Titus Corlățean

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vreau să spun următoarele chestiuni: ca senator al României, ca jurist de profesie și ca iubitor al limbii române, trebuie să mărturisesc faptul că rar mi-a fost dat să am de-a face cu o astfel de catastrofă legislativă, atât din punct de vedere al formei, cât și din punct de vedere al fondului. Nu doar pentru faptul că, la o simplă lectură preliminară, am descoperit nu mai puțin de 20 sau cel puțin 20 de greșeli de natură diferită: ortografie, punctuație, litere lipsă, barbarisme, dar sunt chestiuni foarte grave în textul respectiv.

Trec peste lucrurile pe care le-am citat la capitolul ortografie și punctuație, dar, poate, ceea ce șochează cel mai mult este calificarea românilor care muncesc în străinătate de către inițiatorul pe care l-am menționat, distinsul deputat al Grupului parlamentar al PDL William Gabriel Brînză. Aceștia sunt considerați în textul expunerii de motive drept „căpșunari”, „stranieri” sau „produs la export”, am încheiat citatul, lucru semnalat în premieră națională chiar și de către Consiliul Legislativ în prima pagină a avizului său.

Dincolo de formulele care manifestă o clară desconsiderare la adresa românilor, a concetățenilor noștri care lucrează în străinătate, domnul deputat al Grupului parlamentar al PDL nu are niște cunoștințe de bază. Nu știe, de exemplu, că românii care sunt, muncesc și trăiesc în Marea Britanie, în Germania, în Franța nu sunt imigranți, sunt cetățeni comunitari care beneficiază de libertatea de circulație. Nu știe faptul că domnul Kofi Annan nu mai este de mulți ani secretarul general al Organizației Națiunilor Unite și, mai presus de toate, trecând de formulele pitorești despre cum „pun românii banii la ciorap pentru familiile lor”, invocă, pentru a fundamenta în expunerea de motive adoptarea acestei propuneri legislative, un enigmatic personaj, pe numele său Ciorcășel. Vă spun sincer, aici perplexitatea mea a fost maximă, la citatul dintr-o lucrare pe care nu o cunoaștem. Acest personaj a provenit, probabil, sub formă de meteorit, din „gaura neagră” descoperită recent de NASA, un Ciorcășel pe care, realmente, nu-l cunoaștem, dar care, înțeleg că, din perspectiva inițiatorului, fundamentează consistent această propunere legislativă.

Mai serios însă, și aici trec la aspectele de fond, sunt aspecte grave de încălcare a acquis-ului comunitar și, aș adăuga, dincolo de ce spune Consiliul Legislativ, a Convenției Europene a Drepturilor Omului, garantarea dreptului de proprietate nu doar în Constituția României, dar și în convenția menționată în art. 1 al Protocolului 1 la CEDO, și pot adăuga și art. 14 privind nediscriminarea pe motivul apartenenței la conceptul de „căpșunar”.

Este vorba de încălcarea, printre altele, dacă îmi este permis – și mă voi apropia ușor, ușor de finalul intervenției mele –, de aceste dispoziții din acquis-ul comunitar, care fundamentează atât garantarea dreptului de proprietate, cât și libera circulație a capitalurilor. Nu vorbim de un comision de transfer bancar, vorbim, pur și simplu, de reținerea abuzivă de către stat a unor bani munciți și trimiși de români către familiile lor sau din România în străinătate.