Imixtiunile economico-financiare guvernamentale pe pia˛a mass-media

Directiva emis„ de Eugen Bejenariu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, potrivit c„reia: îŒn conformitate cu cele stabilite de Guvern, toate ministerele ∫i celelalte autorit„˛i ale administra˛iei publice centrale, precum ∫i institu˛iile sau agen˛ii economici afla˛i Ón subordinea, Ón coordonarea sau sub autoritatea acestora vor Óncheia contracte de publicitate pentru anul 2004 numai dup„ prezentarea bugetelor aferente ∫i a contractelor corespunz„toare, Ón vederea“ — aten˛ie — îob˛inerii acordului prealabil al domnului Adrian N„stase, prim-ministru al Rom‚niei“…, aceast„ directiv„ face parte din arsenalul puterii de subordonare a presei Ón ciuda apelurilor repetate ale opozi˛iei ∫i ale oficialilor europeni, Adrian N„stase a devenit astfel ît„tucul“ publicit„˛ii de stat.

Raportul privind Rom‚nia, adoptat de Parlamentul European la Ónceputul acestui an, pune Ón vedere Guvernului Adrian N„stase s„ ac˛ioneze pentru a asigura libertatea mass-media, îÓn special prin m„suri hot„r‚te, pentru stoparea controlului economic al informa˛iilor de pres„“.

Declara˛ia primului-ministru potrivit c„reia îGuvernul este cel mai mare pl„titor de publicitate din Rom‚nia“ este dovada modului Ón care Cabinetul N„stase traduce recomand„rile europene Ón interes propriu, transform‚nd fondurile pentru publicitate, adic„ banii publici, Óntr-un instrument de ∫antaj ∫i presiune asupra mass-media, control economic al operatorilor de mass-media.

Dincolo de aceste elemente, o analiz„ atent„ a activit„˛ii guvernamentale din perioada 2001—2004 reliefeaz„ nu numai ac˛iunile directe, la îvedere“, asupra mass-media actualei puteri, ci ∫i unele mai pu˛in vizibile. Un mediu economic etatist, Ón care majoritatea resurselor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 sunt alocate pe criterii clientelare ∫i politice, o economie ∫ubred„ fac mass-media extrem de vulnerabile la interven˛ia politicului, la ac˛iunile Guvernului de aservire a presei independente.

Sistematic, Guvernul N„stase a utilizat ∫i utilizeaz„ toate instrumentele care Ói stau la Óndem‚n„: presiuni fiscale ∫i administrative, controale ∫icanatorii asupra organismelor media neÓnregimentate ∫i asupra agen˛ilor economici care cump„r„ publicitate de la ace∫tia, oferte de dirijare preferen˛iale a unor bugete de promovare de la institu˛iile publice sau de la cele controlate de ministere sau A.P.A.P.S., folosirea RODIPET ca p‚rghie de favorizare sau defavorizare a unor publica˛ii prin felul Ón care se realizeaz„ distribu˛ia ∫i are loc ritmul pl„˛ilor.

De∫i declar„ la tot pasul c‚t de important„ este massmedia independent„, autorit„˛ile nu au luat nici un fel de m„suri de relaxare fiscal„ Ón favoarea acesteia, cum ar fi de exemplu un T.V.A. redus la v‚nzarea ziarelor sau, pur ∫i simplu, un T.V.A. zero la institu˛iile de mass-media.

Œn absen˛a oric„ror facilit„˛i financiare, institu˛iile media sunt supuse aceluia∫i regim de impozitare ca orice alt„ companie, Ón timp ce, Ón Europa, societ„˛ile de media sunt scutite de T.V.A. sau au T.V.A. redus p‚n„ la 50%. Absen˛a protec˛iei economice genereaz„ cre∫terea datoriilor institu˛iilor media ∫i determin„ vulnerabilitatea lor fa˛„ de presiuni politice sau ale altor grupuri de interese exercitate prin intermediul p‚rghiilor economice ∫i al publicit„˛ii dirijate.