Vasile Daniel Suciu

„Direcția Uniunii Europene”

La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, când țările aflate pe continentul european erau devastate din punct de vedere social și în colaps economic, noțiunea de unitate europeană era ideea salvatoare.

Țări precum Franța, Germania, Olanda ș.a.m.d. au concretizat această idee punând bazele unei piețe economice comune în care, în primă etapă, resursele miniere și metalurgice erau utilizate la comun, iar în următoarea etapă libera circulație a persoanelor, capitalurilor și serviciilor a fost garantată.

De-a lungul timpului, mai multe țări de pe continentul european au îmbrățișat această idee și au aderat la ea. Procesul de integrare a presupus nu numai libertatea de mișcare a resurselor necesare unei economii în expansiune, ci și egalitatea cetățenilor țărilor membre Uniunii și sprijinul comun acordat în fața unor posibile amenințări externe.

Egalitatea, cooperarea și unitatea defineau conceptul de Uniune Europeană.

Realitatea relevată de alegerile pentru Parlamentul European aduce în centrul atenției o problemă ce nu trebuie tratată cu superficialitate: extremismul.

În contextul crizei economice care a afectat întreaga Europă și din cauza măsurilor de austeritate aplicate, cetățenii țărilor membre și-au pierdut încrederea în această unitate europeană. Globalizarea a fost considerată ca fiind principala cauză care a estompat avântul economic al țărilor, iar dezechilibrele de pe piața muncii au condus la dorința implementării unor politici antiimigraționiste.

Simplele păreri naționaliste au fost transformate în propagandă populistă și demagogică, iar în spectrul politic, partide radicale și extremiste și-au făcut apariția, profitând de oportunitate.

Mesajul acestor partide, adeseori xenofobe și naționalistextremiste, și-a găsit simpatizanți în rândul euroscepticilor și un număr suficient de voturi pentru a le asigura o pondere deloc de ignorat în cadrul Parlamentului European. Nu mai este o surpriză faptul că euroscepticismul și extremismul care și-au făcut loc în forul european de putere pot pune în pericol conceptul de Europă unită și pot conduce la divizarea acesteia.

Consider că fiecare țară membră UE are datoria de a-și informa cetățenii cu privire la posibilele urmări ale extremismului și mai ales clasa politică are datoria de a veghea asupra democrației propriei țări.

Rasismul, ura pentru diverse națiuni și categorii nu trebuie să mai fie folosite drept teme de campanie. Repercusiunile acestor fapte ne vor afecta pe toți, deopotrivă.

## „Mergem înainte”

Iată-ne astăzi într-o ipostază neașteptată. Nu puțini sunt cei care au fost surprinși de evoluția nefavorabilă a alegerilor prezidențiale. Da, am suferit o înfrângere. Candidatul pe care noi l-am propulsat în mijlocul ringului politic, delegându-i responsabilitatea de a câștiga funcția cea mai înaltă în stat, nu a izbutit să dobândească votul majorității românilor.