Titus Corlățean

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dezbaterea aceasta este realmente pasionantă și ar putea să dureze multe ore. Voi face doar câteva scurte considerații.

Mai întâi, declar și eu că sunt vinovat, nu sunt nefumător, dar, în același timp, se întâmplă să predau la una dintre universitățile din București disciplina „Drepturile omului”. Domnul senator Petru Filip cred că știe unde doresc să ajung cu intervenția aceasta.

Întâmplător, am avut, acum câteva săptămâni, la această disciplină a „Drepturilor omului”, un seminar – poate cel mai pasionant seminar pe care l-am avut vreodată cu studenții – a cărui temă a fost fumatul.

Este un drept, este o libertate sau ar trebui să intre în zona interdicției? Foarte interesantă dezbaterea și argumentele studenților, și vă voi spune care au fost concluziile lor. Mai întâi, prima concluzie, cu care am fost absolut de acord: fumatul nu este un drept, nu este un drept garantat, ocrotit, prevăzut nici în Constituție, nici în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nici într-o altă lege.

_Per a contrario_ , sănătatea este un drept garantat în Constituție, în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în alte legislații.

La punctul 2, studenții mi-au spus că, probabil, mai degrabă intră într-o zonă de libertate, dar știm cu toții, din perioada dialecticii și marxismului, că libertatea nu este

absolută. Cu atât mai mult în perioada aceasta a capitalismului, mai mult sau mai puțin sălbatic, libertatea nu este absolută. Da, este o libertate, dar se oprește acolo unde începe dreptul meu de a avea un mediu curat. Or, vreau să spun fumătorilor, colegilor fumători, că dumneavoastră îmi încălcați acest drept în fiecare zi în care fumați într-un spațiu public, lângă mine. Nu am reproșat poate nimănui. Pot, eventual, pe motive de simpatie, să accept fumul de la trabucul domnului senator Meleșcanu, dar atunci îmi asum eu această chestiune, încă o dată, pe motive de simpatie.

Această libertate a dumneavoastră, a fumătorilor, nu este motiv de simpatie, dar această libertate a dumneavoastră, a fumătorilor, nu este absolută. Poate intra într-o zonă de interdicție.

S-au făcut pași în Europa, se fac pași și la noi. Eu, personal, mergând așa, împreună cu studenții, care au tras aceste concluzii pe o foaie de hârtie și care mi le-au pus în brațe, da, susțin această propunere legislativă. Da, sunt de acord cu respectarea Constituției și a Convenției Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce ne privește pe noi, ceilalți, care avem un drept garantat – încă o dată, un drept garantat în lege –, pot fi de acord cu crearea unor spații, eventual, speciale pentru fumători, deși nu cred că ar fi un pas înainte. În orice caz, eu voi vota această propunere legislativă. Mulțumesc.