, de a integra toate resursele în așa fel încât să extindem Programul „Masă în școală”, pentru că masa poate să facă diferența, pentru mulți părinți, între a-ți trimite și a nu-ți trimite copilul la școală, până la un milion de elevi, cu o finanțare de peste un miliard de euro, în perioada 2022–2027.
Ministerul Educației a făcut un prim pas important, prin cei 354 de milioane de lei, finanțare pentru „Masă caldă”.
Ministerul Agriculturii pregătește un pas încă și mai important.
Ați spus, de asemenea, că ne adresăm doar unor copii de gimnaziu și lăsăm copiii de învățământ primar.* Am savurat gluma dumneavoastră.
Vă aduc la cunoștință – mă rog, aveți colegi care au condus Ministerul Fondurilor Europene – că nu ai cum să suprapui finanțarea europeană peste același grup-țintă.
Din acest motiv, PNRR, prin Programul PNRAS, vizează finanțarea asigurării unei mese pentru elevii de gimnaziu, în număr de 190.000 în cele 1.415 școli deja selectate și în număr estimat de 380.000 în runda a doua.* Total – 470.000 elevi de gimnaziu.
Nu poți să finanțezi de două ori elevii de gimnaziu din fonduri europene. Avem POEO, care vizează finanțarea elevilor de învățământ primar. Lucrurile sunt integrate într-o manieră care... Mă rog, constat că este mai dificil de înțeles, de asta încerc să o explic.
Sorin-Mihai Cîmpeanu · 20 iunie 2022 · monitorul.ai
Peste aceste două surse europene avem ceea ce v-am anunțat acum, ordonanța de urgență cu „Masa caldă”, care vizează deopotrivă elevii din învățământul primar și elevii din învățământul gimnazial.
Cea de a patra temă – salarizarea.
Păi, acuzați în moțiune că Guvernul a dat curs solicitării sindicatelor din educație. Nu cunoașteți, poate, că, după erorile de aplicare în calculul salariilor, „ministrul-dezastru” este cel care a inițiat ordonanța de urgență pentru aplicarea corectă a calculului salariilor. Doar că, până să aplic eu, în 2021, un calcul corect, s-au strâns niște diferențe salariale, certificate în instanțe, prin hotărâri judecătorești. Ordonanța nr. 69, dar și Ordonanța nr. 130 din 2021 prevăd plata eșalonată în cinci tranșe: 5% – primul an; 10% – anul 2; 25% – anul 3; 25% – anul 4; 35% – anul 5.
Nu cred că are rost să spun că e o ordonanță care a fost promovată inclusiv de formațiunea dumneavoastră, deci, dacă a fost promovată greșit, asta este.
Atunci, la solicitarea sindicatelor, se aplică această regulă; în plus, aceste diferențe salariale fiind actualizate cu inflația, în tranșe de 5%, 10%, 25%, 25%, 35%. A fost o solicitare a sindicatelor.
Dacă vorbim la modul general de salarizare, mă simt obligat să reamintesc cu plăcere faptul că susțin ca, odată cu intrarea în vigoare a Legii educației, ca urmare a Proiectului „România Educată”, pentru că toate aceste lucruri trebuie să fie integrate, salariul profesorului debutant să fie salariul mediu pe economie din anul fiscal încheiat.* Salariul profesorului debutant – salariul mediu pe economie din anul fiscal încheiat.
Mai mult decât atât, deoarece în concluziile pe care fără doar și poate le cunoașteți se prevăd profesionalizarea și susținerea carierei didactice printr-un an de stagiatură, imediat după absolvirea facultății, acei profesori stagiari care vor avea norma de predare înjumătățită vor beneficia de același salariu, conform propunerii pe care o susțin, egal cu salariul mediu pe economie. După anul de stagiatură urmează să promoveze un examen de licențiere; în anul de stagiatură să fie îndrumați de mentori; mentorii să aibă norma de predare redusă la 14 ore, pentru ca celelalte ore pe care
le folosesc pentru a-i îndruma pe colegii mai tineri să le fie plătite în plus – apropo de salarizare.
Pot să continui foarte mult cu propunerile referitoare la salarizare, pe care le-am făcut cunoscute în mod repetat, dar încerc să mă încadrez și în timp.
A patra temă abordată de dumneavoastră în moțiune – transportul gratuit.
Da, elevii trebuie să beneficieze de transport gratuit.
V-ați legat de o componentă a transportului, de navetă, de singura componentă gestionată de Ministerul Educației – naveta elevilor.
Sunt de acord cu dumneavoastră că tarifele au fost stabilite la – să spunem, complet regula – 30 de lei pentru primii 3 kilometri, după care 3 lei pe următorii 47 de kilometri, până la 50, iar abonamentul care poate fi decontat pentru un elev este până la 171 de lei pe lună – 30 + 47 x 3. 171, și nu doar 30. Aceste tarife au fost stabilite înainte de declanșarea crizei economice care a generat scumpirea carburanților. Ele trebuie să fie revizuite.
Revizuirea tarifelor pentru navetă, pentru transport local, pentru transport intra și interjudețean nu poate fi făcută corect de la centru, de Ministerul Educației, ea trebuie să fie dependentă de consiliul județean, care are relație contractuală directă cu operatorii de transport. Consiliile județene sunt singurele care pot deconta transportul în așa fel încât gratuitatea să fie asigurată. Aceasta este propunerea pe care v-o fac tuturor, dragi parlamentari – consiliile județene să primească de la bugetul de stat, din sume defalcate de TVA, prin Legea bugetului, având anexă specială în Legea bugetului, sumele necesare pentru decontarea transportului, astfel încât să fie asigurată gratuitatea. Este singura soluție. Altfel, dacă plimbăm problema în continuare între Parlament, Guvern, Ministerul Educației, autorități locale, consilii județene, nu rezolvăm nimic. E nevoie de o decizie. Și propunerea pe care am făcut-o este decontarea, prin consiliile județene, Legea bugetului de stat, din sume defalcate pe TVA.* Mă rog, e mai complicat, dar...
Abandon școlar. Abandonul școlar este cea de a cincea temă pe care ați abordat-o.
Știu, sunt grele problemele în educație.
Abandonul școlar poate fi redus eficient doar prin patru măsuri simultane.
Prima este aplicarea PNRAS, în care avem, pentru prima dată, eligibile cheltuieli, din mai multe perspective, pentru reducerea abandonului școlar. Avem inclusiv cheltuieli de masă, avem cheltuieli cu echipament sportiv, cheltuieli cu echipament informatic și, foarte important, am insistat să avem eligibile cheltuielile pentru participarea acestor elevi la tabere și în excursii, fiind vorba de elevi care, de multe ori, n-au ieșit niciodată din localitatea natală nici măcar pentru a merge într-o stațiune românească.
Al doilea pilon este masa și deja am făcut vorbire despre ea. „Masa caldă” și „Masă sănătoasă”.
Al treilea pilon este transportul. Am vorbit de el. Și adaug achiziția celor 3.200 de microbuze, prevăzută prin PNRR.
Al patrulea pilon – extrem de important – este acela al unui sistem de burse motivant.
Aș vrea să vă readuc aminte că, în anul 2016, în România, cu excepția Bucureștiului, bugetul total de burse
era de 100 de milioane de lei. În anul 2020, bugetul de burse a fost plătit pentru prima oară de la bugetul de stat, în valoare de 270 de milioane de lei. În anul 2021, bugetul de burse a fost 645 de milioane de lei, iar în acest an avem 1.032.000.000 de lei.
Dacă dumneavoastră considerați că de la 100 de milioane la 1.032.000.000 de lei avem iarăși un minim istoric, n-am cum să vă contrazic. Sunt lucruri cât se poate de clare.
Am mărit cuantumul burselor. În 2020, bursa minimă – 100 de lei, pentru că aveam burse de 6 și 8 lei pe lună, mai apoi, la 500 de lei, iar acum propunerea este de a avea burse de excelență pentru merit olimpic internațional în valoare de 1.000 de lei pe lună, burse de excelență pentru premiul I la olimpiade naționale de 600 de lei pe lună, burse de performanță școlară în valoare de 400 de lei, burse profesionale și burse sociale de 250 de lei. Asta este propunerea Ministerului Educației.
Cuantumul burselor s-a mărit, bugetul burselor s-a mărit. Grupul-țintă al celor care pot primi burse s-a mărit, de asemenea. Pentru că aveam elevi ai liceelor private care duceau România pe podiumuri internaționale și nu beneficiau de burse.
Cea de a șasea... Deci aceste patru lucruri se pot face pentru reducerea abandonului școlar, în paralel cu a face școala mai prietenoasă, mai atractivă pentru elevi.
Gestionarea pandemiei. Pe scurt. Din prima zi am spus că școlile trebuie să se închidă ultimele și să se deschidă primele. Am avut miniștrii sănătății în perioada de vârf a crizei sanitare care au impus închiderea școlilor. Nu cred că este corect să reproșați tocmai dumneavoastră închiderea școlilor. Ca ministru al educației, am făcut tot ce a fost posibil pentru a menține școlile deschise. Vedem câți nu s-au prezentat și câți nu au putut să intre în examenul de bacalaureat de astăzi, la care, încă de la 2.00, 3.00 dimineața, cu mulți colegi de acolo, veghem ca subiectele să fie corect calibrate, să nu fie erori de formulare, să nu fie erori de barem. Avem acești absenți pentru că ne-am jucat cu școala, de-a închis-deschis școala, iar Ministerul Educației a fost la remorca Ministerului Sănătății în perioada de vârf a crizei sanitare.
Depolitizare – 7. Depolitizare îi spuneți unui ministru care, în anul 2015, după ce 8 ani nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea posturilor în învățământul preuniversitar, a inițiat și organizat concursurile în sistemul de învățământ preuniversitar; îi spuneți unui ministru care, în anul 2021, a demarat din nou concursul pentru ocuparea posturilor de director. S-au ocupat 80% din posturile de director. S-au ocupat având în comisii, pentru prima oară în istoria României, reprezentanți ai mediului socioeconomic, ai mediului economic, specialiști în resurse umane, în aceste comisii.
Și vă fac încă un anunț. În data de 27 iunie, de azi într-o săptămână, va demara cea de a treia rundă a concursului pentru ocuparea posturilor de director, a celor 1.700 care au rămas neocupate. Iar în data de 28 iunie vor putea deja să-și depună dosarele de candidatură colegii noștri care doresc să fie directori. Asta despre depolitizare. În condițiile în care grupul dumneavoastră – eram în Guvern – a forțat crearea poziției de secretar general în prefectură, pentru că nu aveam..., pentru că nu aveam. Mă opresc aici.
Planul-cadru. Planul-cadru – în prima zi de mandat, la audiere, în Parlament, în prezența multora dintre dumneavoastră, am spus următorul lucru – îl repet și îl susțin: am găsit planuri-cadru pentru liceu care aveau peste 10.000 de propuneri de schimbare; nici măcar cei care le elaboraseră nu mai erau de acord cu ele. În acel moment am spus că planurile-cadru pentru liceu vor fi disponibile în septembrie 2023. Asta vă spun și acum. Dar pentru a avea o reformă reală a planurilor-cadru, care înseamnă lista disciplinelor și apoi a curriculumului, care înseamnă ce înveți la fiecare disciplină, odată definitivate lista și numărul de ore alocat săptămânal, e nevoie de Legea educației care să transpună „România Educată”. Și asta se va întâmpla; vom prezenta, în consultare, Parlamentului legile educației; vor fi adoptate, după ce vor suferi, desigur, îmbunătățiri; apoi vom avea peste 100 de acte normative subsecvente, hotărâri ale Guvernului și ordine de ministru. În toată această perioadă, până în septembrie 2023, colegii noștri lucrează la planurile-cadru și la curriculum.
9. Sper că n-am sărit ceva. Etică. Etică și plagiat.
Bun, foarte important, o temă extraordinar de importantă.
Vă adresați singurului ministru care a finanțat prevenirea și combaterea acestui fenomen foarte grav. Vă referiți la ministrul care va propune și a propus, de fapt, deja, profesionalizarea structurilor care să analizeze abaterile de la etică. O comisie de etică a titlurilor, gradelor didactice este necesară.
Spuneți că este dezastru un ministru care a început, încă înainte de anul 2020, să propună RUNIDAS. RUNIDAS este Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii.
Îmi pare rău că trebuie să vă spun, nu răspund la jigniri, dar în grupul parlamentar care a realizat această moțiune*, dincolo de faptul că există un singur profesor titular – apropo, vă aduc la cunoștință că nu mai e niciun alt grup parlamentar în care să existe doar un profesor –, în acest grup parlamentar sunt multe probleme cu recunoașterea studiilor universitare.
RUNIDAS vine în întâmpinarea acestui lucru, să nu mai existe tentația de a-ți declara în CV studii universitare pe care nu le-ai absolvit.
RUNIDAS o să ne ajute pe noi toți să nu facem aceste greșeli.
Cred că 25 de minute despre educație deja au fost multe. Am încercat să parcurg cele nouă teme.