Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamna Mona Musc„, v„ rog s„ v„ opri˛i pu˛in, ca s„ nu Óntrerup iar ∫edin˛a!

A∫ ruga s„ elimin„m componenta de circ din cadrul acestei manifest„ri.

Stimate coleg, v-a∫ ruga frumos s„ lua˛i acest obiect de acolo.

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Domnule pre∫edinte,

Nu ∫ti˛i despre ce este vorba. îComponenta de circ“ cum spune˛i dumneavoastr„, este un afi∫ semnat de cel mai cunoscut ∫i renumit artist plastic, Dan Perjovschi, ∫i exprim„ limitarea libert„˛ii de exprimare Ón Rom‚nia. Nu scrie nici îP.S.D.“ pe el, nu scrie nici îGuvernul Rom‚niei“. Este un protest, dac„ vre˛i, al libert„˛ii de exprimare Ón Rom‚nia, este, dac„ vre˛i, o cauz„ dreapt„ pe care ar trebui s-o sprijini˛i ∫i dumneavoastr„.

Ar„ta˛i ∫i invers, ca s„ vede˛i c„ nu are absolut nimic de-a face cu P.S.D.-ul sau cu Guvernul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nici eu nu comentez con˛inutul desenului ∫i Ól felicit pe artist ∫i pentru desen, ∫i pentru cuvintele exprimate acolo. Ceea ce comentez este c„ dumneavoastr„ apela˛i la alte mijloace de exprimare dec‚t cele strict parlamentare.

## **Domnul Radu Podgoreanu**

**:**

Procedur„!

Domnul Radu Podgoreanu, procedur„…

Eu cred c„ ave˛i, totu∫i, cuvinte ∫i alte mijloace parlamentare de exprimare.

Domnule pre∫edinte,

Exprimarea parlamentar„ este de multe feluri. Drept urmare, ∫i printr-un desen te po˛i exprima ∫i este tot limitarea libert„˛ii de exprimare dac„ dumneavoastr„ nu accepta˛i un desen care este Ón favoarea libert„˛ii de exprimare.

Continua˛i doamn„, v„ rog frumos.

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Bun, mul˛umesc frumos. Œnchide˛i-l!

Dac„ nu se poate accepta Ón Parlamentul Rom‚niei un protest ∫i, Ón acela∫i timp, o ap„rare cu privire la libertatea de exprimare, putem s„ ne retragem noi.

Stima˛i colegi, v-a∫ ruga s„-i permite˛i colegei noastre s„ citeasc„ mo˛iunea.

O s„-l invit„m pe distinsul artist Ón muzeul pe care-l avem aici, s„-∫i expun„ opera ∫i s„ nu cread„ c„ avem ceva cu Domnia sa. Ceea ce avem de comentat este c„ nu trebuie s„ apel„m la asemenea mijloace pentru a ne sus˛ine punctele de vedere.

V„ rog.

Nu Ón˛eleg cu ce e mai grav...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ rog s„ continua˛i...

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Ce e mai grav un desen dec‚t cuv‚ntul? Care-i problema?!

Revin, dac„-mi permite˛i, stima˛i colegi, sau poate nu permite˛i libertatea de exprimare de la microfonul Parlamentului.

Nu mai reiau, ca s„ nu pierdem timp, ∫i, Ón temeiul art. 148—153 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 23/11 noiembrie 2003, Ónaint„m prezenta mo˛iune simpl„ cu tema: îNU subordon„rii media de c„tre Guvernul N„stase, DA libert„˛ii de exprimare“.

Mo˛iunea are ∫i un moto. Citez din domnul Adrian N„stase: îDac„ un simplu articol ar fi motiv de b„taie, eu ar trebui s„ bat Ón fiecare zi un ziarist“ — 23 decembrie 2003.

Una dintre involu˛iile cele mai Óngrijor„toare din Rom‚nia Ón perioada 2001—2004 o reprezint„ politica sistematic„ a Guvernului P.S.D. condus de Adrian N„stase de monopolizare a discursului public, de limitare a libert„˛ii de expresie prin m„suri de ordin legislativ sau prin presiuni ori imixtiuni economico-financiare ∫i administrative, ca ∫i prin Óncerc„ri de subordonare direct„ sau indirect„ a presei scrise ∫i audiovizuale publice ∫i private. Prin ansamblul lor, aceste ac˛iuni risc„ s„ afecteze grav Ónsu∫i procesul democratic din Rom‚nia.

Dup„ cum se ∫tie, garantarea ∫i asigurarea efectiv„ a libert„˛ii de exprimare sunt unele dintre criteriile politice fundamentale de a c„ror respectare depinde finalizarea calendarului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Œn acest context, Raportul Parlamentului European din februarie — martie 2004 privind stadiul integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„ demonstreaz„ c„, prin politica sa autoritarist„ ∫i discre˛ionar„, actualul Guvern a adus Rom‚nia Ón situa˛ia de a nu mai Óndeplini criteriul politic de aderare.

Œnc„lcarea libert„˛ii de exprimare s-a situat, din 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent, printre criticile constante formulate de reprezentan˛ii institu˛iilor europene la adresa Executivului din ˛ara noastr„. Limitarea dezvolt„rii pie˛ei media prin interven˛ii guvernamentale ∫i Ónc„lcarea principiului liberei concuren˛e Ón acest domeniu au devenit o realitate Ón perioada 2001 — 2004.

Imixtiunea politic-guvernamental„ pe pia˛a de media s-a manifestat Ón alocarea ∫i dirijarea de fonduri publice pentru publicitate — Ónsu∫i premierul Adrian N„stase a recunoscut c„ Executivul este cel mai mare pl„titor de publicitate; Ón activitatea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului; prin aplicarea unui tratament economicofinanciar diferen˛iat ∫i discriminatoriu Ón privin˛a operatorilor de media ∫i Ón activitatea unor mijloace de informare Ón mas„.

Lipsa de reac˛ie a actualilor guvernan˛i Ón cazul jurnali∫tilor agresa˛i ∫i maniera de Óncurajare a acestor agresiuni, prin declara˛ii ale primului-ministru Adrian N„stase, de genul: îDac„ un simplu articol ar fi motiv de b„taie, eu ar trebui s„ bat Ón fiecare zi un ziarist“, ilustreaz„ atitudinea arogant„ ∫i de dispre˛ a Guvernului la adresa presei rom‚ne∫ti.

Toate aceste ac˛iuni ∫i atitudini publice au avut ca rezultat limitarea ∫i Ónc„lcarea libert„˛ii de exprimare, ceea ce constituie un grav atentat pentru democra˛ia din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 Rom‚nia ∫i un obstacol de netrecut Ón calea integr„rii europene. Este motivul pentru care noi, semnatarii prezentei mo˛iuni, ne propunem s„ tragem un semnal de alarm„ privind amploarea acestui fenomen, limitarea dezvolt„rii pie˛ei de media prin amestec guvernamental ∫i al serviciilor ministeriale deconcentrate, al multora dintre autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i locale, precum ∫i nerespectarea independen˛ei presei scrise ∫i audiovizuale de c„tre Guvernul N„stase.

Imixtiunea guvernamental„ pe pia˛a media din Rom‚nia a fost criticat„, Ón repetate r‚nduri, de reprezentan˛ii opozi˛iei, de asocia˛ii ale ziari∫tilor ∫i organiza˛ii neguvernamentale care s-au adresat oficialilor europeni pentru a semnala ∫irul nesf‚r∫it de abuzuri ale puterii actuale. Documentele acestor institu˛ii ∫i ale oficialilor occidentali, raportul baroanei Nicholson, rapoartele din ultimii ani elaborate de Departamentul de Stat S.U.A., de organiza˛iile interna˛ionale îFreedom House“ ∫i îReporters sans Frontière“ au semnalat la unison limitarea libert„˛ii de exprimare a presei, precum ∫i a dreptului cet„˛enilor de a fi corect informa˛i asupra treburilor publice.

De cur‚nd, un articol publicat de îFinancial Times“ despre libertatea de exprimare din Rom‚nia a f„cut Ónconjurul lumii: îLa 15 ani dup„ c„derea lui Ceau∫escu, libertatea de exprimare e din nou subiect de Óngrijorare pentru jurnali∫tii din Rom‚nia. Œn ultimele s„pt„m‚ni, jurnali∫tii de la dou„ mari cotidiene na˛ionale i-au acuzat pe patronii str„ini c„ Óncearc„ s„ Ómpiedice difuzarea materialelor negative la adresa Guvernului rom‚n“.

Dincolo de conjuncturi ∫i explica˛ii neconving„toare Óncercate de unii oficiali ai celor dou„ patronate ∫i ai Guvernului, semnatarii acestei mo˛iuni Ó∫i exprim„ solidaritatea cu Petre Mihai B„canu, Cornel Nistorescu, cu jurnali∫tii de curaj ∫i demnitate de la îRom‚nia liber„“ ∫i îEvenimentul zilei“.

Guvernul N„stase a preferat s„ ignore avertismentele ∫i recomand„rile institu˛iilor interna˛ionale privind respectarea libert„˛ii de exprimare ∫i a independen˛ei presei, pun‚nd Ón pericol procesul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Practic, prin îcontribu˛ia“ decisiv„ a Guvernului Adrian N„stase, libertatea de exprimare a sc„zut Ón Rom‚nia, Ón ultimii ani, propor˛ional cu cre∫terea presiunii politice asupra mass-media. Astfel, potrivit criteriilor stabilite ∫i evalu„rilor f„cute de îFreedom House“, mass-media din ˛ara noastr„ este apreciat„ ca par˛ial liber„, Rom‚nia situ‚ndu-se, din acest punct de vedere, Ón aceea∫i categorie cu Burkina Faso, Croa˛ia, Republica Dominican„, Salvador, Mongolia, Namibia, Nicaragua, Panama, Togo.

De altfel, Comisia Uniunii Europene remarc„, Ón recentul raport de ˛ar„, c„ libertatea de exprimare se afl„, Ón Rom‚nia, sub semnul Óntreb„rii. Mai dur dec‚t anul trecut, capitolul privind libertatea de expresie consemneaz„ c„ acumularea datoriilor marilor trusturi de pres„, inclusiv a celor mai importante televiziuni private, speculate, aceste datorii, Ón mod interesat de Guvern,

influen˛eaz„ independen˛a editorial„ ∫i duce la autocenzur„. Studiile de monitorizare a presei remarc„ faptul c„ buletinele de ∫tiri tv sunt mai pu˛in critice fa˛„ de Guvern dec‚t presa scris„, iar oficiali locali folosesc func˛ia public„ pentru a influen˛a politica editorial„ a mediilor locale, inclusiv prin alocarea selectiv„ a contractelor de publicitate.

Œmpreun„ cu organiza˛iile de media ∫i alte organiza˛ii ale societ„˛ii civile, noi, parlamentarii P.N.L. ∫i P.D., spunem ast„zi cu glas tare: Ajunge, domnilor guvernan˛i! Opri˛i interven˛ia guvernamental„ pe pia˛a de media ∫i Ón activitatea presei scrise ∫i audiovizuale!

La nivel institu˛ional, atitudinea dispre˛uitoare a P.S.D. la adresa presei ∫i a opiniei publice s-a manifestat Ónc„ din 2001, prin Ónfiin˛area de c„tre Cabinetul N„stase a unui Minister al Informa˛iilor Publice care s-a dovedit mai degrab„ un instrument de propagand„ al Guvernului, dec‚t o institu˛ie aflat„ Ón serviciul cet„˛eanului. Dovada manipul„rii opiniei publice practicat„ de aceast„ institu˛ie este documentul intern al ministerului prezentat Óntr-o ∫edin˛„ de guvern din mai 2001 care, la capitolul îSugestii“, recomanda, printre altele, îdistragerea aten˛iei opiniei publice de la problemele din Ministerul Justi˛iei“, dar ∫i îrestr‚ngerea expunerii mediatice a premierului la ac˛iuni ce denot„ fermitate ∫i interven˛ii corectoare“. Am citat din documentul respectiv. Practic, acest îMinister al propagandei“, transformat Óntre timp Ón îDepartamentul propagandei“, a slujit ∫i sluje∫te, pe bani publici, interesele partidului de guvern„m‚nt. Œn plus, al„turi de a∫a-zisul Departament al informa˛iilor publice, mai exist„ ∫i alte departamente Ón cadrul Guvernului Óns„rcinate cu îcampania de comunicare“, care, Ómpreun„, formeaz„ o ma∫in„rie de propagand„ ce promoveaz„ un adev„rat cult al personalit„˛ii premierului Adrian N„stase, f„r„ egal Ón perioada postdecembrist„.

Un alt exemplu semnificativ Ól reprezint„ ROMPRES. Cazul ROMPRES, agen˛ie transformat„ pentru o perioad„ de timp Ón departament guvernamental condus de un secretar de stat, este ilustrativ pentru lipsa oric„rei disponibilit„˛i a partidului de guvern„m‚nt de a g‚ndi Ón termeni de construc˛ie institu˛ional„, Ón beneficiul interesului public, ∫i nu al celui de partid. Tenta˛ia de a absorbi resursele financiare ∫i umane pentru a Ónt„ri ma∫in„ria de propagand„ a P.S.D. a fost mult prea mare pentru a nu sacrifica o institu˛ie de pres„ de interes na˛ional, trecut„, Ón cele din urm„, sub control parlamentar, Ón urma ini˛iativei legislative a partidelor parlamentare din opozi˛ie ∫i a interven˛iei societ„˛ii civile.

Alte ac˛iuni ale partidului de guvern„m‚nt, cu efecte directe asupra libert„˛ii de expresie ∫i ∫anselor de supravie˛uire a mass-media independente, au ap„rut ∫i la nivel legislativ. Guvernul N„stase ∫i parlamentarii puterii au promovat proiecte de lege cu prevederi Ón flagrant„ contradic˛ie cu principiul libert„˛ii de exprimare — cum ar fi proiectul Legii informa˛iilor clasificate —, criticate ∫i respinse,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 la momentul respectiv, de societatea civil„ ∫i de opozi˛ie. Sunt de trist„ notorietate propunerile legislative privind dreptul la replic„ ∫i protec˛ia vie˛ii private ini˛iate de deputa˛ii puterii Ioan Mircea Pa∫cu, ministrul ap„r„rii (Ómpotriva presei) ∫i Ionel Olteanu.

Consiliul Na˛ional al Audiovizualului, institu˛ie public„ care reglementeaz„ audiovizualul rom‚nesc, este permanent supus la presiuni, tocmai pentru a i se ∫tirbi din autoritatea ∫i prerogativele ce i-au fost consacrate prin lege. Œn acest sens, prin Legea nr. 591/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunica˛iilor, printr-o simpl„ îtr„s„tur„ de condei“, toate atribu˛iile importante Ón domeniul audiovizualului ale Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Comunica˛ii se transfer„ Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor. Prin ad„ugarea la Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 79/2002 a unui alineat care prevede: îŒn tot cuprinsul Legii Audiovizualului nr. 504/2002, denumirea «Autoritate Na˛ional„ de Reglementare Ón Comunica˛ii» se Ónlocuie∫te cu denumirea «Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor»“, spa˛iul audiovizualului trec‚nd de sub controlul Parlamentului, Ón cel politic, al unui ministru membru al Guvernului.

Sunt, astfel, la latitudinea ministrului: avizul tehnic necesar eliber„rii licen˛ei audiovizuale, licen˛a pentru difuzarea pe cale radioelectric„ terestr„ a serviciilor publice de radiodifuziune ∫i televiziune, documentele necesare pentru ob˛inerea autoriz„rii audiovizuale acordate de C.N.A., licen˛e de emisie, monitorizarea ∫i controlul parametrilor prev„zu˛i Ón licen˛a de emisie, modificarea parametrilor tehnici prev„zu˛i Ón licen˛a de emisie, autoriza˛iile tehnice pentru sta˛iile de emisie sau re˛elele de telecomunica˛ii. Se Óncalc„ astfel, Ón mod flagrant, Directiva nr. 2002/21 a Comisiei Europene a Consiliului ∫i Parlamentului European, care prevede clar separarea, Ón cadrul serviciilor de comunicare audiovizual„, a func˛iilor de reglementare de cele de exploatare, independen˛a ∫i impar˛ialitatea deciziilor Ón domeniul audiovizualului.

Œn baza Legii audiovizualului nr. 504/2002, art. 67, Consiliul Na˛ional al Audiovizualului a elaborat îStrategia de acoperire a teritoriului na˛ional cu servicii de programe audiovizuale“ ∫i a trimis-o, conform legii, Ministerului Comunica˛iilor. Potrivit art. 69, ministerul avea obliga˛ia de a elabora Ón termen de 6 luni îPlanul destinat difuz„rii serviciilor de programe audiovizuale“. Art. 70 este ∫i mai explicit: îPlanul va cuprinde toate frecven˛ele, precum ∫i datele tehnice asociate pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale destinate publicului, cu precizarea caracterului local, regional ∫i na˛ional al acestora“. Nu numai c„, p‚n„ Ón prezent, de∫i prins Ón strategia C.N.A. Ónc„ de la Ónceputul anului 2003, Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor nu a elaborat acest plan, Ónc„lc‚nd art. 69, 70 ∫i 71 ale Legii nr. 504/2002, a Ónc„lcat, Ón acela∫i timp, ∫i art. 72, care prevedea

publicarea planului Ón îMonitorul Oficial“. Practic, Ministerul Comunica˛iilor nu ∫i-a Óndeplinit obliga˛iile legale fundamentale, Ónc„lc‚nd Ón continuare legea, prin ad„ugarea periodic„, Ón func˛ie de interesele clientelei politice a partidului de guvern„m‚nt, a noi frecven˛e de emisie oferite, apoi, acestora, prin intermediul C.N.A., Ón dispre˛ total fa˛„ de prevederile legii de a publica, Ón prealabil, toate frecven˛ele disponibile.

Consecin˛ele nerespect„rii legii de c„tre un minister, prin lips„ de transparen˛„ privind stabilirea frecven˛elor radioelectrice, Ómpiedic„ C.N.A. s„-∫i Óndeplineasc„ responsabilit„˛ile legale privind asigurarea unui raport echilibrat Óntre serviciile na˛ionale, locale, regionale ori tematice de radiodifuziune, sus˛inerea liberei concuren˛e, precum ∫i pluralismul surselor de informare public„.

Prevederea aparent democratic„ din noua Lege a audiovizualului privitoare la posibilitatea Ónstr„in„rii licen˛elor audiovizuale ∫i de emisie a fost folosit„, cu complicitatea C.N.A., la crearea unor monopoluri informa˛ionale, mai ales Ón provincie, ale unor grupuri de potenta˛i ai partidului de guvern„m‚nt.

Directiva emis„ de Eugen Bejenariu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, potrivit c„reia: îŒn conformitate cu cele stabilite de Guvern, toate ministerele ∫i celelalte autorit„˛i ale administra˛iei publice centrale, precum ∫i institu˛iile sau agen˛ii economici afla˛i Ón subordinea, Ón coordonarea sau sub autoritatea acestora vor Óncheia contracte de publicitate pentru anul 2004 numai dup„ prezentarea bugetelor aferente ∫i a contractelor corespunz„toare, Ón vederea“ — aten˛ie — îob˛inerii acordului prealabil al domnului Adrian N„stase, prim-ministru al Rom‚niei“…, aceast„ directiv„ face parte din arsenalul puterii de subordonare a presei Ón ciuda apelurilor repetate ale opozi˛iei ∫i ale oficialilor europeni, Adrian N„stase a devenit astfel ît„tucul“ publicit„˛ii de stat.

Raportul privind Rom‚nia, adoptat de Parlamentul European la Ónceputul acestui an, pune Ón vedere Guvernului Adrian N„stase s„ ac˛ioneze pentru a asigura libertatea mass-media, îÓn special prin m„suri hot„r‚te, pentru stoparea controlului economic al informa˛iilor de pres„“.

Declara˛ia primului-ministru potrivit c„reia îGuvernul este cel mai mare pl„titor de publicitate din Rom‚nia“ este dovada modului Ón care Cabinetul N„stase traduce recomand„rile europene Ón interes propriu, transform‚nd fondurile pentru publicitate, adic„ banii publici, Óntr-un instrument de ∫antaj ∫i presiune asupra mass-media, control economic al operatorilor de mass-media.

Dincolo de aceste elemente, o analiz„ atent„ a activit„˛ii guvernamentale din perioada 2001—2004 reliefeaz„ nu numai ac˛iunile directe, la îvedere“, asupra mass-media actualei puteri, ci ∫i unele mai pu˛in vizibile. Un mediu economic etatist, Ón care majoritatea resurselor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 sunt alocate pe criterii clientelare ∫i politice, o economie ∫ubred„ fac mass-media extrem de vulnerabile la interven˛ia politicului, la ac˛iunile Guvernului de aservire a presei independente.

Sistematic, Guvernul N„stase a utilizat ∫i utilizeaz„ toate instrumentele care Ói stau la Óndem‚n„: presiuni fiscale ∫i administrative, controale ∫icanatorii asupra organismelor media neÓnregimentate ∫i asupra agen˛ilor economici care cump„r„ publicitate de la ace∫tia, oferte de dirijare preferen˛iale a unor bugete de promovare de la institu˛iile publice sau de la cele controlate de ministere sau A.P.A.P.S., folosirea RODIPET ca p‚rghie de favorizare sau defavorizare a unor publica˛ii prin felul Ón care se realizeaz„ distribu˛ia ∫i are loc ritmul pl„˛ilor.

De∫i declar„ la tot pasul c‚t de important„ este massmedia independent„, autorit„˛ile nu au luat nici un fel de m„suri de relaxare fiscal„ Ón favoarea acesteia, cum ar fi de exemplu un T.V.A. redus la v‚nzarea ziarelor sau, pur ∫i simplu, un T.V.A. zero la institu˛iile de mass-media.

Œn absen˛a oric„ror facilit„˛i financiare, institu˛iile media sunt supuse aceluia∫i regim de impozitare ca orice alt„ companie, Ón timp ce, Ón Europa, societ„˛ile de media sunt scutite de T.V.A. sau au T.V.A. redus p‚n„ la 50%. Absen˛a protec˛iei economice genereaz„ cre∫terea datoriilor institu˛iilor media ∫i determin„ vulnerabilitatea lor fa˛„ de presiuni politice sau ale altor grupuri de interese exercitate prin intermediul p‚rghiilor economice ∫i al publicit„˛ii dirijate.

Monitorizarea aloc„rii de bani publici pentru publicitatea guvernamental„ este edificatoare. îEvenimentul zilei“, un cotidian cu atitudine critic„ la adresa autorit„˛ilor, a primit Ón 2004 sume de zece ori mai mici dec‚t Ón anul 2003, Ón timp ce altor cotidiene li s-au alocat acelea∫i fonduri, ori ele au fost dublate Ón acest an fa˛„ de anul trecut. Dan Ioan Popescu ∫i Miron Mitrea conduc, dup„ Adrian N„stase, Ón topul sponsorilor guvernamentali pe m„sura pozi˛iei ∫i influen˛ei lor Ón Guvern ∫i Ón P.S.D.

îPetrom“, îDistrigaz Sud“, îHidroelectrica“, îElectrica“, îTarom“, Portul Constan˛a, Aeroportul îOtopeni“ sunt companii prin intermediul c„rora guvernan˛ii Ó∫i asigur„ o imagine binevoitoare Ón presa scris„ sau audiovizual„. CFR Marf„ se ia la Óntrecere constant Ón machetele publicitare cu distribu˛iile de gaze, iar s„ge˛ile albastre se metamorfozeaz„ Ón func˛ie de interes ∫i sezon Ón trenuri ale soarelui sau ale z„pezii, Óncerc‚nd prin reclam„ s„ domine concuren˛a at‚t de acerb„ pe pia˛a de c„l„tori pe calea ferat„.

Unul dintre exemplele cele mai concludente de inginerii financiare prin care Guvernul N„stase intervine pe pia˛a mass-media Ól constituie cazul S.C. îMaritime Training Center Televizion — MTC“ Constan˛a, care a f„cut obiectul unei mo˛iuni simple pe care noi am introdus-o la data de 7 mai 2002.

Practic, prin intermediul MTC Constan˛a, la ordinul ministrului Miron Mitrea, companii na˛ionale ca: CFR Marf„ — S.A., C.N.A.P.M. Constan˛a, C.N. Aeroportul

interna˛ional Otopeni — S.A. au v„rsat peste 6 milioane de dolari Ón contul unei societ„˛i, GLOBAL MEDIA, al c„rei principal ac˛ionar, cu 65,4% dintre ac˛iuni, este Burci Cristian Ionel, patronul postului de televiziune Prima TV.

Fenomenul cu cea mai mare influen˛„ negativ„ asupra libert„˛ii de exprimare ∫i de informare este limitarea ∫i distorsionarea informa˛iilor referitoare la via˛a politic„ transmise de televiziuni.

O monitorizare a principalelor posturi de televiziune efectuat„ de Agen˛ia de Monitorizare a Presei Ón ultimii 3 ani de zile indic„ o lips„ de echilibru Ón reflectarea vie˛ii politice. Astfel, Ón urma monitoriz„rii a 5 posturi de televiziune na˛ionale, ∫tirile despre reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt ocup„ 78% Ón compara˛ie cu 22%, procente Ómp„r˛ite Óntre reprezentan˛ii opozi˛iei.

Primul-ministru Adrian N„stase ocup„ 47% din toate apari˛iile liderilor politici la ∫tirile de audien˛„ maxim„, Ón timp ce pre∫edintele Ion Iliescu ocup„ 23% Ón aceea∫i sfer„.

Transformarea televiziunii publice Óntr-o televiziune de partid ∫i de stat, Óntr-un canal de propagand„ pentru Adrian N„stase ∫i partidul de guvern„m‚nt face parte din strategia guvernamental„ de subordonare a presei publice. Analiza efectuat„ asupra ∫tirilor prezentate Ón principalul jurnal al zilei relev„ dispropor˛ia uria∫„ dintre moduri de reflectare a activit„˛ii politice a puterii ∫i opozi˛iei at‚t din punct de vedere al num„rului de ∫tiri, c‚t ∫i al modului de prezentare a informa˛iei.

Televiziunea public„, pl„tit„ din banii contribuabililor, a devenit instrumentul favorit al Guvernului P.S.D. de manipulare ∫i dezinformare a publicului. Au disp„rut aproape cu des„v‚r∫ire comentariile ∫i comentatorii independen˛i din programele televiziunilor, iar spa˛iul alocat partidelor din opozi˛ie a fost ∫i a r„mas extrem de redus. Rapoartele independente de monitorizare a principalelor emisiuni informative semnaleaz„ o pondere de 88—90% pentru reprezentan˛ii actualei puteri, cu prec„dere a Guvernului, Ón spa˛iul programelor informative.

Œn perioada 2001—2004, cele dou„ institu˛ii publice din audiovizual, Societatea Rom‚n„ de Televiziune ∫i Societatea Rom‚n„ de Radio, au suferit presiuni guvernamentale constante. Amenin˛„rile permanente ∫i chiar impunerea unor schimb„ri Ón func˛ii-cheie, mai ales la televiziune, au generat Ón perioada amintit„ o permanent„ stare de nesiguran˛„, ceea ce a permis actualei puteri s„ influen˛eze con˛inutul principalelor programe informative.

Societatea Rom‚n„ de Radio ∫i Societatea Rom‚n„ de Televiziune au fost transformate Ón canale de propagand„ ale Guvernului ∫i ale P.S.D. TVR 1 ∫i Radio Rom‚nia Actualit„˛i au devenit tr‚mbi˛ele lui Adrian N„stase, iar, mai nou, principalul jurnal de ∫tiri al televiziunii publice a fost transformat Ón instrumentul de lupt„ al lui Valentin Nicolau Ón disputa cu Parlamentul,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 pre∫edintele director general al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune patron‚nd Ónscen„ri ∫i demasc„ri demne de anii ’50.

Foarte grav„ este situa˛ia de la Rom‚nia Actualit„˛i, Radio Rom‚nia Actualit„˛i, unde directorul general Drago∫ ™euleanu este acuzat c„ influen˛eaz„ ∫i controleaz„ politica editorial„ a postului Ón urma presiunilor guvernamentale, Ón special Jurnalul de la ora 7,00. îAtmosfera de la Radio Rom‚nia este grav deteriorat„, una dintre «performan˛ele» actualului management este aceast„ degradare de climat, suspiciune, Óncordare, spaim„. Foarte multe dintre edi˛iile Jurnalului de ora 7,00 Ól au ca autor exclusiv pe domnul ™euleanu. Subiectele sunt dictate de domnul ™euleanu“, Ónchei citatul din Rodica Mado∫a, fost redactor la Radio Rom‚nia Actualit„˛i, interviu din îEvenimentul zilei“, 17 august 2003.

Climatul de suspiciune, Óncordare ∫i spaim„ este Ón continuare cel Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea jurnali∫tii de la Radio Rom‚nia Actualit„˛i. Mai mult, redactorilor de la postul Radio Bucure∫ti li s-a comunicat c„ îpolitica postului nu permite transmiterea de ∫tiri politice, ∫tirile politice sunt f„cute doar la comand„, iar jurnali∫tilor li se indic„ cu cine s„ fac„ interviuri. Œn perioada Ón care taxa radio-tv constituia una dintre principalele teme de dezbatere Ón presa rom‚n„, redactorilor posturilor publice de radio li s-a comandat s„ prezinte favorabil Ón buletinele de ∫tiri aceast„ tax„ at‚t de hulit„ de contribuabili ∫i la care Guvernul a fost nevoit s„ renun˛e.

Independen˛a posturilor publice locale de radio a fost afectat„ prin introducerea Ón 2002 a obligativit„˛ii de a prelua integral buletinul de ∫tiri de la ora 7,00 realizat de Radio Rom‚nia Actualit„˛i.

Œntr-un referendum organizat de sindicatele din radio Ón cursul anului 2003, marea majoritate a salaria˛ilor consider„ necesar„ schimbarea pre∫edintelui, directorul general Drago∫ ™euleanu.

Societatea Rom‚n„ de Radio ∫i Societatea Rom‚n„ de Televiziune continu„ s„ ignore rolul constitu˛ional ∫i legal de a fi mijloace publice de informare Ón mas„ ∫i de a asigura, prin Óntreaga lor activitate, îpluralismul, libera exprimare a ideilor ∫i opiniilor, libera comunicare a informa˛iilor, precum ∫i informarea corect„ a opiniei publice“ (Legea nr. 41 din 1994, republicat„, privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radio ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune).

Conven˛ia organiza˛iilor de media din Rom‚nia (COM) ∫i-a exprimat la r‚ndul ei Óngrijorarea fa˛„ de limitarea libert„˛ii de exprimare a publica˛iilor na˛ionale ∫i locale. Un exemplu semnificativ Ól reprezint„ tratamentul discriminatoriu la care a fost supus îZiarul de Vrancea“ de c„tre administra˛ia local„ dominat„ de P.S.D. Practic, modelul guvernamental de subordonare a presei ∫i de limitare a dezvolt„rii pie˛ei de media a fost transpus ∫i aplicat cu succes ∫i Ón teritoriu de baroni locali, precum Marian Opri∫an. Cazul îZiarului de Vrancea“, prezentat Ón detaliu de c„tre Raportul FreeEx — Libertatea presei Ón

Rom‚nia, face parte din suita presiunilor politice ∫i administrative ale autorit„˛ilor asupra mass-media independente care se manifest„ la nivelul Óntregii ˛„ri.

Œncerc„rile puterii de a folosi p‚rghiile administrative de care dispun pentru a elimina alternativa de informare liber„ a cet„˛enilor contravin prevederilor constitu˛ionale ∫i legisla˛iei europene la care Rom‚nia este parte. Mai mul˛i ziari∫ti au fost nevoi˛i s„-∫i p„r„seasc„ locul de munc„ din cauza cenzurii ∫i presiunii impuse de editorii lor: Rodica Culcer, Costel Prelipceanu, Nadina Forga, to˛i av‚nd func˛ii de conducere Ón cadrul Departamentului de ∫tiri al postului de radio Europa FM, ∫i-au dat demisia pe data de 5 aprilie, protest‚nd Ómpotriva presiunii exercitate asupra lor. Dup„ cum afirm„ cei trei demisionari, conducerea administrativ„ a postului de radio le-a cerut s„ nu emit„ ∫tiri care ar putea deranja partidul de guvern„m‚nt. Europa FM apar˛ine Corpora˛iei franceze îLagardère“, a c„rei principal„ activitate este construc˛ia de avioane. Reprezentantul acestei corpora˛ii Ón Rom‚nia a declarat: îEuropa FM este un post de radio care sus˛ine puterea politic„, pentru c„ trebuie s„ ne vindem avioanele“. Œn scurt timp, Guvernul Rom‚niei a semnat un precontract pentru achizi˛ionarea de avioane îAirbus“...

Cazurile de presiune asupra libert„˛ii de opinie ∫i exprimare, reprezentate de îWaz“ — îRom‚nia liber„“ ∫i îRingier“ — îEvenimentul zilei“, par s„ aib„, la r‚ndul lor, puternice conota˛ii guvernamentale.

Prin toate aceste ac˛iuni, Guvernul, celelalte autorit„˛i publice centrale ∫i locale Óncalc„ flagrant ∫i sistematic dreptul la informa˛ii al cet„˛enilor, consacrat ∫i garantat de art. 31 din Constitu˛ie, informarea corect„ a opiniei publice asupra treburilor publice, obstruc˛ionarea accesului la informa˛iile de interes public.

Legea accesului la informa˛iile de interes public, considerat„ a fi unul dintre pu˛inele succese Ón domeniu, nu este aplicat„ de autorit„˛i Ón spiritul ∫i litera ei. Nerespectarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti privind aplicarea Legii nr. 544/2001 a devenit o regul„ a autorit„˛ilor publice (exemplu: cazul S.R.I., care refuz„ s„ pun„ Ón aplicare o hot„r‚re judec„toreasc„ privind accesul la informa˛iile de interes public).

Rapoartele prezentate de pres„, de organiza˛iile neguvernamentale ∫i de Agen˛ia de Monitorizare a Presei Ón programul privind libertatea de exprimare Ón anul 2003 sunt edificatoare. Amintim cazul prefectului de Hunedoara, Aurel Serafinceanu, care a ridicat Ón data de 7 aprilie 2003 acreditarea corespondentului local al cotidianului îRom‚nia liber„“, Carmen Cosman. Ziaristei i s-a comunicat oficial c„ motiva˛ia deciziei are la baz„ procesul penal ∫i civil intentat de prefect ziaristei Ón cauz„.

Œn perioada 2001—2004, ac˛iunile guvernamentale de limitare a libert„˛ii de exprimare au luat forma h„r˛uielilor, amenin˛„rilor ∫i agresiunilor la adresa ziari∫tilor.

Cel mai important obstacol Ón calea libert„˛ii de exprimare care se manifest„ la nivelul ziaristului este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 atacul Ón justi˛ie. Jurnali∫tii independen˛i sunt ac˛iona˛i Ón justi˛ie ∫i condamna˛i pentru c„ emit opinii critice la adresa activit„˛ii guvernan˛ilor.

Una dintre concluziile proiectului îCartea alb„ a presei“ — februarie 2003, coordonator Centrul pentru jurnalism independent —, arat„ c„ 43,2% din redactori au fost amenin˛a˛i cu procese penale pentru insult„ ∫i calomnie.

Oamenii actualei puteri recurg la amenin˛„ri la adresa jurnali∫tilor independen˛i Ón Óncercarea de a-i intimida. îDialogul“ telefonic dintre Dan Matei Agathon, ministru al turismului din acea perioad„, ∫i ziarista S‚nziana Ionescu de la cotidianul na˛ional îAdev„rul“ va r„m‚ne cu siguran˛„ un exemplu negativ pentru toate rela˛iile dintre puterea politic„ ∫i pres„. Citez din acel dialog partea care-i apar˛ine domnului, ministru pe atunci, Dan Matei Agathon: îBun„ seara, S‚nziana! Noi doi cred c„ avem o problem„. Te potole∫ti sau este nevoie s„ vorbesc cu Cristian Tudor Popescu? Vre˛i s„ retrag publicitatea din ziarul vostru? Nu este prima oar„ c‚nd...“ M„ scuza˛i! Nu pot s„ citesc ceea ce a spus domnul Matei Agathon.

Din p„cate, tergiversarea anchetelor privind agresiunile la adresa jurnali∫tilor a devenit o realitate. Se constat„ c„ Ón ciuda declara˛iilor de bune inten˛ii ale guvernan˛ilor Ón privin˛a pedepsirii vinova˛ilor, investiga˛iile decurg extrem de lent, iar cazurile Ón care se presupune c„ agresarea jurnali∫tilor a fost comandat„ politic nu au primit Ónc„ o solu˛ionare de c„tre organele competente.

Atitudinea unor Ónal˛i demnitari ∫i a institu˛iilor statului fa˛„ de acest subiect nu a f„cut dec‚t s„ Óncurajeze aceste atacuri prin faptul c„ nu au condamnat ferm aceste acte de agresiune ∫i nu au luat m„suri legale pentru prevenirea ∫i pedepsirea lor. Amintim din nou, Ón acest context, declara˛ia premierului Adrian N„stase din data de 23 decembrie 2003: îDac„ un simplu articol ar fi motiv de b„taie, eu ar trebui s„ bat Ón fiecare zi un ziarist.“

A˛i spus a treia oar„!

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

## **Din sal„**

**:**

Ba citi˛i!

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Cred c„ C.N.A.-ul ne-ar amenda dac„ am citi. Citez mai departe. î(...) ∫i eu nu sunt masochist. Alt„ dat„ c‚nd vrei s„ mai scrii despre mine, s„ m„ anun˛i ∫i pe mine, c„ pot s„ o fac ∫i altfel, s„ ∫tii!“

Recent, ministrul Ioan Mircea Pa∫cu, cel care Ón sus˛inerea propunerii sale legislative privind dreptul la replic„ i-a avertizat pe jurnali∫ti c„, citez din Ioan Mircea Pa∫cu, îvia˛a este scurt„“, a comis o nou„ Óncercare de intimidare a presei. Ioan Mircea Pa∫cu l-a amenin˛at pe Cornel Ivanciuc, jurnalist de investiga˛ii, suger‚ndu-i s„ abandoneze anchetele Ón leg„tur„ cu posibila filier„ prin care s-ar fi putut scurge dinspre M.Ap.N. un document otr„vit, utilizat Ómpotriva liderului P.D., Traian B„sescu.

Tot mai mul˛i ziari∫ti care critic„ puterea central„ sau local„ cad prad„ agresiunilor fizice. Cel mai grav caz a fost cel al jurnalistului timi∫orean Ino Ardelean — îEvenimentul zilei de Vest“ — care a fost b„tut de indivizi necunoscu˛i.

Œn ultimii ani s-au Ónregistrat mai mult de 29 de cazuri de agresiune, intimidare ∫i amenin˛are cu moartea la adresa ziari∫tilor, a∫a cum rezult„ din programul îFreeEx — Libertatea presei Ón Rom‚nia“ Ón 2003.

Potrivit statisticilor rezultate din chestionarele aplicate Ón proiectul îCartea alb„ a presei“ — februarie 2003, coordonator Centrul pentru jurnalism independent, 52,9% dintre redactori au declarat c„ au blocat sub presiuni publicarea anumitor informa˛ii. Œngrijorat„ de Ónmul˛irea cazurilor de violen˛„ fizic„ la adresa jurnali∫tilor, Conven˛ia organiza˛iilor de media din Rom‚nia a reac˛ionat de fiecare dat„ ∫i a cerut autorit„˛ilor s„ ia m„suri ferme pentru identificarea, prinderea ∫i pedepsirea celor vinova˛i.

™i a cincea oar„!

Guvernul Adrian N„stase nu a Ón˛eles nici p‚n„ ast„zi c„ libertatea de exprimare este la fel de important„ ca ∫i economia de pia˛„ func˛ional„, ca ∫i justi˛ia liber„ sau administra˛ia eficient„ pus„ Ón slujba cet„˛eanului, pentru ca ˛ara noastr„ s„ poat„ deveni membr„ a Uniunii Europene.

DA mo˛iunii! DA libert„˛ii de exprimare!

Av‚nd Ón vedere argumenta˛ia prezentei mo˛iuni care demonstreaz„ f„r„ echivoc limitarea libert„˛ii de exprimare din Rom‚nia prin interven˛ie ∫i presiuni guvernamentale, av‚nd Ón vedere imixtiunea guvernamental„ pe pia˛a de media ∫i politica sistematic„ a Guvernului de subordonare a presei scrise ∫i audiovizuale rom‚ne∫ti, av‚nd Ón vedere concentrarea aproape exclusiv„, f„r„ precedent, a propriet„˛ii asupra mijloacelor de comunicare Ón mas„ Ón m‚inile unor grupuri de interese ale partidului de guvern„m‚nt, av‚nd Ón vedere dezechilibrele grave din teritoriu Ón ceea ce prive∫te informarea corect„ ∫i pluralist„, precum ∫i faptul c„ resursele de frecven˛e, de emisie radio-tv sunt pe sf‚r∫ite, av‚nd Ón vedere agresiunile ∫i h„r˛uielile la care sunt supu∫i ziari∫tii ∫i tergiversarea de c„tre autorit„˛ile competente a solu˛ion„rii acestor cazuri, av‚nd Ón vedere c„ prin Ónc„lcarea libert„˛ii de exprimare, Guvernul N„stase pune Ón pericol integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, fapt confirmat ∫i de recentul raport de ˛ar„, Ón calitate de ini˛iatori ai prezentei mo˛iuni, cerem colegilor no∫tri parlamentari din Camera Deputa˛ilor s„ adopte aceast„ mo˛iune simpl„, iar Guvernului Ói cerem s„ Ónceteze ac˛iunile de ordin legislativ ∫i institu˛ional care au dus, a∫a cum am ar„tat, la limitarea libert„˛ii de exprimare Ón Rom‚nia, s„ stopeze presiunile ∫i imixtiunile guvernamentale, economico-financiare ∫i administrative care au dus la limitarea dezvolt„rii pie˛ei de media Ón Rom‚nia, s„ respecte principiul liberei concuren˛e Óntre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 operatorii de media, s„ pun„ cap„t amestecului Ón activitatea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului ∫i Ón politica editorial„ a presei scrise ∫i audiovizuale, publice ∫i private, s„ dispun„ Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor retragerea frecven˛elor scoase la concurs de c„tre C.N.A. ∫i sistarea acord„rii oric„ror avize tehnice sau licen˛e de emisie p‚n„ c‚nd se va Óncadra Ministerul Comunica˛iilor Ón prevederile legii, elabor‚nd ∫i public‚nd Ón îMonitorul Oficial“ Planul na˛ional al tuturor frecven˛elor radioelectrice, s„ dispun„ demersuri pentru realizarea urgent„ de c„tre o institu˛ie independent„ de specialitate a unui audit privind nevoile de acoperire a teritoriului cu programe suplimentare de radio ∫i televiziune ale c„rui rezultate s„ fie puse la dispozi˛ia C.N.A. pentru alocarea corect„ ∫i echilibrat„ a noilor frecven˛e Ón func˛ie de necesit„˛ile comunit„˛ilor rom‚ne∫ti, s„ Ónceteze interven˛iile guvernamentale pe pia˛a de media privind alocarea ∫i dirijarea de fonduri publice pentru publicitate, s„ prezinte o informare detaliat„ privind folosirea banilor publici Ón domeniul publicit„˛ii, precum ∫i lista institu˛iilor, autorit„˛ilor ∫i agen˛ilor economici ale c„ror bugete de publicitate pentru anul 2004 au primit aprobarea primului-ministru, lista contractelor de publicitate cu men˛ionarea institu˛iei, autorit„˛ii sau agentului economic, a beneficiarului ∫i a sumelor prev„zute, aprobate de primul-ministru, s„ respecte ∫i s„ aplice prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile publice Ón leg„tur„ cu principiul libert„˛ii de exprimare ∫i dreptului la informare corect„, s„ ia m„surile legale pentru a urgenta rezolvarea cazurilor de agresiuni asupra jurnali∫tilor.

V„ mul˛umim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

R„spunsul Guvernului va fi prezentat de domnul ministru Nicolae ™erban, ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## **Domnul ™erban Nicolae** _— ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Mul˛umesc.

R„spunsul Guvernului Rom‚niei la mo˛iunea simpl„ îNU subordon„rii media de c„tre Guvernul N„stase, DA libert„˛ii de exprimare“.

Moto: îMul˛umim pentru ultima oar„ presei, Ónainte de a o lua la b„taie“ — Traian B„sescu, ziarul îNa˛ional“, 6 octombrie 2004, pagina 4.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i...

Œnainte de a r„spunde la problemele ridicate de textul mo˛iunii, permite˛i-mi s„ fac un mic comentariu Ón privin˛a gestului colegilor no∫tri din opozi˛ie. Impresia noastr„, a membrilor Guvernului ∫i a colegilor din P.S.D., este c„ avem de-a face cu o provocare demagogic„ ∫i populist„

ce nu reu∫e∫te s„ camufleze inten˛iile pur electorale ale semnatarilor mo˛iunii.

Fac o precizare: nu aveam nimic Ómpotriva reprezent„rii grafice. Ea a ar„tat dou„ lucruri — faptul c„ Ón subcon∫tient se p„streaz„ imaginea rela˛iei dintre putere ∫i pres„ din ’96—2000, iar, pe de alt„ parte, c„ nu exist„ alte argumente dec‚t semne grafice pentru aceast„ mo˛iune.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ comentez pu˛in afirma˛ia lui Traian B„sescu, cel care inspir„ at‚t de mult pe semnatarii mo˛iunii. îMul˛umim pentru ultima oar„ presei Ónainte de a o lua la b„taie“, spune liderul Alian˛ei P.N.L.-P.D., citat de cotidianul îNa˛ional“ Ón 6 octombrie 2004. Dac„ ar fi s„ lu„m Ón serios pe domnul B„sescu, care este ∫eful unora dintre semnatarii mo˛iunii, este mai mult dec‚t evident c„ avem de a face aici cu o inten˛ie explicit„ de a pune pumnul Ón gura presei ∫i de a limita libertatea de expresie at‚t de greu c‚∫tigat„ Ón decembrie 1989. Nu exist„ nici un dubiu c„ aceast„ inten˛ie tr„deaz„ g‚ndirea autoritarist„ ∫i apuc„turile totalitare ale celui care-i reprezint„ pe distin∫ii parlamentari din opozi˛ie, ∫i nu este singurul.

S„ ne referim la motto-ul acestei mo˛iuni: îDac„ un simplu articol ar fi motiv de b„taie, eu ar trebui s„ bat Ón fiecare zi un ziarist“. Semnatarii mo˛iunii n-au priceput nimic din acest mesaj care nu-l acuz„, ci Ól disculp„ pe primul-ministru de orice ingerin˛„ sau Óncercare de limitare a libert„˛ii presei. Ca s„ Ón˛elege˛i mai bine la ce se refer„ exact primul-ministru al Rom‚niei, voi cita acum un pasaj dintr-un articol scris la acea vreme de cotidianul îRom‚nia Liber„“. Œn opinia lui N„stase, simplul fapt c„ îai fost subiect al unui articol de pres„“ nu confer„ dreptul la folosirea bastonului, îÓn fiecare s„pt„m‚n„ ar trebui s„ bat un ziarist“, condamn‚nd cu fermitate aceste practici.

A∫adar, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, este o problem„ de semantic„. Avem Ón fa˛„ un ra˛ionament ipotetic sau o formulare care st„ sub semnul condi˛ionalit„˛ii îdac„ ar fi, eu ar trebui“, ceea ce Ónseamn„ c„ nu este ∫i deci nu trebuie. Œntr-o interpretare p„strat„ Ón limitele bunului-sim˛, mesajul este foarte clar. Articolele din pres„ nu reprezint„ un motiv de agresiune la adresa ziari∫tilor ∫i chiar dac„ presa ne critic„ este dreptul ei s„ o fac„. Mi se pare evident c„ un astfel de mesaj nu este altceva dec‚t pozi˛ia unui om care respect„ ∫i ap„r„ libertatea presei.

Vrem s„ amintim c„ inten˛ia demagogic„ ∫i caracterul electoral al mo˛iunii nu au fost sesizate doar de noi, ci ∫i de reprezentan˛ii societ„˛ii civile. Men˛ion„m Ón acest sens un fragment din declara˛iile pe care doamna Renate Weber, pre∫edintele îFunda˛iei pentru o Societate Deschis„“, le-a acordat Óntr-o emisiune Ón limba rom‚n„ a postului de radio BBC Ón data de 11 octombrie a.c. Referindu-se la a∫a-numita problem„ a libert„˛ii presei, doamna Renate Weber consider„ c„ îvocile care acuz„ acum acest aspect trebuiau s„ fie continue, ∫i nu Ón momente Ón care se v‚neaz„ capital electoral“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 Este clar c„ Ón lipsa unor programe electorale consistente ∫i Ón plin„ criz„ de resurse umane, colegii no∫tri din opozi˛ie inventeaz„ amenin˛„ri ∫i Óncearc„ aproape obsesiv s„ capteze aten˛ia public„. Nu este oare ciudat c„ Ón aceast„ pres„ despre care se spune c„ ar fi controlat„ de P.S.D., partidul de guvern„m‚nt este mult mai criticat dec‚t erau colegii no∫tri din opozi˛ie Ón perioada 1996—2000, atunci c‚nd se aflau la guvernare? Despre ce control putem vorbi atunci c‚nd presa rom‚neasc„ este plin„ de critici la adresa Guvernului ∫i a P.S.D.? Œn fond, este normal ca Óntr-o societate democratic„ astfel de critici s„ existe ∫i chiar acest fapt este o dovad„ vie c„ presa din Rom‚nia anului 2004 este liber„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn timp ce preg„team r„spunsul la aceast„ mo˛iune, am r„sfoit pu˛in presa din ultimii ani ai guvern„rii C.D.R., P.N.L.-P.D. ∫i am rememorat cazuri absolut cutremur„toare de intimidare a presei. Este de-a dreptul cinic ca oameni care au Óncercat explicit s„ intimideze jurnali∫ti s„ vin„ ast„zi ∫i s„ se erijeze Ón mari ap„r„tori ai libert„˛ii presei.

Ce credibilitate ∫i ce autoritate moral„ mai au semnatarii acestei mo˛iuni? S„ ne reamintim cu to˛ii, oameni politici, jurnali∫ti ∫i simplii cet„˛eni, c‚teva fapte care se petreceau Ón Rom‚nia anilor 1997—2000, ∫i pentru aceasta v„ dau doar c‚teva exemple. Œn februarie 2000, invoc‚nd constat„rile unui control al G„rzii Financiare, Direc˛ia General„ a V„milor, condus„ la acea dat„ de domnul Nini S„punaru, actual parlamentar P.N.L., semnatar al mo˛iunii, Óncearc„ s„ confi∫te dou„ ma∫ini de tip„rit ofset apar˛in‚nd S.C. Tiporex — S.A. Drept urmare, pentru c‚teva zile, apari˛ia publica˛iei îCotidianul“ a fost pus„ Ón pericol.

Œn octombrie 1999, Ministerul de Interne a anun˛at, printr-unul dintre consilieri, c„ inten˛ioneaz„ s„ propun„ Parlamentului îun regim sanc˛ionator mai aspru“ Ómpotriva ziari∫tilor, o dat„ cu adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului penal.

A∫adar, Ón contradic˛ie cu Rezolu˛ia 1123, adoptat„ de Adunarea Parlamentar„ a Consiliul Europei Ón aprilie 1997, care stipuleaz„ c„ îanumite dispozi˛ii ale Codului penal Ón vigoare sunt inacceptabile ∫i afecteaz„ Ón mod grav exercitarea unor drepturi fundamentale, Ón special articolele 205, 206, 238 ∫i 239, referitoare la insult„ ∫i calomnie, care interfereaz„ cu libertatea presei“, propunerile guvernului C.D.R.-P.D. prevedeau cre∫terea pedepselor cu Ónchisoarea pentru calomnie ∫i insult„.

îAdev„rul“ din 9 februarie 2000 atr„gea aten˛ia asupra faptului c„ îPuterea atac„ iresponsabil libertatea presei.“ Este vorba despre puterea P.N.fi.C.D.-P.N.L.-P.D. Œn acel articol, ziari∫tii îAdev„rului“ reclamau faptul c„ ministrul justi˛iei Valeriu Stoica a sus˛inut adoptarea unei ordonan˛e de urgen˛„ prin care to˛i cei care intentau procese ziari∫tilor erau scuti˛i de plata taxei de timbru. Aceast„ p‚rghie legislativ„ a amplificat valul de procese prin care demnitarii fostei puteri cereau desp„gubiri foarte

mari jurnali∫tilor ∫i institu˛iilor de pres„ care publicau articole critice la adresa lor.

Poate v„ mai aminti˛i, stima˛i deputa˛i, de un caz care ne-a cutremurat pe to˛i la acea dat„. Œn luna septembrie 1999, Marian Tudor, ∫ef al Sec˛iei de anchete speciale din cadrul publica˛iei îJurnalul de Constan˛a“ (care Óntre timp ∫i-a suspendat apari˛ia), a fost atacat de doi indivizi necunoscu˛i ∫i aruncat din trenul rapid 636 Constan˛a— Bucure∫ti. Ziaristul mergea c„tre o tipografie din Bucure∫ti, unde urma s„ predea print-urile unei investiga˛ii pentru noul num„r al ziarului. De∫i Marian Tudor avea asupra sa ∫i alte valori, agresorii nu i-au furat dec‚t plicul ce con˛inea print-urile.

Œn anul 2000, Ralu Filip, pe atunci redactor-∫ef la îCurierul Na˛ional“, a fost condamnat Óntr-un proces intentat de Gheorghe Mocu˛a, secretar de stat, adjunct al domnului Valeriu Stoica, din cadrul Ministerului Justi˛iei.

îJurnalul Na˛ional“ din 8 august 2000 a publicat un material Ón care tr„gea un semnal de alarm„ asupra faptului c„ decizia proasp„tului primar Traian B„sescu de a elimina chio∫curile de pe str„zile capitalei a lovit Ón re˛elele de distribu˛ie a presei. îB„sescu a lovit puternic Ón pres„, ridic‚nd toate tarabele de comercializare a ziarelor. B„sescu neag„ practic dreptul bucure∫teanului de a fi informat.“

Aceste Ónt‚mpl„ri au fost suficiente pentru ca, Ón mai 2000, cu ocazia Zilei Interna˛ionale a Presei, regretatul Dumitru Tinu s„ declare Ón cadrul unui simpozion organizat de Clubul Rom‚n de Pres„: îExist„ la aceast„ or„ mii de procese intentate ziari∫tilor sub pretextul ap„r„rii demnit„˛ii. Ca urmare, multora dintre noi ∫i Ón solidar institu˛iilor de pres„ la care lucr„m ni se solicit„ sume exorbitante sub form„ de desp„gubiri, av‚nd de ales Óntre acceptarea falimentului sau renun˛area la articolele critice“. (îAdev„rul“ — 3 mai 2000)

S„ ne reamintim c„ Ón cadrul colocviului îCondi˛iile libert„˛ii de expresie Ón Rom‚nia anului 2000“, organizat de Agen˛ia de Monitorizare a Presei — îAcademia Ca˛avencu“, se men˛iona faptul c„ presiunile economice ∫i corup˛ia Óngr„desc libertatea de exprimare a jurnali∫tilor. Tot cu aceast„ ocazie, se atr„gea aten˛ia Ónc„ o dat„ asupra faptului c„ at‚t timp c‚t Codul penal va incrimina insulta ∫i calomnia, ziari∫tii vor avea un motiv Ón plus de nesiguran˛„.

Afl„m a∫adar, Ón 2004, c„ agresiunile Ómpotriva ziari∫tilor nu sunt o crea˛ie ∫i nu apar˛in guvern„rii P.S.D., a∫a cum vor semnatarii mo˛iunii s„ lase impresia.

Pe l‚ng„ cazurile foarte grave de agresare ∫i intimidare a ziari∫tilor, ini˛iate de persoane cu func˛ii importante Ón cadrul fostei puteri sau care doar tolerau ac˛iunile dure ale subalternilor lor, au existat ∫i m„suri administrativ-legale care vizau Óngr„direa libert„˛ii presei. Amenin˛„rilor cu procese Ón care urmau s„ li s„ cear„ desp„gubiri exorbitante li s-a ad„ugat ∫i decizia de majorare a T.V.A. pentru pres„, introdus„ de Ministerul Finan˛elor Ón toamna anului 1998. Strangularea economic„ a institu˛iilor de pres„ a fost doar una dintre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004 m„surile prin care acuzatorii no∫tri de azi, liberalii ∫i democra˛ii, al„turi de colegii lor ˛„r„ni∫ti Óncercau s„ îcumin˛easc„“ vocile contestatare din media.

Aceste atitudini ostile nu au luat Óns„ sf‚r∫it o dat„ cu pierderea puterii, fapt ce dovede∫te c„ n„ravurile ad‚nc Ónr„d„cinate Ón mentalitatea celor care au condus Rom‚nia Óntre 1997 ∫i 2000 nu pot fi camuflate u∫or. Conform ziarului îAdev„rul“ din 16 octombrie 2002, îFotografiat Óntr-un bar de striptease, deputatul Crin Antonescu este acuzat c„ ∫i-a pus haidamacii pe fotoreporteri“. Iat„ c„, dup„ doi ani de la acest incident, acela∫i Crin Antonescu a semnat mo˛iunea pe care o dezbatem azi, Ón care atrage aten˛ia asupra pericolelor care p‚ndesc mass-media. Demagogie, ipocrizie ∫i cinism sunt cuvintele cele mai potrivite pentru a descrie acest gest.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Atitudinea Guvernului fa˛„ de pres„ nu se m„soar„ Ón presupozi˛ii ∫i interpret„ri demagogice ∫i nefiabile argumentativ, ∫i nici Ón posibilele nemul˛umiri ale unor mini∫tri fa˛„ de modul Ón care li se construie∫te o anumit„ imagine Ón pres„. Œn fond, Óntr-o ˛ar„ liber„, ∫i mini∫trii au dreptul la libertatea cuv‚ntului. Œns„ toate aceste considerente ˛in de ordinul individual, nu institu˛ional. Atitudinea Guvernului, ca institu˛ie care ac˛ioneaz„ unitar Ón rela˛ia cu presa, se m„soar„ Ón fapte!

Dac„ se analizeaz„ ini˛iativele guvern„rii P.S.D. privind aprofundarea democratic„ Ón tot ceea ce ˛ine de domeniul libert„˛ii de exprimare ∫i al dreptului la informare, atunci se poate vorbi mai degrab„ de o politic„ a actualului Cabinet ce vizeaz„ instituirea unei rela˛ii de parteneriat cu presa, ∫i nu de conflict permanent, a∫a cum a fost Ón cazul guvern„rilor liberaldemocrate.

Din aceast„ perspectiv„, mi se pare oportun s„ amintesc cele mai importante m„suri luate de guvernarea P.S.D. pentru a sprijini ∫i consolida libertatea de expresie ∫i transparen˛a Ón societatea rom‚neasc„:

1. au fost ini˛iate ∫i adoptate: Legea privind liberul acces la informa˛iile de interes public ∫i Legea transparen˛ei decizionale Ón administra˛ia public„ central„ ∫i local„;