Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator.

Îi rog pe colegii care nu au confirmat prezența să o facă. În acest moment suntem în cvorum de ședință. 77 de senatori și-au confirmat prezența.

În ședința plenului nostru de astăzi, 17 noiembrie 2010, voi fi asistat de către colegii noștri, domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Avem în fața noastră ordinea de zi.

Începem cu primul punct din ordinea de zi suplimentară, pe care nu l-am putut epuiza ieri. În rest, avem ordinea de zi care curge în mod natural.

Dacă nu sunt obiecțiuni pentru ordinea de zi prezentată în mapele dumneavoastră, am să rog toți colegii să fie atenți ca să putem vota ordinea de zi pentru plenul nostru de astăzi, 17 noiembrie 2010.

Punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

2. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii.

3. Propunerea legislativă pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor.

4. Propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protejarea solului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt observații? Nu sunt.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați următorul proiect de lege, Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cel de-al doilea proiect de lege pentru care Guvernul vă solicită aprobarea procedurii de urgență este un Proiect de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii. Procedura de urgență este determinată de existența unor motive extrem de importante. O să enumer două, trei dintre ele care necesită ca această lege să parcurgă în cel mai scurt timp procesul legislativ prin Parlament.

În primul rând, existența unui număr semnificativ de acțiuni în instanțe de contencios administrativ, promovate de proprietarii de păduri în scopul obținerii formelor de sprijin neconcordante cu informarea Comisiei – Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007–2013.

În al doilea rând, faptul că, în acest moment, nu pot fi asigurate paza și protecția pentru o suprafață de aproximativ

500.000 de hectare de pădure pentru care proprietarii nu au încheiat contracte de servicii silvice pentru administrare.

În al treilea rând, necesitatea asigurării compatibilității prevederilor legale din legislația națională din domeniul silviculturii, care reglementează diverse forme de sprijin pentru proprietarii de păduri, cu liniile directoare comunitare sus-menționate.

Acestea și alte motive extrem de importante menționate în acest proiect de lege mă determină și vă rog, domnilor senatori, să fiți de acord cu aprobarea procedurii de urgență.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dacă nu sunt comentarii,

Dacă celelalte propuneri legislative nu sunt susținute, își vor urma cursul obișnuit de dezbatere, în regim normal. Doamna senator Olguța Vasilescu. Vă rog. Microfonul 4.

Nu mă refer la chestiunile discutate, domnule președinte, dar am o intervenție pentru domnul secretar de stat Iliescu, dacă este amabil să rămână în sală.

Vă amintiți că, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, am formulat o cerere în Biroul permanent al Senatului, și anume să ni se răspundă și nouă la interpelări și la întrebări de către membrii Guvernului în numărul de zile care este prevăzut în Constituție și în regulamentele celor două Camere.

Vreau să le reamintesc doamnelor și domnilor miniștri că au restanțe la întrebările și interpelările adresate de senatori și deputați, și din luna octombrie anul trecut. Nu au răspuns la interpelările noastre, iar noi foarte multe dintre ele le facem la solicitarea unor persoane care vin la cabinetele noastre parlamentare.

Domnul secretar de stat s-a angajat atunci că în maximum două săptămâni toți membrii Guvernului care au restanțe la întrebările și interpelările adresate de senatori și deputați vor răspunde. Au trecut trei săptămâni, chiar patru săptămâni aproape, și nu s-a întâmplat absolut nimic din acest punct de vedere. Nici nu știu ce ar trebui să facem noi, senatorii. Consider că sunt sfidată. Nu mi se răspunde de anul trecut, din luna octombrie, deși termenul este de 15 zile.

Îl întreb pe domnul secretar de stat cât mai continuă nesimțirea aceasta față de senatori. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să interveniți de la microfonul central al Senatului.

O să profit de problema ridicată de doamna senator. Nu știu, în momentul de față... Ieri, la Biroul permanent al Senatului, venisem pregătit să dau un răspuns cât se poate de clar asupra problemei ridicate. Din acest punct de vedere, vreau să vă asigur că mă voi întoarce după Biroul permanent al Camerei Deputaților, în măsura în care domnul președinte și dumneavoastră veți fi de acord, și vă voi prezenta o informare completă despre modul în care Guvernul a tratat această problemă extrem de importantă a controlului parlamentar.

Într-adevăr, doamna senator are dreptate, există, dar o să vedeți, într-un procent extrem de mic, întrebări și interpelări care au fost adresate membrilor Guvernului și care nu au primit răspuns.

Aș vrea însă să țineți cont că există – și acesta a fost principalul motiv pentru care am vrut să răspund acum, dar repet, voi veni și cu elemente în susținerea afirmațiilor mele – un număr de întrebări și interpelări extrem de mare, dublu, aș spune, față de anul trecut. Sigur, acesta nu reprezintă un motiv să nu răspundem, însă vă promit că – și asta o fac de la tribuna Parlamentului – până la sfârșitul lunii noiembrie absolut toate întrebările și interpelările restante, ieșite din termenul stabilit de Regulamentul Senatului, vor fi trimise cu răspunsuri către dumneavoastră, în scris sau oral de la tribuna Senatului, pentru că este un drept firesc stipulat de Constituție al controlului parlamentar prin întrebări și interpelări.

Vă asigur că nu există o voință de a bloca, de a stopa niște răspunsuri pe care dumneavoastră doriți să le prezentați mai departe către cetățeni, către alegătorii din colegiile dumneavoastră și că Guvernul manifestă toată disponibilitatea pentru a se încadra în termenele stabilite de Regulamentul Senatului.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Cred că atunci când vom avea, poate, mai mult răgaz și liniște, va trebui să ne aplecăm asupra modului în care funcționează instituția întrebărilor și interpelărilor. Este, de foarte multe ori, cred eu, jenant, să avem colegi de-ai noștri care vin cu probleme serioase din colegiile pe care le reprezintă, din comunitățile pe care le reprezintă în Parlament, să vorbească în fața unei săli goale și în fața unei bănci a Guvernului, care, de foarte multe ori, este populată cu „juniori”.

Poate – și aici liderii grupurilor parlamentare au un cuvânt important de spus – reușim să venim o dată pe lună, să fim realiști, și să avem o sesiune serioasă de întrebări și răspunsuri, cu prezența prim-ministrului, a miniștrilor de resort. Poate fi avut în vedere acest lucru de către liderii grupurilor parlamentare și de către membrii Biroului permanent, eventual, ca să facă o astfel de sugestie. Dar doresc, în primul rând, ca liderii grupurilor parlamentare să-și întrebe colegii din toate grupurile. Cred că este păcat de efortul și, până la urmă, de pasiunea pe care unii colegi o pun în astfel de demersuri pentru oamenii pe care-i reprezintă, ca să nu acordăm respectul cuvenit cetățenilor, prin reprezentanții aleși în Senatul României.

Mulțumesc.

Intrăm deja în partea de legiferare propriu-zisă, stimate colege și stimați colegi.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 7 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Inițiatorul, domnul deputat Brînză, nu este prezent în plenul nostru.

Din partea Guvernului participă domnul președinte Ghizdeanu.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul 9.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Doream doar să evidențiez că această propunere legislativă are ca obiect completarea art. 7 din Legea nr. 299/2007. Are elemente care determină Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, să nu susțină adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Mulțumesc.

Domnule senator Corlățean, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată în fond cu dezbaterea și întocmirea raportului asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 7 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Obiectul de reglementare îl constituie – și propunerea formulată de inițiator, domnul deputat al Grupului parlamentar al PDL William Brînză – solicitarea de reținere a 1% din sumele de bani transferate de persoanele fizice în și din străinătate, în scopul finanțării proiectelor și programelor destinate culturii naționale în rândul comunităților române din străinătate.

Pentru a scurta argumentația – și-mi veți permite să iau cuvântul separat de la microfonul central – membrii comisiei, în unanimitate, au decis să adopte un raport de respingere, printre altele, pentru faptul că propunerea legislativă contravine acquis-ului comunitar.

De asemenea, menționez faptul că de la Consiliul Legislativ s-a transmis un aviz negativ.

Guvernul – s-a menționat mai devreme – nu susține această propunere legislativă și, de asemenea, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative.

Față de cele menționate mai sus, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mai fac mențiunea că această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Îmi permiteți să continui intervenția, domnule președinte?

Domnule senator Corlățean, vă rog să vă prezentați punctul de vedere în calitate de senator, nu de președinte al comisiei, de la microfonul central.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vreau să spun următoarele chestiuni: ca senator al României, ca jurist de profesie și ca iubitor al limbii române, trebuie să mărturisesc faptul că rar mi-a fost dat să am de-a face cu o astfel de catastrofă legislativă, atât din punct de vedere al formei, cât și din punct de vedere al fondului. Nu doar pentru faptul că, la o simplă lectură preliminară, am descoperit nu mai puțin de 20 sau cel puțin 20 de greșeli de natură diferită: ortografie, punctuație, litere lipsă, barbarisme, dar sunt chestiuni foarte grave în textul respectiv.

Trec peste lucrurile pe care le-am citat la capitolul ortografie și punctuație, dar, poate, ceea ce șochează cel mai mult este calificarea românilor care muncesc în străinătate de către inițiatorul pe care l-am menționat, distinsul deputat al Grupului parlamentar al PDL William Gabriel Brînză. Aceștia sunt considerați în textul expunerii de motive drept „căpșunari”, „stranieri” sau „produs la export”, am încheiat citatul, lucru semnalat în premieră națională chiar și de către Consiliul Legislativ în prima pagină a avizului său.

Dincolo de formulele care manifestă o clară desconsiderare la adresa românilor, a concetățenilor noștri care lucrează în străinătate, domnul deputat al Grupului parlamentar al PDL nu are niște cunoștințe de bază. Nu știe, de exemplu, că românii care sunt, muncesc și trăiesc în Marea Britanie, în Germania, în Franța nu sunt imigranți, sunt cetățeni comunitari care beneficiază de libertatea de circulație. Nu știe faptul că domnul Kofi Annan nu mai este de mulți ani secretarul general al Organizației Națiunilor Unite și, mai presus de toate, trecând de formulele pitorești despre cum „pun românii banii la ciorap pentru familiile lor”, invocă, pentru a fundamenta în expunerea de motive adoptarea acestei propuneri legislative, un enigmatic personaj, pe numele său Ciorcășel. Vă spun sincer, aici perplexitatea mea a fost maximă, la citatul dintr-o lucrare pe care nu o cunoaștem. Acest personaj a provenit, probabil, sub formă de meteorit, din „gaura neagră” descoperită recent de NASA, un Ciorcășel pe care, realmente, nu-l cunoaștem, dar care, înțeleg că, din perspectiva inițiatorului, fundamentează consistent această propunere legislativă.

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Raymond Luca. Urmează doamna senator Olguța Vasilescu și domnul senator Vosganian. Domnul senator Raymond Luca, microfonul 1.

## **Domnul Raymond Luca:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ieri, înainte de încheierea ședinței plenului Senatului, domnul președinte își exprima regretul că nu am atins acest punct din ordinea de zi. Poate că este bine că nu l-am discutat ieri, pentru că l-am fi discutat mai grăbit.

Așa cum a arăt și colegul, domnul senator Corlățean, propunerea legislativă este o mostră de cum nu trebuie elaborată o propunere legislativă. În realitate, este o rușine. Trecând peste încălcările acquis-ului comunitar, trecând peste faptul că domnul deputat Brînză este absolut incoerent în expunerea de motive și agramat, poate că această propunere ar putea să-și găsească un loc în Muzeul Parlamentului la „așa nu”.

Domnul deputat Brînză este parlamentar al diasporei. Noi, parlamentarii diasporei am fost atacați, înecați de sesizări de la românii din străinătate după ce taxele consulare au fost mărite. Chiar dacă mărirea taxelor consulare a avut ca argument o aliniere la tarifele Uniunii Europene, ne-a fost foarte greu să explicăm cum și de ce românii trebuie, dintr-o dată, să plătească noi biruri.

În realitate, propunerea legislativă este un asemenea bir, și nu numai un bir, este și o șmecherie. Domnul deputat Brînză nu prezintă nicăieri, în expunerea de motive, nici măcar un proiect, un program destinat promovării culturii naționale în rândul comunităților române din străinătate, în schimb încearcă să aplice acest bir la toate transmiterile poștale din străinătate sau din România în străinătate, pentru români.

În consecință, pot spune că domnul deputat Brînză a făcut-o de oaie!

Grupul parlamentar al PNL nu va susține o asemenea aberație.

Doamna senator Vasilescu. Microfonul 4.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege este foarte interesant, în primul rând, pentru că, din câte știu, domnul deputat William Brînză este nu numai deputat al diasporei, dar este și șeful filialei PDL a diasporei și, atunci, îmi închipui că au discutat la grupul parlamentar și că vor susține asemenea inițiativă. Întrebarea mea este: ce s-ar face cu acești bani, dacă legea ar trece de Parlamentul României? 1% din cât muncește fiecare să se ducă unde?

Ne amintim că, în urmă cu vreo două săptămâni, am avut un alt proiect de lege la Senat al domnului deputat William Brînză, care spunea că ar trebui înființate mai multe filiale ale Institutului Cultural Român și probabil că Domnia Sa gândește ca și acești bani să meargă tot la Institutul Cultural Român, despre care eu nu-mi amintesc să fi avut cine știe ce merite deosebite în străinătate. Îmi amintesc doar de scandalul cu simbolurile fasciste de la New York și, desigur, nu pot uita faptul că Institutul Cultural Român tipărește cărți ale consilierilor prezidențiali, până la urmă, pe banii noștri, ai tuturor, pe banii statului.

Domnul Cătălin Avramescu, care este și consilier prezidențial, și-a tipărit de curând, pe 7.000 de euro, o carte la Editura „Princeton” pe banii Institutului Cultural Român, deci pe banii statului român. Înțeleg că nu este singura situație.

În aceste condiții, vreau să-l rog pe domnul Sergiu Nicolaescu, în calitatea pe care o are, de președinte al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, să facă o anchetă pentru a se cunoaște ce se întâmplă cu acești bani care sunt ai Institutului Cultural Român, și, până la urmă, banii statului, să vedem și noi pe ce se duc banii, pentru că nu mi se pare firesc să se tipărească o carte a unui consilier prezidențial... Nu mai amintesc faptul că domnul Avramescu spunea în presă că îi place să se trezească foarte târziu și că nu a plătit în viața lui o factură, probabil că nu plătește nicio factură pentru că, iată, plătește statul român facturile domnului Avramescu.

Deci rugămintea ar fi la domnul senator Sergiu Nicolaescu să vadă și cum se cheltuiesc banii Institutului Cultural Român, pe care domnul deputat Brînză vrea să-l îmbogățească acum spoliindu-i pe românii care muncesc în străinătate.

Mulțumesc.

Domnul senator Varujan Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă rog să-mi permiteți să fac o abordare ceva mai profundă a acestui proiect, pe care nu l-aș expedia, pur și simplu, din cauza analizei gramaticale, lexicale sau logice a expunerii sale de motive, care, într-adevăr, merită toate calificativele care au fost evocate aici.

În primul rând, care este obiectul proiectului propus de domnul deputat Brînză?

Între anii 2001 și 2004, remiterile românilor aflați în străinătate s-au situat în jurul cifrei de 5,5 miliarde de euro – fac estimarea pentru că pe vremea aceea moneda în care se calcula era alta. Remiterile au urcat de 4 ori în perioada 2005–2008, fiind în jur de 20 de miliarde de euro. Din anul 2008 au început să scadă din cauza crizei economice din Europa și extinderii șomajului. În anul 2010, pe primele opt luni, remiterile au fost de 2,4 miliarde de euro, cu 15% mai mici decât în anul 2009 și cu aproape 50% mai mici decât în anul 2008. Aceste remiteri, potrivit metodologiilor de calcul ale poziției externe a fiecărei țări membre a Uniunii Europene, sunt menite să reducă deficitul de cont curent. Ele reduc deficitul comercial al unei țări și cu cât aceste remiteri

sunt mai mari, cu atât poziția externă a unei țări este mai puternică, nemaivorbind de faptul că ele compensează scăderea consumului intern datorat scăderii veniturilor reale și creșterii unor taxe și impozite.

Din acest motiv, suma acestor remiteri este un obiectiv strategic pentru România. Orice act normativ românesc trebuie să fie menit să încurajeze economiile românilor din străinătate care se îndreaptă către țara de origine.

În același timp însă vă rog să aveți în vedere că această propunere legislativă are ca obiectiv colectarea unei sume de bani, care, după cum vedeți, va fi de ordinul a câtorva zeci de milioane de euro, care să se îndrepte către, probabil, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și către Institutul Cultural Român și, prin intermediul unor organizații neguvernamentale sau programe culturale, să meargă înapoi către românii care lucrează în străinătate.

Ei bine, luarea mea de cuvânt se adresează mai ales celei de-a doua părți a acestei propuneri legislative. Stimați colegi,

Mulțumesc, domnule senator, pentru această frumoasă pledoarie.

Domnul senator Oprea. Urmează domnul senator Daea. Aș dori să-mi semnalați intenția de a lua cuvântul pentru a putea...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu, nu iau cuvântul, vreau să intervin pe procedură. De la ora 9.00 la ora 10.30 nu am reușit să depășim primul punct din ordinea de zi. Dumneavoastră cereți ca săptămâna viitoare să mai stăm o zi în plus. Eu cer să mai stăm două zile. Dintre aceste două zile, una să fie cu declarații politice de dimineață până seara, iar celelalte să fie pe tehnică legislativă, să reușim să ducem mai departe procesul legislativ, fiindcă, altfel, gestiunea timpului în Parlamentul României este zero.

Ați avut o convenție ce prevedea ca din partea fiecărui grup parlamentar să fie doar o intervenție și asistăm la un regal de declarații politice, când nu este cazul.

asemenea demersuri care nu au loc într-o logică simplă și într-un demers juridic corect.

Vreau să felicit Comisia pentru politică externă că și-a dat votul, în unanimitate, pe un raport de respingere a unei inițiative legislative. Însă domnul senator Oprea m-a îndemnat să caut – în finețea intervenției Domniei Sale – și alte legături, unele dintre ele pătimașe, cum ar fi: trimitem în afară cetățenii români, după ce le luăm dreptul de muncă din țară, le mai luăm și banii? După ce le-am luat votul din străinătate, le mai luăm și banii?

Și atunci, cei ce au intervenit astăzi în plenul Senatului au socotit că asemenea practici să nu se mai repete în România.

În ceea ce mă privește, este greu să înțeleg simțămintele celor care sunt în afara granițelor, de aceea mă alătur celor care au inițiat sau care au degajat ideea că statul român trebuie să fie alături de cei pe care îi are în afara granițelor și pe care îi descoperă numai atunci când votul lor devine util în balanța deciziei politice. Demersul acesta nu are cale de succes, dar dorința Senatului României de a rezolva problemele mari ale țării rămâne permanentă, iar intervențiile se justifică de fiecare dată. De aceea socot că intervenția colegilor noștri în Senatul României s-a justificat.

Vă mulțumesc pentru înțelegere, stimate coleg, domnule rector

și valoros senator al României..., că ați perceput cum trebuie _(Discuții, râsete, rumoare._ ) mesajul unui coleg care vă stimulează să ieșiți la microfonul Senatului României.

Cred că oportunitatea intervenției aparține fiecărui grup și fiecărui senator. Nu este obligația noastră să cenzurăm acest lucru.

Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule președinte, Distinși colegi,

În primul rând, vreau să-l felicit pe colegul meu, pe domnul senator Varujan Vosganian pentru discursul pe care l-a ținut. În al doilea rând, aș vrea să-l întreb pe distinsul nostru coleg, domnul senator Oprea, dacă știe etimologia cuvântului „parlament”.

Am putea să avem o zi de plen pentru drept la replică. Și aceasta ar putea fi o soluție.

Domnul senator Daea.

Nu mai sunt alte intervenții. Ultima intervenție pe această temă. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Mă hotărâsem să nu mai iau cuvântul. M-a determinat colegul Oprea _(Discuții, rumoare, râsete, aplauze.),_ colegul Oprea, pe care îl respect extraordinar de mult, și mă gândeam că Domnia Sa se disculpă în momentul în care intră în dialog cu vocea Senatului, se disculpă neobservând sau observând că un coleg din Grupul parlamentar al PDL face o gafă monumentală și dă ocazia Senatului României, Senatului și senatorilor – și bine face –, să pună opreliști unor

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu aș fi luat cuvântul dacă nu ar fi luat cuvântul domnul Daea, și ciclul ar putea continua.

1. Prin ceea ce fac acum, practic, încalc solicitarea mea de a gestiona timpul mai rapid, dar aș vrea să-l asigur pe domnul Daea că am prea mare încredere în comisie și nimeni n-a comentat raportul de respingere, împreună cu propunerea. Niciun coleg!

2. De ce asociați un om care, pe vot uninominal, are o inițiativă legislativă cu tot felul de structuri care, astăzi, trebuie să fie cântate, că așa pică bine, la prima oră? Cel mai sensibil punct, domnule Daea. Să știți că ai mei copii – de fapt numai unul, care, prin căsătorie, înseamnă doi și un nepot, din păcate, sunt dintre cei care ar cotiza. Nicidecum nu a fost un astfel de punct de vedere, ci mi se pare că prea mult zăbovim pe o propunere legislativă care este din start așa cum este. De ce să stăm două ore pe ea? Este respinsă.

Domnul lider Hașotti.

Salut studenții de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște prezenți în plen!

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Voi fi foarte concis.

Acum, că un deputat a făcut o propunere legislativă aberantă, nu este nici prima, nici ultima dată. Îmi aduc aminte ce făcea domnul Funar în legislatura trecută..., care era și senator.

Îi mulțumesc domnului senator Oprea care ne-a demonstrat, fie și indirect, că știe etimologia cuvintelor „parlament” și „a parlamenta”.

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat...

Domnule senator Rușanu, mai doriți o scurtă intervenție? Domnule secretar de stat, aș fi vrut, în încheiere, să confirmați dacă cifrele prezentate de domnul senator Vosganian sunt reale, din punct de vedere al remiterilor? Deci este un lucru important, până la urmă.

Domnul senator Rușanu, microfonul central.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

O scurtă precizare, pentru a ști ce votăm în legătură cu acest proiect de lege. Vreau să vă spun că, în proiectul bugetului de stat pe 2010, toate cheltuielile privind fondul de salarii, deplasările, cheltuielile de protocol și toate celelalte cheltuieli ale administrației locale și centrale au fost reduse cu aproximativ între 15–20%.

În contrast cu acest lucru, cheltuielile cu salariile, fondul de salarii al institutului domnului Patapievici a crescut în 2010, față de 2009, cu 80%. Cheltuielile cu deplasările au crescut cu 40%, iar fondul de protocol cu 60%. Deși Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în plenul ei, a redus aceste cheltuieli și nu le-a aprobat, plenul Camerelor reunite, când a aprobat bugetul de stat pe 2010, a aprobat nivelul de cheltuieli ale Institutului Cultural Român la nivelul de creștere între 60 și 80%, pe creșteri salariale, deplasări externe și fond de protocol. Subliniez: în contrast cu cheltuielile celorlalte ministere, care au fost reduse cu câte 15% și 20%.

Această informație cred că este bună pentru dumneavoastră, ca să știți cum votați. Vă mulțumesc.

V-aș propune mai întâi să marcăm această zi la nivelul Senatului României, posibil, printr-o rezoluție.

În al doilea rând, domnule președinte, propun ca în Biroul permanent al Senatului să mandatați comisiile competente – sunt mai multe – care să organizeze o audiere, o dezbatere la care să fie invitați ministrul de externe, șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, șeful Institutului Cultural Român, pentru a vedea mai exact care este strategia, cum sunt folosiți banii publici și ce putem face pozitiv, împreună, pentru a promova identitatea română, prezervarea și afirmarea identității române în străinătate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am reținut ideea. Vă mulțumesc.

Vă propun să ne aplecăm asupra inițiativei legislative. Avem în fața noastră un raport de respingere. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Suntem primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Înțeleg că domnul ministru Botiș este în drum spre Parlament.

Rog reprezentanții Guvernului să-mi confirme acest fapt.

Dacă ministrul de resort este pe drum și ajunge în câteva minute, eu v-aș propune ca punctele 4 și 5, legate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, să fie dezbătute când domnul ministru va fi în plenul nostru.

Ar fi bine să-l avem pe ministrul de resort în plen.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi...

Eu așa am fost informat, că domnul ministru vine...

A! Revenim la cifra pe care am cerut să o precizați la discuțiile de la punctul 3 din ordinea de zi. Microfonul 9.

Domnul secretar de stat Ghizdeanu.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Corlățean, doriți să interveniți? Un scurt comentariu. Microfonul 7.

Foarte scurt, ca o concluzie finală, nu atât pe proiectul de lege, pentru că ceea ce s-a spus s-a spus corect. M-aș opri asupra intervențiilor unor colegi care fac referire la obligațiile statului român, în baza art. 7 din Constituție, față de românii care trăiesc în străinătate.

Aici aș avea două propuneri, pentru că subiectul este important.

În primul rând, să nu uităm că această Lege nr. 299/2007 al cărei inițiator am avut onoarea să fiu, votată de Parlament, stabilește un lucru care încă nu a fost pus în practică: este vorba despre organizarea unui congres al românilor de pretutindeni, care să funcționeze pe lângă Parlamentul României. Mai stabilește un lucru adoptat de Parlament: o zi a românilor de pretutindeni, 30 noiembrie, Ziua Sfântului Andrei, apostolul românilor de pretutindeni, înainte de 1 Decembrie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am la mine statisticile din 2001. Se pare că acelea sunt cifrele exacte:

- în 2008 au fost 6,6 miliarde de euro;

- în 2009, 4,3 miliarde de euro;

- în 2010, 3 miliarde de euro, până acum.

Deci tendința din cauza crizei se confirmă. Valoarea după aderare este în jur de 6 miliarde de euro anual, care se confirmă potrivit datelor de la BNR.

Vă mulțumesc.

Cu acceptul dumneavoastră, vă propun să trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2010 privind controlul operațiunilor care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul European de Garantare Agricolă.

Domnul secretar de stat Barna Tánczos. Microfonul 10. ## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 24/2010 modifică legislația privind sistemul de finanțare FEGA și controlul ex-post al plăților din acest sistem de finanțare în vederea îmbunătățirii cadrului legal, în vederea aplicării Regulamentului Consiliului CE nr. 485/2008.

Se impune implementarea măsurilor pentru elaborarea cadrului legislativ adecvat și eficient pentru desemnarea serviciului competent, pentru supravegherea aplicării regulamentului sus-menționat, responsabil cu executarea, coordonarea și monitorizarea controalelor efectuate conform acestui regulament.

Ca urmare a aprobării acestei ordonanțe, au fost operate, practic, următoarele modificări în sistemul legislativ:

– reorganizarea și consolidarea compartimentului Controlul fondurilor europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, responsabil cu supravegherea aplicării Regulamentului Consiliului CE nr. 485/2008;

– stabilirea unui cadru legal care să permită colaborarea eficientă dintre structura specială și autoritățile publice implicate în aplicarea prevederilor acestui regulament. În acest sens, prin ordonanță de urgență, s-a prevăzut încheierea unor protocoale de colaborare între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și autoritățile publice implicate;

– s-au stabilit organismele de control pentru măsurile de intervenție și pentru cota de lapte din cadrul organizării comune a pieței agricole, funcționari publici din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru restituțiile la export, funcționari publici din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Daea, raportul comisiei.

Raport de admitere, cu unanimitate de voturi.

Primă Cameră sesizată, proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond?

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporară privind asigurarea accesului la finanțare în agricultură.

Domnule secretar de stat Barna Tánczos, vă rog, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2010 s-a instituit o schemă de ajutor de stat temporară, prin care se facilitează accesul la finanțare în agricultură, având în vedere că fermierii nu au la dispoziție produse bancare specifice agriculturii, iar efectele crizei economice afectează accesul acestora la credite.

Schema se aplică în perioada 2010–2012, sub forma subvenționării ratei dobânzii la creditele bancare contractate de producătorii agricoli cu instituțiile de credit sau cu instituții financiare nebancare.

Schema se aplică tuturor contractelor de credit încheiate de la data intrării în vigoare a prezentului proiect de act normativ până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv, pentru creditele acordate pe orice perioadă, iar subvenția se calculează pentru dobânzile plătite instituțiilor finanțatoare până la data de 31 decembrie 2012 inclusiv.

Subvenția la dobândă reprezintă diferența dintre dobânda pieței stabilită prin contractele de credit încheiate cu instituțiile de credit și dobânda de referință comunicată de Comisia Europeană.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Daea.

Comisia a întocmit un raport favorabil, cu unanimitate de voturi, cu un amendament admis, prezentat în anexă.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Domnule senator Daea, doriți să interveniți înainte de votul pe proiectul de lege sau după votul final?

După votul final.

Domnule senator Daea, înțeleg că doriți să prezentați o explicație a votului. Microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

## Da, domnule președinte.

După cum puteți observa, stimați colegi, Partidul Social Democrat are o atitudine constructivă atunci când sunt în joc interesele poporului, sunt în joc interesele agricultorilor, sunt în joc cei pe care Partidul Social Democrat i-a sprijinit de-a lungul timpului. A făcut-o și când a fost la putere, o face și când este în opoziție. De aceea, astăzi, Partidul Social Democrat și-a dat votul unanim. Cum și l-a dat în comisie, și l-a dat și în plen.

## Și a doua remarcă.

Ați văzut, domnule președinte, că am renunțat la dreptul meu personal pentru dreptul la replică în favoarea dreptului comun de a legifera!

Da, am constatat acest lucru și vă mulțumim pentru acest gest.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune.

Domnul secretar general Gabriel Tănăsescu, microfonul 9.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar.

Deja o chestiune mai complexă.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _– secretar general_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea Legii nr. 123/2006 se impune, în primul rând, datorită necesității armonizării acestui act normativ cu prevederile Directivei Comisiei Europene privind recunoașterea calificărilor profesionale.

În al doilea rând, ca urmare a aplicării acestui act normativ au fost sesizate anumite aspecte disfuncționale, necorelări în conținutul anumitor articole și lacune care îngreunează aplicarea legii.

În speță, este vorba de reglementări care să arate clar ce înseamnă vechime în specialitate și vechime în probațiune. Există prevederi care nu reglementează clar mandatul pentru funcția de șef serviciu, există o procedură greoaie pentru concursul de admitere în sistemul de probațiune, precum și prevederi care nu reglementează clar formarea profesională și lipsa unor prevederi referitoare la procesul de supervizare a personalului de probațiune.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Toni Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, așa cum a făcut și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală la proiectul anterior, a adoptat un raport de admitere fără amendamente a proiectului de lege, înțelegând că el va contribui nu numai la ceea ce spunea domnul secretar general, dar și la mărirea coerenței și disciplinei în sistemul organelor de justiție, astfel încât, pentru toate argumentele expuse, în unanimitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de admitere fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 prevede, la art. 18 alin. (1) și (2), prezentarea în Parlament a Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2011–2013. Odată cu Strategia fiscal-bugetară, Guvernul depune la Parlament și proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar.

Prin promovarea proiectului de act normativ se urmăresc:

– stabilirea de ținte obligatorii pentru o serie de indicatori bugetari prevăzuți la art. 20 din Legea responsabilității fiscal-bugetare;

– alocarea cu eficiență a fondurilor publice și o mai mare responsabilitate a ordonatorilor principali de credite;

– o mai bună disciplină financiară.

Soldul bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2011 de 4,4%, iar în anul 2012, de 3%, iar această prevedere face obiectul art. 2 din proiectul de lege.

Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 7,5% în anul 2011 și 7,1% în 2012.

Prin promovarea acestui act normativ se asigură întărirea disciplinei bugetare pentru instituțiile publice, contribuind astfel la reformarea politicii fiscal-bugetare pe criteriul unui management solid.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar, urmărindu-se alocarea cu eficiență a fondurilor publice, întărirea disciplinei financiare și o mai mare responsabilizare a ordonatorilor principali de credite în cheltuirea banilor publici.

Comisia a decis întocmirea unui raport de admitere fără amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond?

Domnule senator Adrian Țuțuianu, vă invit la microfonul central al Senatului.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mai întâi de toate, aș vrea să vă readuc aminte că în acest an am adoptat cu toții Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Ceea ce ni se prezintă astăzi în Parlament pleacă de la dispozițiile art. 18 din acest act normativ și, practic – de aceea cred că discuția trebuie să fie foarte serioasă pe subiect –, deci, practic, acești indicatori pe care îi aprobăm astăzi ne vor stabili limitele bugetului pentru anii 2011, 2012 și chiar 2013, dacă facem referire la dispozițiile art. 18 alin. (2) și la dispozițiile art. 18 alin. (3) și (4), coroborate cu art. 20 din actul normativ respectiv.

Și, ca să fiu și mai clar, limitele pentru soldul total și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru următorii doi ani bugetari, deci 2011 și 2012, iar limitele prevăzute pentru alte categorii de cheltuieli, care sunt prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. c) și g), sunt obligatorii pentru anul bugetar 2011.

Mi-am făcut datoria să mă pregătesc, fără pretenția de a fi un specialist în finanțe, și am să arăt ce spune Banca Mondială într-un raport publicat de presă în aceste zile și apoi am să arăt ce spune Consiliul Fiscal cu referire la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2011–2013, pentru a susține punctul de vedere al Partidului Social Democrat, și anume că nu vom vota acest proiect de lege.

Mai întâi de toate, Banca Mondială spune așa – „buget de stat nerealist și supraestimat”.

Câteva lucruri punctuale:

„Bugetul României duce lipsă de credibilitate, fapt care afectează disciplina fiscală.” Potrivit Băncii Mondiale, bugetul aprobat nu este un document credibil.

„Bugetul este bazat pe venituri nerealiste, supraestimate, pentru a justifica niște cheltuieli mari”, spun experții Băncii Mondiale.

„Suplimentările bugetare sunt create din cauza adoptării unor legi aprobate în afara bugetului, cărora li se dă o atenție insuficientă în ceea ce privește impactul bugetar.”

„Supraestimarea veniturilor a fost un motiv pentru a permite, la presiuni politice, creșteri artificiale în anvelopa de resurse disponibilă. Actualul buget al țării, cum este el realizat, deviază semnificativ de la bugetul inițial.”

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Vă rog, domnule președinte Toni Greblă. Microfonul 4.

Îl rog și pe domnul președinte Ghizdeanu să pregătească răspunsurile cuvenite.

Stimați colegi,

Eu am atras atenția – Legea responsabilității fiscale a fost adoptată și în Senatul României cu o grabă nejustificată, având o presiune permanentă din partea Guvernului, care, la rândul lui, se făcea că este presat de către Fondul Monetar Internațional – asupra faptului că am adoptat o lege care acum își arată unele din inconveniente.

Eu nu discut faptul că această Strategie fiscal-bugetară pe perioada 2011–2013 a ajuns în Parlament la începutul lunii noiembrie, în loc să fie în Parlament, împreună cu proiectul de lege, până la data de 30 mai, cum zice legea pe care am adoptat-o. Dar ce mai contează în România dacă Guvernul nu respectă legile?!

Dacă Guvernul avea obligația să trimită acest proiect, pe care îl dezbatem astăzi, până la 30 mai anul curent și nu a făcut acest lucru, evident că nu o va face nici cu proiectul de buget pe anul 2011.

Revenind la aceste inconveniente, practic, Strategia fiscal-bugetară pe trei ani, 2011–2013, este elaborată de Guvern și nesupusă niciunei dezbateri, cenzuri, aprobări, verificări și așa mai departe. Parlamentul ia numai act de această Strategie fiscal-bugetară, fără să o poată dezbate, să o modifice, să o îmbunătățească și așa mai departe.

Din această cauză și indicatorii pe care îi avem în proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi sunt, parte din ei, inspirați de strategie, pentru că strategia, la unele capitole, pare foarte generoasă, este mai mult o declarație de intenții, de bune intenții, dar nu se sprijină pe nicio cifră din buget. Din această cauză pare a fi mai degrabă un program politic de guvernare decât o adevărată strategie fiscal-bugetară.

Sigur că asta îi va permite Guvernului să respecte Strategia fiscal-bugetară, să respecte legea pe care o adoptăm noi, să respecte Legea bugetului de stat în limita în care nu cumva piața externă se va înrăutăți și, asta este, criza internă se va adânci și ea, și atunci va găsi alte explicații.

Vreau să vă dau numai un singur exemplu, ca să vedeți cum înțelege Guvernul să contracte, să facă în așa fel încât cheltuielile publice să fie cât mai mici, veniturile cât mai mari, pentru a echilibra bugetul țării, care a suferit în ultimii doi ani distorsiuni serioase.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

Domnule președinte Ghizdeanu, aveți un comentariu? Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Un comentariu foarte scurt.

Răspund la întrebare. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Aș cere și permisiunea, și rugămintea să discutăm despre cadrul macroeconomic, mai ales că sunt și președinte al Comisiei Naționale de Prognoză, când vom veni cu bugetul, ca să discutăm în detaliu pe fiecare indicator.

Doar două comentarii și un răspuns scurt pentru domnul senator.

La pagina 2, în documentul privind opinia Consiliului Fiscal, conform scenariului macroeconomic aflat la baza strategiei, Consiliul Fiscal apreciază, în general, drept realiste proiecțiile macroeconomice avute în vedere la construcția Strategiei fiscal-bugetare pentru 2011–2013.

Evident că și riscuri, și temeri există, ele există și în societate și mai ales în economie, acolo unde și pe plan intern, și pe plan internațional știți și dumneavoastră că sunt fenomene și procese care nu întotdeauna merg așa cum încercăm să le estimăm. Răspund la întrebare: la 30 septembrie anul curent, arieratele peste 90 de zile erau în valoare de 1,5 miliarde de lei.

Vă mulțumesc.

Doriți să interveniți, domnule senator, înainte de începerea dezbaterii acestui proiect de lege?

Nu. După aceea. Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu. Microfonul 10.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Vă propun să dăm votul pe raport și pe proiectul de lege. Legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

##

Nu, nu, nu sunt viruși de la Camera Deputaților, fiți siguri că nu este niciun atac cibernetic la adresa bazei noastre de date.

## Reluăm procedura de vot.

Cu 43 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 10 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect, în principal, abrogarea impozitului minim și stabilirea unor reguli tranzitorii pentru anul 2010.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ în forma transmisă de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Ovidiu Marian.

Proiectul de lege reglementează modificarea Codului fiscal, în sensul abrogării dispozițiilor referitoare la impozitul minim.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat cu unanimitate de voturi un raport de admitere fără amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală include măsuri menite să vină în sprijinul agenților economici, atenuând efectele actualei crize economico-financiare prin diminuarea poverii fiscale.

Dintre principalele prevederi, aș vrea să menționez diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanțele fiscale neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, comparativ cu nivelul actual de 0,05%.

Față de toate măsurile cuprinse în acest proiect de lege, Ministerul Finanțelor Publice susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma adoptată de Guvern. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege reglementează modificarea Codului de procedură fiscală, în sensul stingerii prin compensare a creanțelor statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat, cu creanțele debitorului constând în sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, cu condiția ca aceste creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică.

Proiectul de lege mai prevede modificarea nivelului dobânzii datorate pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, precum și posibilitatea neînceperii sau suspendării executării silite în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de restituire/rambursare.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere fără amendamente.

Mulțumesc. Domnule senator Șova, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Dan Coman Șova:**

## Stimați colegi,

Vreau să vă informez că la noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am avut o dezbatere interesantă pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2010. Nu am ridicat nimic în legătură cu propunerile Ministerului Finanțelor Publice prin această ordonanță, dar am avut sugestia unor adăugiri.

Din nefericire, s-a produs un scurtcircuit între comisii, și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat raportul de fond înainte de avizul cu eventuale amendamente de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, de aceea, amendamentele au fost formulate ulterior. Am dorit să vin la microfonul central pentru a vă sesiza, în primul rând, că amendamentele pe care le-am formulat nu au nicio legătură cu vreun aspect de natură politică, ele țin exclusiv de buna funcționare a relației dintre contribuabil și Ministerul Finanțelor Publice și, de aceea, am să încep prin a vă spune din start că aș dori, cu votul senatorilor, bineînțeles, să acceptați o întoarcere la comisie a acestui proiect, pentru a putea formula amendamentele într-un cadru firesc și a le dezbate ulterior.

Și am să vă informez foarte pe scurt. Este vorba despre patru propuneri, care au următorul conținut.

Prima propunere se referă la posibilitatea de compensare a datoriilor de impozite și taxe cu creanțele comerciale sau civile ale agenților economici asupra statului. Este o discuție pe care o avem deja de ani de zile și care blochează economia.

Noi am formulat deja amendamentele, dar, din cauza faptului că colegii de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital apucaseră deja să facă raportul, n-a mai existat un cadru de discuție.

Domnule senator, vă rog să comunicați cu sala, nu, individual, cu colegi.

A doua chestiune se referă la majorările de întârziere, și aici am propus două lucruri: revenirea la una dintre chestiunile legislative care au fost în anii ’90, și anume ca majorările să nu depășească debitul datorat, deci să poată merge în cuantum până la maximumul debitului datorat, și este și o propunere care este un fel de amnistie fiscală în acest moment. Adică am spus noi că majorările care, la momentul eventualei intrări în vigoare a unui asemenea amendament, depășesc debitul să se reducă la nivelul dublului debitului principal datorat.

O a treia chestiune care blochează nu numai agentul economic, dar și finanțele, pentru că niciodată nu pot închide contabilitatea pe plătitor, se referă la imputația plății. Este o modificare care a venit la un anumit moment, la începutul anilor 2000, care n-a fost deloc inspirată și s-a perpetuat, anume că, indiferent de ce plătește contribuabilul, din contul unic Ministerul Finanțelor Publice vine și face repartizări în funcție de un criteriu care nu mai poate sta în picioare – se sting în ordinea vechimii, în același timp, și debitul principal, dar și majorările de întârziere.

Or, propunerea noastră este să se stingă întâi debitul principal și de-abia apoi majorările de întârziere și, mă rog, cum sunt dobânzi și penalități acum, pentru că altfel avem în economie un bulgăre de zăpadă care nu permite agentului economic să-și stingă datoria niciodată, nemaivorbind de faptul că se acumulează niște datorii – și s-a discutat aici deja de către colegi – și Ministerul Finanțelor Publice raportează arierate care nu există și pe care nu le vor recupera niciodată și ne apucăm să raportăm și la organismele financiare internaționale creanțe posibile pe care nu le vom lua niciodată.

Și un ultim punct, al patrulea, se referă la posibilitatea ca, în cazul emiterii unui titlu executoriu, contribuabilul să poată invoca art. 403 alin. (4) din Codul de procedură civilă, adică suspendarea provizorie.

Acum patru ani, în mod complet nejustificat, s-a introdus în Codul de procedură fiscală art. 172 alin. (2), care spune că

în cazul contestațiilor la executare în materie fiscală nu se aplică art. 403 alin. (4) din Codul de procedură civilă, adică posibilitatea contribuabilului de a invoca în fața magistratului suspendarea provizorie, adică, nemaivorbind de faptul că prevederea este complet neconstituțională, pentru că nu poți să împiedici, într-o anumită procedură, exercitarea unei căi de atac de către o persoană într-un anumit tip de procedură, dar ar fi foarte util, pentru că suspendarea provizorie, fiind acordată de magistrați, se acordă rar, nu se acordă pe bandă rulantă, și numai în situațiile în care intervine o greșeală sau un abuz al Fiscului.

Domnule președinte Ovidiu Marian, dacă doriți să clarificați acest aspect, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuia să dea aviz pe data de 12 octombrie, dată stabilită în Biroul permanent al Senatului. Avizul a venit pe 26 octombrie, deci nu s-a întârziat foarte mult, numai vreo trei săptămâni.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital trebuia să facă raportul pe 13 octombrie, lucru pe care l-a și făcut, de altfel.

Dacă admitem acum o retrimitere la comisie, ar însemna că pe 22 noiembrie intră în adoptare tacită. Nu cred că mai avem timp pentru o retrimitere la comisie, cu tot respectul și cu toată admirația față de munca pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a depus-o. A făcut-o prea târziu.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond?

Domnul senator Frâncu, urmat de domnul senator Țuțuianu.

Înțeleg că există o propunere din partea domnului senator Șova, pe care o vom supune votului plenului la momentul potrivit.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru primele trei propuneri, vreau să vă informez că Grupul parlamentar al PNL are deja, chiar în curs de desfășurare a procesului legislativ, idei asemănătoare, deci suntem absolut de acord să le susținem. A patra este o propunere de bun-simț, de aceea, în mod normal, Grupul parlamentar al PNL va vota retrimiterea la comisie.

Există însă acel impediment privind termenul de adoptare tacită și, atunci, ar trebui coroborată această propunere cu ideea de a prelungi cumva la Biroul permanent termenul de rezolvare într-un fel a acestui act normativ extrem, extrem de important pentru toți contribuabilii persoane juridice. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Exact trei minute.

Primul lucru pe care vreau să-l subliniez este că aceste amendamente sunt susținute de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, indiferent de partidul politic din care provin.

Al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez este că au avut loc mai multe discuții cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice prezenți la dezbateri în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar amânarea avizului pe care noi trebuia să-l dăm s-a datorat, în principal, dorinței funcționarilor din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prezenți la dezbateri de a găsi o formulă de punere în aplicare a propunerilor noastre.

Aceasta a fost discuția la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Adică s-a spus că generează dificultăți punerea în aplicare a propunerilor noastre legate în special de un sistem informatic integrat care să permită abordarea problemei din punctul nostru de vedere.

Al treilea lucru pe care vreau să-l spun: propunerile făcute de domnul senator Șova ne ajută să ne lămurim, până la urmă, care sunt cu adevărat datoriile statului și să facem ordine în această problemă. Pentru că ordonanța, așa cum este redactată, permite doar compensarea creanțelor debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată la buget până la concurența celei mai mici sume, noi am venit și am adăugat, și am spus că această compensare poate privi și creanțe pe care debitorii le au împotriva statului sau unităților administrativ-teritoriale, care decurg din contracte comerciale și civile. Și mai devreme reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice ne-a spus că există – circa 5 miliarde de lei ați spus? – 1,5 miliarde de lei sume de plătit de către stat.

Or, a face această compensare va permite, pe de o parte, să ne lămurim cine cui este dator și, în al doilea rând, ne va permite să avem o situație reală a bugetului de stat și a datoriilor către companii. În al treilea rând, vom salva companii de la faliment în acest fel, pentru că sunt foarte multe companii intrate în procedură de insolvență, care au intrat în această procedură pentru că n-au primit banii de la stat. Or, compensarea va fi o metodă de stingere a creanțelor bugetare și, practic, va permite acestor companii să iasă din procedură de insolvență.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Mustățea, vă rog. Domnul senator Corlățean apoi.

După aceea am să vă rog să dăm votul cu privire la această propunere, ca să tranșăm subiectul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu vă propun, ca să deblocăm această problemă, în calitate de secretar al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, ca luni, la ora 13.00, să convocăm ședința, să analizăm amendamentele propuse aici, urmând ca până la ședința în plen să dăm raportul. Ne încadrăm și în termene, și în tot.

Dacă sunteți de acord cu această procedură, noi suntem amatori să lucrăm în comisie. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator, pentru această propunere suplimentară.

Domnule senator Corlățean, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Două scurte comentarii.

Primul, de natură tehnică și juridică. Am ascultat cu mare atenție ceea ce spuneau colegii noștri juriști. Sunt chestiuni pertinente și care pe fond merită discutate.

Al doilea aspect e de natură politică și aș vrea să salut deschiderea colegului senator care m-a precedat.

Eu cred că nu este corect, dacă ne gândim la esența procesului legislativ și la sarcina noastră de a produce o lege cât mai bună, să avem o atitudine bazată pe duble standarde. Atunci când ne convine, solicităm moratorii, deschidere – și ne-am manifestat și astăzi deschiderea la acte normative importante, în domeniul agriculturii, ca să dau un exemplu –, iar atunci când nu ne convine, devenim rigizi. Nu, dacă dorim să legiferăm, putem trece peste anumite vicii care au fost semnalate și asumate. Cred că mai multă deschidere și cooperare în interiorul Parlamentului sunt necesare.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Supun atenției dumneavoastră propunerea avansată, de retrimitere la comisie, cu înțelegerea, dacă și domnul președinte Ovidiu Marian achiesează, ca luni să existe luarea în considerare a acestor propuneri.

Înainte de vot, aș vrea ca și președintele comisiei să se pronunțe. Microfonul 7, vă rog.

Domnul senator Vasile Mustățea nu s-a consultat cu mine când a făcut această propunere, îi aparține în totalitate. Nu are decât să susțină această propunere la vot.

Susțin în continuare că a fost timp suficient – trei săptămâni – în care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ar fi putut să-și prezinte aceste amendamente, pe care le-am fi discutat la termen, nu era nicio problemă. Rămân la părerea că o retrimitere la comisie nu ar face altceva decât să întârzie procesul legislativ.

Deci Grupul parlamentar al PDL nu va vota pentru această propunere pe care ați făcut-o dumneavoastră acum. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Cu aceste precizări,

Domnule senator Daea, dacă doriți să interveniți pe procedură, microfonul 4.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Regulamentul ne mai dă o soluție atunci când interesul este atât de mare.

Refuzul de a lucra în comisie a fost, din nefericire pentru subsemnatul, validat de plen, dar plenul poate, la propunerea dumneavoastră și la regula lui, regula din regulament, să supună votului amendamentele în plenul Senatului și v-aș ruga să aveți în vedere și această posibilitate, dată fiind nervozitatea domnului care reprezintă Ministerul Finanțelor Publice, să lucreze într-un mod în care interesul ne proiectează o asemenea atitudine și ne obligă să avem un asemenea comportament.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Este, în mod evident, o situație pe care...

Vot!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

O prezentare a amendamentelor în plen presupune o aprobare a plenului Senatului pentru a le prezenta. Aceasta este dimensiunea regulamentară.

Încă o dată sesizez o tensiune politică pe o temă care mi se pare că este, mai degrabă, practică. Cel puțin așa înțeleg.

De aceea rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a putea să vă exprimați prin vot.

Cer aprobarea plenului Senatului, conform propunerii avansate de domnul senator Daea, ca amendamentele relevante, realizate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să fie susținute în plenul Senatului, acceptul dumneavoastră fiind condiția prealabilă necesară.

În aceste condiții,

Din punct de vedere al numărului minim de voturi necesare, proiectul de lege a întrunit numărul necesar de voturi. Dacă se dorește verificarea cvorumului, vă stau la dispoziție cu mare plăcere. Dacă liderii grupurilor parlamentare doresc să susțină acest lucru, vă stau la dispoziție pentru verificarea cvorumului de ședință.

Domnul senator Corlățean.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să vă spun – discutând cu liderul de grup și cu colegii – că noi am fost extrem de dezamăgiți de maniera în care, încă o dată, majoritatea parlamentară înțelege să vadă modalitatea în care putem lucra în plenul Parlamentului și, în consecință, maniera noastră de vot va lua act de această atitudine și ne vom exprima în consecință, inclusiv la legile organice.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Domnul ministru Botiș ajunge sau nu ajunge? Puteți verifica dacă ne onorează cu prezența Domniei Sale, ca să știm dacă vom relua cele două subiecte importante pe problemele sociale?

Deci va ajunge în cinci minute.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2010 privind unele măsuri de reorganizare a activităților de tineret și sport.

Doamnă Doina Melinte, vă salut cu respect și cu prietenie. Aveți cuvântul, microfonul 9. ## **Doamna Doina Ofelia Melinte** _– președintele Autorității Naționale pentru Sport și Tineret_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare înființarea direcțiilor pentru sport și tineret județene, respectiv a municipiului București.

Aș putea să spun că direcțiile pentru sport și tineret județene sunt înființate. S-au făcut restructurări, comasări și deja ele funcționează ca structuri deconcentrate în aparatul propriu al Autorității Naționale pentru Sport și Tineret.

Guvernul susține proiectul de lege.

Mulțumesc.

Domnul președinte Necula va prezenta raportul comun.

Este un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Raportul comun este un raport de admitere, adoptat cu 14 voturi pentru și un vot împotrivă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2010 privind preluarea Centrului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Construcțiilor la Acțiuni Seismice și Alunecări de Teren – CNRRS, aflat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”, aflat în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, prin procedura comasării prin absorbție.

Îl invit pe domnul secretar de stat Curteanu să prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 10.

**Domnul Eugen Dicones Curteanu** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Actul normativ supus atenției dumneavoastră vizează preluarea Centrului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru

Protecția Construcțiilor la Acțiuni Seismice și Alunecări de Teren, aflat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”, aflat în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, prin procedura comasării prin absorbție.

Evident că se vizează o eficientizare a activității celor două structuri, evident că se reduc cheltuieli și evident că o structură care nu-și mai are obiectul de activitate, odată cu încheierea programului româno-japonez în 2008, este revitalizată prin această preluare.

Drept urmare, vă rog să fiți de acord cu actul normativ supus dumneavoastră spre adoptare. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul președinte Necula.

Comisia propune plenului Senatului un raport de admitere. Proiectul de lege a fost admis cu unanimitate de voturi.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Irina Alexe.

Vă rog, microfonul 9.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege supus astăzi adoptării s-a propus aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatricularea vehiculelor.

De fapt, este vorba despre adaptări legislative ca urmare a modificărilor care au intervenit, inclusiv în ceea ce privește acquis-ul comunitar, de la data adoptării Ordonanței Guvernului nr. 83/2001, context în care s-a impus actualizarea prevederilor legislative. Prin Ordonanța Guvernului nr. 28/2010 au fost aduse mai multe modificări cadrului normativ actual, dintre care cea mai importantă, în opinia noastră, este aceea că Direcția regim permise de conducere și înmatricularea vehiculelor a fost desemnată ca punct național de contact pentru România în domeniul schimbului de date privind vehiculele înmatriculate și permisele de conducere pentru Tratatul EUCARIS și instrumentele PRUM și a fost abilitată această direcție să comunice, inclusiv în sistem informatic, aceste date gratuit, la solicitare, autorităților cu atribuții în domeniul prevenirii, cercetării, combaterii infracțiunilor sau al menținerii ori asigurării ordinii publice, în condiții stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Țin să precizez faptul că, în conformitate cu prevederile art. 15 și 16 din Directiva nr. 126 privind permisele de conducere, până la data de 19 ianuarie 2011 statele membre trebuie să adopte și să publice actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a face schimb de informații privind permisele pe care le-au eliberat, schimbat, înlocuit, reînnoit sau retras.

Mulțumesc. Domnule președinte Necula, vă rog.

Comisia a adoptat, cu majoritate de voturi, cu patru la trei, un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Suntem în fața unei legi ordinare.

Domnul ministru Botiș a sosit în plenul nostru.

Ne reîntoarcem la punctele 4 și 5 din ordinea de zi.

Începem cu punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Este un proiect de lege pe care domnul ministru dorește să-l susțină în fața plenului Senatului, de la microfonul central.

Vă rog, domnule ministru.

**Domnul Ioan Nelu Botiș** _– ministrul muncii, familiei și protecției sociale_ **:**

## Domnule președinte,

Domnilor secretari de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

În primul rând, vă rog să-mi acceptați scuzele pentru întârziere. Astăzi am semnat un protocol extrem de important, la Guvern, cu Agenția Națională pentru Romi și poate că ceea ce am semnat astăzi vine și în spiritul modificării Legii nr. 416/2001, o lege care a produs efecte benefice o perioadă de timp, dar numărul mare de dosare întocmite fraudulos – aici trebuie să spun că, în urma verificărilor, s-a constat că 25% din acte au fost întocmite fraudulos – ne-a determinat să venim cu propuneri de modificare a Legii nr. 416/2001. În consecință, astăzi suntem în măsură să vă prezentăm aceste propuneri de modificări.

În al doilea rând, aș vrea să remarc faptul că transmitem obligația plății acestor indemnizații către agenția județeană de prestații sociale din fiecare județ. Primarul este obligat să depună o situație de lucrări lunar, astfel încât cele 72 de ore să se regăsească în această situație, iar această activitate să fie prestată în mod corect și coerent de fiecare primărie. Îmi doresc ca, prin depunerea acestor situații, cei care prestează activități în folosul comunității, conform Legii nr. 416/2001, să-și aducă într-adevăr aportul la dezvoltarea comunității, iar activitățile prestate de acești oameni să se regăsească în îmbunătățirea administrativă a localităților României.

În al treilea rând, un lucru pe care l-aș sublinia și care cred că este la fel de important este cel legat de obligativitatea acelor persoane aflate în plată de a se prezenta lunar la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, astfel încât să încercăm să le găsim un loc de muncă și să le trecem din zona pasivă în zona activă. Este, cred eu, mult mai benefic să ai un loc de muncă, să ai o anumită perspectivă și să te echilibrezi din punct de vedere financiar. Este mult mai avantajos să fii în această situație decât să stai în baza ajutoarelor sociale și să te obișnuiești în această zonă pasivă, lucru care, în timp, cred eu, duce la îmbolnăvirea societății. Prin această modificare, fiecare persoană va fi obligată să se prezinte la agenția pentru ocuparea forței de muncă lunar și să beneficieze de măsuri active de ocupare.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnul președinte Bașa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a întocmit un raport de admitere cu amendamente. Avem și amendamente admise, și amendamente respinse. Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată, Camera decizională fiind Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond?

Domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Punctul nostru de vedere va fi împotriva acestui proiect de lege, din două considerente.

Primul considerent este acela că vorbim tot timpul despre descentralizarea statului, vorbim tot timpul despre transferarea de competențe către autoritățile administrației publice locale, dar, în același timp, Guvernul vine permanent cu măsuri de recentralizare.

Întrebarea pe care o pun domnului ministru, astăzi, este aceea de a ne explica rațiunile pentru care aceste ajutoare sociale vor fi plătite de către agențiile pentru prestații sociale județene, și nu de către primari. Pentru că eu pot face și anumite speculații pe acest subiect, adică primarilor le pasăm responsabilitatea de a verifica, de a întocmi documente, de a emite dispoziții, le spunem expres că vor și răspunde pentru acest lucru, dar plata o facem prin agențiile județene pentru prestații sociale, care sunt conduse politic.

Ca atare, se poate întâmpla – și nu am nicio îndoială că așa va fi în practică – ca, atunci când avem un interes electoral – și mă refer aici la putere, pentru că dumneavoastră conduceți agențiile, nu? –, să blocăm ajutoarele sociale acolo unde nu ne convine ce rezultate am putea avea și să le plătim cu prioritate în localitățile în care avem primari și avem interes să ne maximizăm rezultatul electoral.

Vreau totuși o explicație pe acest subiect. Cum înțelegeți descentralizarea, luând din competențe primarilor și dându-le agențiilor care sunt în subordonare guvernamentală?

Al doilea lucru pe care vreau să-l comentez.

Este firesc să introducem mecanisme moderne de plată, dar nu știu dacă toți ați citit impactul financiar al aplicării acestui act normativ. De exemplu, pentru plata prin mandat poștal a ajutorului social și nu prin casieria primăriei, care ar fi generat, poate, mai puține cheltuieli, impactul financiar este de 9 milioane de lei, adică 90 de miliarde de lei vechi, în condiții de criză, le alocăm numai pentru plata prin mandat poștal a sumelor cu destinația de ajutoare sociale. Nu avem

estimate cheltuielile privind comisioanele bancare, de exemplu, pentru plata prin card.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Alexandru Mocanu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Mai întâi de toate, vă rog să îmi dați voie să spun că Grupul parlamentar al PDL susține acest proiect de lege și a militat, prin reprezentanții săi în comisia raportoare, pentru ajungerea la o formă finală care să fie cât mai convenabilă.

Pentru economie de timp nu am să repet considerentele pe care domnul ministru, cu bunăvoință, le-a prezentat în fața noastră.

Personal, vreau să mă refer, cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, la amendamentele respinse.

Sigur.

Eu am avut mai multe amendamente, care, în mare majoritate, au fost admise de către comisia de fond, dar am și trei amendamente respinse. Având permisiunea dumneavoastră, mă voi referi la două dintre aceste amendamente.

Vă rog să le indicați pentru ca și colegii să aibă timp să... Amendamentele respinse, vă rog să specificați pe care dintre acestea doriți să le susțineți în plen.

Vă rog să urmăriți pe lista amendamentelor respinse amendamentul de la numărul curent 2, care, în fapt, este o completare, dacă doriți, a unui amendament admis de către comisia de fond.

Vă rog să urmăriți în același timp și amendamentul admis de la numărul curent 7 în lista amendamentelor admise.

La acest amendament admis, la alin. (3) se spune în felul următor: „În vederea urmăririi respectării condițiilor de acordare a dreptului la ajutorul social, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de trei luni sau ori de câte ori este nevoie”.

6 luni!

Amendamentul de la numărul curent 7...

La numărul curent 7, dar intervalul este de 6 luni, nu de 3 luni.

Eu am luat materialul de pe site și aici scrie 3 luni.

La noi, la numărul curent 7, la amendamente admise, la art. 14[1] , „...efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni sau ori de câte ori este nevoie”. Așa figurează în textul nostru, cel puțin.

Corect.

Nu asta este problema în ceea ce mă privește pe mine. În acest text nu asupra termenului am o problemă...

Am înțeles.

...ci asupra următoarei formulări: „Primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de...” Ce înseamnă „primarii dispun efectuarea de anchete sociale”? Știm cu toții, din colegiile de unde venim, că la nivelul unei unități administrativ-teritoriale există poate o sută, o sută și ceva, două sute de persoane care beneficiază de venitul minim garantat. Dacă primarul are o sută sau două sute de astfel de dosare în plată, ce face el la intervalul acesta de 3 luni sau de 6 luni, cum spuneți dumneavoastră? Dispune anchete sociale. Câte? Una, două, zece sau toate?

De aceea, amendamentul pe care eu l-am formulat și pe care îl găsiți, așa cum v-am precizat, la numărul curent 2, „Amendamente respinse”, spune că: „Primarii dispun efectuarea de anchete sociale pentru fiecare dosar de ajutor social aflat în plată”, iar textul curge în continuare.

Îl rog pe domnul ministru să analizeze cu atenție această chestiune, vă rog și pe dumneavoastră, colegii mei, să fiți de acord cu introducerea acestei completări, pentru că, altfel, lăsăm, în continuare, la liberul arbitru, la voința exclusivă a primarului, dacă vreți, să controleze sau nu toate dosarele aflate în plată la un interval de 6 luni, așa cum este formulat în acest amendament.

Ne oprim aici pentru a putea tranșa soarta acestui amendament respins, pentru că este normal.

Domnule ministru,

Doriți să interveniți cu privire la acest amendament prezentat de domnul senator Mocanu? Microfonul central.

Domnule președinte,

Domnule senator Mocanu,

Exact în spiritul descentralizării am lăsat primarului această libertate de a hotărî ce și cât vrea să verifice, pentru

că am mărit cuantumul amenzilor. Există inspecții de control și, în cazul în care se constată abateri grave, primarul este cel care plătește. Cuantumul amenzilor este extrem de consistent. Nu putem să-l obligăm pe primar să facă anchete, într-un interval de trei luni, la fiecare familie sau persoană aflată în această situație.

Vreau să vă reamintesc că mai sunt și ajutoarele pentru încălzire. Nu putem ține toată primăria angajată numai în anchete. În mod normal se face prin sondaj, iar acest lucru îl hotărăște primarul, în ce măsură este realizabil sau nu, pentru că răspunderea este directă și personală a primarului.

În consecință, vă rog respectuos să lăsați textul așa cum este în proiectul de lege, pentru că, altfel, vom pune primăriile în situația de a face toată ziua anchete peste anchete. Este responsabilitatea primarului ca acele documente să fie întocmite corect, el și le asumă, iar atunci când consideră că a apărut o fraudă poate să determine controale la câte familii sau persoane dorește dumnealui.

Vă rog să-i lăsați această libertate de mișcare.

Ca o remarcă la intervenția domnului senator, aș dori să descriu în foarte puține cuvinte care este ideea legată de plata prin agențiile județene de prestații sociale.

La ora actuală, lucrăm împreună cu Banca Mondială la un sistem informatic, un sistem extrem de complex, care integrează absolut toate instituțiile din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Ideea noastră este de a introduce în sistem toate aceste documente, de a încerca, în timp, să renunțăm la volumul mare de hârtie pe care îl utilizăm pentru pregătirea acestor dosare, sistemul este încărcat informatic, iar plata merge automat, electronic. Am negociat cu Poșta Română, ei primesc în format electronic informațiile și fac plata mai departe.

Aceasta a fost ideea și o să întâlniți acest lucru și la alte legi pe care le-am pregătit, care completează, de fapt, un cod social, și baza acestui cod o reprezintă sistemul informatic. Ideea noastră este de a elimina hârtia cât se poate de mult din traseul pe care trebuie să-l aibă un asemenea dosar și să încercăm să lucrăm mai mult pe suport informatic. În acest fel, primăria poate să încarce toate datele, le transmite electronic la agenția județeană pentru prestații sociale. Agenția județeană pentru prestații sociale, în același format electronic, după o verificare pe procedură, le transmite Poștei Române și aceasta tipărește și face plata mai departe pentru cei care beneficiază de aceste tipuri de ajutoare sau indemnizații.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Un comentariu din partea inițiatorului amendamentului, domnul senator Mocanu.

Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul, domnule ministru, dată fiind experiența pe care am acumulat-o și eu, și dumneavoastră, și toți ceilalți colegi din sală, vreau să vă spun că nu aveți dreptate. Nu este niciun atentat la autonomia locală dacă impunem un control riguros pe fiecare dosar de ajutor social, prin care statul acordă niște bani unui cetățean. Altfel, vom ajunge din nou la situațiile pe care Domnia Voastră le-ați expus mai devreme, și anume că în peste 25% din situațiile controlate până în prezent ați găsit nereguli, ca să folosesc un termen elegant și mult mai moale decât cel care s-ar cuveni pentru astfel de aprecieri.

Nu este corect. Ne vom întâlni în continuare cu situații de conivență – primarul și cei plecați în Spania, Italia sau în alte părți. Aceștia vor sta bine mersi 2-3 ani acolo și nimeni nu-i va urmări, nu-i va chema să le verifice dosarul de acordare a venitului minim garantat.

De aceea, eu vă rog pe toți, stimați colegi, pentru că toți vă confruntați în colegiile dumneavoastră cu astfel de situații, să analizați cum se cuvine acest amendament și sunt convins că veți vota în favoarea lui. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Al doilea amendament pe care doriți să-l susțineți...

## **Domnul Alexandru Mocanu**

**:**

Renunț.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

A renunțat. Bun.

Mai sunt alte intervenții la dezbaterea pe fond? Este vorba despre o lege organică, stimați colegi.

Vă rog ca votul final pe acest proiect de lege să fie dat luni, la momentul dedicat legilor organice, conform...

În condițiile în care inițiatorii nu sunt prezenți, domnule ministru, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul central.

## Domnule președinte,

Domnilor vicepreședinți, Doamnelor și domnilor senatori,

În acest moment, nu considerăm oportună această modificare propusă la Codul muncii. În următoarea perioadă, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale va genera discuții privind modificarea Codului muncii. În consecință, este o invitație deschisă spre dialog și așteptăm propuneri privind modificarea Codului muncii. Această propunere legislativă nu este susținută de Guvernul României. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia, domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de respingere, cu unanimitate de voturi.

Senatul este primă Cameră sesizată. Legea are caracter de lege organică. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Domnul senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Am stabilit azi. Așa a hotărât Biroul permanent.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sunt absolut deschis la sugestiile liderilor de grup. Dacă liderii de grup consideră că sunt îndeplinite condițiile ca și astăzi să dăm vot pe legi organice, sunt la dispoziția dumneavoastră și nu am niciun fel de impediment.

Este adevărat că domnul senator Hașotti a propus ora 11.00, după aceea s-a convenit ora 12.00. Dacă doriți să dăm votul acum, nu am nicio dificultate.

Vot pe raportul comisiei, cu amendamentele admise. Legea are caracter de lege organică.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vot pe raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Cu 44 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și o abținere, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Listă pentru liderii de grup.

Propunerea legislativă va merge la Camera Deputaților, Cameră decizională.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 132 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Domnule președinte, Stimați colegi,

E remarcabilă poziția domnului ministru Tabără și a candidatului la minister, veșnic candidat, domnul Steriu,

, privind această inițiativă legislativă.

Sigur că apreciez punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și, în special, observațiile pe care le-a făcut.

Poate le trimiteți și domnilor care au inițiat această propunere legislativă, să le vadă cum arată.

Avem aici două pagini de observații la o propunere legislativă pe care domnul ministru, actualul ministru al agriculturii, care face parte din același guvern și, desigur, din arcul puterii, și domnul deputat Steriu, care susține, prin grupul dumnealui, Guvernul, și chiar au reprezentanți în Guvern, au inițiat-o, și anume cum gândesc dânșii că pot să rezolve o problemă de muncă în România.

Sigur, dincolo de asta, eu știu la ce s-au gândit și dumneavoastră intuiți: ei doresc, de fapt, să ajute producătorii agricoli. Peste tot, în toate aparițiile din mass-media, ei susțin agricultorul, producătorul român, dar uită că există un Cod de bune practici și nu trebuie să apelăm la alte formule, cum este cea de astăzi, pe care chiar propriul guvern o infirmă, cu atât mai mult Parlamentul. Dar ne-am obișnuit cu domnul ministru Valeriu Tabără care semnează indiferent ce propunere sau inițiativă legislativă i se pune în față, pentru ca, atunci când face totalul inițiativelor, să aibă sute. Nu contează că majoritatea sunt respinse de propriul guvern și de propriul arc guvernamental și de cei care, în Parlament, ar trebui să-l susțină.

Deci eu vreau să-i „felicit” pe amândoi pe această cale

și am rugămintea la dumneavoastră să le transmiteți observațiile. Cred că le ajunge.

## **Din sală:**

Și felicitări!

Și felicitări încă o dată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt alte intervenții? Nu.

Revenim la punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor.

Domnul secretar de stat Constantin Stafie, microfonul 10.

## **Domnul Claudiu Constantin Stafie** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri destinate să asigure implementarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor, fiind o consecință a adoptării de noi acte normative în acest domeniu.

Legislația internă în domeniu a fost constituită prin Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformității produselor. Ca urmare a adoptării noului pachet legislativ comunitar în anul 2008, se impun abrogarea acestei legi și a actelor subsecvente și adoptarea unui nou act legislativ, respectiv prezenta ordonanță a Guvernului, prin care să se asigure aplicarea regulamentului și a deciziei Uniunii Europene.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Membrii comisiei au întocmit un raport de admitere fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond? Nu sunt.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea și certificarea produselor și materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață și de comercializare a acestora..

Din partea ministerului, domnul secretar de stat Eusebiu Pistru.

Microfonul 8.

**Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Necesitatea inițierii proiectului de lege este determinată de inadvertența existentă între cele două acte normative în vigoare, care reglementează activități și operațiuni cu produse purtătoare de mărci înregistrate. Activitățile ilegale de introducere pe piață de mărfuri contrafăcute sau produse purtând etichete false ori având denumiri ce pot crea confuzii sunt incriminate ca infracțiuni și sancționate corespunzător prin Legea nr. 84/1998 art. 90 și art. 36 alin. (2), în timp ce aceleași fapte ilicite sunt calificate drept contravenție prin Ordonanța Guvernului nr. 80/2000.

Această situație creează în mod nejustificat un regim de sancționare discriminatoriu, mai favorabil celor care contrafac produse, etichete sau ambalaje destinate vehiculelor rutiere, în condițiile în care aceste produse pot pune în pericol grav viața și integritatea corporală a persoanelor implicate în utilizarea lor.

Prin armonizarea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 80/2000 cu cele ale Legii nr. 84/1998 se va reduce numărul infracțiunilor ce vizează contrafacerea produselor destinate vehiculelor rutiere, iar prin aceasta se are în vedere reducerea pericolului de producere a unor accidente rutiere determinate de folosirea unor piese necorespunzătoare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Proiectul de lege are caracter de lege organică. Senatul este primă Cameră sesizată. Membrii comisiei au întocmit un raport de admitere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Este vorba despre o lege organică. Suntem primă Cameră sesizată.

Are ca termen de adoptare tacită data de 22 noiembrie 2010.

Va merge la Camera Deputaților.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Stafie. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 64/2008, constituind totodată temei legal pentru înființarea Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, prin divizarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat în societate comercială pe acțiuni de interes național, având ca acționar unic statul român, care va funcționa sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

În temeiul prevederilor Legii nr. 64/2008, funcțiile Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR) se exercită atât în domeniul instalațiilor, echipamentelor clasice, cât și în domeniul instalațiilor, echipamentelor din cadrul obiectivelor nucleare, deși, potrivit Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, autoritatea națională competentă în domeniul nuclear este Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

Având în vedere cele menționate anterior, a rezultat necesitatea revizuirii cadrului de reglementare și în scopul eliminării conflictului de interese identificat la nivelul Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR), ca urmare a faptului că această instituție este implicată direct atât în elaborarea reglementărilor și prescripțiilor tehnice, cât și în aplicarea acestora.

Față de cele prezentate mai sus, noi vă propunem adoptarea prezentului act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Proiectul de lege are caracter de lege organică. Senatul este primă Cameră sesizată. Comisia a întocmit un raport de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu.

Vom înscrie din nou în ordinea de zi de luni acest proiect de lege, ținând cont și de faptul că pe 22 noiembrie anul curent este termenul de adoptare tacită.

La punctul 18 este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere.

Domnule secretar de stat Stafie, încă o dată, vă rog, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere, intervențiile legislative vizând stabilirea măsurilor menite să permită implementarea corespunzătoare a acquis-ului comunitar corelativ obiectivelor politice europene în domeniu, potrivit obligațiilor ce-i revin statului român, în calitatea sa de stat membru.

Modificările vizează, în principal, transmiterea lunară către Comisia Europeană a unui raport statistic privind îndeplinirea stocurilor minime. Dacă în textul inițial nivelul anual al stocurilor se realiza în proporție de 50% de la bugetul de stat și 50% din surse proprii ale persoanelor juridice, cuprinse în anexa la ordonanță, odată cu modificarea textului se propune următoarea formulă: 30% din veniturile proprii ale Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), completate de la bugetul de stat, și 70% din surse proprii ale persoanelor juridice din anexa la ordonanță.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă propunem adoptarea prezentului act normativ. Vă mulțumesc.

Domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul comisiei este unul de admitere fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România și de Ordonanța Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Acest proiect de lege va fi susținut de către domnul secretar de stat Pistru, de la microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, s-a prevăzut introducerea începând cu 1 august 2010 a Sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovignetei, considerat util pentru creșterea colectării veniturilor prin gestionarea coordonată a rețelei.

De asemenea, s-a prevăzut introducerea începând cu aceeași dată a rovignetei cu valabilitate de 90 de zile.

Din cauza numeroaselor contestații formulate asupra procedurii de achiziție, contractul cu societatea câștigătoare a licitației a fost încheiat abia în 9.06.2010. Având în vedere complexitatea sistemului ce a trebuit livrat de către câștigătorul licitației, acesta nu a putut fi realizat într-un termen atât de scurt, încât la data de 1 august 2010 să fie funcțional.

Acest act normativ prevede prorogarea termenului de la 1 august, la 1 octombrie 2010. La această dată sistemul este funcțional.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar comisia a întocmit raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2010 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Stafie. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are în vedere completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, în scopul creării cadrului legal necesar pentru asigurarea de la bugetul de stat a cheltuielilor privind participarea României la Programul European de Cercetare Metrologică.

Pentru a putea participa la acest program, România a trebuit să-și exprime această intenție în anul 2009, drept pentru care, în ședința Guvernului din 13 mai 2009, a fost aprobat memorandumul pe această temă.

Pentru participarea la Programul European de Cercetare Metrologică, respectiv pentru a avea acces la finanțarea din partea Comisiei Europene, este necesară asigurarea cofinanțării naționale pe toată durata programului. Astfel, fiecare stat participant trebuie să aloce o sumă stabilită de comun acord în cadrul negocierilor. Valoarea cofinanțării stabilite pentru România este de 120.000 de euro anual, pentru o perioadă de șapte ani, pentru susținerea acelor proiecte comune de cercetare selectate, la care se adaugă un fond de rezervă de 60.000 de euro anual, pentru a evita compromiterea realizării proiectelor selectate.

Având în vedere prezentarea celor de mai sus, vă propunem adoptarea prezentului act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul comisiei este unul de admitere fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții, dezbateri? Nu.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul propus va stabili o perioadă de trecere de la aplicarea prevederilor naționale în domeniu la aplicarea dispozițiilor regulamentelor Parlamentului European.

Inițierea acestui proiect a fost propusă de organizațiile operatorilor de transport rutier.

Preluarea dispozițiilor stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane, astfel încât să se asigure o formă unitară a reglementării privind transporturile rutiere, care să conțină inclusiv măsurile de sancționare stabilite prin respectiva ordonanță de urgență a Guvernului.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul comisiei este unul de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții?

Nu.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Stafie. Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 27 din Directiva nr. 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, adoptată în 23 aprilie 2009, statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prevederilor prezentei directive până la 5.12.2010.

Directiva conține atât prevederi cu caracter general, care reglementează domeniul și care trebuie preluate la nivel de lege, prevederi specifice pentru energia din surse regenerabile în transporturi și care trebuie preluate la nivel de hotărâre a Guvernului, precum și anexe care conțin formule de calcul și care trebuie preluate la nivel de ordin al ministrului sau reglementări ANRE.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă propunem adoptarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Borza.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată, raportul este de admitere fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2010 privind anunțarea creșterii contribuției României la bugetul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor pentru perioada 2011–2015 cu o jumătate de unitate contributivă, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor care se va desfășura la Guadalajara, Statele Unite Mexicane, în perioada 4–22 octombrie 2010. Din partea Guvernului...

Nu a sosit?

Bun, amânăm dezbaterea acestuia până când sosește reprezentantul Guvernului.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

Domnul secretar general Gabriel Tănăsescu. Microfonul 9.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pe de o parte, proiectul de act normativ urmărește îmbunătățirea cadrului legislativ, materia fuziunii și divizării societăților comerciale, iar pe de altă parte ameliorarea condițiilor de preluare a situațiilor financiare ale societăților comerciale.

Actul normativ reduce semnificativ durata de derulare a unei operațiuni de fuziune și divizare, iar noua reglementare menține un standard conform cu cele din statele membre ale Uniunii Europene.

Totodată, proiectul creează și mecanisme mai eficiente pentru colectarea situațiilor financiare de la comercianți. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul este de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

La punctul 25 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind vânzarea de către Societatea feroviară de Turism „SFT–CFR” actualilor chiriași a locuințelor de serviciu.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că toate propunerile de modificare transmise prin punctul de vedere al Guvernului au fost preluate în raportul Comisiei economice, industrii și servicii, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Comisia a întocmit un raport de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru propunerea legislativă.

La punctul 26 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 15 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține adoptarea prezentului act normativ în forma amendată de Comisia economică, industrii și servicii.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul este de admitere cu amendamente. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

La punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local.

Domnul senator Petru Filip, vicepreședinte al Senatului, este inițiatorul acestei propuneri legislative.

Îl invit să ne prezinte motivația și susținerea acestei propuneri legislative.

Vă rog.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă este o concretizare a unui principiu privind descentralizarea, și anume capacitatea decizională a administrațiilor județene de a decide asupra traseelor de transport local și asupra modului în care acestea pot primi avizul, respectiv licențele pentru desfășurarea acestei activități. Consider că această propunere care vine, de fapt, de la administrațiile publice județene din România este bine-venită, pentru că strategia în plan teritorial privind transportul local și traseele de importanță județeană aparține structurilor județene, și nu structurilor naționale.

Sigur, cineva ar putea să spună: dar de ce obține licența din plan local? Cred că trebuie să existe această legătură directă între licențiere în plan județean și cel care decide asupra importanței acestor trasee.

Este o chestiune legată de birocrația care există la ora actuală, cu acordarea acestor licențe de către instituția Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în plan local.

De aceea, propunerea venită, repet, de la administrațiile publice județene, indiferent de culoarea politică, mi s-a părut bine-venită.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La momentul promovării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, s-a ținut seama de prevederile Uniunii Europene aferente domeniului transporturilor rutiere, astfel că eliberarea, emiterea licențelor de traseu aferente transportului rutier public de persoane prin servicii regulate speciale, în trafic județean, se face de către autoritatea competentă, respectiv Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea Rutieră Română.

La finele anului 2007 a fost adoptat Regulamentul nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului Europei, din 23 octombrie 2007, privind serviciile de transport feroviar și rutier de călători, care este aplicabil de la finele anului 2009, prin care s-a prevăzut că autoritățile administrației publice locale au competență în a gestiona doar transportul rutier public de persoane subvenționat.

Prin urmare, considerăm că prevederile Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, în ceea ce privește transportul rutier public de persoane în trafic județean, pot fi revizuite doar în sensul dispozițiilor Regulamentului nr. 1370/2007.

Guvernul nu susține promovarea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cred că această inițiativă legislativă este una foarte bună. Vă pot spune din experiența personală a celor care locuiesc în județul Ilfov și care, de trei ani de zile, s-au trezit în mijlocul unei situații în care liniile RATB când sunt scoase, când sunt introduse, astfel încât, în momentul de față, este un haos generalizat în ceea ce privește transportul public de persoane.

Consider că, dacă tot vorbim despre acest context general al descentralizării, la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la Autoritatea Rutieră Română, nu trebuie să plângă nimeni după niște taxe care se obțin de pe urma acestor licențe de traseu. Trebuie să le lase fie în gestiunea consiliilor județene, fie în gestiunea autorităților locale, pentru că acestea cunosc cel mai bine modul în care trebuie poziționate și acordate aceste licențe de traseu și au contact direct cu cetățenii, adică cu cei care au nevoie de aceste servicii.

Ca atare, eu cred că este o inițiativă legislativă foarte bună.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Mulțumim și domnului senator Filip pentru această inițiativă care a întrunit, practic, consensul Senatului.

La punctul 28 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.

O invit pe doamna senator Popa Mihaela, în calitate de inițiator, să susțină propunerea legislativă. Microfonul 6.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 13 din Legea educației fizice și sportului, în care să fie prevăzut faptul că tinerii sub 14 ani au acces gratuit la toate competițiile interne și internaționale.

Această inițiativă legislativă își propune să prezinte o încurajare a participării la competiții sportive, prin acordarea accesului gratuit acestor tineri și, mai mult, să constituie o facilitate în plus și o motivație pentru practicarea unui sport, pentru schimbarea mentalității copiilor.

Știm cu toții că statisticile privind obezitatea la copii sunt îngrijorătoare. Mai mult, președintele Societății Române de Ortopedie și Traumatologie Pediatrică afirmă că în România sunt 13.000 de copii care suferă de scolioză. Știm cu toții că sportul are o importanță deosebită pentru societate, nu numai prin faptul că promovează talente și creează valori, ci și pentru că formează relații sociale: fairplay, spirit de competiție, responsabilizare.

Sportul oferă, de asemenea, posibilitatea menținerii unei vieți sănătoase, iar copiii noștri, în școală, știm cu toții, nu practică sportul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna președinte Doina Melinte, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii următoarelor observații: tinerii sub 14 ani sunt scutiți de taxe de participare în competițiile sportive interne care sunt organizate numai de către structuri sportive publice.

În general, competițiile sportive sunt organizate de către federațiile sportive și cluburile sportive care sunt structuri private, ele funcționează pe baza unor regulamente și ordine, și nu pot acorda acces gratuit atât la competițiile interne, cât și la competițiile internaționale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru aceste precizări. Domnule președinte Hărdău.

## Vă mulțumesc.

Mulțumesc și reprezentantului Guvernului pentru că a prezentat amendamentul nostru.

Avem un raport de admitere, cu avize favorabile de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de la Consiliul Legislativ.

Guvernul susține propunerea legislativă. Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Mi se pare o idee interesantă.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 29 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea tichetelor pentru cultură și sport.

Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.

Doamnă președinte Melinte, vă rog să ne precizați care este punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative privind tichetele de masă pentru cultură și sport.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, vă rog. Domnule președinte Bașa, vă rog, dacă doriți să susțineți succint punctul de vedere...

Era o subcomisie ad-hoc în jurul domnului președinte...

Vă rog să prezentați raportul comisiei în legătură cu Propunerea legislativă privind acordarea tichetelor pentru cultură și sport, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați. Sunt intervenții? Domnul senator Radu Alexandru. Bineînțeles.

Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenția pe care o fac o fac în numele Grupului parlamentar al PDL și este valabilă, în egală măsură, atât pentru punctul 29 din ordinea de zi, unde discutăm despre acordarea tichetelor pentru cultură și sport, cât și pentru punctul 30 din ordinea de zi, unde este vorba de acordarea tichetelor pentru carte.

Încep prin a spune că regretăm foarte mult că o asemenea inițiativă legislativă nu a fost distribuită și la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, care să-și spună un punct de vedere. Credem că ar fi fost normal și, pe viitor, vă rog, cu toată considerația, pe dumneavoastră și pe membrii Biroului permanent, când sunt inițiative legislative care privesc domeniul cultural, să aveți bunăvoința să le trimiteți și la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Revenind pe fond, vreau să afirm, în numele Grupului parlamentar al PDL, că susținem cu toată convingerea, fără niciun fel de rezervă, orice inițiativă legislativă făcută în beneficiul culturii, respectiv al creatorilor și al instituțiilor culturale – am spus în egală măsură –, pentru a facilita accesul publicului larg la carte, la spectacol, la tot ceea ce înseamnă eveniment cultural și sportiv.

În cazul de față însă ne exprimăm insatisfacția față de felul în care sunt formulate cele două inițiative legislative, absolut salutare din punct de vedere al intențiilor, nefericit formulate cu privire la felul în care aceste tichete ar urma să se distribuie într-un mod aleatoriu, fără niciun fel de rigoare, fără niciun fel de normă privind cuantumul valoric pe care angajatorul, privat sau stat, ar trebui să-l suporte. Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate reprezintă contravaloarea a șase salarii minime pe economie, în cazul tichetelor pentru cultură și sport, iar la tichetul de carte, inițiativa legislativă de la punctul 30 din ordinea de zi, o sută de euro pentru salariat.

Suntem pe deplin conștienți că este o formulare ambiguă care nu poate fi pusă în practică fără precizările cuvenite, motiv pentru care, atât la punctul 29 din ordinea de zi, cât și la punctul 30 din ordinea de zi, Grupul parlamentar al PDL nu va susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc și eu pentru aceste precizări, domnule senator.

Domnul senator Liviu Câmpanu, microfonul 2.

## **Domnul Liviu Câmpanu:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă cer scuze pentru faptul că voi prelungi dezbaterile. Am să încerc să fiu foarte scurt, dar nu puteam să nu reacționez la această utilizare de sofisme. Adică PDL-ul vrea, dar nu într-o anumită formă. Vrea să susțină cultura, dar altfel.

Cine i-a împiedicat pe colegii noștri de la PDL să vină cu amendamente care să stipuleze foarte clar condițiile în care aceste tichete să fie atribuite către utilizatori? Nimeni.

Dacă facem iar declarații politice..., eu zic că mai bine nu! Vă mulțumesc.

La punctul 31 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

Inițiatorii sunt prezenți?

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice își propune să flexibilizeze și să eficientizeze, într-un fel, activitățile Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

Se aduc precizări privind modalitățile de vot, de constituire și se ușurează, într-un fel, procedurile care permit ca activitatea acestui consiliu să se desfășoare în bune condiții. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule ministru, vă rog să ne prezentați, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt alte intervenții?

Nu sunt.

La punctul 30 din ordinea de zi, la care s-a făcut deja referire, este înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea tichetelor pentru carte.

Domnule ministru Botiș, doriți să prezentați punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 8? Foarte pe scurt, vă rog.

Nu susținem.

Am înțeles.

Domnule președinte Bașa, vă rog.

Comisia a adoptat un raport de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Domnule președinte, Susținem propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Bașa, vă rog.

## Domnule președinte,

Comisia a adoptat raport de admitere. Camera Deputaților este Cameră decizională și această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

La punctul 32 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Este ultimul text pe care-l luăm în dezbatere astăzi. Inițiatorii, colegi deputați, nu sunt prezenți.

Domnule ministru, vă rog să prezentați, foarte pe scurt, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.

Domnule președinte,

Propunerea legislativă este corectă. A fost preluată în noua Lege a salarizării unitare. Astăzi, în Guvern, avem dezbatere pe lege și va corecta deficiența din Legea nr. 330/2009.

Comisia a adoptat un raport de admitere cu amendamente, care sunt în anexa la acest raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Punctul de vedere pe acest text este favorabil?

Nu.

Nu, în condițiile în care se preiau în textul mare.

Vă rog respectuos să luați în considerare preluarea în noua lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am înțeles. Domnul președinte Bașa.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Cu aceasta, declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi, 17 noiembrie 2010.

Vă mulțumesc pentru participare. Succes în teritoriu!

Ne revedem săptămâna viitoare în plenul Senatului. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519817]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 174/26.XI.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei