº vrea sã dau un singur exemplu. Când în perioada 1996Ð2000 grevele personalului din unitãþile sanitare s-au þinut lanþ hotãrâri ale Ministerului Sãnãtãþii instituiau taxe diferenþiate, în funcþie de nivelul ºtiinþific ºi didactic, pentru cei care solicitã consultaþii de profesori conferenþiari.

ªirul exemplelor cu anomaliile ce le-au proclamat la rang de lege sau ordonanþe de urgenþã pot continua, dar nu cred cã acestea ar trebui discutate la nivelul actualului Parlament.

Starea sãnãtãþii populaþiei, pe care toþi o dorim mai bunã, deziderat care se urmãreºte ºi în cele mai dezvoltate þãri, va trebui sã fie îmbunãtãþitã substanþial, dar ºi cei mai rãu-voitori dintre colegi îºi dau seama cã nu se poate, în 11 luni de guvernare, sã se facã minuni.

Întrebare fireascã: ce aþi fãcut în cei 4 ani de guvernare, stimaþi colegi care aþi deþinut funcþii-cheie în

Executivul care a dus þara la haos ºi dezastru economic? La aceastã întrebare trebuie sã rãspundeþi prin moþiunea propusã.

Pe fondul scãderii produsului intern brut, an de an, din 1997, sumele alocate sãnãtãþii au ajuns la maximum 3,8%. Deci fondurile alocate sectorului sanitar au scãzut continuu ºi sigur din 1996 pânã în 2000.

Acesta este adevãratul aport al conducerii dumneavoastrã la sãnãtatea publicã.

În acest an se alocã 4,2% dintr-un PIB substanþial mai generos. Da, aceasta este politica Guvernului Nãstase, de protecþie socialã, în paralel cu creºterea economicã. Ce ni se poate, într-adevãr, reproºa este faptul cã lucrãm în anumite domenii pe baza unei legislaþii ineficiente ºi contraproductive, pe care n-am reuºit încã s-o modificãm, obiectiv care trebuie sã stea în faþa tuturor parlamentarilor, indiferent cã sunt de la putere sau în opoziþie.

Aº dori sã reamintesc simpaticilor semnatari ai moþiunii cã din suma totalã de credite externe 5Ð6% s-au efectuat în ultimele douã luni din guvernarea dumneavoastrã, toate garantate de cãtre stat. ªi în acest caz se pun câteva întrebãri, la care sunt ferm convins cã va avea un cuvânt de spus ºi Corpul de control al primuluiministru: ce aparate s-au adus, cine au fost furnizorii, care au fost firmele române contractante?

Guvernul Partidului Social Democrat este adeptul modernizãrii, al dotãrii cu echipamente a sectorului sanitar, însã în condiþii de fundamentare realistã pentru fiecare unitate sanitarã, a necesitãþilor de echipamente medicale performante moderne, concomitent cu stabilirea unor grafice de livrare, în corelaþie cu posibilitãþile de amenajare a construcþiilor în care vor funcþiona aparatele respective.

Totodatã, se pronunþã ferm pentru transparenþa totalã în aceastã acþiune, deosebit de costisitoare pentru fondurile publice destinate sãnãtãþii, prin organizarea de licitaþii publice în vederea asigurãrii procurãrii unor echipamente cât mai performante la un preþ rezonabil.

ªi, în final, privind încã o datã ultimele douã pagini ale moþiunii, cu semnãturile susþinãtorilor acesteia, nu pot sã nu întreb retoric: cele de douã ori doar 29 de semnãturi din fiecare partid reflectã solidaritatea, echitatea ºi autonomia dumneavoastrã, pe care moþiunea le reclamã a fi încãlcate de Guvernul Nãstase? Sau e vorba de ceva cu mult mai simplu?

Deciziile condamnabile ale celor care au avut puterea, sau au folosit-o numai în interes personal sau cel mult în interesul unor grupuri aflate la conducerea celor douã partide pe care vreþi sã le uitãm, vã înºelaþi amarnic, dragi colegi. Prin asemenea moþiuni vã autocondamnaþi.

Considerentele expuse mai sus, cred eu, sunt destul de relevante, pentru a nu fi de acord cu moþiunea ºi modul demagogic cum înþelege o parte din opoziþie sã-ºi câºtige capital politic.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Aþi vorbit 5 minute.

Din partea Grupului P.N.L., domnul deputat Liviu Dragoº.

## **Domnul Liviu Iuliu Dragoº:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Aº vrea sã-i asigur pe cei care ne ascultã ºi ne judecã cã doamna ministru Daniela Bartoº este una dintre cele mai competente specialiste în sistemul sanitar. Acesta este motivul pentru care regret cã nu am putut sã îi aflu pãrerea competentã, ci doar o simplã comandã politicã aºternutã pe foaia de hârtie.

Reamintesc celor care poate au uitat cã doamna ministru Bartoº a fost ministrul sãnãtãþii ºi în Guvernul Vãcãroiu ºi a fost printre primii care a iniþiat Legea nr. 145 a asigurãrilor de sãnãtate, de altfel, destul de competentã atunci.

De asemenea, amintesc de un alt antevorbitor, domnul profesor Mincu, care a fost de asemenea ministru al sãnãtãþii în Guvernul Vãcãroiu, deci înainte de 1996.

Despre doamna Smaranda Dobrescu, care a fost ministru în guvernarea 1996Ð2000, nu vreau sã fac acum nici un comentariu.

Ceea ce s-a discutat aici duce la o pãrere care pare cel puþin caraghioasã ºi ciudatã.

Parcã sistemul sanitar din România ar fi un caºcaval ºvaiþer care pânã în 1996 avea o parte bunã, urma o gaurã în 1996Ð2000, iar dupã 2000 are din nou partea bunã. Deci nu cred cã sistemul sanitar este un ºvaiþer.

Suntem, de altfel, obiºnuiþi cu afirmaþiile P.S.D.-ului, dupã care opoziþia este de vinã pentru toate.

Problemele sistemului de sãnãtate sunt cu mult mai vechi. Ele þin de centralism, dirijism, subfinanþare cronicã, lipsã de transparenþã în repartizarea fondurilor. Ne amintim toþi de celebrul CAS de 38%.

Reamintesc cã în 1997 Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145 a fost adoptatã în consens dupã o dezbatere foarte serioasã, amplã, la care au participat toate organismele interesate. A fost o consultare publicã largã ºi a rezultat un consens politic. A fost un moment foarte important, prin care s-a luat o decizie cvasigeneralã, de a se introduce acest sistem de asigurãri de sãnãtate numit ºi pseudobismark.

Esenþa legii de atunci a fost descentralizarea, delegarea responsabilitãþilor în decizii, creºterea transparenþei în repartizarea fondurilor, asigurarea pachetului minimal de servicii medicale, adicã diagnostic, tratament, medicament, examen de laborator etc. pentru fiecare cetãþean.

Vorbim astãzi de criza de sãnãtate din România, crizã pe care medicii o cunosc foarte bine, iar cetãþenii României o trãiesc pe propria lor piele.

Fãrã a intra în detalii, susþin cã acutizarea crizei din sãnãtate se datoreazã acþiunilor Guvernului, ºi anume: recentralizare, dirijism, accentuarea subfinanþãrii cronice, lipsa de transparenþã în repartizarea fondurilor.

În final, aº pune o întrebare simplã, la trei ani dupã începerea reformei: poate vreun medic din þara asta sã defineascã concret, cu finanþare realã ºi asigurarea de materiale ºi medicamente, deci sã defineascã concret pachetul minimal de servicii medicale de care beneficiazã fiecare cetãþean al României?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi vorbit 4 minute.

Dacã din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul deputat Ludovic Abiþei.

## **Domnul Ludovic Abiþei:**

Domnule preºedinte, Doamnã ministru, Stimaþi colegi,

Ne aflãm în faþa unei moþiuni simple, care analizeazã o activitate foarte sensibilã, ºi anume aceea a sãnãtãþii populaþiei ºi a sistemului de sãnãtate din România.

Un sector aparte ºi bine definit, pe care îl recunoaºte cel puþin din punct de vedere teoretic toatã lumea, un sector dependent exclusiv de bugetul de stat este medicina preventivã.

Spuneam teoretic, pentru cã practic, atunci când trebuie dirijaþi ºi banii necesari, se constatã cã acest sector de activitate este trecut ultimul pe listã ºi s-au cam terminat banii. Deci, bani puþini ºi de multe ori ºi cheltuiþi nechibzuit.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rezultatele în medicina preventivã nu se vãd imediat. Acþiunile sunt pe termen lung, de multe ori, ca timp, dincolo de mãrimea mandatului, astfel, nemaifiind considerat o prioritate, este lãsatã mai la urmã, ca nu cumva efectele pozitive sã devinã motive de împãunare pentru alþii.

Reuºita în medicina preventivã este legatã de mai mulþi factori care se întrepãtrund ºi care nu pot fi ignoraþi sau îndepãrtaþi.

Am sã încerc sã prezint câþiva dintre ei cât mai pe scurt.

Reþeaua de medicinã preventivã este mult subdimensionatã faþã de necesar, cât ºi faþã de normele aprobate tot de cãtre Guvern. Este vorba de numãrul personalului de specialitate raportat la numãrul populaþiei din unitãþile administrativ-teritoriale.

Acest personal, pe lângã cã este puþin, are ºi posibilitãþi reduse de deplasare atât pentru aplicarea programelor de sãnãtate, cât ºi la evenimentele epidemiologice apãrute în teritoriu. Au o salarizare care nu încurajeazã rezidenþii sã se îndrepte spre aceastã specialitate, iar pe cei din inspecþia sanitarã, trebuie sã recunoaºtem, îi determinã uneori sã închidã ochii în faþa unor mici atenþii. ªi atunci, cum sã se gestioneze cu eficienþã maximã evenimentele?

Avem un exemplu recent, toxiinfecþia alimentarã cu cele peste 500 de cazuri din judeþele Botoºani ºi Suceava, unde gestionarea evenimentului a fost sub orice criticã. Dacã s-au descoperit dupã câteva cazuri firma vinovatã ºi alimentul incriminat, de ce a trebuit sã dureze atât de mult pânã sã se afle unde au fost distribuite produsele?

Zilele trecute, cam pe la sfârºitul episodului de toxiinfecþie alimentarã, doamna ministru afirma într-un interviu televizat cã se vor angaja la primãrii asistenþi medicali, care vor aduce la cunoºtinþa organelor locale situaþiile din unitãþile administrativ-teritoriale respective. Însã eu întreb care vor fi competenþele lor. Pentru cã, în conformitate cu Legea asistenþilor medicali, ei lucreazã într-o echipã coordonatã de un medic, ºi nu de cãtre primar, care, de regulã, are o specialitate ce nu are nimic în comun cu medicina. Medicul de familie plãtit pe puncte, în conformitate cu contractul-cadru, dupã cum prevede Legea nr. 145/1997 a asigurãrilor de sãnãtate, nu are prevãzutã în mod expres ºi activitatea de medicinã preventivã. În afarã de acþiunile de vaccinare, nu mai are nici o altã obligaþie în acest domeniu.

Unii vor spune cã este o glumã, dar nu este. Iar proiectul de contract-cadru pentru plata medicilor de familie pentru anul 2002 se pare cã înrãutãþeºte situaþia.

A dispãrut acea fiºã TSS, prin care bolnavul de tuberculozã primea un tratament strict supravegheat, în prezenþa obligatorie a cadrului medical, bolnavul fiind tratat în ambulatoriu mai mult timp, în acest fel scãzând cheltuielile de spitalizare. Acum, nu-l mai supravegheazã nimeni dacã acasã îºi administreazã la timp ºi corect tratamentul. Rezultat: recrudescenþa tuberculozei ºi recãderile frecvente.

Infecþiile nozocomiale sunt tot mai frecvente, ducând uneori chiar ºi la decese, cum a fost cazul copiilor de la maternitatea ieºeanã.

Se ridicã în moþiune ºi problema medicamentelor. ªi acestea, pe lângã rolul curativ, au în acelaºi timp ºi un rol preventiv. Or, accesul dificil la medicamente, cu plafonãri de fonduri la farmacii ce duc la terminarea banilor pentru medicamentele compensate în primele douãÐtrei zile ale lunii, contribuie din plin la creºterea prevalenþei bolilor cronice, a complicaþiilor acestora ºi chiar la creºterea numãrului de decese.

Incidenþa bolilor cu transmitere sexualã este în creºtere. Toatã lumea medicalã o recunoaºte, dar mãsuri de reducere a lor nu prea se vãd, doar ici, colo, firave acþiuni de educaþie sanitarã.

Dorim integrarea în Uniunea Europeanã ºi NATO, dar noi ne prezentãm cu o speranþã de viaþã cu mult mai scãzutã decât a altor state, care au aceleaºi aspiraþii ca ºi noi. Cãci factorii de mediu ºi sociali, care au o contribuþie importantã la starea de sãnãtate, în þara noastrã aproape cã nu sunt luaþi în seamã, industria româneascã fiind poluatoare prin definiþie.

De asemenea, cum putem explica prezenþa în produsele alimentare româneºti a ingredienþilor alimentari care în alte þãri sunt total interziºi, dar toþi aprobaþi de la Ministerul Sãnãtãþii? Iar lipsa neajunsurilor ar putea continua.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aceastã moþiune simplã trebuie susþinutã prin votul dumneavoastrã, pentru cã este strigãtul de ajutor, de jale ºi de neputinþa celor mulþi. Este geamãtul declanºat de intrarea în agonie a sistemului sanitar românesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota în favoarea moþiunii. Votãm pentru trezirea la realitate a celor instalaþi în fotoliile ministeriale în urma nefericitului vot dat în 26 noiembrie 2000 de populaþia care s-a lãsat atât de uºor pãcãlitã.

În final, am sã vã spun de ce cred eu cã sãnãtatea a fost mereu lãsatã la urmã de toate guvernãrile de pânã acum. Pentru cã noi, cei din sistemul sanitar, avem o meserie umanitarã ºi nu facem grevã. O grevã adevãratã, care sã demonstreze tuturor, de la opincã pânã la vlãdicã, cât de importantã este sãnãtatea ºi buna funcþionare a reþelei sanitare.

Aºa cã, amintindu-vã cã omul nu este o maºinãrie cu termen de garanþie, vã doresc sãnãtate ºi vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi vorbit 7 minute.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul Ovidiu Brînzan.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Ovidiu Brînzan:**

Domnule preºedinte, Stimaþi invitaþi, Stimaþi colegi,

Un vechi proverb românesc spune cam aºa: un om aruncã o piatrã în apã ºi nici zece înþelepþi nu pot s-o scoatã. Ne aflãm cam în aceastã situaþie în privinþa moþiunii depuse de P.D. ºi P.N.L. Singura diferenþã este cã cei care au aruncat sistemul sanitar românesc într-o situaþie dificilã se erijeazã acum în înþelepþi.

Trebuie sã recunosc cã, într-un fel, iniþiatorii moþiunii chiar au dreptate. Sãnãtatea în România poate fi reanimatã. Ce nu sesizeazã însã respectivii domni, probabil din lipsã de pregãtire medicalã, este situaþia actualã a organismului sistemului sanitar naþional, pe care dânºii l-au predat la cheie în stare de moarte clinicã. Moartea s-a datorat intoxicaþiei acute cu lozinci, diletantism politic ºi promisiuni fantasmagorice neonorate, precum ºi sufocãrii cronice, prin incoerenþã legislativã, incompetenþã managerialã ºi indolenþã.

Din fericire, Guvernul Nãstase a pus un diagnostic corect ºi rapid ºi a aplicat mãsurile specifice de reanimare. Prima mãsurã, ºi poate cea mai spectaculoasã, a fost transfuzia masivã Ñ finanþiºtii din salã probabil o sã mã corecteze ºi o sã spunã ”infuzia masivãÒ Ñ de capital.

Pentru prima oarã dupã 11 ani, în bugetul pe anul în curs a fost alocat sãnãtãþii un procent de 4,2% din PIB, care se regãseºte ºi în 2002 ºi este incontestabil mai mare decât sumele alocate anterior, între 2,7 ºi 3,8.

Dacã PIB-ul României este prea mic sau suficient, sau este prea mare aceasta este cu totul altã discuþie care depãºeºte cadrul actual.

De asemenea, pentru prima oarã dupã 1990, Ministerul Sãnãtãþii a lansat anul acesta, în luna iunie, Strategia sistemului sanitar în România, care cuprinde principalele obiective de dezvoltare ºi restructurare a sistemului de sãnãtate pe termen scurt ºi mediu.

Dacã semnatarii moþiunii ar fi avut bunãvoinþa sã ia la cunoºtinþã conþinutul acestei strategii, care a fost supusã dezbaterii publice, ar fi economisit multã din energia cu care au elaborat prezenta moþiune, mai mult din auzite, decât în cunoºtinþã de cauzã.

Cãci reforma în sãnãtate începe sã devinã realitate, iar rezultatul mãsurilor de urgenþã despre care vorbeam este deja vizibil pentru cei care vor sã vadã ºi pot sã priceapã.

Sistemul sanitar începe sã respire, chiar dacã mai gâfâie pe alocuri. Reþeaua sanitarã îºi regãseºte cadenþa ºi se reinstaureazã ordinea într-un domeniu care, deºi este profund umanist, are nevoie de foarte multã rigurozitate. Stadiul actual însã nu este lipsit de riscuri. Pacientul se aflã în convalescenþã timpurie ºi de aceea este încã foarte fragil. Dar acesta este procesul natural de vindecare ºi altul nu existã. Nici în biologie, nici în economia de piaþã. Cei care se erijeazã acum în a toate ºtiutori, dând sfaturi de parcã ar fi cãzut din lunã, nu de la guvernare, riscã sã facã un deserviciu exact sistemului sanitar naþional de a cãrui soartã se aratã aºa de preocupaþi.

## Stimaþi colegi,

Relaþia medic-pacient este, în general, ºi ca ºi toatã practica medicalã, o relaþie bazatã pe încredere. Cei care folosesc termeni apocaliptici cum ar fi colaps, dezastru ºi câþi alþii nu fac decât sã submineze aceastã încredere atât de necesarã ºi pe care banii, oricât de mulþi, sau lozincile nu vor putea niciodatã sã o suplineascã.

Mi se pare, de exemplu, aberantã discuþia despre felul în care se cheltuiesc sau nu se cheltuiesc banii pentru sãnãtate. Prin Legea bugetului s-a alocat sãnãtãþii 4,2% din PIB, încã puþin, dar, categoric, mult mai mult decât pânã acum. Acest procent va fi respectat pe anul în curs ºi în anul viitor. Modalitatea prin care se atrag aceste resurse este absolut colateralã, ea poate sã facã, eventual, obiectul unui simpozion pe teme de finanþe. Sistemul înregistreazã luna aceasta un excedent care se va regãsi ºi anul viitor. Apoi procentul alocat sãnãtãþii va creºte treptat ºi se va înregistra un deficit. Pe termen mediu, 3Ð4 ani, sistemul se va dovedi a fi echilibrat. Dacã va fi necesar, vom aduce corecþiile cuvenite respectând prognozele pe termen mediu ºi lung. Aceasta înseamnã gândire strategicã. A încerca sã-i impui modificãri pe care sã nu le înþelegi ºi care nu au bãtaie mai lungã de zidurile acestei sãli de ºedinþã nu înseamnã nimic, ci doar diletantism.

## Stimaþi colegi,

Departe de mine gândul de a minimaliza rolul opoziþiei. Noi vrem opoziþie ºi avem nevoie de opoziþie, pentru cã doar împreunã putem pune bazele reale ale economiei de piaþã ºi ale bunãstãrii în România. Avem însã nevoie de o poziþie constructivã, cu idei aplicabile ºi cu critici întemeiate. Iar în domeniile vitale care prin importanþa lor se situeazã deasupra orgoliilor politice ºi unde soluþiile sunt evidente putem spera la consens. Sistemul sanitar din România este un astfel de domeniu vital.

Stimaþi colegi,

Vã invit ca prin votul de astãzi, votul care urmeazã, sã restabiliþi consensul pentru promovarea interesului îngrijirii sãnãtãþii în România.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Partidului Democrat, domnul deputat Sassu, care mai are 3 minute.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur, ca de obicei, cum e în Parlamentul României, alþii sunt de vinã. Se vorbeºte aici, ºi aº putea da rãspunsuri aproape la fiecare chestiune care s-a ridicat, ni se spune cã vorbim din auzite. Da, vorbim din auzite, ºi anume ce auzim de la oameni pe stradã, din farmacii ºi în spitale. Sistemul sanitar începe sã respire, numai cã oamenii în acelaºi timp încep sã moarã. N-aº vrea însã sã intru într-o astfel de polemicã ºi aº vrea sã vã spun cã ºi concluzia este cã totul este foarte bine. Este totul foarte bine, numai cã, în acelaºi timp, excedentul la bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, recunoscut de doamna ministru aici, este de 10% ºi nu este folosit în sistemul sanitar ºi nu este pus deoparte, ci este folosit pentru, aºa cum se recunoaºte cinstit ºi de cãtre

doamna ministru ºi de cãtre domnul ministru al finanþelor, este pentru finanþarea deficitului bugetar.

De asemenea, trebuie sã recunoaºtem cã în acelaºi timp existã un blocaj în sistemul sanitar, recunoscut de toatã lumea ºi de toatã presa ºi care genereazã acest blocaj în spitale, în farmacii etc. ªi în acelaºi timp existã, iarãºi spun, ceea ce spunea doamna ministru mai devreme, 3,5 mii de miliarde de lei în trezoreria statului, dacã or fi acolo. În acelaºi timp, oamenii nu au acces la medicamente, iar spitalele nu pot sã îºi îngrijeascã bolnavii.

Se spune aici cã nu putem face minuni în 11 luni. Poate este adevãrat, poate nu. Dar, în acelaºi timp, se spune cã legile nu sunt cele care ar trebui ºi în aceste 11 luni n-au fost schimbate, iar pe de altã parte nu e nevoie de 11 luni ca sã aduci aceºti bani înapoi în sistemul de sãnãtate, aceºti bani pe care oamenii i-au plãtit exact pentru asta. Dacã avem nevoie de bani la buget, hai s-o recunoaºtem cinstit, sã nu luãm banii oamenilor daþi pentru un lucru, ºi anume pentru sãnãtatea lor, ca sã acoperim deficitul bugetar. Dacã e nevoie de sacrificii, hai sã le explicãm oamenilor cã e nevoie de acest lucru, nu sã-i minþim în campanii ºi sã-i pãcãlim dupã aceea în timpul guvernãrii.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Membrii Grupului parlamentar al Partidului Democrat au semnat aceastã moþiune nu pentru a schimba un ministru sau un guvern, ci pentru a pune în discuþia noastrã, a parlamentarilor României, o problemã dureroasã pentru toþi cetãþenii þãrii, indiferent pe cine au votat, o problemã la care cei pe care îi reprezentãm aºteaptã o rezolvare.

Noi, membrii Grupului parlamentar al Partidului Democrat, credem cã este momentul ca noi, oamenii politici, sã lãsãm deoparte discuþiile poliþianiste, ca cele de astãzi, schimbul de replici ºi de acuze ºi sã devenim ceea ce ar trebui sã fim permanent, reprezentanþii intereselor cetãþenilor.

Noi, membrii Grupului parlamentar al Partidului Democrat, considerãm cã a venit momentul ca toate partidele sã recunoascã faptul cã fiecare în parte ºi toate împreunã am contribuit în cei mai bine de 10 ani la crearea acestei situaþii ºi cã este responsabilitatea noastrã s-o îndreptãm.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.N.L. mai are douã minute. Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Din partea Grupul parlamentar al P.R.M., domnul deputat Lucian Bolcaº, pentru 5 minute.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Domnule preºedinte,

Stimatã doamnã ministru,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cred cã explicaþiile date în faþa noastrã de doamna ministru, care a privit cu multã seriozitate aceastã moþiune, sunt în foarte mare parte corecte ºi, pentru cã sunt corecte, justificã din plin votarea acestei moþiuni. De ce? Domnia sa, ca ºi ceilalþi vorbitori din partidul de guvernãmânt, a accentuat asupra marilor ºi gravelor disfuncþiuni, probabil cã este un eufemism, care s-au petrecut în cadrul guvernãrilor anterioare în sistemul de sãnãtate. S-a vorbit despre grave indiscipline financiar-contabile, probabil tot un eufemism pentru un jaf organizat.

Vã reamintesc, doamna ministru, acele achiziþii publice cu unic ofertant în ceea ce priveºte sistemul de informatizare în sãnãtate, acele achiziþii publice cu unic ofertant aprobate prin hotãrâri de guvern la propunerea ministrului sãnãtãþii de atunci, pentru achiziþionarea aparaturii medicale Siemens, ºi celelalte... Au fost ºi rãmân un jaf. În acelaºi timp, s-a vorbit despre o serie întreagã de fonduri care nu au fost folosite conform destinaþiei lor.

Este o gravã responsabilitate, dar Domniile voastre, în loc s-o denunþaþi, vã apãraþi cu ea ºi faceþi acest lucru pentru cã foºtii miniºtri care au procedat astfel, domnul ministru B‡r‡nyi ºi domnul ministru Hajdœ G‡bor, sunt astãzi asociaþii dumneavoastrã la guvernare. Deci continuaþi aceeaºi politicã ºi aceasta este problema. Nu v-aþi delimitat de ea ºi nu puteþi sã vã delimitaþi de ea. Cea mai bunã ilustrare am avut-o aici în Parlament prin prezenþa distinsei doamne deputat Smaranda Dobrescu care în anii 1999Ð2000 a fost ministru al acelei guvernãri ºi, dacã în materie de protecþie socialã vã plângeþi dumneavoastrã cã este un dezastru, acest dezastru se datoreazã doamnei ministru care a încercat sã vã îndemne sã nu votaþi aceastã moþiune.

Nu vã supãraþi, ºi cinismul are o limitã, iar la noi limita asta este, în primul rând, sãnãtatea populaþiei.

Vreau sã închei, noi nu votãm pentru moþiunea unui partid sau altul, noi votãm pentru sãnãtatea þãrii ºi de aceea vom vota aceastã moþiune.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat M‡rton çrp‡d. Da, doamnã, poftiþi.

Desigur, a mã disculpa nu este momentul acum ºi nici subiectul acestei moþiuni, totuºi aº vrea sã spun cã momentul în care am fost vremelnic ministrul muncii ºi protecþiei sociale a fost ultimul an al guvernãrii 1996Ð2000, în care cheltuielile pentru protecþia socialã aprobate dupã numirea mea ca ministru au fost cu un procent din PIB mai mic decât în toþi ceilalþi ani. Vã mulþumesc.

Smaranda Dobrescu ºi-a exercitat dreptul la replicã. Are în continuare cuvântul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul M‡rton çrp‡d.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acei dintre dumneavoastrã care au fost ºi atenþi la ce s-a spus de la acest microfon au putut auzi cã reprezentanta noastrã a afirmat clar cã pentru aceastã situaþie în care se aflã sãnãtatea astãzi sunt rãspunzãtori toþi miniºtrii care au fost pânã acum. Deci inclusiv miniºtrii noºtri, inclusiv domnul Mincu care, dacã îmi dau bine seama, a combãtut astãzi aici ºi a vorbit despre marea durere a sãnãtãþii. Nu l-am auzit sã fi vorbit de ea atunci când era ministru ºi avea aceastã posibilitate. Deci noi ne-am asumat ºi ne asumãm în continuare responsabilitatea, partea de responsabilitate a noastrã.

Este adevãrat, totodatã, cã acea licãrire de reformã pe care a început-o doamna ministru de astãzi a fost continuarea celei fãcute de miniºtrii noºtri, chiar ºi atunci când unii dintre dumneavoastrã n-au fost de acord cu aceastã reformã ºi, dacã avem partea noastrã de vinã, este aceea cã, într-adevãr, câteodatã miniºtrii noºtri au cedat. Au cedat ºi atunci când prima datã a fost instituitã aceastã metodã de a nu da toþi banii sãnãtãþii, pe care i-am plãtit cu toþii pentru acest sector.

Eu cred cã astãzi, când vorbim de la acest microfon, dincolo de afinitãþile politice, dincolo de declaraþiile politice ºi, evident, votul politic care va urma sau votul de conºtiinþã care va urma, noi cu toþii împreunã va trebui sã facem ceva pentru aceastã sãnãtate, sã dezbatem, într-adevãr, dacã este nevoie, ºi mi se pare cã este nevoie ca legile existente sã fie modificate, îmbunãtãþite, ºi banii pe care-i meritã, dupã posibilitãþile noastre, sã-i dãm sãnãtãþii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Drept la replicã pentru domnul deputat Mincu, un minut.

## **Domnul Iulian Mincu:**

Nu ºtiu cum îl cheamã pe domnul deputat ºi nici nu mã intereseazã.

Vreau sã vã spun, însã, cã eu am fost ministru în perioada 1992Ð1996 ºi pe 30 decembrie 1992, datoritã Guvernului Vãcãroiu ºi la intervenþia ministrului sãnãtãþii, s-au bãgat medicamentele compensate, 5 medicamente compensate pentru toatã populaþia þãrii. S-au bãgat medicamentele gratuite pentru copiii pânã la 15 ani. Vreau sã vã mai spun cã în aceeaºi perioadã Ð domnul deputat nu ºtiu când s-a nãscut Ð, în aceeaºi perioadã au fost înfiinþate 5 centre de chirurgie cardiacã în România pentru prima datã, de care profiþi ºi dumneata acum. Unul dintre centre este la Deac, la Târgu-Mureº, un altul a fost la Brãdiºteanu, la Timiºoara, un altul la Iaºi, unul la Bucureºti ºi altul la Cluj. Vreau sã vã spun cã datoritã, faptului cã am avut înþelegerea de atunci ºi cã ºtiam ce trebuie fãcut am avut 35 de milioane de dolari care s-au bãgat în aceste 5 centre de chirurgie cardiacã cu care se laudã România.

În momentul de faþã, dacã asistãm la o mortalitate crescutã, cea mai mare din Europa, la o natalitate scãzutã, la o morbiditate crescutã, cea mai mare din Europa, se datoreazã faptului cã managementul respectiv nu a fost cel care trebuia sã fie.

Am vrut sã vã rãspund, domnule X sau domnule Z, cum vã numiþi, cã în probleme de sãnãtate conteazã enorm de mult linia pe care mergi ºi ce vrei sã faci. Sãnãtatea naþiunii este o problemã prea sfântã, prea scumpã ca sã te joci cu ea.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea Grupului parlamentar social-democrat, ultima intervenþie, domnul deputat Florin Georgescu.

## **Domnul Florin Georgescu:**

Vã mulþumesc pentru atmosfera caldã cu care mã primiþi, dar eu fac parte din alt partid decât cele care mã aplaudã ºi sunt mândru de acest lucru. ( _Vociferãri, aplauze, râsete în salã.)_

Aº vrea sã vã precizez numai douã lucruri pentru a putea sã fim obiectivi atunci când judecãm situaþia ºi în domeniul sãnãtãþii, ºi în alte domenii sociale. Trebuie foarte bine clarificat faptul cã Guvernul Adrian Nãstase a pornit cu un volum imens de datorii lãsat de guvernarea de dreapta, 6.000 de miliarde aproape, din care a plãtit circa 1.700, achitându-ºi la zi consumurile curente; iar pe de altã parte, acele excedente mult comentate aici, ale bugetului asigurãrilor de sãnãtate, sunt la fel, trebuie sã repet aceastã sintagmã, o moºtenire de la dumneavoastrã, ºi anume 0,3% din PIB al anilor 1997Ð2000 a fost blocat, economisit, pus deoparte, spuneþi-i cum vreþi, pentru ca pe total sã se înscrie România în deficitul bugetului consolidat negociat cu finanþatorii noºtri internaþionali, cu Fondul Monetar, Banca Mondialã etc.

Aºa fel încât ceea ce s-a preluat s-a îmbunãtãþit, pentru cã, pe de o parte, s-au plãtit datorii pe care dumneavoastrã nu le achitaseþi la acele momente, iar, pe de altã parte, ceea ce este acum economisit ºi nu dispãrut din trezorerie, cum spuneþi dumneavoastrã, acel excedent, este diminuat în anul 2002 de la 0,3% din PIB, cât era acel excedent în 2000, la 0,2% din PIB. Nu este vorba de o deturnare de fonduri, nu este vorba de o utilizare în alte scopuri, este vorba de o economisire pe care sistemul respectiv este obligat s-o facã în faþa constrângerilor þãrii ºi este vorba, mai ales, cum spunea ºi doamna ministru aici, de îmbunãtãþirea utilizãrii fondurilor. Pentru cã pe timpul domnului ministru Mincu sãnãtatea avea 3,3% din PIB, dar banii plecau direcþionaþi, orientaþi pe fiecare domeniu de activitate, iar acum s-a ajuns la 4,2% din PIB, din care 4% poate fi efectiv utilizat ºi iatã cã nu mai ajung pentru cã sunt repartizaþi în mod global, iar fiecare face ce vrea datoritã legii ºi haosului instaurat în mod deliberat de dumneavoastrã ºi în sãnãtate, ºi în justiþie, ºi în privatizare pentru a putea face acea redistribuire în favoarea grupurilor dumneavoastrã de interese, pe care aþi practicat-o în toatã perioada de guvernare.

Aºa încât considerãm total neîntemeiatã, demagogicã ºi nefondatã aceastã moþiune, fapt pentru care Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist va vota contra ei, iar pe de altã parte vã asigurãm cã pachetul legislativ pe care Guvernul Adrian Nãstase, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate îl are în vedere va redresa în mod substanþial modul de utilizare a fondurilor din sãnãtate ºi mai ales eficienþa utilizãrii acestora cu efecte palpabile, cu efecte concrete în îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei. Nu vom mai lua credite externe din acelea unde dumneavoastrã eraþi beneficiari ºi intermediari la firmele importatoare cu comisioanele de rigoare, luãm credite externe transparente care sunt urmare a unor licitaþii publice, nu a unor încredinþãri directe, iar efectele acelor decizii oneroase pentru þarã se vãd acum în bugetul curent, când suntem obligaþi sã plãtim ºi acele rate, ºi cel puþin dacã pacienþii ar beneficia de funcþionalitatea aparatelor respective.

Din pãcate, aparatele stau în depozite, e adevãrat, comisioanele dumneavoastrã, în bãnci, aici sau în strãinãtate, poate va verifica cineva.

Vã mulþumesc.

Numai puþin, domnule deputat Tokay.

Domnul Haºotti doreºte în cele douã minute care au rãmas ºi pe urmã vã dau dreptul la replicã dumneavoastrã sau vorbiþi dumneavoastrã întâi, ca sã nu vã trimit înapoi în bancã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule preºedinte,

Este o discuþie foarte utilã, eu nu sunt de specialitate, însã am constatat cã starea naþiunii din cauza politicii noastre de sãnãtate, într-adevãr, lasã de dorit. Una dintre maladiile de care suferim este amnezia selectivã. Ne aducem aminte numai de ceea ce ne place. Eu, de exemplu, nu sufãr de aceastã boalã ºi, fiind un ”beneficiar al regimului alimentar ºtiinþificÒ promovat de un antevorbitor Ñ ºi þin sã mã prezint, mã numesc Gheorghe Tokay, domnule Mincu Ñ, de un antevorbitor, am rãmas puþin cam stupefiat. Nu vreau sã repet concluziile domnului M‡rton, cu toþi suntem rãspunzãtori ºi acesta este motivul pentru care eu unul voi vota aceastã moþiune. Vã mulþumesc. _(Aplauze._ )

Domnul deputat Puiu Haºotti, din partea P.N.L. Un minut, cât v-a rãmas.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mult prea adesea se acuzã pe nedrept fosta guvernare. Eu vreau sã vã spun doar atât, ce a spus Istrate Micescu la un proces în 1946. A spus o foarte scurtã povestioarã. Se spune cã între cioarã ºi privighetoare s-a iscat o disputã, care cântã mai frumos. Au convenit ca primul animal pe care îl vor întâlni în pãdure sã le fie judecãtor ºi cea care va pierde pariul sã poatã sã i se scoatã un ochi de cea care cântã mai frumos. La un moment dat s-au dus în pãdure ºi s-au întâlnit cu porcul, care le-a fost judecãtor, cum au convenit. A croncãnit cioara, a cântat privighetoarea, porcul, porc, a spus: dumneata cânþi frumos, cucoanã cioarã. Cioara i-a scos un ochi privighetoarei care, îndureratã, i-a spus aºa ciorii: cucoanã cioarã, nu-mi pare rãu cã mi-ai scos un ochi, îmi pare rãu cã m-a judecat un porc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Nu ºtiu cu ce va putea ajuta fabula dumneavoastrã la rezolvarea problemelor sãnãtãþii.

Domnule deputat Mincu,

Nu s-a pronunþat numele dumneavoastrã, nu am cum sã vã dau dreptul la replicã. V-am dat un drept la replicã de un minut ºi aþi vorbit 5 minute. Nu s-a pronunþat numele dumneavoastrã. Vã rog frumos.

Domnule profesor, îmi cer scuze, nu putem transforma o dezbatere cu privire la o moþiune într-o disputã personalã.

Poftiþi.

Regret însã cã insistaþi, în mod neregulamentar, sã vã dau cuvântul.

Nu aº fi luat cuvântul dacã nu s-ar fi adus în discuþie tot ce a fost murdar în perioada 1992Ð1996 când eu eram membru al P.D.S.R. Pentru acest lucru s-a adus în discuþie. Eu am fost autorul, în 1977, al alimentaþiei raþionale. În momentul de faþã, a apãrut în America ”Nutrition, Lifestyle and State of HealthÒ. Aº vrea sã vã spun cã se terminã cu problemele de nutriþie ale Franþei, în care este citat profesorul Mincu, pentru cã problema de alimentaþie, de nutriþie alimentarã este introdusã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii în 1950, iar în 1977, când am scris eu, era deja în întreaga lume.

Probabil cã vã intereseazã ºi am plãcerea sã spun domnului dinaintea mea cã, în urma Congresului de la Viena din acest an, profesorul Mincu a fost propus pentru prima datã în istoria României sã fie nominalizat la The World Food Prize, cel mai mare premiu al Organizaþiei Mondiale, al O.N.U., respectiv al FAO ºi al O.M.S.-ului.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze)_

Din partea Guvernului, doamna ministru Daniela Bartoº.

## **Doamna Daniela Bartoº:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am asistat aproape douã ore la o dezbatere legatã de problemele sãnãtãþii, fãcutã atât de semnatarii moþiunii, cât ºi de cinstiþi reprezentanþi ºi distinºi reprezentanþi ai celorlalte partide parlamentare.

Este foarte adevãrat cã o parte din ceea ce s-a spus aici este real. Dar toate îºi au originea în Legea nr. 145, Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate, care a diferit fundamental de la modul în care noi am propus-o ºi la modul în care a trecut în Senat ºi modul în care a fost adoptatã în 1997. Dar, mai mult decât atât, aplicarea ei a gãsit sistemul nepregãtit. Descentralizarea bruscã a tuturor serviciilor medicale ºi în special a medicinei primare a fãcut ca astãzi sã asistãm la ceea ce s-a ridicat aici ca problemã: la faptul cã medicul nu mai este dispus sã controleze ºi sã facã mãsuri de medicinã preventivã, medicul nu mai este dispus sã se ducã sã controleze gravida, sã controleze copilul mic ºi toate acestea au avut repercusiuni negative asupra indicatorilor demografici pe care dumneavoastrã i-aþi menþionat astãzi aici.

Au fost cele 11 luni de la preluarea guvernãrii pânã acum, a fost timpul în care noi am fãcut reglementãrile legale care sã punã ordine în acest sistem. S-a reglementat medicina de familie, s-a reglementat medicina de ambulator, iar acum se aflã în fazã finalã de reglementare medicina spitaliceascã. Toate acestea însã necesitã ceva timp, necesitã discuþii ample cu partenerii noºtri sociali, deci cu partenerii atât legat de sindicate, cât ºi cu ceilalþi parteneri sociali.

Cealaltã problemã ridicatã aici, legatã de programele de sãnãtate. N-am avut 33. Am finanþat 35 de programe de sãnãtate. Cã sunt multe, cã sunt puþine vom vedea. Sigur, anul 2002 va avea mai puþine programe de sãnãtate ºi mult mai bine definite ºi mult mai bine finanþate pentru a putea avea ºi eficienþa utilizãrii acestor bani.

La alte probleme ridicate legate de aparaturã, este absolut adevãrat cã achiziþia de aparaturã s-a fãcut fãrã discernãmânt. Nu cã nu avem nevoie, este evident cã

avem nevoie de aceste echipamente, dar modul în care ele s-au achiziþionat, sute de echipamente venite într-un timp foarte scurt nu au permis sã avem nici banii necesari instalãrii echipamentelor ºi, mai rãu decât atât, nu avem specialiºtii pregãtiþi pentru a utiliza aceste echipamente de înaltã performanþã.

Toate acestea trebuie sã ne permitã sã avem un anumit timp pentru a forma specialiºti, pentru a putea sã le instalãm ºi a putea ca oamenii sã le foloseascã pentru scopul pentru care au fost acordate fondurile ºi eforturile care s-au fãcut de cãtre stat pentru a plãti aceste credite.

În acest sens, s-a acuzat modul de iresponsabilitate ºi de o gândire neeconomicã ºi nefuncþionalã legatã de aceste credite. Toate aceste disfuncþionalitãþi care au fost menþionate însã au constituit pentru noi un semnal pe care l-am preluat ºi pe care dorim sã-l ducem mai departe, în sensul venirii în faþa dumneavoastrã cu legile necesare reglementãrii sistemului de sãnãtate. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastrã pentru a face restructurarea unitãþilor sanitare, ca sã uitãm ce s-a întâmplat numai acum câteva sãptãmâni când am încercat sã desfiinþãm câteva spitale rurale, care a fost reacþia ºi a dumneavoastrã, care cât de vehementã a fost opoziþia din partea dumneavoastrã ca sã desfiinþãm aceste unitãþi pe care cu toþii recunoaºtem cã nu meritã sã le finanþãm, cã nu sunt eficiente.

Eu vã solicit dumneavoastrã sã nu votaþi aceastã moþiune, pentru a permite Guvernului P.S.D., pentru a ne permite nouã sã venim cu reglementãrile necesare pentru a creºte calitatea actului medical în România.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã constataþi cã dezbaterea asupra moþiunii iniþiate de Grupurile parlamentare al Partidului Democrat ºi al Partidului Naþional Liberal a luat sfârºit.

Urmeazã sã supunem moþiunea votului.

Potrivit art. 114 din regulament, pentru deplina transparenþã ºi operativitate, eu vã propun sã votãm prin vot deschis.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã modalitate de exprimare?

Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?

Unanimitate.

Cu un vot împotrivã, s-a adoptat ca modalitate de vot votul deschis prin ridicare de mâini.

- Cine este pentru moþiune? 102 voturi pentru. Împotrivã?

Stimaþi colegi,

Vã rog sã faceþi liniºte pentru a se putea numãra voturile. 128 voturi împotrivã.

Dacã sunt abþineri? Nu sunt.

Cu 128 voturi împotrivã, moþiunea a fost respinsã.

Urmeazã partea a doua a ºedinþei de astãzi, ºedinþa de interpelãri ºi întrebãri.

- Stimaþi colegi,

Reluãm ºedinþa de interpelãri ºi întrebãri peste cinci minute, ca sã se aºeze lucrurile ºi deputaþii. PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Rog întâi domnii secretari sã pofteascã la tribunã pentru a mã asista.

În cadrul ºedinþei consacrate rãspunsurilor orale, sunt înscriºi domnii deputaþi Emil Boc. Este? Nu este.

Vã rog sã-i transmiteþi rãspunsul scris.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

Rãspunde domnul Costache Ivanov, din partea Ministerului Justiþiei.

Da. Douã rãspunsuri are pentru domnul deputat Damian Brudaºca.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã la 22 octombrie 2001, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la înscrierea asociaþiilor ºi fundaþiilor, potrivit dispoziþiilor Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000, vã comunicãm urmãtoarele.

Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 prevede la art. 8 alin. 2 cã în termen de trei zile de la depunerea cererii de înscriere ºi a documentelor prevãzute în art. 7 alin. 2 judecãtorul verificã legalitatea acestora ºi dispune, prin încheiere, înscrierea asociaþiei în registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor.

Ca atare, termenul nu este prevãzut de lege pentru efectuarea înscrierii în mod automat, ci pentru soluþionarea cererii depuse prin încheiere. În acest sens, art. 9 alin. 1 prevede, de altfel, cã în situaþia în care cerinþele legale pentru constituirea asociaþiei nu sunt îndeplinite judecãtorul, la expirarea termenului prevãzut de art. 8 alin. 2, citeazã reprezentantul asociaþiei, punându-i în vedere sã remedieze neregularitãþile într-un termen de pânã la o sãptãmânã.

Art. 9 alin. 3 stabileºte un termen de 24 de ore de la închiderea dezbaterilor pentru pronunþarea încheierilor, iar art. 11 prevede cã încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt supuse recursului în termen de 5 zile de la pronunþare, judecarea acestuia fãcându-se cu citarea pãrþilor de urgenþã ºi cu precãdere. Pronunþarea în recurs este supusã aceluiaºi termen de 24 de ore.

Potrivit art. 12 alin. 1, înscrierea în registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor se efectueazã în ziua rãmânerii irevocabile a încheierii de admitere, ceea ce semnificã expirarea termenului de recurs, 6Ð15 zile de la data depunerii cererii, conform art. 8, sau pronunþarea încheierii în recurs de urgenþã fãrã a fi stabilit în act normativ un termen pentru soluþionarea acestuia.

Referitor la cea de-a doua întrebare, precizãm cã nu existã posturi de ajutor de judecãtor în Legea de organizare judecãtoreascã, iar suplinirea posturilor de judecãtor nu se poate face în condiþiile actuale, întrucât nu existã posibilitãþi de finanþare a acestora datoritã lipsei resurselor bugetare pentru plata salariilor.

Vã rugãm sã primiþi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraþii.

Semneazã ministrul justiþiei, doamna Rodica Mihaela Stãnoiu.

La cea de-a doua interpelare formulatã tot de domnul deputat Brudaºca, rãspunsul semnat de doamna ministru spune urmãtoarele.

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la cultivarea spiritului revizionist ºi revanºard în rândul minoritãþii maghiare din România de cãtre emisari ai Budapestei, vã comunicãm urmãtoarele.

Înfiinþarea Organizaþiei transilvane a ungurilor, ca parte componentã a Uniunii Mondiale a Ungurilor, ºi afirmaþiile fãcute de reprezentanþii acestor organizaþii nu pot fi apreciate ca având un caracter subversiv ºi antiromânesc decât în mãsura în care, prin statut, acestea încalcã dispoziþiile legale, aspect care a fost verificat de cãtre instanþele de judecatã.

România a recunoscut, prin semnarea convenþiilor internaþionale, statutul dublei cetãþenii, ca ºi alte state europene, astfel cã obþinerea dublei cetãþenii, românã ºi maghiarã, de cãtre cetãþeni români de naþionalitate maghiarã, nu contravine legii române. Cetãþenia maghiarã poate fi obþinutã în conformitate cu prevederile legii maghiare, iar eliberarea legitimaþiei de maghiar este condiþionatã de pãstrarea cetãþeniei române.

Referitor la declaraþiile reprezentanþilor organizaþiilor maghiare, acestea nu pot fi confundate cu organizaþia sau asociaþia în sine, fiind vorba de aprecieri personale. În situaþia în care persoanele ce reprezintã aceste asociaþii sau organizaþii au rang diplomatic, pot fi declarate _persona non grata_ , acesta fiind un termen diplomatic, cu titlu de sancþiune pentru personalul diplomatic, iar abilitarea pentru aceasta revine Ministerului Afacerilor Externe.

Vã rog sã primiþi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraþii.

Semneazã doamna Rodica Mihaela Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Poftiþi, domnule deputat.

În legãturã cu rãspunsurile primite, în primul rând, þin sã-i mulþumesc domnului secretar de stat. La prima întrebare pe care am pus-o am avut în vedere faptul cã în momentul de faþã, datoritã multitudinii de facultãþi private, ºi nu numai private, de drept, existã o cantitate uriaºã de absolvenþi ai acestor facultãþi fãrã locuri de muncã. Or, în momentul de faþã, în ciuda promisiunilor fãcute în legãturã cu posibilitatea restrângerii duratei pentru înscrierea unor asemenea asociaþii, ligi, fundaþii ºi aºa mai departe, timpul este foarte mare, foarte mulþi dintre cei care ar trebui sã soluþioneze problemele respective invocând lipsa personalului.

În legãturã cu rãspunsul la cea de-a doua întrebare, eu aº dori ca ºi doamna ministru, ºi domnul secretar de stat sã gândeascã aceste probleme cu toatã seriozitatea. Ne vom trezi mâine, poimâine cã aceºti emisari care sunt toatã ziua-bunã ziua, bântuie prin Transilvania, fie cã sunt în cadrul subzisei fundaþii ”TransilvaniaÒ, fie al altor organisme antiromâneºti fãþiºe, ne vom trezi cã aruncã în aer ordinea de drept ºi aduc prejudicii foarte mari integritãþii naþional-statale.

Nu trataþi, domnilor miniºtri, cu indiferenþã problema Transilvaniei! Nu trataþi cu indiferenþã ºi cu miopie atitudinea antiromâneascã a acestor emisari ai rãului! Atenþionaþi serviciile secrete ºi tot ce mai are românesc în aceastã þarã statul român sã trateze cu responsabili- tate problema subminãrii în mod oficial ºi sistematic a instituþiilor statului român. S-ar putea ca odatã generaþiile viitoare sã vã tragã la rãspundere pentru largheþea ºi gentileþea nejustificatã de care daþi dovadã în prezent. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Brudaºca.

Urmeazã prezentarea interpelãrilor.

Vã amintesc cã procedura prezentãrii prevede arãtarea doar pe scurt a obiectului interpelãrii, nu dezvoltarea acesteia.

Vã relev faptul cã doi dintre colegii noºtri, domnul Anghel Stanciu ºi Vasile Bran, au depus interpelãrile în scris ºi nu au mai prezentat obiectul acestora.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Mona Muscã.

## Domnule preºedinte,

Regulamentul îl ºtiu ºi eu. Din nefericire însã, cu patru interpelãri mi s-a întâmplat urmãtorul lucru: le-am anunþat numai, fãrã sã le dezvolt ºi acolo am rãmas. Nu le-am mai dezvoltat niciodatã în nici o împrejurare ºi aºtept de o lunã de zile sã le dezvolt pe celelalte. Acum am venit cu altã interpelare. Poate rezolvaþi aceastã problemã într-un fel, cum credeþi dumneavoastrã cã e mai bine.

Poate îmi spuneþi ºi obiectul acestora.

Cum sã nu. Pot sã vã dau ºi numãrul.

V-aº ruga, la sfârºitul ºedinþei, sã depuneþi obiectul acestor interpelãri.

Chiar v-aº ruga, pentru cã nu am mai reuºit sã le dezvolt niciodatã. ªi acum, speriatã sã nu pãþesc la fel, îmi vine s-o dezvolt pe asta acum.

Eu cred cã e mai important sã primiþi rãspunsul, doamna deputat, decât sã dezvoltaþi.

Ceea ce voi ºi face.

Domnule preºedinte, liniºtiþi-o pe doamna Muscã!

Nu mã liniºtesc aºa uºor!

Cãtre ministrul apãrãrii naþionale, Ioan Mircea Paºcu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul muncii ºi protecþiei sociale, Marian Sârbu.

Obiectul interpelãrii: suspendarea recalculãrii pensiilor militare prin Ordonanþa de urgenþã nr. 85/2001.

În luna aprilie a acestui an a intrat în vigoare Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Aceastã lege, dupã o bunã perioadã de timp, dãdea, în sfârºit, posibilitatea, conform art. 79, recalculãrii pensiilor militare stabilite în baza legislaþiei...

Doamna deputat, îmi cer scuze, dar faptul cã n-aþi primit rãspunsul la o interpelare nu ne dã dreptul sã încãlcãm în continuare regulamentul, pentru cã urmeazã 16 colegi de-ai dumneavoastrã ºi dacã toþi o sã dezvolte interpelarea n-o sã ne mai ajungã timpul!

Mai erau trei alineate...

Vã rog frumos!

Sunt de acord cu dumneavoastrã.

Obiectul interpelãrii: suspendarea recalculãrii pensiilor militare prin Ordonanþa nr. 85/2001 ºi, deci, prin anularea art. 79 din Legea 164/2001.

Depun interpelarea ºi aºtept s-o dezvolt. Sper sã nu aºtept ca ºi pentru celelalte patru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã promit cã n-o sã fie aºa. Domnul deputat Viorel Coifan. Nu este. Domnul deputat Marian Ianculescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru de interne, Ioan Rus, ºi are ca obiect mãsurile pe care le-a luat Ministerul de Interne referitor la sesizãrile legate de apariþia pe piaþã a unor produse fitosanitare falsificate care afecteazã grav securitatea alimentarã a României.

Îmi rezerv, domnule preºedinte, sã dezvolt aceastã interpelare în ºedinþa consacratã rãspunsurilor date la interpelãri.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Valentin Vasilescu. Aveþi trei interpelãri.

## Domnule preºedinte,

Douã dintre interpelãri au fost adresate domnului primministru. De fapt, una dintre ele este o revenire la o interpelare pe care am fãcut-o ministrului transporturilor ºi în urma cãreia nu am primit nici mãcar un rãspuns scris, iar acea interpelare se referea la nivelul de securitate a Aeroportului Otopeni ºi iatã cã ceea ce eu am spus atunci ºi arãtam s-a petrecut acum ºi asta datoritã neluãrii mãsurilor pe care eu le-am cerut în acel moment.

A doua interpelare consider cã e deja ca ºi rezolvatã. Se referã la lucrãrile de schimbare a canalizãrii pentru apã caldã ºi cãldurã în zona în care chiar eu locuiesc, zona Piaþa Reºiþa, întârziate din motive necunoscute. Ea este rezolvatã întrucât, imediat ce am depus aceastã interpelare, domnul ministru al administraþiei publice a luat mãsurile de rigoare ºi în douã zile am avut ºi apã caldã, ºi cãldurã. Iatã cã se poate! Nu se poate însã sã am birou parlamentar întrucât, potrivit legii, primãria care trebuia sã asigure, Primãria Bucureºtiului, nu mi-a asigurat. Am gãsit eu, însã tot un subordonat al Primãriei, un director de la D.A.F.I. încearcã sã-mi sigileze ºi sã mã dea afarã ºi din acest sediu. Poate gãsesc o soluþie ºi pe calea asta.

Iar cea de-a treia interpelare este puþin mai complicatã ºi þine de restrângerea unor drepturi ºi libertãþi cetãþeneºti. Aceastã restrângere eu o consider luatã pe fondul situaþiei internaþionale de recrudescenþã care înseamnã de fapt recrudescenþa terorismului ºi eu am considerat cã acest lucru a determinat ridicarea sau solicitarea ridicãrii imunitãþii parlamentare a domnului preºedinte Corneliu Vadim Tudor pe acest fond, întrucât consider cã un articol din Constituþie, art. 49, implicã în cazuri deosebite în care, pentru protejarea siguranþei naþionale, ordinii publice, se pot restrânge, potrivit legii, anumite libertãþi ºi drepturi cetãþeneºti.

Eu vreau sã ºtiu dacã aceste drepturi cetãþeneºti în cazul celor doi parlamentari ai Partidului România Mare au fost luate ca urmare a acestui context, existând precedentul prin declaraþiile miniºtrilor de interne ºi apãrãrii, precum cã ministrul apãrãrii poartã deja un rãzboi cu terorismul. Or, starea de rãzboi se declarã ºi este aprobatã de cãtre Parlament, de cãtre noi ºi eu n-am auzit sã aprobãm un asemenea lucru, iar ministrul de interne...

## Stimate coleg,

Tot mã strãdui sã nu vã întrerup, deºi am citit de trei ori acea obligaþie parlamentarã de a prezenta obiectul interpelãrii ºi a nu face comentarii colaterale.

Vã rog frumos, nu mã obligaþi sã vã întrerup!

## Vã mulþumesc.

Eu m-am întrerupt aici ºi aºtept ca reprezentantul Executivului sã fie prezent ca sã nu vorbesc numai eu cu dumneavoastrã ºi cu sala Parlamentului. Vã mulþumesc.

E-n regulã! Domnul deputat Victor Dobre. Nu este. Domnul deputat Gheorghe Dinu.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea era adresatã domnului ministru al lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei ºi viza faptul cã, în ultima perioadã de timp, în ziarul ”AdevãrulÒ, dar ºi în ”Evenimentul zileiÒ, pe suprafeþe mari de paginã de ziar apar reclame ale societãþilor care fac parte din transportul feroviar. Dat fiind faptul cã respectivele societãþi folosesc în cea mai mare parte bani publici, iar Compania Naþionalã ”S.N.C.F.R.Ò Ð SA este doar un administrator al avuþiei statului, nu vãd raþiunea pentru care banul public este risipit în felul acesta, decât dacã în ea se ascunde o sponsorizare mascatã a unor anumite publicaþii.

Mulþumesc.

Da.

Domnul deputat Cãlin Popescu-Tãriceanu.

Eu?

Dumneavoastrã. Dacã doriþi, dacã nu... Am fãcut o alternanþã, domnule deputat, ca sã nu ziceþi cã vã las sã aºteptaþi.

## Domnule preºedinte,

Pe scurt, interpelarea este adresatã primului-ministru, domnul Adrian Nãstase, ºi ministrului Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, domnul Muºetescu.

Obiectul interpelãrii este privatizarea ”AlroÒ. În conþinutul interpelãrii am fãcut o serie de referiri la interpelarea precedentã pe care am adresat-o ºi la care, subliniez, nu am primit nici un rãspuns. Am crezut un moment cã Guvernul vrea sã facã dovadã de mai multã înþelepciune, analizând mai profund toate implicaþiile acestei privatizãri, în jurul cãreia s-a fãcut foarte multã vâlvã datoritã faptului cã planeazã serioase suspiciuni cu privire la partenerul pe care Guvernul pare sã-l fi ales deja ºi la modul în care este fãcutã aceastã privatizare, cu toate cã ”AlroÒ figureazã pe lista întreprinderilor cuprinse în Programul PSAL 2, agreat cu Banca Mondialã, lucru care ar fi presupus proceduri corecte ºi transparente de privatizare. Ceea ce s-a întâmplat pânã acum dovedeºte contrariul, iar recenta hotãrâre de Guvern, adoptatã în data de 21 noiembrie, mã refer la Hotãrârea nr. 745, prin care se aprobã strategia de privatizare pentru ”AlroÒ, fãcând referire expresã la conþinutul strategiei care este trecut în anexã, avem surpriza sã constatãm cã anexa nu existã ºi nu este publicatã.

Prin urmare, consider cã este necesar ca sã avem o explicaþie clarã ºi cuprinzãtoare a modului în care Guvernul doreºte sã facã aceastã privatizare, având în vedere importanþa strategicã pentru economia naþionalã a sectorului aluminiului.

Doresc sã solicit sã transmiteþi membrilor Guvernului sã dea rãspuns acestei interpelãri ºi în scris, dar doresc, de asemenea, sã solicit ºi prezenþa membrilor Guvernului cu ocazia rãspunsurilor la interpelãri pentru a putea dezvolta acest subiect.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Lucian Bolcaº.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase are ca obiect politica Cabinetului condus de Domnia sa în ceea ce priveºte U.D.M.R.-ul, ca organizaþie politicã sau asociaþie, în contextul agresiunii legitimaþiilor de maghiar.

Vã depun aceastã interpelare în scris ºi aºtept rãspunsul oral.

Domnul deputat Mircea Bucur. Nu este. Doamna Mihaela Ionescu.

Domnule preºedinte, Dragi colegi, puþini câþi aþi rãmas,

Scopul interpelãrii mele sau interpelarea mea este adresatã domnului ministru de interne Ioan Rus ºi este legatã de mãsurile luate de Ministerul de Interne pentru rezolvarea cazurilor repetate de spargeri din maºinile deputaþilor în scopul de a se fura radiocasetofoanele.

Scopul interpelãrii este siguranþa cetãþenilor, liniºtea strãzii, siguranþa domiciliului, securitatea familiei ºi faptul cã ºi deptuaþii sunt ºi ei cetãþeni ai marelui oraº în care se simt tot mai puþin în siguranþã în ultimele luni. Numãrul cazurilor, ale parlamentarilor, care au fost sparte cu scopul de a se fura radiocasetofoanele ºi alte lucruri de valoare, a ajuns la 2Ð3 pe zi.

Menþionez cã maºinile sunt dotate cu alarme, dar rãmân inoperabile în mâinile ”specialiºtilorÒ. Personal am fost alãturi de alþi colegi victima unui astfel de furt ºi, dupã aceea, mi-am pierdut ºi o zi întreagã mergând de la secþia de poliþie a domiciliului spre secþia de poliþie în raza cãreia s-a întâmplat incidentul, dar pânã în ziua de astãzi, mai bine de o lunã, nu am aflat rezultatul anchetei.

Sesisez, de asemenea, domnului ministru de interne faptul cã în anumite intersecþii, ºi le menþionez în interpelarea mea, maºinile conduse de femei sunt atacate de bande organizate care fac semne sub pretextul ca maºina ar avea panã, pentru a fi jefuitã.

Deºi am sesizat la secþia de poliþie a domiciliului acest fapt, nu am primit nici un rãspuns.

Am, de asemenea, douã întrebãri adresate tot domnului ministru de interne.

Prima este: care este rezultatul anchetei Secþiei de Poliþie din bd Ana Ipãtescu asupra spargerii maºinii cu numãrul B 26 PDC din data de 19 octombrie, precum ºi a celorlalte cazuri de spargere a maºinilor parlamentarilor?

A doua întrebare: ce mãsuri s-au luat pentru prinderea bandelor care acþioneazã în intersecþii, cu scopul de a jefui maºinile, cu preponderenþã conduse de femei? Mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca.

Vãzându-vã cât de nemulþumit aþi fost la dezvoltarea interpelãrilor fãcute de colegii dumneavoastrã, sunt convins cã dumneavoastrã veþi prezenta obiectul, mai ales cã aveþi trei.

Da.

Prima, adresatã domnului Vasile Dâncu, ºi solicit prezentarea modului în care se realizeazã imaginea României sau a Guvernului.

A doua se adreseazã domnului Mircea Geoanã ºi solicit sã prezinte activitatea desfãºuratã de cãtre centrele culturale române din strãinãtate pe anii 2000 ºi 2001, având în vedere cã la capitolul imagine culturalã stãm deplorabil.

ªi a treia, adresatã domnului Octav Cozmâncã, semnalându-i memoriul a 29 de ziariºti de la Cluj-Napoca, traºi la rãspundere de cãtre prefectul Clujului pe motivul cã au îndrãznit sã cearã demiterea purtãtoarei de cuvânt a prefecturii, la fel cum fãceau pe vremuri primii secretari ai comitetelor judeþene de partid.

Acestea sunt, pe scurt, obiectele celor trei interpelãri.

Da, domnule coleg. Aþi prezentat conform regulamentului. Domnul Nicoarã Creþ. Domnul Adrian Moisoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

De la bun început îmi cer scuze cã nu cred cã am sã fiu atât de sintetic ca domnul deputat Brudaºca.

Interpelarea mea se adreseazã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice. Ea are ca obiect starea socialã precarã a populaþiei, care este în imposibilitate sã-ºi plãteascã consumurile ºi întreþinerea la blocurile în care locuiesc.

Se compune din douã pãrþi.

1) Ce se întâmplã la blocurile unde asociaþiile de locatari sunt mixte, adicã proprietari ºi chiriaºi ai statului, în condiþiile în care chiriaºii sunt cei care au restanþe ºi, ca atare, din cauza cumulãrii datoriilor la ”DistrigazÒ ºi la regiile de apã, aceºtia închid livrarea gazului, respectiv a apei.

Nu se poate pretinde proprietarilor sã-ºi mãreascã fondul de rulment de la asociaþie la valori atât de mari încât sã acopere restanþele.

2) Referitor la plata compensaþiei pentru energia termicã, aceasta nu se acordã acelora care au restanþe, dar aceºtia nu au posibilitate sã-ºi plãteascã restanþele ºi, ca atare, nu îºi încaseazã compensaþia. Aceasta nu s-ar putea vira direct în contul asociaþiilor pentru a se reduce cât de cât din suma datoratã regiilor de resort?

Formularea sinteticã a interpelãrii este: în condiþiile în care se ºterg datorii de sute de miliarde de lei ale unor bãnci sau posturi de televiziune etc., care sunt mãsurile pe care le vizeazã Guvernul Nãstase, în calitatea sa de Guvern social democrat?

Mulþumesc.

Mulþumesc. Doamna Constanþa Popa. Poftiþi.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Interpelarea mea se adreseazã ministrului sãnãtãþii ºi familiei ºi are ca obiect desfiinþarea Spitalului comunal Domneºti, judeþul Ilfov. În întrebare solicit: care au fost criteriile dupã care se solicitã desfiinþarea Spitalului comunal Domneºti, judeþul Ilfov, ºtiut fiind cã nu are datorii, deserveºte o populaþie de circa 30.000 de locuitori ºi s-a dovedit eficient în anul 2001, având un indice de utilizare a patului de 213,9, pentru a fi transformat în locuinþe pentru tineri fãrã adãpost, deºi existã în judeþul Ilfov ºi alte clãdiri pe care le enumãr Ð ºi nu este cazul acum sã insist Ð care pot fi transformate în astfel de locuinþe? Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Emil Rus. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iau de aici cuvântul, ca sã termin mai repede.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu ºi are ca obiect situaþia garanþiilor firmei ”ComelfÒ Ñ S.A., în urma schimburilor avute cu Krivoi Rog, Ucraina ºi Pucheng, China. Firma ”ComelfÒ are de încasat de la bugetul de stat peste 9 miliarde de lei.

Întrebarea sau problema pe care o solicit este ca domnul ministru sã analizeze cele prezentate, sã specifice modalitatea prin care se pot rezolva carenþele res-

pective, precum ºi data pânã la care cei în drept îºi vor primi sumele restante.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Cu aceasta, ºedinþa de astãzi destinatã interpelãrilor a luat sfârºit.

- Declar ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor

- închisã.

Vã doresc noapte bunã!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,32._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 177/6.XII.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei