Stenogramă plen

Bună dimineața!

Începem ședința Senatului de astăzi, 8 iunie 2011, cu declarațiile politice și îl invit la microfon pe domnul senator profesor universitar doctor Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are titlul „Limitarea deficitului prin Constituție – proba de foc a opoziției”.

Proiectul de reformare a Constituției României a născut deja controverse majore. Propunerile venite dinspre Președinție ating zone esențiale ale legii fundamentale, iar opoziția a ales cea mai ostilă abordare, adică un refuz total și aparent inexplicabil al temei. Sau poate că totuși există motive pentru această atitudine. Lăsăm la o parte problema controlului averilor sau cea a ridicării protecției parlamentarilor suspectați de corupție pentru a răspunde în fața legii. Virulența unora, care se pretind a fi voci autorizate ale USL, este lămuritoare în acest sens.

Există însă un alt aspect al ostilității manifestate de opoziție, unul cu implicații mult mai profunde în viața politică românească, este vorba despre limitarea prin Constituție a deficitului bugetar la 3% și a datoriei publice la 60%.

Adoptarea unor astfel de prevederi în legea fundamentală ar fi o măsură fără precedent în politica noastră. După ani de politici economice lipsite de precauție, acest pas ar însemna un pilon de stabilitate și de încredere, mai ales într-un context internațional tulbure, în care explozia deficitelor și datoriilor este extrem de serioasă. Reprezentanții USL nu vor însă să audă de așa ceva. Pentru Domniile Lor tema nu este de actualitate, o califică drept „diversiune prezidențială”, un subiect căruia nu i-ar fi venit încă vremea.

La prima vedere, o asemenea atitudine ar putea fi înțeleasă drept obtuzitate politică. Lucrurile devin însă mai clare dacă se ia în considerare programul economic al USL, făcut recent public. Acolo scad spectaculos toate taxele, apar

facilități peste facilități și, în același timp, cheltuielile sociale se revarsă în valuri. Toate acestea în condițiile în care se ia în calcul un nivel miraculos de colectare a taxelor, lipsit de orice fundamentare practică.

Mai precis, deși criza economică mondială este departe de a se fi liniștit, USL se pregătește de încă o guvernare aventuroasă, de altă cursă a cheltuielilor masive și de alt munte de datorii, motiv pentru care se luptă din răsputeri să nu fie îngrădită de nimic: nici de acordul cu Fondul Monetar Internațional, nici de atenționările Băncii Naționale a României, ale Uniunii Europene, nici de Constituție.

Doamnelor și domnilor colegi din opoziție,

Criza economică nu este o glumă, iar lucruri aparent stabile se pot degrada urgent prin nesăbuință. Orice guvernare va trebui să dea în continuare dovadă de temperanță, iar viziunea economică să se manifeste în limitele unor parametri de siguranță.

Așadar, poftiți, vă rog, la discuțiile pe această temă. Acceptați dialogul și abordați problema cu datele pe masă și, chiar dacă nu agreați restul reformei constituționale, luați-vă un angajament măcar în chestiunile economice, anunțați public că sunteți de acord cu limitarea deficitului și a datoriei publice. Ar fi o dovadă de maturitate politică și un minim semnal că opoziția a coborât de pe tărâmul promisiunilor goale la bunul-simț al realității.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean – Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi se numește „«România nu este stat de drept»”.

Afirmația și ghilimelele nu-mi aparțin. Afirmația a fost făcută, zilele trecute, de ambasadorul unei țări importante a Uniunii Europene, la Bruxelles, mă refer la Olanda.

Obiectivul aderării României la Spațiul Schengen a fost, este și probabil va rămâne încă cel puțin o perioadă de timp un obiectiv important în sine, pentru cetățenii români, pentru companiile românești. Dincolo însă de aceasta și dincolo de ceea ce facem de o manieră onestă cu toții, la nivelul Executivului – sau cel puțin unii dintre membrii Executivului –, la nivelul Parlamentului și, din punctul nostru de vedere, la Comisia pentru politică externă, facem tot ceea ce putem pentru atingerea acestui obiectiv și, personal, mi-aș dori ca lucrul să devină realitate în anul 2011.

Nu cred că există un contact extern, o misiune oficială a Comisiei pentru politică externă în țările membre ale Uniunii Europene, fie întâlnirile pe care le avem la București, în care să nu susținem, cu argumente și foarte serios din punct de vedere politic, aderarea României la Spațiul Schengen cât mai rapid posibil.

Pe de altă parte, discuția în jurul acestui obiectiv depășește cu mult semnificația în sine a obiectivului și afirmația extrem de gravă făcută de un ambasador al unei țări membre a Uniunii Europene, ambasador la Bruxelles, denotă o situația mult mai gravă: „România nu este stat de drept”.

Acest lucru spune foarte mult, pentru că, pe de o parte, condiția statului de drept este o condiție esențială, de bază, pentru a fi admis în Uniunea Europeană, face parte din nucleul dur al criteriilor politice. Afirmația a fost în permanență legată de faptul că sistemul judiciar românesc și problemele legate de corupție, de modul în care este gestionată administrația nu conferă încrederea, din partea partenerilor europeni, pentru a da foc verde intrării României în Spațiul Schengen. Aparent, nicio legătură între cele două obiective.

Atrag însă atenția asupra faptului că la cinci ani aproape de la aderarea României la Uniunea Europeană este pentru prima oară când un stat membru al Uniunii Europene adoptă o astfel de poziție: „România nu este stat de drept.” Și guvernanții, dincolo de dezbaterea politică și bătălia politică, firești într-o democrație, ar trebui să fie extrem de atenți la concluziile, tot mai larg împărtășite nu doar de Olanda, cu privire la această situație.

Mulțumesc și eu domnului senator.

Îl invit la microfonul central al Senatului, pentru a-și prezenta declarația politică, pe domnul senator Gheorghe David – Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Am întitulat declarația politică – de fapt, este un titlu pe care l-am dat unei declarații politice începute cu două săptămâni în urmă – „Demografia României, iremediabil compromisă?!”.

Reamintesc, așa cum am prezentat într-o declarație politică susținută în urmă cu două săptămâni în plenul Senatului, că problema demografică a României este departe de a fi rezolvată. În continuare, am să mă folosesc de câteva referințe din acest domeniu, făcute de specialiști recunoscuți în România.

În cercetarea amintită, făcută în anul 2007, profesorul Vasile Ghețău a luat în calcul trei scenarii: ideal – dacă natalitatea ar fi crescut ca la acea dată; optimist – dacă rata natalității ar fi rămas măcar la aceeași cotă de 1,3 copii/femeie; pesimist – dacă natalitatea scade și mai mult.

„Având în vedere ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, mai ales criza, reducerea veniturilor – spune el mai departe –, toate vor avea un cost îngrozitor. Eu, la ora actuală, nu mai văd că s-ar putea face ceva pentru a redresa situația demografică a României”, precizează același autor. Altfel spus, țara noastră se află în plin scenariu pesimist. În fiecare an din ultimii 20, scăderea naturală a populației a fost de 40.000, pentru ca anul trecut să ajungă la 50.000. Bazându-se pe o asemenea evoluție negativă, la care se adaugă semnalul de creștere a mortalității, el este convins că în anul 2011 este imposibil să se înregistreze un spor natural pozitiv, fiindcă pur și simplu nu mai are de unde.

Sociologul este de părere că scăderea natalității are cauze psihologice, printre care ar fi incertitudinea zilei de mâine, iar soluțiile ar fi trebuit să fie identificate și implementate începând imediat după prăbușirea comunismului în România, nu acum, crede el, când situația pare iremediabil compromisă.

„Chiar dacă ar reporni economia, eu nu pot croi, la ora actuală, un proiect de redresare demografică a României, pentru că nu am pe ce (...). Restructurarea rolului statului asistențial este un discurs actual, dar natalitatea scade de 20 de ani. Clasa politică a văzut asta, de ce nu a făcut nimic?”

Vă mulțumesc, domnule senator David.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, pentru a-și prezenta declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică am intitulat-o „O Constituție care anulează statul de drept în România”.

Recent, președintele Traian Băsescu și-a propus să-și oficializeze dictatura. E o mai veche dorință a Domniei Sale, sătul de atâtea „piedici” formale în desfășurarea aparatului opresiv pe care l-a creat și îl ocrotește, ca un tată iubitor. Prin urmare, a ieșit săptămâna trecută și ne-a destupat mințile cu o serie de propuneri de modificare a legii fundamentale, uluitoare, pe de o parte, prin caracterul lor profund antidemocratic, și absolut firești pentru caracterul despotic al celui care le promovează.

Înainte de comentariul pe fondul propunerii prezidențiale, câteva comentarii sunt necesare.

Primul ar fi acela că se aruncă pe piață o temă care are rolul de a acoperi alte subiecte de interes public, și

mă gândesc rapid la programul economic și cel pe educație propuse de Uniunea Social-Liberală, la încrengăturile din Ministerul Administrației și Internelor, mă gândesc la Ținutul Secuiesc și la modul penibil în care autoritățile române au reacționat pe o problemă care ține de securitatea și statalitatea acestei națiuni și, de ce nu, mă mai gândesc la modul absolut genial prin care, de exemplu, doamna Udrea a reușit să scape de un credit care îi provoca numeroase coșmaruri.

Un alt comentariu ar fi acela că se încearcă, din nou, asocierea referendumului pentru revizuirea Constituției cu următoarele alegeri locale sau generale. În fapt, o șmecherie ieftină, care să ni-l ofere pe domnul Băsescu drept agent de campanie al PDL. Din fericire, visul acesta este ceva mai dificil de împlinit, dat fiind că orice proiect de revizuire a Constituției trebuie să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului și să întrunească votul a două treimi dintre senatori și deputați. Or, în actuala conjunctură, este puțin probabil ca două treimi dintre parlamentari să voteze consensual, fie și parțial, proiectul trimis de domnul Traian Băsescu.

În al treilea rând, este un gest tactic, care urmărește organizarea unei dezbateri de fundal, și nu o reformă reală a legii fundamentale. O serie de probleme care s-au dovedit, de-a lungul vremii, nefuncționale în Constituție au rămas neatinse în proiectul lui Traian Băsescu.

3. Introducerea avizului obligatoriu al Curții Constituționale cu privire la suspendarea Președintelui României.

De data aceasta, Curtea Constituțională nu mai introduce un aviz consultativ, ci unul obligatoriu, care determină oprirea procedurii de suspendare din funcție a Președintelui României. Noile dispoziții constituționale ar transforma Curtea Constituțională într-un judecător. Nu se mai dă posibilitatea Parlamentului să-și exercite funcția de control parlamentar, care se exercită atât asupra Guvernului, cât și asupra președintelui, în baza dispozițiilor art. 95 și 96 din Constituție. Avizul Curții Constituționale ar trebui să constituie doar un element important, în baza căruia Parlamentul să ia decizia de a-l suspenda sau nu pe președinte.

Dacă avem în vedere politizarea Curții Constituționale, fără precedent, din ultima perioadă, este clar că prin acest gest președintele încearcă să-și securizeze poziția în funcția de șef al statului.

4. Consolidarea rolului Președintelui României în privința referendumului.

Sub acest aspect, Parlamentul ar fi obligat să se pronunțe în 30 de zile cu privire la inițiativa Președintelui României de a declara referendumul. Dacă nu se pronunță în acest termen, atunci se consideră că Parlamentul este de acord cu inițiativa președintelui și procedura referendumului poate fi declanșată. Asistăm la încă o întărire a rolului președintelui, care ar putea declanșa oricând și pe orice problemă un referendum. Menționăm că în Legea referendumului domeniile pentru care putea fi declanșat referendumul erau stabilite în mod expres.

5. Dizolvarea Parlamentului.

Asistăm la o reducere a termenului prevăzut de actuala Constituție: de la 60 de zile la 45 de zile. Modificarea vizează acest termen. Prin reducerea termenului se urgentează procedura de dizolvare și începerea celei de desemnare a unui nou Guvern.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Prunea Nicolae Dănuț, pentru a prezenta ultima declarație politică de astăzi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Până unde merge corupția în timpul Guvernului Boc”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Autori celebri au demonstrat într-un mod convingător ceea ce știa orice om obișnuit, suficient de informat și de corect, anume că prin fraudă nu se mărește averea societății, ci numai se redistribuie ceea ce s-a creat anterior.

În perioada actuală, în România se produce, deocamdată, lună de lună, o valoare suficient de mare pentru a acoperi nevoile societății. Faptul că această valoare nu se dovedește a fi suficient de mare pentru a asigura un nivel de trai decent decât pentru circa 70% din populația țării se datorează modului de organizare și conducere a țării, de acordare și verificare a drepturilor – revendicate sau cuvenite – de către cei care își însușesc rezultatele muncii prestate în societate.

Nu este zi în care să nu descoperim, cu ocazia deplasărilor în teritoriu – din informațiilor dobândite, mai mult sau mai puțin întâmplător, din surse publice sau speciale –, cazuri de corupție, de furt, de însușire fără drept și fără a lăsa vreo urmă a unor bunuri de valoare considerabilă. Majoritatea absolută a acestor cazuri este înfăptuită de membrii PDL și de apropiații acestora.

Jaful fără nicio limită sau urmă de decență, care s-a abătut asupra țării de când președintele Băsescu și-a instaurat autoritatea totală în țară, amintește de președinții Marcos și Duvalier. Când ei s-au aflat la conducere în Filipine și în Haiti, aceste state erau printre cele mai sărace din lume. România urmează acum același curs accentuat descendent. Cele două țări amintite nu și-au revenit nici după câteva decenii de la revoltele populare care au dus la căderea regimurilor corupte invocate. Așa va fi și în România, unde nu spiritul malefic al președintelui Băsescu va face imposibil de restituit uriașul împrumut angajat pentru a cumpăra din nou alegătorii, ci incapacitatea economiei, rămasă fără industrie și agricultură, singurele ramuri producătoare care oferă produse pentru a fi exportate.

Oricâte cărți ar scrie laudacii Președintelui României și ai Guvernului Boc și oricât de consecvenți ar fi ei în convingeri când apar la televiziune, sectorul serviciilor, pe care îl ridică în slăvi, nu poate oferi bunuri la export pentru a obține valuta necesară restituirii valutei împrumutate. Acest lucru trebuie să-l cunoască cei care se declară neinteresați de politică, pentru că pe umerii lor stă sarcina restituirii uriașei datorii externe.

Ceea ce surprinde partea conștientă a populației țării, iar presa străină relatează frecvent despre acest fapt, este aroganța de care dă dovadă, cotidian, Guvernul Boc. Cuvântul „aroganță” este un eufemism pentru atitudinea sfidătoare la adresa celui mai elementar bun-simț, pe care o afișează prim-ministrul ori de câte ori opinia publică discută despre încă un caz de însușire nelegală a unei părți tot mai importante din avuția națională de către membrii PDL sau apropiații lor. Celebrele manifestări ale doamnei Roberta Anastase, când s-a votat Legea pensiilor, sunt surclasate săptămânal de alte cazuri de corupție, pe care Guvernul Boc le tratează cu cel mai firesc cinism, lăsându-le să decadă din importanță odată cu trecerea timpului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Aduc la cunoștința Senatului că au mai depus declarații politice domnii senatori:

– Petru Filip, Augustin Humelnicu, Mihai Niță și Dumitru Florian Staicu, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Ilie Sârbu, Ioan Mang, Florin Constantinescu, Gheorghe Marcu, Nicolae Moga, Ion Rotaru, Gheorghe Pop, Radu Cătălin Mardare, din partea Grupului parlamentar al PSD; – Marius Petre Nicoară, Emilian Valentin Frâncu și Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Declarația politică este intitulată „Reforma constituțională și lecția consensului politic”.

## Stimați colegi,

Reforma constituțională este, cu siguranță, o provocare, o provocare transideologică și transpartinică, ce exclude universul firesc al dezbaterilor politice despre stânga și

dreapta, căci Constituția nu poate fi nici de stânga, nici de dreapta, nici portocalie, nici galbenă sau roșie. Constituția este actul fundamental al unei țări, este un act de conduită instituțională și morală.

O reformă constituțională se impune dintr-un motiv major: ca efect firesc al metamorfozelor sociale, economice, politice și instituționale ce au avut loc după procesul de aderare la Uniunea Europeană. Modificarea legii fundamentale nu poate fi un act unilateral, și nici o manifestare de voință sau de putere nici a unui partid, nici chiar a unei coaliții parlamentare. O viziune consensuală se impune.

Constituția României este o lege rigidă. Modificarea ei are nevoie de supermajorități, adică de consens politic, ceea ce înseamnă că nu poate fi modificată oricând, oricum sau de către oricine. Nici nu poate fi altfel, având în vedere că România a fost captivă mai mult de 50 de ani într-un sistem comunist totalitar, în care voința individuală a prevalat reprezentării politice legitime.

Sigur, liderii opoziției au dreptul să critice acest demers, dar, în același timp, au și responsabilitatea de a propune propria lor viziune cu privire la modificarea legii fundamentale. Contrele politice de dragul contrelor politice nu numai că nu sunt productive, dar sunt și nocive, atunci când în joc se află un subiect atât de important.

Să luăm cel mai nou exemplu. Într-o primă fază, modificarea modalității de alegere a primarilor, din două tururi de scrutin într-unul singur, a fost drastic criticată de către membrii opoziției. Nimeni nu se aștepta la ce a urmat.

Ca „răzbunare”, aceiași lideri ai USL au propus ca și parlamentarii să fie aleși dintr-un singur tur. Cu alte cuvinte, demersul de a schimba modul de alegere a primarilor, ca sincronizare cu alegerea președinților de consilii județene, a fost unul corect, deși, pe fond, a fost criticat. Asta arată că și opoziția poate accepta, la un moment dat, propunerile puterii, chiar dacă acest lucru înseamnă a plusa politic prin inițierea unor noi legi.

Declarația politică se intitulează „Un stat modern are nevoie de o Constituție modernă”.

- Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

O Românie modernă, o Românie europeană nu poate exista fără o viziune politico-economică modernă și o structură adaptată vremurilor în care trăim, iar acest lucru nu se poate concretiza decât printr-o nouă Constituție și o nouă organizare administrativ-teritorială.

În ceea ce privește necesitatea modificării Constituției, avem la bază cel puțin trei motivații extrem de importante pentru cetățenii României.

Una se referă la respectarea votului cetățenilor care a fost dat la referendumul din 22 noiembrie 2009, respectiv trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. A doua motivație importantă este actualizarea unor capitole importante din Constituție, precum prevederea, ca obiectiv, a aderării la NATO și UE.

O a treia motivație vizează experiența avută în ultimii ani cu privire la hotărârile Curții Constituționale și realitățile întâlnite zi de zi. S-au constatat anumite blocaje generate de interpretarea diferită a unor texte din Constituție, ceea ce impune o clarificare și o tranșare cât mai rapidă a unor astfel de conflicte legislative.

Trebuie clarificate aspecte din Constituție nu în sensul de a da sau a lua puteri între principalele puteri ale statului, ci pentru a clarifica raporturile dintre acestea, astfel încât să fie eliminate blocajele amintite.

Pe de altă parte, atât timp cât președintele Traian Băsescu a fost cel care a inițiat decisiv procesul de schimbare a Constituției, prin declanșarea referendumului din 2009, este absolut firesc ca acum tot președintele să vină cu acest demers. Toate demersurile de tergiversare inițiate de către opoziție nu pot fi interpretate decât ca un subterfugiu politicianist de a se opune voinței cetățenilor și modernizării statului.

Evident că proiectul președintelui Traian Băsescu este o viziune pe care și-o asumă, la care fiecare dintre noi, politicieni sau simpli cetățeni, putem adera sau nu. Asta nu înseamnă că această viziune nu poate fi îmbunătățită de noi, parlamentarii, în Parlament, în numele cetățenilor pe care îi reprezentăm.

Declarația politică este intitulată „Cine se teme de Constituție?”.

La începutul lunii curente, șeful statului a trimis Consiliului Legislativ Proiectul legii de revizuire a Constituției, în vederea avizării. Proiectul va fi prezentat și Curții Constituționale, pentru verificarea respectării dispozițiilor constituționale privind revizuirea. După avizarea de către cele două instituții, proiectul va fi înaintat Parlamentului României.

Inițiativa președintelui se produce ca efect al referendumului din 22 noiembrie 2009, care a arătat clar că românii își doresc un Parlament unicameral (83,1% din votanți), cu maximum 300 de parlamentari (90,9% din participanții la vot).

Articolul 2 al Constituției în vigoare spune că „suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative (...) și prin referendum”. Prin urmare, devine obligatoriu de legiferat voința poporului exprimată prin referendumul din noiembrie 2009 sau poate această voință ar putea fi ignorată de dragul mai-marilor din USL? Junele Ponta și aliatul său, domnul... Antonescu, or fi fost așezați de români deasupra Constituției și noi încă n-am aflat?!

De fiecare dată când actuala guvernare a luat măsuri de modernizare a statului, opozanții politici au spus că nu acum e momentul, încercând permanent să lase România în haos legislativ, să perpetueze situația din anii în care au apărut îmburgheziții Revoluției și baronii locali. Aceeași situație în care puternicii zilei au scos țara la mezat, fără teama că ar fi pedepsiți. Se bazau pe lacunele Constituției și ale codurilor juridice, pe blocajele din justiție.

Susținătorii tinerilor lideri socialiști au sărit ca fripți când președintele Băsescu a propus să dispară din textul Constituției „prezumarea caracterului licit al dobândirii averii, iar politica fiscală și bugetară a statului să iasă de sub controlul judecătoresc”.

De ce oare această reacție rapidă și vehementă? Cine se teme de noua Constituție? Ce motive de temere or avea Domniile Lor la perspectiva că percheziția, reținerea sau arestarea parlamentarilor se vor face fără avizul Legislativului?

Unul dintre tertipurile puerile de a obstrucționa aplicarea rezultatului de la referendumul din 2009 a fost găsit de liberalul-șef, care susține că „modificarea Constituției trebuie să se întâmple rar..., trebuie făcută pe îndelete și trebuie să dureze”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Alimentația și starea de sănătate a românilor” și reprezintă atât un îndemn la o dietă echilibrată, cât și un semnal de alarmă cu privire la problemele de sănătate cu care se confruntă românii.

Ultimele statistici referitoare la starea de sănătate a românilor relevă o situație îngrijorătoare: 50% din români au un nivel ridicat al colesterolului, 30% au glicemie mare, 50% din adulți au probleme de tranzit, balonări și constipație. România ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește rata obezității, iar principala cauză de deces o reprezintă bolile cardiovasculare și cancerul.

Este dovedit faptul că alimentația este răspunzătoare de mai mult de jumătate din bolile cronice. Cu toate acestea, 43% din românii din mediul urban au obiceiuri alimentare nesănătoase și nu respectă orarul meselor.

O altă problemă este faptul că alimentele sunt selectate în principal după gust, fără a se ține cont de valorile nutritive, iar sedentarismul a devenit un obicei foarte des întâlnit în viața omului modern. În timp, acest stil de viață creează premisele necesare pentru instalarea sindromului metabolic, o afecțiune manifestată prin obezitate, dislipidemie, boli de inimă și vasculare.

Cu toate că în ultimii ani asistăm la creșterea alarmantă a incidenței anumitor boli precum cancer, diabet, alergii, boli cardiovasculare, hipertensiune și altele, rămânem indiferenți la sfaturile specialiștilor în nutriție cu privire la dieta noastră de zi cu zi. Rutina, stresul, inactivitatea și lipsa timpului sunt scuzele pe care le folosim frecvent pentru adoptarea unui stil de viață nesănătos, însă organismul nostru nu poate să le accepte.

S-au purtat numeroase discuții cu privire la sistemul sanitar românesc și numeroasele probleme cu care se confruntă acesta, pe care nu le putem nega, însă nu se vorbește aproape deloc despre măsuri preventive pentru stoparea apariției acestor afecțiuni. Bolile civilizației moderne sunt toate date de alimentația nepotrivită. Prin prevenție, respectiv printr-o alimentație sănătoasă, se evită 70% din boli și 80% din cazurile de cancer. Studiile demonstrează faptul că alimentația sănătoasă reduce cu 80% morbiditatea.

„O Constituție care anulează statul de drept în România” Stimați colegi,

Președintele Traian Băsescu și-a propus să-și oficializeze dictatura. E o mai veche dorință a Domniei Sale, sătul de atâtea „piedici” formale în desfășurarea aparatului opresiv pe care l-a creat și-l ocrotește, ca un tată iubitor. Prin urmare, a ieșit săptămâna trecută și ne-a destupat mințile cu o serie de propuneri de modificare a legii fundamentale, uluitoare, pe de o parte, prin caracterul lor profund antidemocratic, și absolut firești pentru caracterul despotic al celui care le promovează.

Înainte de comentariul pe fondul propunerii prezidențiale, câteva comentarii necesare.

Primul ar fi acela că se aruncă pe piață o temă care are rolul de a acoperi alte subiecte de interes public, și mă gândesc rapid la programele economic și pe educație propuse de Uniunea Social-Liberală, mă gândesc la încrengăturile din MAI, Mironescu – Igaș etc., mă gândesc la Ținutul Secuiesc și la modul penibil în care autoritățile române au reacționat la o problemă care ține de securitatea și statalitatea acestei națiuni și, de ce nu, mă mai gândesc la modul absolut genial în care doamna Udrea a reușit să scape de un credit care-i provoca numeroase coșmaruri. Toate sunt subiecte peste care s-a așternut tăcerea. Punct ochit, punct lovit!

Un alt comentariu ar fi acela că se încearcă, din nou, asocierea referendumului pentru revizuirea Constituției cu următoarele alegeri locale sau generale. În fapt, o șmecherie ieftină, care să ni-l ofere pe domnul Băsescu drept agent de campanie al PDL. Din fericire, visul ăsta e ceva mai dificil de împlinit, dat fiind că orice proiect de revizuire a Constituției trebuie să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului și să întrunească votul a două treimi dintre senatori și deputați. Or, în actuala conjunctură, este puțin probabil ca două treimi dintre parlamentari să voteze consensual, fie și parțial, proiectul trimis de Traian Băsescu.

În al treilea rând, e un gest tactic, care urmărește organizarea unei dezbateri de fundal, și nu o reformă reală a legii fundamentale. O serie de probleme care s-au dovedit, de-a lungul vremii, nefuncționale în Constituție au rămas neatinse în proiectul lui Traian Băsescu.

7. Angajarea răspunderii Guvernului.

Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului doar o singură dată pe sesiune, cu excepția cazurilor de adoptare a proiectului bugetului de stat și al asigurărilor sociale de stat.

În prezent, nu se spune de câte ori Guvernul poate să-și asume răspunderea. Se face din angajarea răspunderii o procedură obișnuită, și nicidecum una excepțională. Se atentează astfel la rolul Parlamentului de legiuitor, Guvernul preluând prin acest instrument această funcție.

8. Învestitura Guvernului.

Articolul 103 se modifică prin stipularea faptului că „Parlamentul se va pronunța prin vot asupra formării noului Guvern în termen de 10 zile de la data solicitării votului de încredere. În caz contrar, după trecerea celor 10 zile, candidatul propus, împreună cu programul și lista Guvernului, va fi considerat respins de către Parlament”, iar Președintele României va desemna un alt candidat.

Parlamentul este obligat să se pronunțe într-un termen de 10 zile, astfel atât timpul acordat comisiilor parlamentare, care examinează propunerile de miniștri, dar și Parlamentul, în întregul său, se află sub presiunea timpului cât privește acordul asupra noului Guvern.

Se află, de asemenea, și sub presiunea dizolvării, dacă nu acordă votul de încredere în baza noilor propuneri de revizuire a Constituției, ceea ce face din Parlament prizonierul puterii executive.

Se constituționalizează iarăși o dispoziție prevăzută în regulamentele parlamentare.

9. Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din produsul intern brut.

Se adaugă un nou articol, articolul 138’, care vorbește despre „Politica financiară” și care stipulează că: „Statul trebuie să evite deficitul public excesiv. Deficitul bugetar

nu poate fi mai mare de 3% din produsul intern brut, iar datoria publică nu poate depăși 60% din PIB.”

Se mai precizează că „împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investițiilor”. Valorile maxime prevăzute pot fi depășite doar în cazul producerii unei catastrofe naturale sau al ivirii unor situații excepționale, cu impact negativ semnificativ asupra finanțelor publice.

10. Dreptul de proprietate privată.

În forma actuală, alineatul (8) al articolului 44 stipulează că: „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit se prezumă.” În forma propusă de Președinție, alineatul (8) spune că: „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.”

11. Imunitatea parlamentară.

Articolul 72 se modifică și se precizează că: „Urmărirea, percheziția, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.”

Se elimină din procedura care vizează inviolabilitatea acordul Camerei din care face parte parlamentarul – în cazul unui Parlament unicameral, al Parlamentului. Procedura este prevăzută în cea mai mare parte a statelor UE. România se pare că nu dorește nici de data aceasta să se alinieze țărilor cu democrații consolidate. Toate acestea în timp ce imunitatea Președintelui României rămâne neatinsă. Imunitatea Președintelui României este absolută pe durata mandatului.

Indiferent de ce acțiuni sau luări de poziție are cu privire la orice chestiune, Președintele României, pe durata mandatului, nu răspunde.

12. Cât privește Curtea Constituțională, nu se formulează nicio propunere prin care să nu se mai ajungă la politizarea acesteia, ci doar se reduce numărul parlamentarilor care pot să solicite verificarea constituționalității legilor.

13. Instanțele judecătorești.

La articolul 126 – „Instanțele judecătorești”, alineatul (6) se va modifica astfel: „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ este garantat, cu excepția celor ce privesc raporturile cu Parlamentul, a actelor de comandament cu caracter militar, precum și a celor care privesc politicile fiscale și bugetare.”

Declarația politică este intitulată „Full de dame cu as în coadă pentru interesul național”.

Îmi doresc să cred că, după mulți ani de activitate politică, am ajuns să păstrez un echilibru al ideilor mele, dar și să dezvolt o chibzuință pe care experiența vieții mi-a putut-o oferi. Nu sunt misogin, nici părtinitor și mi-am închipuit că la o anumită etate nimic nu te mai poate surprinde, cu atât mai mult când vine vorba de semenii noștri.

Ne așteptăm ca cei care ocupă poziții oficiale în statul românesc să aibă o conduită ireproșabilă, să reprezinte, măcar pe alocuri, modele demne de urmat, că despre o pregătire temeinică, alături de principii sănătoase, am renunțat a mai spera de mult. „Interesul național”, așa cum este el văzut și în numele căruia acționează, în clipele de față, conducătorii României, a devenit o sintagmă greu de digerat și numai la auzul ei îți imaginezi doar hoție, minciună și populism.

Recent, domnișoara Anastase, referindu-se la scandalul provocat de frauda pe care a generat-o la votul pe Legea pensiilor, a declarat că acest incident „o va marca ca om politic” pentru foarte multă vreme și că „e o cruce pe care a acceptat să o ducă”.

A face greșeli voite, cu toată responsabilitatea unui om ce se pretinde a fi adult, înseamnă nepăsare, dispreț și bătaie de joc, a face greșeli neintenționate, infantile, reprezintă lipsă de judecată. În oricare din cele două cazuri s-ar afla, un astfel de om nu are ce căuta în politică, nu are ce căuta la cârma țării, mai ales în postura de al treilea om în stat.

Mi se pare uimitor să invoci „povara crucii”, când cei ce o poartă cu adevărat pe umeri sunt pensionarii acestei țări, care, independent de voința lor, s-au trezit că nu mai au cu ce să supraviețuiască. A da vina pe secretarii deputați din subordine pentru hoția pe care a făcut-o mi se pare de o îndrăzneală fără margini. Întotdeauna mi-am spus că, atunci când un om nu a fost înzestrat cu prea multă minte sau frumusețe, sau bunătate, măcar să fie corect și educat, că lucrurile astea se învață.

Frauda pe care a comis-o nu o va marca ca om politic, ci și-a pus amprenta, pentru totdeauna, asupra ei, ca om și atât: pentru furt, pentru neștiință, pentru abuz, aroganță și sfidare, acțiuni și trăsături de condamnat chiar și când e vorba de un simplu om. Conștientizarea vinovăției nu o face mai puțin culpabilă, cu atât mai mult cu cât efectele greșelii ei s-au răsfrânt asupra a 6 milioane de oameni.

Acolo unde frica de a fi tras la răspundere și unde rușinea de penibil nu există, e ușor de explicat comportamentul acestei dame de romb cu mintea în colțuri. Această pată va rămâne veșnic întipărită pe obrazul său, chiar și dacă și-ar

fi dat demisia de onoare – așa cum ne-am fi așteptat cu toții –, însă a reprezentat un gest străin pentru ea.

E ca și cum i-am fi cerut Elenei Udrea să renunțe de bunăvoie la monopolul pe care îl deținea asupra parcărilor din centrul Bucureștiului sau să nu mai considere creditul bancar uriaș o așa povară și să încerce să doarmă, sau să renunțe, desigur, la imprimeurile leopard, atunci când merge la recepții oficiale. Dar putem răsufla ușurați, recent a reușit să returneze cele 3 milioane de euro datorie, cât despre stil, marii designeri au constatat că e pe drumul cel bun.

Elena Udrea, a cărei „Carpathian Garden” e plină de fane ce vor să-i calce pe urme, ajunge mentor pentru miorițele cu cizme de lac în toiul verii, care, la întrebarea reporterului „Care e capitala Uniunii Europene?”, dau un răspuns corect după un minut de gândire. Se pare totuși că acest aspect e lipsit de importanță, trebuie apreciate voința și țelul lor de a deveni „ministre” ale turismului, exact ca ea.

Însă nu oricine care ajunge ministru este capabil să-și țină promisiunile față de poporul român, așa cum această damă de frunză a politicii românești consideră că o poate face. Desigur că dintre toți miniștrii ea este cea mai prolifică și, deși valoarea tuturor investițiilor și achizițiilor se întâmplă să fie de trei ori mai mare fie pentru o sală de sport, fie pentru un bazin olimpic, cred că îi e greu să gospodărească o instituție care primește cele mai multe fonduri dintre toate. Dar atunci când primește girul și sprijinul celui mai important om în stat, asul măsluit Traian Băsescu, sunt de înțeles prea multa siguranță de sine și aroganța pe care le afișează doamna Udrea. Să nu ne mirăm că, într-o zi, poate mai curând decât ne-am aștepta, invocându-se mandatul productiv pe care l-a avut, va ajunge stăpână la Palatul Victoria.

Guvernul Boc IV, alături de PDL și în frunte cu președintele-jucător, seamănă perfect cu un joc ilegal de poker, ce se desfășoară chiar în văzul lumii, un joc pe bani grei, înlesnit de autorități, blamat de oamenii de rând, în care manevrele, interesul personal și măsluirea au ajuns singurele intenții.

În afara jocului de poker însă se află Emil Boc: când nu e popa prostu’, rămâne jolly joker-ul din macao românesc. Dar jokerul are și el valoarea lui, poate înlocui orice carte, de exemplu... Desigur, nu are importanța asului de la poker și n-ar putea substitui dama de frunză, dar poate înlocui alte dame și juveți.

Este arhicunoscut faptul că toate castanele încinse ale crizei economice sunt scoase din jar de mâna prim-ministrului, păcat însă că nu conștientizează nici în clipele de față că istoria îl va consemna în analele sale ca fiind groparul economiei românești și jokerul Cotroceniului.

Jocul a fost compromis de mult, foarte puține „cărți” sunt anchetate sau reținute, asupra multora planează suspiciunea că sunt pătate, iar altele, pur și simplu, sunt condamnate pentru lipsa de valoare, toate acestea sub umbrela asului măsluit... Un as murdar, care a permis – și permite în continuare – ca incompetența să atingă rangul de virtute, ca sfidarea oamenilor de rând să ajungă politică de stat, ca răzbunarea sub orice mijloace asupra celor ce nu se conformează, membri de partid sau simpli bugetari, să devină o practică obișnuită.

O practică obișnuită a devenit și încălcarea Constituției, a legilor, a moralității, cu efecte devastatoare asupra oamenilor și drepturilor lor, dar ce se uită frecvent este faptul că nimeni nu este atemporal, nimeni nu poate păstra puterea, forța întreaga viață. În liniștea, bunăstarea și, adesea, aroganța lor, vor constata cu uimire un adevăr devastator pentru ambițiile și aspirațiile ce-i caracterizează, și anume faptul că, atunci când au crezut că sunt stăpânii lumii, în realitate rămân oameni simpli și singuri, fără grup, fără cârd, fără susținerea celorlalți. Abuzurile de azi vor naște disperarea de mai târziu, ce îi va copleși atât în momentele de glorie aparent absolută, cât și în momentele când puterea, înșelătoare cum este, le transmite senzația că totul se termină, totul se pierde, se năruiește. Și atunci, pedeapsa va fi greu de suportat: toți, deopotrivă, vor realiza că rămân simpli muritori, că puterea este un fenomen pe care nu l-au deținut, în realitate, niciodată.

Strângând cu dinții de fotoliile călduroase, reprezentanții celor mai importante instituții în stat, dependenți de mult de aceste cărți de joc, nu știu decât să închidă ochii la ilegalități și abuzuri, exact așa cum un jucător de la masa de noroc poartă ochelari de soare pentru a nu i se ghici intențiile. Miza este mare în ambele tabere: banii și puterea transformă aproape toți jucătorii în trișori, dar, dincolo de încălcarea tuturor regulilor, dincolo de relele intenții ale participanților, orice meci ilicit care se joacă în numele „interesului național” poate fi oprit. Și va putea fi oprit, dacă noi, ceilalți, nu vom închide niciodată ochii.

Declarația politică se intitulează „Alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin – regres al democrației românești”.

Legea care prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților, iar dacă va fi promulgată de președinte, în baza ei vor fi organizate alegerile locale de anul viitor.

Chiar dacă, aparent, Partidul Social Democrat ar avea de câștigat de pe urma acestei schimbări, în declarația mea politică de astăzi aș dori să arăt de ce această lege este un lucru negativ pentru funcționarea administrației românești și de ce toți cei care mai credem în valorile democratice ar trebui să ne opunem ei.

Marea întrebare nu este cine câștigă cel mai mult de pe urma acestei schimbări. Întrebarea trebuie reformulată, mai curând trebuie să ne întrebăm: cine evită să piardă cel mai mult?

Liderii PDL știu foarte bine că partidul se află pe tobogan și nu au nicio șansă de redresare, așa că planul lor este unul cât se poate de simplu: să reducă cât mai mult ecartul dintre PDL și USL. Vor să reducă cât mai mult pierderile. Pentru aceasta, PDL a forțat adoptarea legii fără o dezbatere publică serioasă. Vrea să-și prezerve cu orice preț actualele poziții, chiar dacă pentru aceasta este sacrificată democrația locală.

PDL vrea să-și asigure victoria în alegerile de anul viitor prin metode „specifice”: acum, pedeliștii au modificat legislația, urmează etapa a doua, cu pomparea de fonduri guvernamentale în primăriile PDL și susținătorii PDL, hărțuirea contracandidaților puternici din partea USL, iar dacă interesul lor electoral le-o va cere, sunt sigur că vor merge chiar până la anularea alegerilor și numirea primarilor direct de către reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Reducerea costurilor administrative generate de turul al doilea de scrutin este o problemă falsă. Oare în asta stă democrația românească? În câteva milioane de lei cheltuite pentru organizarea alegerilor, când firmele pedeliste sifonează zilnic de la bugetul statului câteva milioane de euro?

Pe logica aceasta, nu ar trebui să mai organizăm niciun fel de alegeri. Să facem economii cât mai mari la buget, că numai așa putem ieși mai repede din criză. E drept, va fi și

Declarația politică este intitulată „Strategia fiscal-bugetară pentru următorii trei ani – ținută în sertarele Guvernului Boc”.

Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Oficialii Guvernului Boc ne anunțau în aprilie că, în anii viitori, creșterea economică va fi de peste 4%. Ponderea cheltuielilor cu personalul va scădea de la 9,4% din PIB, cât era în 2009, la 6,6% din PIB în 2014. Pentru ca veniturile unui bugetar să revină la nivelul de dinainte de reducerea cu 25% și să țină pasul cu optimista estimare de creștere a PIB-ului, ar trebui ca disponibilizările efectuate deja și cele care vor avea loc în anii următori să afecteze o treime din numărul total al angajaților statului. Acesta este rezultatul analizei datelor prezentate în Strategia fiscal-bugetară, care ar fi trebuit adoptată până pe 30 mai.

Este cel puțin ciudat că Guvernul Boc, în loc să se preocupe de respectarea legilor, se preocupă de mediatizarea unor propuneri de modificare a Constituției.

Conform articolului 18 al Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, „până la data de 30 mai a fiecărui an, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, va aproba strategia fiscal-bugetară pentru următorii trei ani, ce va conține cadrul macroeconomic care stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal-bugetară, cadrul de cheltuieli pe termen mediu și o declarație de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, și o va prezenta Parlamentului”.

Încălcarea legii a devenit un obicei prost, un precedent periculos pentru orice guvern care s-ar succeda la putere. Guvernul nu a aprobat această strategie. În schimb, membrii aceluiași Guvern Boc se întrec în a mediatiza propunerile „pline de substanță” ale Constituției lui Băsescu.

Cel puțin săptămâna trecută, documentul în cauză nu era trecut pe nicio ordine de zi a ședințelor de guvern, bașca adoptarea și trimiterea lui în Parlament. Pot înțelege dorința politicienilor puterii de a minimaliza rolul Parlamentului, de a reduce numărul de parlamentari, de a reduce birocrația și de a eficientiza Camerele legiuitoare. Nu pot înțelege nici în ruptul capului de ce, până una-alta, nu se respectă legislația în vigoare.

Declarația politică este intitulată „Puterea – nicio reacție pertinentă la programul economic al USL”.

## Stimați colegi,

Ne-am obișnuit deja cu modul de lucru al actualei puteri, care parazitează agenda publică în momentul în care sunt lansate subiecte de interes național. Este cazul programului economic lansat de Uniunea Social-Liberală, care, pornind de la o analiză riguroasă a situației actuale, oferă modalitățile de creștere a indicatorilor economici, o dezvoltare durabilă a sectoarelor economiei naționale, care, în final, creează locuri de muncă atât de necesare.

Neavând nici capacitatea, dar nici interesul de a studia programul nostru economic, actualii guvernanți au venit cu un subiect deja arhicunoscut și care nu are nimic cu realitatea, respectiv modificarea Constituției.

Cetățenii acestei țări trebuie să știe că există o comisie parlamentară care se ocupă de revizuirea Constituției, dar a cărei activitate a fost mult întârziată chiar de reprezentanții puterii. Președinția, la rândul ei, a întârziat cât a putut discutarea acestui aspect.

Așadar, trebuie precizat foarte clar că puterea abordează subiectul revizuirii Constituției doar atunci când trebuie minimizat un subiect atât de important precum programul economic al Uniunii Social-Liberale.

Radiografia făcută de specialiștii USL a scos la iveală greșelile de necontestat ale Guvernului, acțiunile ratate care au adâncit criza. Economia românească este caracterizată de o mulțime de taxe, evaziune fiscală mare, fonduri europene neaccesate, grad scăzut de ocupare a forței de muncă, birocrație ridicată, datorii publice mari și investiții ineficiente. Toate acestea se răsfrâng în sfera socială, creând corupție, sărăcie, haos, disperare, dar și revoltă.

Față de situația aproape dramatică a țării, noi, membrii Uniunii Social-Liberale, am elaborat un program realist de politici economice, menit să reducă marile dezechilibre ale economiei noastre. Este un program viabil, bazat pe realitatea prezentă și include acea știință de carte atât de necesară actualilor guvernanți.

În locul unei reacții oneste, în locul unei dezbateri constructive, reprezentanții puterii au preferat să ocupe rapid atenția populației cu teme false.

Declarația politică este intitulată „Atentat grav la siguranța jurnaliștilor în județul Constanța”.

## Doamnelor și domnilor,

Se spune despre presă că ar trebui să fie „câinele de pază al democrației” și, într-adevăr, presa noastră cea de toate zilele este cea care se află în permanență în slujba cetățeanului, străduindu-se să-l țină la curent cu toate evenimentele zilei. De multe ori, jurnaliștii pun pe planul al doilea viața lor personală, zilele libere și sărbătorile legale, iar familia lor este redacția, studioul de radio sau de televiziune. Nu vorbim despre ziariștii de scandal, ci despre cei care respectă deontologia profesiei și i se dedică în întregime.

Cu atât mai revoltătoare ne apar, în acest context, actele de agresiune îndreptate împotriva oamenilor de presă. Deși nu ne aflăm în vreun teatru de operațiuni din Irak, Libia, Afganistan, violența împotriva oamenilor de presă din România începe să devină un fenomen îngrijorător.

Nu mai departe de săptămâna trecută, un eveniment infracțional mai puțin obișnuit din Medgidia, județul Constanța, a constituit subiect de primă pagină al cotidianelor

locale și al proceselor-verbale de la secția de poliție din municipiul menționat. Mă refer la seara zilei de 1 iunie 2011, când directorul general al televiziunii „Alpha Media”, directorul tehnic, prezentatorul știrilor și un cameraman au fost agresați pe teren propriu, în chiar sediul televiziunii.

Trei indivizi au năvălit în incinta instituției, au adresat injurii angajaților, i-au bruscat și i-au lovit pe aceștia și au smuls ușa principală din balamale. În ciuda nenumăratelor apeluri la calm și liniște ale angajaților TV „Alpha Media”, cei trei nu au ținut cont de faptul că se aflau într-o instituție de presă și au continuat să adreseze invective și să se comporte violent. La ora actuală, au fost identificați și sunt cercetați de forțele de ordine.

Cu toate acestea, nu putem trece ușor peste un incident de o asemenea gravitate, în contextul în care „legea bâtei și a junglei” începe să câștige teren azi în Medgidia, mâine, probabil, în toată țara. Nu știu de ce am avut senzația de déjà-vu, când minerii spărgeau geamurile Televiziunii Române și luau cu asalt pe străzile Bucureștiului, în Piața Universității, pe oricine li se părea om cu carte. O mică mineriadă a avut loc pe 1 iunie și în județul Constanța și faptul că președintele țării se gândește să înceapă restructurarea cu Poliția Română mi se pare nu numai o atitudine iresponsabilă, ci, mai grav, o amenințare la adresa siguranței cetățeanului.

Declarația politică se intitulează „Guvernul Boc ne îngroapă de vii”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Greșelile Guvernelor Boc îi fac să sufere pe români de ani de zile, însă cele din domeniul sănătății amenință să fie fatale pentru mulți dintre concetățenii noștri, care se văd în imposibilitatea de a-și cumpăra medicamentele necesare supraviețuirii, la modul propriu.

Executivul a început, în urmă cu câteva luni, o nouă așa-numită reformă în sănătate, iar în numele descentralizării a aruncat în curtea autorităților locale spitalele aflate într-o stare deplorabilă, din cauza subfinanțării cronice din ultimii ani. Nu le-a dat însă autorităților și puterea de a lua decizii majore privind strategiile locale de sănătate, organizarea, numărul de personal și stabilirea numărului de spitale necesare într-o comunitate sau alta. Așadar, puneți voi la bătaie banii, de la nivel local, că stabilim noi, de la nivel central, pe ce să-i cheltuiți!

O nouă „victorie” în pseudoreforma operată în sănătate de Guvernul Boc a fost închiderea unor spitale pe criterii abracadabrante, complet lipsite de logică, afectând sever interesele comunităților locale. Nici de această dată autoritățile locale nu au avut niciun cuvânt de spus, pentru că determinarea Guvernului de a economisi la sânge, chiar încălcând dreptul la asistență socială al cetățeanului, a primat. Totul în numele unui presupus „bine al pacientului”.

Nu s-a stins bine acest scandal, că s-a ieșit cu o altă găselniță, ca să se mai taie din cheltuieli: criterii de internare, pe care un reputat medic din Brăila le numea „tembele”, care nu au nimic de-a face cu binele pacientului, ci mai degrabă sunt spre răul acestuia. Chiar și persoanele fără pregătire medicală pot intui, folosind doar bunul-simț, că acele condiții stabilite de CNAS pentru a se face internarea unui bolnav sunt pur și simplu aberante.

Dincolo de faptul că ele pun în pericol viața bolnavilor, acestea îi pun în pericol chiar și pe medici, care pot fi dați în judecată oricând de rudele pacienților trimiși acasă pentru că nu au febră de suficient de multe zile, ca să se încadreze în criteriile așa-zișilor „specialiști” CNAS.

Declarația politică se intitulează „Cum a devenit Constituția României victimă colaterală în războiul lui Băsescu pentru putere”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

De câteva zile, dinspre Cotroceni sau Victoria, au fost aruncate pe piață o serie de problematici pseudostringente, cum sunt modificarea Constituției sau reorganizarea teritorial-administrativă a României. Aceasta în condițiile în care țara se confruntă cu o criză fără precedent a sistemului medical primar, iar în subsidiar se plănuiesc alte câteva zeci de mii de reduceri de personal.

Când ai asemenea probleme în brațe, este absolut siderant să te uiți la cele două partide de la putere – PDL și UDMR – cum trag cu nerușinare de Constituție și integritatea județelor strict pentru a-și pune în aplicare propriile interese electorale. PDL vrea opt, UDMR oscilează între paisprezece și șaisprezece. Oare cum o fi mai bine să te asiguri că votul etnic îți aduce ceva consilii județene și o brumă de scaune parlamentare? Cert e că nu cu opt.

Noi, restul, am vrea să știm că nu dăm degeaba contribuția la CAS, am vrea să plătim energia și carburanții la prețuri corecte, cu bani munciți cinstit în România, nu aiurea, prin orice altă țară europeană a cărei economie nu a ajuns complet pe butuci din cauza unei guvernări incompetente.

Nu contest, atât revizuirea sistemului constituțional, cât și reorganizarea teritorial-administrativă a țării sunt subiecte majore, care implică discuții serioase, în care să fie antrenate toate partidele politice, dar mai cu seamă toată populația României. Dar, chiar dacă subiectele sunt importante și merită într-adevăr o discuție, acestea nu sunt nici pe departe prioritare. Sunt convins că medicii de familie nu vor decide să semneze brusc contractele-cadru doar pentru că fac parte din județe semnificativ mai mari, dar la fel de sărace, cu cote ale șomajului la fel de alarmante.

Până una-alta, nici reorganizarea țării, nici Constituția nu pot fi lăsate la mâna unui singur partid, mai ales când acesta are 10% încredere.

Să nu se înțeleagă de aici că suntem împotriva reducerii numărului de parlamentari, deoarece nu este adevărat. Oricum, această acțiune nu are nimic de-a face cu modificarea Constituției. Simpla modificare a legislației electorale ar tranșa rapid chestiunea. Mai mult, propunem ca, dacă un parlamentar demisionează din partidul sub culorile căruia a fost ales, acesta să-și piardă mandatul.

Declarația politică este intitulată „Adunarea Uniunii Europei Occidentale – cădere de cortină”.

A căzut cortina peste Adunarea Uniunii Europei Occidentale, adunarea europeană pentru securitate și apărare, odată cu încheierea celei de-a 60-a sesiuni, la începutul lunii mai.

Ca urmare a Declarației Consiliului Uniunii din 31 martie 2010, statele membre au luat decizia de a denunța Tratatul de la Bruxelles, modificat, și de a dizolva organizația până la data de 30 iunie 2011. Această hotărâre a dus la desființarea singurului for interparlamentar activ în acest domeniu.

Tratatul de la Bruxelles, semnat în data de 17 martie 1948, a fost unul dintre primele tratate din istoria integrării europene. Scopul său a fost de a garanta securitatea colectivă a statelor semnatare, un mic număr de țări care au format nucleul a ceea ce urma să devină Uniunea Europeană.

Merită, de asemenea, reamintită stăruința părinților fondatori ai Europei de a da o dimensiune parlamentară eforturilor lor unificatoare. În timp ce Europa se construia la nivel ministerial, devenea cât se poate de clară necesitatea de a-i angaja în dialog și a-i implica și pe cetățeni, prin reprezentanții lor aleși.

În anul 1948, Tratatul de la Bruxelles, modificat apoi în 1954 în urma eșecului Comunității Europene de Apărare, a dus la crearea Uniunii Europei Occidentale, formată dintr-un Secretariat General, un Consiliu de Miniștri și o Adunare Parlamentară. Timp de 60 de ani, acea Adunare a exercitat o supraveghere politică a tuturor eforturilor de coordonare și încurajare a integrării europene în domeniile securității și apărării.

Tratatul fondator al UEO – care a netezit drumul negocierii Tratatului de la Washington și crearea NATO în perioada imediat următoare – conținea faimosul articol V referitor la apărarea colectivă a statelor membre. Încet, dar sigur, procesul de construcție europeană a avansat, iar odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, Tratatul asupra Uniunii Europene a preluat acel articol. A venit, astfel, momentul pentru denunțarea Tratatului de la Bruxelles, modificat, și pentru încetarea existentei UEO, dar și pentru decizia statelor membre de a garanta continuarea funcționării dimensiunii parlamentare, impusă de recunoașterea unanimă a importanței sale.

Declarația politică se intitulează „Reforma strâmbă a unui stat de drept”.

Am învățat, în anii de școală, că este foarte important să cunoști sensul cuvintelor și să le folosești corect, în contextul adecvat.

Învăț astăzi că folosirea repetitivă și inadecvată a unor cuvinte și expresii duce la golirea lor de conținut sau, din contră, la încărcarea cu un sens contrar celui adevărat. Este fenomenul care se produce cu „reforma statului”, o expresie care pentru români nu mai are nicio valoare și nu mai trezește nicio speranță.

S-a tot discutat despre instituțiile statului, despre modul în care își pot schimba ele fața, despre agențiile statului, care pot deveni profitabile... Am fost de acord cu toate acestea, dar constat acum că totul a rămas la nivel declarativ, pentru că apar, unul după altul, cazurile de incompatibilitate cu funcția publică, de numiri numai pe bază de nepotism și de confundare a bugetului public cu propriul buzunar.

Poate că unora dintre dumneavoastră vă par simple subiecte de presă, însă eu consider că este cât se poate de grav ca un ministru să numească, de exemplu, în Consiliul de administrație al Poștei Române un partener de afaceri al soției sale, și acesta este un caz inofensiv în comparație cu ce se întâmplă în regiile de stat și în companiile pe care le tot reformează actuala putere, din timp în timp. Rezultatul însă

este dezastruos: pierderile acestora cresc, contractele prost făcute se înmulțesc și bugetul de stat este sărăcit cu importante sume de bani, pe care ar trebui să le producă aceste companii.

Chiar cred că este mai mult decât necesară regândirea managementului multora dintre ele, și asta cât mai repede. De aceea, nu înțeleg de ce nu este luată această temă în serios, ci este folosită doar pentru a ocupa agenda publică pentru câteva zile. Pe cât de virulent și hotărât este președintele țării, de fiecare dată, în ceea ce privește soarta companiilor de stat, pe atât de ineficiente se dovedesc măsurile luate.

Iar explicația este una singură: partidul prezidențial nu vrea să renunțe la controlul absolut al banilor și resurselor statului, folosite în interes personal, iar reforma anunțată este doar o temă de campanie electorală.

Declarația politică este intitulată „Revizuirea Constituției sau pregătirea succesiunii”.

Subiectul despre care am ales să vorbesc astăzi este proiectul de revizuire a Constituției, dat publicității la data de 1 iunie 2011 de către președintele Traian Băsescu.

Aparent, sătul să tot fie obligat să respecte actuala Constituție, acesta și-a propus ca în ultimii ani de mandat să-și codifice năravurile într-o nouă lege fundamentală. Cireașa de pe tort este că a ales tocmai Ziua Copilului pentru a-și prezenta această intenție unei țări întregi, gest simbolic, având în vedere că tocmai viitorul copiilor noștri va fi compromis.

Principala armă a puterii în lupta pentru promovarea proiectului de revizuire este ideea de unicameralism, cu un număr maxim de parlamentari, stabilit la 300. Sub pretextul unui referendum de susținere, care a fost organizat fără a da lămuriri cetățenilor cu privire la ce li se cere, de fapt, să aleagă, puterea caută acum să strecoare prevederi care să asigure succesiunea „dinastiei Băsescu”.

Schimbările care țin capul de afiș al discursului membrilor partidului de guvernământ au legătură cu Titlul III, Capitolul I al actualei Constituții, cel vizând Parlamentul. Schimbările propuse introduc, pe lângă unicameralism și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, și posibilitatea începerii urmăririi penale a acestora fără acordul Camerei din care fac parte.

Ceea ce nu spune puterea este că forma revizuită a Constituției ar urma să instaureze _de facto_ un regim dictatorial. Astfel, la articolul 85 ar urma să se introducă un nou alineat, prin care Președintele României ar trebui să-și dea acordul pentru numirea și revocarea oricărui membru al Guvernului. La articolul 90 se acordă Președintelui României dreptul de a solicita referendum prin decret, Parlamentul având numai rol consultativ.

Cele mai interesante modificări – despre care, din nou, puterea nu spune nimic cetățenilor – ar urma să fie aduse articolului 92, prin care tot președintele ar căpăta dreptul de a numi directorii serviciilor de informații, și articolului 95, prin care procedura de suspendare a Președintelui României ar necesita aviz favorabil de la Curtea Constituțională.

Declarația politică este intitulată „Sănătatea românilor – în așteptarea unui acord”.

Cum era firesc și previzibil, din cearta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu medicii de familie au de pierdut pacienții. Am urmărit cu foarte mare atenție ceea ce s-a întâmplat în sănătate în ultima perioadă și îmi exprim dezacordul în legătură cu modul în care se încearcă ieșirea din criză cu sacrificiul unor domenii vitale. Sistemul de sănătate este și așa în impas din cauza plecării personalului. Dacă mai și limităm accesul românului la spitale și medici de familie, mi-e teamă că îngropăm cu bună știință o componentă de bază a societății.

Fac apel la cei care decid astăzi soarta sistemului medical în totalitatea sa, rugându-i să nu uite scopul pentru care există acest sistem, acela de a salva vieți și de a fi accesibil persoanelor care au nevoie de asistență medicală. Nu pot să cred că nu există soluții, altele decât acelea care îl afectează pe cetățeanul de rând.

Înțeleg că se discută acum de tarife, pe care să le plătească oamenii medicilor de familie, în absența unui acord între aceștia și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pe bună dreptate, s-a instalat panica în rândul populației la gândul unei duble taxări: pe fluturașul de salariu sau de pensie, dar și la cabinetul medical.

În același șir al măsurilor luate parcă împotriva pacienților se încadrează și limitarea numărului de consultații zilnice la cabinetul medicului de familie. Așadar, tot ceea ce a rezultat în urma discuțiilor care ar fi trebuit să ducă la un acord între medici și Casa Națională de Asigurări de Sănătate reprezintă

o amenințare la sănătatea omului și nu pot să nu vin în fața dumneavoastră să vă întreb: cât credeți că mai poate duce românul povara unor reforme strâmbe?

Este cazul ca acest Guvern să conducă țara decontând propriile greșeli și propria incapacitate din buzunarul personal, nu numai pe spatele românilor. De la sănătate la agricultură, de la transporturi la finanțe, măsurile luate au vizat afectarea populației și nimic mai mult. Nu a rezultat în urma lor creștere economică sau economii reale la bugetul de stat. Banii salvați din tăierile de pensii și salarii sau din concedieri s-au dus în afacerile firmelor de familie ale miniștrilor sau angajaților lor. E cazul să punem punct. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Necesitatea unei Constituții reformatoare pentru statul român progresist”.

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Cu discuțiile de rigoare, zilele acestea, printre știrile ce țin capul de afiș al actualității, se află și proiectul de revizuire a Constituției României, în conformitate cu articolul 152.

Toată lumea cunoaște importanța acestei legi, ca lege fundamentală a țării, pe care se grefează întregul proces legislativ.

Lăsând deoparte polemicile iscate de eterna luptă a opoziției cu puterea, consider că revizuirea Constituției este mai mult decât bine-venită, ca un pas primordial și necesar de modernizare a statului.

Acest proiect se poate caracteriza ca fiind cel mai important pas în reformarea statului român, reformă de care cu toții avem atâta nevoie.

Iar dacă, de obicei, opoziția română de azi este marcată de egoismul cât mai multor procente la viitoarele alegeri, ar trebui ca măcar de această dată ea să fie conștientă că o revizuire a Constituției nu trebuie și nu mai poate fi amânată pentru o nouă legislatură. Atât de necesara reformare a statului nu poate aștepta ca lupta orgoliilor politice să se domolească, iar calculele politice să fie îndeplinite. O astfel de atitudine este complet contrară interesului național și nu face decât să arunce o lumină și mai proastă asupra politicianului român, primul responsabil de a lua toate măsurile pentru ca statul să beneficieze de reformă și, în speță, de progres.

În orice stat democratic, Constituția ar trebui să reprezinte cheia apărării și promovării valorilor acestuia. Orice neparticipare și, mai mult, boicotare nu face altceva decât să boicoteze însăși democrația.

Actualul proiect de revizuire a Constituției țării are un mare „păcat”, în viziunea unora, acela că este inițiat de către reprezentanții puterii, astfel că, într-un stil bine-cunoscut, întreaga opoziție s-a repezit să critice, în loc să participe la o sarcină comună, pentru ca acest proiect să devină unul și mai bun. Dacă acum nu este perfect, el este însă perfectibil, dar de acest lucru nu se poate ocupa o opoziție mult prea ocupată de a-și face griji pentru scaunele pe care le va pierde atunci când Parlamentul României va fi unul unicameral, cu 300 de parlamentari.

Insist ca liderii grupurilor parlamentare să-și roage colegii să fie prezenți în sală.

Sunt prezenți la ședința de plen a Senatului de astăzi 73 de colegi senatori, așa că vă rog să-mi dați voie să deschid ședința Senatului din 8 iunie 2011.

Lucrările ședinței vor fi conduse de subsemnatul, asistat de domnii senatori Petru Filip și Orest Onofrei, în calitate de secretari.

Dacă cu privire la ordinea de zi de astăzi există propuneri?

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am rugămintea ca punctul 38 din ordinea de zi, respectiv Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 35/1990 privind Statutul personalului aeronautic din aviația

militară a României, întrucât s-a întârziat destul de mult cu respectivul proiect de lege – a fost retrimis la comisie –, am rugămintea să fiți de acord cu repoziționarea acestui punct la punctul 5 al ordinii de zi de astăzi.

Motivația este legată de faptul că destul de mulți specialiști din aviația militară au început să treacă la alte companii, iar aviația militară riscă să rămână fără specialiști. Mulțumesc mult.

Mulțumesc tare mult. Alte propuneri? Domnul lider Rădulescu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mai sunt două proiecte de lege care, între timp, prin râvna comisiilor, au rapoartele întocmite și v-aș propune să le înscriem în ordinea de zi la punctele 6 și 7, dacă aprobăm și propunerea de dinainte a colegului Fodoreanu.

O primă propunere ar fi referitoare la Proiectul de lege privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare. Raportul este întocmit și distribuit, înțeleg și de la domnul președinte Greblă.

A doua propunere este raportul suplimentar la Proiectul de lege – Legea turismului, pe care, de asemenea, vă rog să-l includem pe ordinea de zi.

Să le introducem la punctele 6 și 7, după solicitarea domnului senator Fodoreanu, după care ordinea de zi rămâne.

Solicit ca ordinea de zi să fie completată cu aceste propuneri, pentru că rapoartele sunt întocmite de ieri și distribuite.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

O singură chestiune, vizavi de propunerea făcută de colegul nostru, domnul senator Fodoreanu.

Punctul 38 din ordinea de zi este discutat, are raport suplimentar și vot final, are caracter de lege organică și, din păcate, va trebui să-l lăsăm pentru următoarea ședință de plen, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00, când vom da voturi finale.

Nu mai sunt alte chestiuni.

Cu privire la propunerile făcute de domnul lider Cristian Rădulescu, sigur, nu cred că sunt probleme pentru introducerea pe ordinea de zi.

Oricum, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru și ordinea de zi de astăzi a Senatului...

Solicit aprobarea Senatului pentru introducerea pe ordinea de zi a propunerilor făcute de domnul senator Cristian Rădulescu.

Vom repeta votul, pentru că am înțeles că nu e-n regulă

## cu...

Stimați colegi,

Există mai multe reclamații din partea colegilor că votul nu s-a putut exercita, inclusiv din partea colegilor mei, secretarii de ședință. Vă rog să faceți o verificare.

Repetăm votul pentru propunerea făcută de domnul senator Cristian Rădulescu, de introducere pe ordinea de zi a celor două proiecte de lege.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi, așa cum o aveți în mapă.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 13–18 iunie 2011.

Ziua de luni, 13 iunie 2011, este zi liberă.

Marți, 14 iunie 2011, programul este următorul: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare, 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului, 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare, 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final pe inițiativele legislative de la ora 17.00, iar de la ora 18.00 la 19.30, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Miercuri, 15 iunie 2011, declarații politice de la ora 9.00 la ora 10.00, iar de la ora 10.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final pe inițiativele legislative de la ora 12.00. După-amiază, de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

De asemenea, joi, 16 iunie 2011, de la ora 9.00, lucrări în comisiile permanente.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

## **Domnul Șerban Rădulescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț plenul Senatului că, din această zi, sunt membru al Partidului Conservator și voi activa în Senat în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;

– Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria statului și pentru modificarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarei inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind comunicațiile electronice. În conformitate cu prevederile art. 36 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmite Camerei Deputaților pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă: Propunerea legislativă privind comunicațiile electronice.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului, a Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor pe piață și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producției, circulației și comercializării alimentelor.

3. Propunerea legislativă privind reorganizarea terenurilor agricole prin comasare.

4. Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Există susținere?

Domnule secretar de stat,

Proiectul de lege privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare îl susțineți, da?

Vă rog, pe scurt.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege se va stabili cadrul legal aplicabil preparatelor, substanțelor, plantelor, ciupercilor sau combinațiilor acestora susceptibile să aibă efecte psihoactive asemănătoare celor produse de substanțe sau preparate stupefiante sau psihotrope, plantele sau substanțele aflate sub control național, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare.

De asemenea, se vor stabili semnificațiile unor termeni precum „substitut operator”, „reprezentant autorizat” et cetera.

Totodată, orice operator care va desfășura sau intenționează să desfășoare operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive prin consum, chiar dacă scopul declarat al acestora nu este consumul, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, are obligația de a solicita Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor autorizație, așa cum este definită.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Mulțumesc foarte mult.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă, punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.

Fiind vorba despre un proiect de lege, îl invit pe domnul Gheorghe Popescu, reprezentantul Guvernului, să-l susțină. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Popescu** – _președintele_

## _Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2011 a fost elaborată în scopul transpunerii în legislația românească a Directivei 33/2009/CE cu privire la promovarea vehiculelor eficiente energetic și nepoluante.

Propunem prin această ordonanță de urgență a Guvernului promovarea pe două căi: pe de o parte, obligarea autorităților care aplică procedura din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la achizițiile publice și a operatorilor care au contracte de servicii publice de transport să cuprindă în documentațiile de achiziție, în cazul în care intenționează să achiziționeze autovehicule, specificații tehnice care să vizeze eficiența energetică a acestor mașini și, sigur, să țină cont de emisiile de poluanți în atmosferă.

Asupra modului de implementare a acestor măsuri și a rezultatelor, ANRMAP-ul are obligația să facă anual raportări la comisie.

Cea de-a doua modalitate prin care propunem promovarea acestor vehicule vizează asigurarea unor subvenții la cumpărarea acestor autovehicule, respectiv, cei care aplică pentru Programul „Rabla” vor primi pentru achiziția unui autovehicul hibrid două vouchere, iar cei care doresc să-și achiziționeze un autovehicul electric vor primi patru vouchere pentru fiecare autovehicul.

A doua direcție: cei care nu aplică pentru Programul „Rabla”, dar totuși intenționează să-și achiziționeze

un autovehicul electric sau hibrid, vor primi o subvenție care reprezintă 10% din costul autovehiculului, dar nu mai mult de 1.800 de euro, pentru autovehiculul hibrid, și până la 20%, dar nu mai mult de 3.700 de euro, pentru autovehiculul electric.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Îl rog pe domnul senator Necula să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului un raport de admitere, votat cu o majoritate substanțială. Mulțumesc.

Sunt dezbateri? Domnule senator Șova, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să ne lămurească, dacă o să fie atent puțin, domnul reprezentant al Guvernului cu privire la următoarele lucruri:

– câți furnizori de vehicule electrice sunt pe piața românească, ca să știm, să nu cumva să dăm facilități numai cui trebuie;

– de ce a fost nevoie de o ordonanță de urgență a Guvernului, având în vedere faptul că este un proces de foarte lungă durată.

Vreau să-mi explicați motivația ordonanței de urgență a Guvernului în raport cu textul constituțional.

Pentru plenul Senatului am întrebarea dacă nu cumva era competentă o altă comisie permanentă. Nu înțeleg ce legătură are Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului cu vehiculele electrice.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Domnule președinte, vă rog, răspunsul dumneavoastră.

Urgența a apărut din cauza faptului că avem termen de transpunere a acestei directive și intram în infringement pe această zonă. Acesta este motivul pentru care a apărut urgență.

În legătură cu cea de-a doua întrebare, la această dată nu avem încă niciun ofertant în România. Noi pregătim procedura. Sunt promisiuni, cel puțin până în acest moment, din partea a trei societăți comerciale care distribuie autovehicule că vor intra din septembrie și din partea a încă două societăți comerciale că vor intra din octombrie.

Sigur, piața este deschisă. Pot veni 10, 20, 50 de societăți comerciale, câte reușesc să aducă vehicule electrice și hibrid în România. Noi nu punem nicio restricție și oricine poate să aplice la acest proiect. Noi vrem să fim pregătiți instituțional, astfel încât din septembrie, când vom avea piață cu autovehicule electrice și hibrid, să poată aplica oricine. Nu stabilim cine să vină, cine să nu vină. Este o chestiune de piață, până la urmă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Există alte puncte de vedere? Dacă nu există, declar dezbaterile...

Scuzați-mă, îi ofer cuvântul președintelui comisiei. Microfonul 7, vă rog.

O simplă precizare și nu este nevoie să mă deplasez la microfonul central.

Special am citit numele întreg al comisiei, și anume Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Acest proiect de lege intră sub incidența ultimei sintagme: „protecția mediului”.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator, pentru lămuriri. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul se va da la ora 12.00.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2011 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991 și pentru modificarea altor acte normative incidente.

Îl rog pe domnul Ion Ghizdeanu să susțină proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege are în vedere, pe de o parte, modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991, în corelare cu alte prevederi legale apărute între timp și cu directivele europene.

Un exemplu doar, pentru a nu prezenta toate completările Legii contabilității nr. 82/1991, s-a dat posibilitatea emiterii de reglementări contabile de către instituțiile cu atribuții de reglementare pe anumite domenii, de exemplu instituțiile bancare care aplică standarde internaționale de raportare financiară.

De asemenea, un alt capitol îl reprezintă introducerea simplificărilor în contabilitate pentru anumite categorii de entități, ca sprijin pentru mediul de afaceri. Deja este operațională pentru societățile comerciale care înregistrează cifră de afaceri și total active sub 35.000 de euro. Au posibilitatea de a opta pentru sistem simplificat de contabilitate. De asemenea, și raportările anuale sunt simplificate. Mai sunt și alte categorii: persoanele fizice care desfășoară, de exemplu, activități producătoare de venituri.

Față de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și propune adoptarea acestui proiect de lege, cu mențiunea: cu amendamentele admise și existente în raportul comisiei.

Mulțumesc.

Îl rog pe președintele comisiei să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Plenul Senatului, în ședința din 30 mai 2011, a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru un raport suplimentar.

În ședința din 31 mai 2011, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a reanalizat proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să mențină raportul de admitere inițial, împreună cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile.

Există puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare?

Nu există.

Mulțumesc. Vot, la ora 12.00.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Moldova în domeniul securității sociale, semnat la București la 27 aprilie 2010.

Îl rog pe domnul ministru Nicolae Ivășchescu să susțină proiectul de lege.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are drept scop ratificarea acordului de către România și, implicit, exprimarea consimțământului său, în calitate de stat semnatar, pentru intrarea sa în vigoare.

Reglementarea cadrului juridic bilateral românomoldovean în domeniul securității sociale are ca scop principal recunoașterea și totalizarea perioadelor de asigurare socială realizate pe teritoriul ambelor state, instituirea unei cooperări între autoritățile și instituțiile naționale responsabile cu acordarea prestațiilor, precum și stabilirea modalităților de efectuare a plăților aferente.

Principiile acordului sunt: aplicarea unei singure legislații, egalitatea de tratament, menținerea drepturilor obișnuite, menținerea dreptului în curs de achiziție.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Cordoș să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege ratifică Acordul dintre România și Republica Moldova în domeniul securității sociale.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât să adopte un raport de admitere.

Votul comisiei este fundamentat pe faptul că prezentul proiect de lege reglementează cadrul juridic bilateral românomoldovean în domeniul securității sociale și are ca scop principal recunoașterea și totalizarea perioadelor de asigurare socială realizate pe teritoriul ambelor state.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Declar deschise dezbaterile generale.

Îl rog pe domnul senator Titus Corlățean să-și prezinte punctul de vedere, de la microfonul 4.

Vă rog, domnule senator.

consultare la nivel național și transnațional și o mai bună reglementare prin armonizarea legislației comunitare.

În calitate de stat membru, România are obligația de a realiza transpunerea efectivă în legislația națională a prevederilor Directivei 2009/38/CE până la data de 5 iunie 2011.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea prezentului proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Evident că noi vom susține, la nivelul Grupului parlamentar al PSD, ratificarea acestui acord. În ultima perioadă, au fost încheiate nu mai puțin de 24 de instrumente juridice bilaterale internaționale între România și Republica Moldova, iar acest instrument este un instrument important. Face parte din efortul comun româno-moldovean.

Profit de această ocazie pentru a atrage atenția reprezentantului Guvernului asupra unei chestiuni pe care eu o consider importantă, pentru că anumiți oameni consideră importantă această chestiune, și domeniul de competență este undeva între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Apărării Naționale. Este vorba, dacă nu mă înșel, de 300-400 de veterani de război care au fost membri ai Armatei Române și care, după cel de Al Doilea Război Mondial, au rămas în Republica Moldova și au pierdut cetățenia română împotriva voinței lor la acel moment.

De ani de zile, acești oameni se zbat să obțină niște drepturi. Să putem găsi o soluție în România ca drepturile lor, ca foști membri ai Armatei Române, să fie respectate. Am făcut demersuri anterioare, de mai multe ori, pe lângă Guvern. Nu am primit niciun răspuns. Timpul trece. Nu sunt foarte mulți oameni. Sunt oameni care au făcut parte din Armata Română, sunt oameni pe care, în egală măsură, trebuie să-i respectăm și v-aș sugera să căutați, la nivelul Guvernului, o soluție, pentru că, încă o dată, timpul trece și oamenii, în fiecare zi, se sting.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Alte puncte de vedere? Nu există.

Declar dezbaterile generale încheiate. Votul se va da la ora 12.00.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Ivășchescu, din partea Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Directiva 2009/38/CE vizează eficientizarea procesului de informare și consultare la nivel transnațional, în special în situațiile de restructurare, creșterea numărului comitetelor europene de întreprindere, corelarea stadiilor de informare și

Din partea comisiei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Votul comisiei este fundamentat pe faptul că, în calitatea de stat membru, România are obligația de a realiza transpunerea efectivă în legislația națională a prevederilor Directivei 2009/38/CE.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri?

Nu sunt.

Votul se va da la ora 12.00.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Așa cum bine știți, legea a fost retrimisă la comisie.

Domnul secretar de stat Bogdan Panait este prezent, da? Vă rog.

Microfonul 10.

**Domnul Adrian Bogdan Panait** – _secretar de stat în cadrul Oficiului Român pentru Adopții_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

A fost refăcut raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări...

Vă rog, domnule ministru.

S-a refăcut raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este un raport suplimentar, fapt pentru care Oficiul Român pentru Adopții propune votarea modificării.

Mulțumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În ședință comună, cele două comisii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au ținut cont de observațiile dumneavoastră, le-au analizat, o parte dintre ele, considerate întemeiate, se regăsesc în anexa nr. 1, care înlocuiește vechea anexă la raport, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare un raport suplimentar de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Sigur că au existat dezbateri intense pe proiectul acestei legi.

Vă consult dacă, ca urmare a raportului suplimentar, există puncte de vedere care se doresc a fi exprimate în Senatul României.

Nu există.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale încheiate. Vot, ora 12.00.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2011 pentru modificarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Doamna secretar de stat Irina Alexe este prezentă? Vă rog să susțineți proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum știți, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a fost reorganizată, cu sprijinul dumneavoastră, pentru care vă mulțumim, ca direcție cu personalitate juridică în structura Ministerului Administrației și Internelor, iar prin această ordonanță supusă astăzi aprobării nu s-a făcut decât să se delimiteze competențele în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului de persoane între agenție și Inspectoratul General al Poliției Române.

Deci ordonanța nu modifică competențele prevăzute de Legea nr. 678/2001, ci doar le delimitează. Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult. Îl rog pe domnul senator Greblă să prezinte raportul.

Și raportul comisiilor reunite, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege urmărește să stabilească concret competențele în domeniul prevenirii traficului de persoane între Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane și Inspectoratul General al Poliției Române, care avea competență generală în această privință.

Drept urmare, cele două comisii vă supun spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc mult, domnule senator. Dezbateri? Nu sunt.

Vot, astăzi, ora 12.00, sau luni.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Doamna Irina Alexe, din partea Guvernului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere formulat de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnul senator Greblă.

Consiliul Legislativ a făcut numeroase observații și propuneri în legătură cu această inițiativă legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ, la fel și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, din păcate pentru inițiator, a trebuit să dea un raport de respingere în unanimitate.

Senatul este primă Cameră sesizată, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

În esență, prin această propunere legislativă se dorește eliminarea cerinței confirmării de către un martor independent a refuzului sau a imposibilității contravenientului de a semna procesul-verbal constatator, ceea ce este împotriva principiilor generale ale dreptului.

Drept urmare, raport de respingere a inițiativei legislative.

Mulțumesc. Dezbateri? Domnule senator, vă rog. Microfonul central.

Este bine să ascultați, că voi face referire la câteva inițiative ale unor parlamentari ai PDL, care, în ultima vreme, sigur, asociați și cu Președintele României, încearcă sub toate motivele să împiedice accesul la justiție al românilor.

În urmă cu vreo trei săptămâni, am avut o inițiativă legislativă a unui coleg de la PDL prin care se încerca eliminarea recursului în materie contravențională. Astăzi avem o inițiativă legislativă a unui deputat din PDL prin care se încearcă eliminarea cerinței confirmării de către un martor a refuzului sau a imposibilității contravenientului de a semna procesul-verbal de constatare a contravenției.

Aș vrea să vă spun că asemenea inițiative legislative depășesc inclusiv ceea ce a gândit regimul comunist în materie. Instituția martorului a fost introdusă prin Decretul nr. 184/1954, menținută prin Legea nr. 32/1968, menținută prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, și iată că există o constanță în a considera că este utilă prezența unui martor la semnarea procesuluiverbal de contravenție, atunci când contravenientul nu poate semna sau, din anumite motive, nu este prezent la locul săvârșirii contravenției. În acest context, vreau doar să vă rog pe toți să avem grijă cum discutăm despre un principiu fundamental, constituțional, acela al liberului acces la justiție și al dreptului la un recurs echitabil în orice materie supusă controlului judiciar.

De aceea, punctele de vedere, al comisiei și al ministerului, evident, susținute, sunt corecte. Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai există... Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Ca să-l parafrazez pe colegul meu, și eu vreau să-i rog pe toți să înțeleagă că această problemă, a martorului care semnează procesul-verbal de contravenție, nu are nicio legătură cu accesul la justiție. Aceasta pentru că, într-adevăr, colegul nostru s-a referit la o situație care există. Sunt opriți în trafic alți șoferi, alți conducători auto de către organele de poliție, care sunt puși să semneze procese-verbale de contravenție, atunci când, de exemplu, polițistul te oprește pe tine, fie invocând faptul că ai trecut pe roșu, fie invocând faptul că nu ai purtat centura de siguranță. Or, colegul nostru tocmai la acest lucru vine să se refere, la faptul că, în acest moment, această instituție a martorului care semnează procesul-verbal de contravenție a căzut în derizoriu, pentru că oamenii aceia semnează și nu știu ce semnează, și se trezesc, ulterior, că mai sunt și citați în procese, la instanțele de judecată, în calitate de martori, pentru că ei au semnat procesul-verbal de contravenție.

În ceea ce privește eliminarea recursului în materie contravențională, având în vedere faptul că noi, în România, de vreo 100 de ani, nu mai reușim să reinventăm nici apa caldă, nici roata, nu am făcut decât să ne uităm în materia contravențională cum sunt normate aceste chestiuni în legislația altor țări, și am constatat faptul că, fie în materie contravențională, fie în materie fiscală, în țările respective, membre ale Uniunii Europene, de la care noi, în general, luăm lumină, transpunând în legislația internă tot felul de regulamente, de foarte multe ori este eliminată calea de atac a recursului, tocmai pentru că se consideră faptul că judecătorii, așa cum spune și Codul nostru civil, în lumina și înțelepciunea de care dau dovadă, sunt în măsură să dea o soluție bună prin hotărârile judecătorești pe care le pronunță într-o singură instanță.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Mai există și alte puncte de vedere? Nu.

Declar dezbaterile încheiate. Vot, astăzi, ora 12.00.

O rog pe domnișoara așezată pe ultimul scaun să părăsească sala de ședințe, dacă nu are calitatea de senator. Acum, că este prezentă, nu ne deranjează, dar faptul că și comentează, și dă din mâini, și face spectacol..., nu cred că este cazul în sala de plen a Senatului.

## Mulțumesc.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea și funcționarea Monitorului Oficial al României, cu modificări și completări, republicată.

Îl rog pe domnul Ștefan Gáti, secretar general adjunct... Întreb și inițiatorii dacă doresc să susțină.

Domnul senator Adrian Țuțuianu este inițiator. Vă cer scuze. Numai o secundă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privește modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea și funcționarea Monitorului Oficial al României și, în esență, propunem următoarele:

În primul rând, instituim obligația pentru secretarul general al Camerei Deputaților de a transmite Regiei Autonome „Monitorul Oficial” spre publicare actele normative prevăzute la alin. (1) al art. 12 în termen de 24 de ore.

De asemenea, instituim obligația pentru Regia Autonomă „Monitorul Oficial” de a publica actele normative adoptate de Parlament, Guvern, alte autorități ale administrației publice în termenul cel mai scurt, dar nu mai târziu de 10 zile de la data comunicării lor, prevedere legală pe care o considerăm utilă și în cazurile de republicare și rectificare a actelor normative.

Pentru a nu mai interveni și a prelungi dezbaterea, am să vin și am să fac un comentariu și vizavi de raportul comisiei de specialitate și punctul de vedere al Guvernului, care, ambele, în esență, susțin că avem asemenea reglementare printr-un ordin al secretarului general al Camerei Deputaților. Evident că existența unui ordin nu împiedică adoptarea de norme primare în această materie, iar solicitarea noastră de modificare a legii a pornit tocmai de la o situație întâlnită în practică, faptul că nu întotdeauna sunt respectate termenele prevăzute de acest ordin pentru publicarea, republicarea sau rectificarea actelor cu caracter normativ.

Ca atare, eu nu văd niciun impediment în a reglementa printr-un act juridic cu forță superioară, respectiv prin lege, asemenea termene.

Pentru toate aceste motive, eu vă rog să fiți alături de noi, cei care am inițiat actul normativ în cauză. Mulțumesc.

## Mulțumesc inițiatorilor.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Ștefan Gáti, să prezinte punctul de vedere.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece Ordinul secretarului general al Camerei Deputaților nr. 1.432/2010 privind procedurile publicării, republicării și rectificării, precum și ale publicării în numere speciale, cu tiraj limitat, a actelor în Monitorul Oficial al României reglementează termenul în care secretarul general al Camerei Deputaților dispune publicarea și asigură transmiterea actelor către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, pe bază de semnătură în condica de predareprimire, în termen de cel mult 24 de ore de la data primirii acestora.

De asemenea, publicarea legilor, a celorlalte acte ale Parlamentului sau ale fiecărei Camere, deciziile Curții Constituționale, cu ocazia controlului constituționalității, a ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență se realizează, prin grija Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, cu prioritate, înaintea oricăror acte, celelalte acte urmând a se publica în ordinea înregistrării. Mulțumesc.

Și eu mulțumesc.

Din partea comisiei, domnule președinte, vă rog.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, a analizat propunerea legislativă și a constatat că domeniul în care se dorea să se intervină era deja reglementat prin acte la nivelul ordinului secretarului general al Camerei Deputaților și directorului general al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”.

Sub acest aspect, constatând că, pe de o parte, există o asemenea reglementare, iar, pe de altă parte, reglementarea existentă prevede niște termene scurte, mai mici decât ce se propune în propunerea legislativă, și în tendința de a descuraja adoptarea prin lege a unor chestiuni care nu țin de... sau nu este neapărat să le rezolvăm prin lege – un ordin al ministrului, o hotărâre de guvern, un ordin al secretarului general putând să reglementeze această situație –, v-am propus un raport de respingere a propunerii legislative, v-am spus, cu majoritate de voturi.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri?

Puncte de vedere?

Nu există.

Vă mulțumesc.

Vot, astăzi, la ora 12.00.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Mircia Giurgiu este prezent?

Nu este.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Irimie, să prezinte punctul de vedere. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține și suntem de acord cu raportul de respingere a acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, propune raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri? Nu sunt.

Îmi cer scuze, doamna senator Vasilescu, vă rog. Microfonul 4.

Stimați colegi,

La ora actuală, în Parlamentul României sunt în dezbatere aproape 20 de inițiative legislative cu această temă. Fenomenul ia proporții de nebănuit. Avem deja destui tineri morți după consumul de etnobotanice și este clar că trebuie să se reglementeze cât mai urgent această chestiune.

Întrebarea mea către Guvern, care a venit, într-adevăr, cu un proiect de lege, este: de ce nu a venit cu o ordonanță de urgență, pentru că durează foarte mult ca asemenea inițiative legislative să treacă de Parlamentul României. S-a întâmplat chiar să avem un proiect de lege care a trecut de Parlament, a ajuns la promulgare, iar președintele l-a retrimis Parlamentului României. Este foarte clar că bătălia cu aceste substanțe se duce de peste un an de zile și încă nu am reușit să reglementăm nimic.

Cred că cea mai bună variantă aici ar fi fost totuși o ordonanță de urgență, și nu un proiect de lege, pentru că ordonanța de urgență își produce efectele imediat. Asta era întrebarea pentru reprezentantul Guvernului, pentru că, iată, avem iar o propunere legislativă pe care probabil că plenul Senatului o va respinge.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc tare mult. Mai sunt intervenții? Nu sunt.

Îl rog pe domnul secretar de stat, punctul de vedere.

Nu s-a apelat la ordonanță de urgență pentru că interveneau câteva probleme juridice, care nu făceau posibilă elaborarea unei ordonanțe de urgență, constituțional, în primul rând, și, de aceea, am considerat că un proiect de lege dezbătut în procedură de urgență va fi mult mai util și mai eficient.

Vă mulțumim foarte mult.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Greblă, vă rog.

Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au avizat negativ propunerea legislativă, Consiliul Legislativ are numeroase propuneri și observații,

Vă mulțumesc.

Aici este o propunere legislativă, într-adevăr, nu este un proiect de lege, dar există în ceea ce a spus doamna senator foarte multă dreptate, domeniul este extrem, extrem de sensibil și cred că noi am putea să-l reglementăm și mai urgent.

Dacă sunt și alte puncte de vedere? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Vot, astăzi, la ora 12.00. Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 7/1996 – Legea cadastrului și publicității imobiliare.

O rog pe doamna secretar de stat Irina Alexe... Cred că este în vizită. Să scurteze vizita prin sală și să fie prezentă la locul care îi este destinat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numai o secundă. Dintre inițiatori este cineva prezent? Nu sunt.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi reveni la doamna senator, să-i ofer detaliile cu privire la întrebarea anterioară.

Referitor la această propunere legislativă, Guvernul nu susține adoptarea. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia?

Prin propunerea legislativă se urmărește modificarea Legii nr. 7/1996 – Legea cadastrului și publicității imobiliare, cu posibilitatea pentru proprietarul unui imobil construcție ce deține cel puțin... de cel puțin 5 ani un drept de superficiu al terenului să poată opta pentru cumpărarea acestuia.

Pe de o parte, modificarea, dacă se dorește a fi făcută în acest sens, nu are nicio legătură cu Legea cadastrului și publicității imobiliare, iar, pe de altă parte, raporturile contractuale dintre părți sunt cele care trebuie să guverneze relațiile lor, și nu putem interveni legislativ în această privință. Am deschide, dacă am proceda altfel, o portiță pentru multiple abuzuri pentru cei care au construit legal sau cu depășirea legii pe terenuri altele decât pe terenuri proprietate privată. De altfel, inițiatorul nici nu precizează dacă dreptul de superficie îl constituie un teren proprietate a statului, a unităților administrativ-teritoriale, a persoanelor fizice sau juridice.

Pentru toate aceste motive, în unanimitate, raportul comisiei este de respingere a inițiativei legislative.

Face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă mulțumesc. Vot, astăzi, la ora 12.00.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Din partea Guvernului, domnul Florin Negoiță. Microfonul 8.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În urmă cu două săptămâni, în această Cameră se dezbătea o propunere legislativă inițiată de 9 deputați și de domnul senator Toni Greblă. Atunci votul a fost favorabil: 80 de voturi pentru. Este un proiect asemănător, așa că nu ne rămâne decât ca ANSPDCP să avizeze favorabil această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe președintele comisiei să prezinte punctul de vedere al comisiei.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat negativ propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil, dar cu numeroase observații și propuneri.

Guvernul, prin punctul de vedere exprimat în scris, nu susține această inițiativă legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere a propunerii legislative, cu precizarea că legea face parte din categoria celor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator David. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul dacă nu auzeam încă o dată din partea unui reprezentant al Guvernului un răspuns pe care îl aduce din partea unei instituții, unei autorități. Aici trebuie să venim să facem precizarea sau să spunem poziția Guvernului cu privire la o propunere legislativă sau un proiect de lege. Acest lucru trebuie să-l spunem. Acum, întrebarea este firească: în scris avem de la Guvern că nu susține, trebuie să ne spună acum dacă și-a schimbat poziția Guvernul. ANSPDCP nu reprezintă Guvernul, ANSPDCP reprezintă o instituție.

Un al doilea element, care este important, este adevărat ceea ce s-a spus, știm și noi, am fost aici, am participat, am și votat acea propunere legislativă care a fost în urmă cu două săptămâni și a fost totul în regulă. Nu este motiv să dăm un „nu” pentru faptul că a fost o altă propunere, care a plecat pe un traseu, dacă și acea propunere este în regulă. Eventual, se comasează la Camera următoare. Atâta vreme cât ea nu a devenit lege, nu pot să spun că deja am ceva reglementat și nu pot fi de acord. Nu aceasta trebuie să fie motivația.

Probabil că această propunere..., din ce știu eu, nu este identică cu propunerea legislativă pe care noi am votat-o, și tocmai acesta este unul dintre motivele pentru care ea nu a fost susținută, pentru că cealaltă a fost mai completă, de aceea a fost susținută. Deci nu este identică. Dacă este așa, atunci sigur că este o altă problemă, însă cam acestea ar fi lucrurile.

De aceea, totuși să ni se răspundă: și-a schimbat Guvernul poziția sau nu?

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte puncte de vedere? Nu sunt.

Vot, astăzi, la ora 12.00.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Domnul secretar de stat Curteanu, vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă care aparține domnului deputat Victor Paul Dobre este susținută de Guvernul României, pentru că vizează modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în sensul introducerii în categoria obiectivelor de interes național județean și local a lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată, precum și a lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a spațiilor de epurare.

E o completare bine-venită, este necesară și, din acest punct de vedere, Guvernul susține inițiativa legislativă, cu mențiunea că au fost formulate amendamente în cadrul comisiei, amendamente susținute de către domnul senator Iulian Urban, iar aceste amendamente sunt prevăzute în anexa la raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. În acest sens, suntem de acord cu aceste amendamente și vă propunem adoptarea propunerii legislative aduse în fața dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea comisiei, vă rog.

Vă mulțumesc și eu foarte mult. Dezbateri generale? Domnul Iulian Urban, vă rog. Microfonul 2.

Cu siguranță, domnule președinte, stimați colegi, că litoralul, dacă tot a venit vara, pare să trezească foarte mult interes din partea colegilor parlamentari. O să vă spun că interesul acesta este însă din partea colegilor parlamentari din opoziție, din cadrul alianței USL.

Noi, astăzi, pe ordinea de zi avem două proiecte de lege, unul înregistrate la Senat cu nr. L303, depus la 11 aprilie 2011 de către un deputat PNL, și, la punctul 42 din ordinea de zi, avem L292, depus tot pe 11 aprilie 2011, cu același obiect, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și cu referire la litoralul Mării Negre, numai că, de această dată, L292 are ca inițiatori patru deputați ai PSD.

Dacă în ceea ce privește proiectul de lege înregistrat la Senat cu nr. L292/2011, inițiat de colegii de la PSD, acesta a primit raport de admitere, cu amendamente, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, se pare că astrele nu au fost la fel de favorabile pentru proiectul de lege înregistrat la Senat cu nr. L303/2011, depus de colegul deputat al PNL, care a primit raport de respingere.

Având în vedere faptul că este vorba despre un proiect de lege care vizează, practic, același obiect de reglementare, eu cred că ar trebui să le tratăm împreună, ar trebui ca L292/2011 să aibă prioritate și ar trebui ca, într-adevăr, acel raport de admitere – cu amendamentele care au fost formulate la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și care sunt acceptate și de Guvern – să fie cel care să fie supus votului plenului, pentru că în acest fel, ne place sau nu ne place, asta este, se pare că parlamentarii opoziției au descoperit că, într-adevăr, sunt lucruri bune de făcut pe litoralul Mării Negre, din punct de vedere al Legii privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, și nu are rost să ratăm un moment de consens între putere și opoziție. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Sigur că vom ține cont și de ceea ce „astrele” de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au stabilit.

Am auzit deja pe cineva cu un punct de vedere. Există și alte puncte de vedere?

Președintele comisiei, vă rog... Bănuiesc, tot un astru.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat aviz favorabil, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Textul propus se referă mai mult la zona Mării Negre – văd că litoralul, acum, la început de sezon estival, atrage foarte mult – și prevede o legislație specială. În general, am remarcat o tendință de modificare a legislației numai în ceea ce privește litoralul românesc, motiv pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere a propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Mențin observațiile din raportul la propunerea legislativă pe care v-am propus-o pentru dezbatere și adoptare.

Este adevărat că la punctul 42 din ordinea de zi de astăzi avem înscrisă o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 255/2010, dar este singura asemănare între cele două inițiative legislative. Propunerea legislativă de la punctul 42 declară de utilitate publică – citez – „lucrările de construcție, reabilitare, modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată, lucrările de construcție, reabilitare și modernizare stații de epurare”. Nu se referă la niciun litoral, se referă la astfel de lucrări în toată țara.

Spre deosebire de această propunere legislativă, care a primit, într-adevăr, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări un raport favorabil, cealaltă țintește spre zona de litoral și 300 de metri de la țărm, ceea ce creează un regim inechitabil față de restul localităților țării. Este motivul pentru care am respins-o pe prima și am admis-o pe a doua.

Mulțumesc tare mult.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului, succint. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

O singură precizare, pentru a nu vă afla, stimate doamne și stimați domni senatori, în eroare.

Ambele propuneri legislative vizează același obiect, și l-am citit în intervenția mea anterioară. Este vorba de introducerea în obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010 și a infrastructurii de apă-canal, pe scurt, ca sintagmă atotcuprinzătoare.

Faptul că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a venit cu amendamente care completează această propunere legislativă nu poate decât să ne bucure. Ele se pliau pe viziunea Guvernului de a delimita, o dată pentru totdeauna, un culoar în care domeniul public să se regăsească pe malul mării. În momentul de față, acest culoar nu este definit suficient de clar. Asta a fost toată intervenția legislativă și îi mulțumesc domnului senator Iulian Urban pentru acest lucru.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Votul îl vom da la ora 12.00.

Punctul 17, Proiectul de lege privind afilierea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor ca membru cu drepturi depline la Asociația Internațională a Oficiilor de Marcare ce activează în domeniul metalelor prețioase.

Îl rog pe domnul Samuel Calotă – sper să fie prezent – să prezinte proiectul de lege.

Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Asociația Internațională a Oficiilor de Marcare este o asociație constituită la nivelul tuturor oficiilor de marcare din statele membre ale Uniunii Europene, și nu numai, care promovează schimbul de informații și colaborarea tehnică între aceste oficii, lucru care va fi benefic pentru instituția noastră, având în vedere tehnologia avansată a laboratoarelor din statele membre ale Uniunii Europene, posibilitate pe care o vom putea folosi și noi gratuit, atunci când avem nevoie să facem apel la laboratoarele respective, dar nu numai atât, pentru reacreditarea Direcției noastre de metale prețioase și a laboratorului pe care îl are, avem nevoie să primim avize de la laboratoarele din instituțiile membre ale asociației respective.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege.

Mulțumesc tare mult. Din partea comisiei, domnule senator Greblă, vă rog.

Raport favorabil, propunere de admitere a proiectului. Devin membri ai Asociației Internaționale a Oficiilor de Marcare în domeniul metalelor prețioase. Cotizația este de 400 de euro pe an.

După părerea mea, nici nu era nevoie de lege. În fine. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri?

Nu sunt.

Votul îl vom da astăzi, la ora 12.00.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru declararea municipiului Constanța „Oraș-Martir”.

O chestiune de procedură, pe care ne-o invocă liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am și observat zâmbetul dumneavoastră.

Știu că sunt și colegi care așteaptă un punct de vedere.

Eu aș solicita plenului Senatului să discutăm această propunere legislativă în prezența unui inițiator.

Vreau să subliniez că sunt trei inițiatori: unul este colegul nostru Emilian Valentin Frâncu, din Vâlcea, celălalt este domnul deputat Mircia Giurgiu, din Cluj, și mai este un inițiator, domnul deputat Amet Aledin, care, săptămânal, ne delectează cu propuneri legislative. Este din Constanța, avea cam 15 ani în decembrie 1989.

Vreau să pun niște întrebări foarte concrete, ca unul care a și fost și mai și știe ce s-a întâmplat pe acolo.

În privința terminologiei de „oraș-martir”, încă o dată vă trimit la DEX și vă spun că în nicio țară din Europa nu există orașe-martir, dar, de vreme ce există și altele, să fie și Constanța. Nu am nimic împotrivă.

Vreau însă să pun niște întrebări concrete inițiatorilor, motiv pentru care, dat fiind că termenul de adoptare tacită este în septembrie, v-aș sugera să invităm în mod expres unul dintre inițiatori, de preferință, domnul deputat Amet Aledin, pentru că – vorba aceea – este constănțean și, poate, din auzite, mai știe câte ceva, că mă îndoiesc că a participat la evenimentele din decembrie 1989.

Vă propun să amânăm acest punct pentru un moment în care unul dintre inițiatori va fi prezent aici.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu am înțeles, domnule senator, propunerea dumneavoastră, o s-o și supun aprobării, fără niciun fel de discuție. Nu avem nimic împotrivă. Într-adevăr, termenul de adoptare tacită este la zece zile după începerea sesiunii din septembrie.

Vă rog.

Bănuiesc că legat tot de procedură. Microfonul central.

## Mulțumesc.

Nu pentru replică, nu pentru altceva, dar, regulamentar, nu-l putem obliga pe niciunul dintre inițiatori să fie prezent. Putem să obligăm Guvernul, asta da, dar colegii parlamentari, fie ei deputați sau senatori, suntem obligați să-i invităm, să le comunicăm atunci când este în discuție propunerea lor legislativă. Iar, partea a doua, ei, dacă doresc, vin și susțin. Chiar dacă sunt prezenți, pot să nu susțină. Este același lucru.

Cu privire la celălalt aspect, sigur că, dacă din dezbatere reiese că trebuie retrimis la comisie, se face lucrul acesta, iar dacă se cere o modificare în ordinea de zi, desigur, de asemenea, se poate face, cu acordul plenului Senatului. Mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Puiu Hașotti și, după aceea, domnul senator Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe David are dreptate.

Domnule senator Urban, vă rog.

Domnule președinte,

Problema este alta. Dacă ne uităm la această inițiativă legislativă, vedem ce au însemnat pentru parlamentarii din actuala legislatură aceste statistici, făcute de tot felul de ONG-uri, aceste clasamente, cu brigada fruntașă în întrecerea socialistă, adică cine depune mai multe inițiative legislative.

Eu știu că sunt foarte multe orașe în România, și atunci am putea să le luăm la rând, să încercăm să le declarăm pe toate orașe-martir sau am putea să le dăm tot felul de denumiri de acest gen, însă eu cred că parlamentarii ar trebui să fie mult mai înțelepți și să nu încerce să se raporteze la tot felul de statistici, care îi plasează într-un top fruntaș al numărului de inițiative parlamentare depuse, ci într-un top al calității acestora, pentru că, iată, îi vedem aici pe doi dintre parlamentarii care sunt pe primul loc, unul la Senat, unul la Camera Deputaților, și, așa cum a spus și domnul lider al Grupului parlamentar al PNL, ne delectează săptămânal... Cel puțin la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avem 10–20 de inițiative legislative pe această temă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Sigur că, de la microfonul pe care, temporar, îl ocup în ședința de astăzi, nu pot decât să aplic Regulamentul Senatului. O să vă supun spre aprobare propunerea pe care...

## **Domnul Raymond Luca**

**:**

Nu e regulamentar, domnule președinte!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Am intrat în procedură de vot. Îmi pare rău. O să vă supun spre aprobare solicitarea pe care liderul unui grup parlamentar, Grupul parlamentar al PNL, domnul

senator Puiu Hașotti, a făcut-o, de a scoate de pe ordinea de zi, de a amâna dezbaterea acestei propuneri legislative.

Vreau să știți că nu aș supune aprobării această solicitare, dacă ar fi termen de adoptare tacită, chiar dacă obiectul reglementării nu am voie să-l cenzurez în niciun caz eu. De aceea, îi rog pe senatorii prezenți să ia loc în sală pentru vot.

Am intrat în procedură de vot, domnule senator Luca. Îmi pare foarte rău, nu vă mai pot da cuvântul.

Deci supun aprobării dumneavoastră solicitarea unui lider al unui grup parlamentar de a se scoate de pe ordinea de zi punctul 18, pentru a se rediscuta în prezența unuia dintre inițiatori.

## **Domnul Raymond Luca**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul pe procedură!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Știți foarte bine că în procedură de vot nu mai puteți invoca...

Nu în timpul procedurii de vot.

Vă rog să votați.

Nu cred că am alt regulament.

Cu 38 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere, se scoate de pe ordinea de zi, se amână discutarea acestei propuneri legislative.

Am rugămintea către stafful Senatului să insiste, prin adrese la cei trei inițiatori, ca, în momentul în care reintroducem pe ordinea de zi, să fie prezent măcar unul dintre ei pentru susținerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Este prezentă, din partea inițiatorilor, doamna deputat Mitrea Manuela.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie.

Doamna deputat, aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Mi-am ales special acest microfon, pentru că vreau să-i văd pe toți colegii mei, și de acolo eram frustrată de acest fapt.

Vreau să încep prin a mulțumi, în primul rând, tuturor celor care au susținut și susțin în continuare propunerea mea legislativă.

Vreau să vă mulțumesc pentru avizele favorabile pe care le-am primit și vă spun cu mândrie că, până acum, am primit doar avize favorabile, inclusiv din partea Guvernului, lucru care mă face să cred că, atunci când există un proiect de lege de interes național, aș putea spune, pentru că este legat de sănătatea românilor, nu se ține cont de culoarea politică, și mulțumesc încă o dată Guvernului.

Mulțumesc, de asemenea, comisiei conduse de domnul președinte Toni Greblă – care tocmai a terminat acum, era fericit că a ieșit din ordinea de zi –, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, mulțumesc Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și mulțumesc, de asemenea, pentru raportul primit de la Comisia pentru sănătate publică.

Aici o să vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, să vorbesc despre cele două amendamente care au fost făcute la Comisia pentru sănătate publică.

Aș vrea să prezint colegilor senatori o parte dintre motivele – pentru că ar fi foarte mult de vorbit pe această temă – pentru care eu cred că această propunere legislativă este necesară și cred că această propunere legislativă trebuie să devină lege, pentru că interzicerea totală a fumatului în locurile publice a produs deja efecte pozitive acolo unde, deja, această lege a fost adoptată: previne apariția și agravarea multor boli; previne îmbolnăviri ale copiilor și tinerilor; scade expunerea profesională la substanțe toxice și ameliorează sănătatea angajaților, și toate acestea fără a produce efecte economice negative, și subliniez acest lucru. De asemenea, pentru că fumatul pasiv provoacă decese premature, produce pierderi economice, este o încălcare a drepturilor constituționale la sănătate și la un loc de muncă sănătos.

Fumatul pasiv îmbolnăvește și omoară prematur, spuneam. Am aici și date în acest sens, date de la nivelul Uniunii Europene. În fiecare an, aproximativ 650.000 de cetățeni ai Uniunii Europene mor prematur din cauza fumatului.

Mulțumesc tare mult, dar o să vă rog să încercați să finalizați pledoaria...

Da.

Nu vreau să închei înainte de...

Vă rog.

...a vă ruga să acordați un vot pozitiv acestei inițiative legislative.

Îmi pare rău că nu a fost votată pe 1 iunie anul curent, atunci când am stat cu dumneavoastră în sală toată ziua și nu a ajuns să fie dezbătută, pentru că au fost mai multe puncte pe ordinea de zi, deoarece v-aș fi rugat atunci să dați un vot pentru copiii noștri.

Nu pot să închei înainte să vă spun că am un memoriu semnat de foarte mulți medici. Nu vă speriați, că nu vi-l citesc, este foarte lung, sunt foarte multe probleme medicale, dar nu vreau să închei – și mulțumesc, domnule președinte, că-mi dați această ocazie – fără să le spun colegilor senatori că acest memoriu este semnat de foarte mulți medici, care reprezintă societăți medicale, și aș vrea să-i enumăr.

Aceștia sunt: profesor doctor Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie; profesor doctor Dan Gaiță, președintele Fundației Române a Inimii; doctor Dan Deleanu, șef departament Cateterism Cardiac, Angioplastie și Cardiologie Intervențională, Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu”; profesor doctor Dragoș Vinereanu, președintele Comisiei de Cardiologie a Ministerului Sănătății; doctor Nicolae Hâncu, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice; doctor Miron Bogdan, președintele Comisiei de Pneumologie a Ministerului Sănătății; profesor doctor Mariana Graur, președintele Societății Române de Nutriție; profesor doctor Gabriela Roman, vicepreședintele Societății Europene de Obezitate; doctor Rodica Tănăsescu, președintele Societății Naționale de Medicina Familiei; profesor doctor Cristian Vlădescu, director general al Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar; profesor universitar doctor Ion Bruckner, președintele Societății Române de Medicină Internă; profesor doctor Radu Lichiardopol, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N. Paulescu”; profesor doctor Ovidiu Băjenaru, președintele Societății de Neurologie din România...

Doamna deputat, vă rog...

Sunt foarte multe...

Știu că sunt foarte mulți, știți și dumneavoastră că...

Doar o secundă să-mi permiteți, să mă lăsați să vorbesc. Domnii senatori care doresc să vadă acest memoriu, care este semnat... îl găsiți... Cu multă plăcere vi-l voi pune la dispoziție.

Vă mulțumesc tare mult.

Vă rog mult să votați pentru sănătatea românilor! Mulțumesc și vă cer scuze că am prelungit...

Vă mulțumesc tare mult.

Apreciem în mod pozitiv pledoaria pe care ați făcut-o astăzi.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Sănătății susține inițiativa legislativă ca o măsură activă de combatere a efectelor consumului de tutun.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul doctor Iosif Secășan. Domnule senator, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Actul normativ face parte din categoria legilor ordinare, Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, cu observații și

propuneri, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil, cu amendamente, iar Comisia pentru sănătate publică a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult. Dacă sunt dezbateri?

Vă rog, domnule senator Urban, doamna senator Andronescu, dacă mai doresc..., domnul senator Udriștoiu...

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În primul rând, eu vreau să vă spun că nu sunt fumător. Inițiativa legislativă mi se pare foarte bună, este foarte bine că este semnată de foarte mulți medici, trebuie să ne gândim la sănătatea noastră, însă aș vrea să ne gândim foarte bine, că de votul nostru depind foarte multe lucruri și avem, într-adevăr, posibilitatea să schimbăm foarte multe în această țară.

Punctul de vedere al Ministerului Sănătății spun că trebuie privit ca un punct de vedere tehnic, însă să avem foarte mare grijă atunci când deschidem o ușă, pentru că pe acea ușă reușim noi să ieșim, dar nu știm ce va intra.

Iată, de pildă, că, recent, tot niște medici reputați, la nivel mondial, au stabilit..., s-a bătut în cuie faptul că folosirea telefonului mobil poate să dea naștere unor anumite forme de cancer, și probabil că acest lucru se va amplifica și se va demonstra faptul că folosirea telefonului mobil poate să ne ducă către o incidență foarte mare a unor cazuri de cancer.

Ce o să facem? Venim mâine cu o inițiativă legislativă prin care să interzicem folosirea telefoanelor mobile? Multe lucruri din viața noastră, multe lucruri pe care le consumăm, băuturile alcoolice, mâncarea fast-food, s-a demonstrat, de-a lungul timpului, tot datorită meritelor unor medici extraordinari, că pur și simplu ne afectează viața, că apar tot felul de forme de cancer sau diverse alte boli, copiii noștri sunt supuși la tot felul de riscuri. Asta înseamnă însă că nu trebuie să intrăm într-o cursă a interzicerii folosirii acestor alimente, acestor substanțe, acestor echipamente, pentru că s-ar putea, într-o zi, să ne trezim că ar trebui, printr-o lege, să ne interzicem chiar dreptul la viață, pentru că acesta este omul. De când a fost lăsat de Dumnezeu pe pământ, omul face lucruri care, din păcate, îl duc către destinația finală, care ne așteaptă pe toți.

Eu cred că inițiativa legislativă este bună. Eu zic că se ridică o problemă foarte importantă. Vedem cu toții că sunt țări ale lumii în care s-a interzis fumatul în locurile publice și acolo sunt foarte mulți oameni mulțumiți, însă să fim foarte atenți la ceea ce ne rezervă viitorul din punct de vedere atât al tehnologiei, cât și al științei medicale, pentru că s-ar putea ca, în 10–15 ani, să începem pur și simplu o cursă a interzicerii tuturor felurilor de alimente, de echipamente, a unui stil de viață, și trebuie să ne întrebăm unde ne vom opri, pentru că, altfel, s-ar putea să ajungem exact ca în una dintre cărțile acelea celebre „Ferma animalelor”.

Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Andronescu. Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, vorbesc în calitatea mea de membru în Senatul României, dar, în egală măsură, aș vrea să folosesc calitatea mea de dascăl și, nu în ultimul rând, pe cea de chimist.

Privind cu argumentele pe care mi le dau funcțiile invocate, vreau să susțin cu toată puterea de convingere propunerea legislativă pe care doamna deputat Manuela Mitrea ne-a prezentat-o astăzi în foarte puține cuvinte.

Ca dascăl, aș vrea să vă rog să ne îndreptăm atenția către generația tânără și să ne uităm la ceea ce ne arată statisticile. Vârsta la care încep să fumeze copiii a scăzut îngrijorător de tare.

Din punctul de vedere al chimistului, vă spun că nicotina este cea care creează obișnuință, și acesta este motivul pentru care fumătorii au dificultate în a renunța la fumat.

Ca urmare, instalarea acestui viciu – să nu ne ferim de acest cuvânt – la o vârstă fragedă ne aduce riscul ca tânărul, copilul să-l poarte pe parcursul întregii sale vieți. Sigur, nu putem să nu ne gândim că aici a fost invocat telefonul, și eu îi dau dreptate domnului senator, pentru că este vorba de o undă energetică și de proteina foarte sensibilă, albumina din creier, dar telefonul este o chestiune pe care ne-o asumăm fiecare dintre noi.

Dacă o persoană fumează, responsabilitatea este nu numai în ceea ce-o privește, ci ea ar trebui să-și asigure și să-și asume și responsabilitatea celor din jurul ei, care devin fumători pasivi.

De aceea, v-aș adresa rugămintea să votăm propunerea legislativă, așa cum a propus-o doamna deputat Mitrea, fără amendamente, pentru că eu cred că este un pas spre a ne conserva, spre a ne asigura sănătatea generațiilor tinere și, nu în ultimul rând, și a celorlalte generații. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Udriștoiu. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Tudor Udriștoiu:**

Mi s-a recomandat și tot voiam să spun, spun de la început că sunt fumător și tot de la început spun că nu pot să mă las și mă întreb..., mai sunt ca mine mulți, fumează cam 40% din populație și, probabil, știind toți, cu atât mai mult cei care sunt medici, că fumatul face rău de sus până jos, ar vrea să se lase și nu pot.

Ei bine, pe acești 30% îi eliminăm din viață, așa, pentru că sunt urâți. Nu credeți că ar fi mai bine să închidem fabricile de tutun, dacă fac atâta rău populației?

Și, ca o paranteză, aș vrea să discut câteva aspecte medicale.

S-a spus că, din datele care sunt pe internet, date foarte multe și foarte puțin adevărate – vă spun cu toată responsabilitatea –, s-a spus despre fumători și din datele de

acolo rezultă foarte clar că fumătorii pasivi mor mai des decât cei activi. Sunt mai mulți care mor din cauza fumatului pasiv.

În paranteză – la paranteză –, în legătură cu telefonul mobil, nu este așa de simplu, pentru că, dacă persoana cu telefonul mobil la ureche este la un metru distanță de mine, sunt utilizator pasiv de telefon mobil, cu consecințe grave asupra sănătății mele și cu riscuri mari, demonstrate, de tumoare cerebrală.

În al doilea rând, s-a spus că 30 de minute pe zi expunere la tutun dublează riscul de suferință coronariană, dar în niște zone unde nu s-a fumat global, nu 30 de minute pe zi, internările au scăzut cu 17%. Se cam bat cap în cap aceste date, dar cea mai frumoasă dintre ele este aceea că fumătorii au probleme de concentrare.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Orice poți să reproșezi tutunului – precum am spus, face rău de sus până jos –, dar până la concentrare și memorie, pentru că acolo face bine. Acesta este defectul lui. Experimental, sau cum vreți dumneavoastră, sunt studii ultraserioase, pe care pot să le arăt oricând.

Mergând mai departe, există în această inițiativă legislativă, susținută de Ministerul Sănătății, o definiție care vine dinspre Europa – dar nu este Europa deținătoarea adevărurilor absolute –, și anume definiția spațiului închis. Prin spațiu închis se înțelege ceva, un spațiu cu un perete și cu un acoperiș, indiferent dacă ele sunt temporare sau definitive.

Aș vrea să...

Să fie foarte clar, nu vreau să fie o pledoarie în favoarea fumatului. Doamne, ferește! Nu aș sfătui pe nimeni, nici pe dușmani. Nu folosește la nimic, dar, repet, acolo unde nu se poate, trebuie să dai o șansă omului la o viață cât de cât normală.

În legătură cu amendamentul, noi am spus să se amenajeze aceste spații separat și, probabil, dintr-o eroare materială, s-a spus aici: cu o suprafață minimă de o sută de metri pătrați. Nu știu de unde a apărut, pentru că nu s-a discutat în comisie această sintagmă și, pur și simplu, amendamentul asta spune: să existe niște baruri, restaurante sau alte spații cu aceeași destinație, care să fie organizate exclusiv pentru fumători și în care să fie interzis cu strictețe – nu s-a scris „cu strictețe”, dar se subînțelege – accesul tinerilor sub 18 ani.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David. Renunță.

Domnul senator Mitrea, microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Este în conflict de interese!

Mi s-a mai spus că sunt în conflict de interese.

Voiam să-i răspund domnului senator Udriștoiu, să-l liniștesc, spunându-i că legislația României actuale interzice vânzarea de alcool și tutun tinerilor sub 18 ani. Este o lege adoptată de vreo cinci, șase ani de zile și se aplică. În toate magazinele scrie clar că nu se vând alcool și tutun tinerilor sub 18 ani. Aceasta este o chestiune care este rezolvată. Legea a fost adoptată.

În același timp, domnule senator, sunt de acord cu dumneavoastră când spuneți – și aici sunt în conflict, nu în conflict de interese cu inițiatorul – că ar trebui să se permită prin lege înființarea de spații speciale pentru fumători. Am reținere mare asupra restaurantelor, dar baruri, cafenele, în care să se scrie cluburi de fumat... Până și italienii au rezolvat această chestiune.

Referitor la chestiunea cu concentrarea, dați-mi voie să vă contrazic. Am citit, nu pe internet – sunt un băiat curios! –, despre ceea ce face fumatul la bărbați și la femei. Este adevărat că s-a constatat – este un studiu american

recent, ieșit de vreo trei săptămâni – că la femeile care fumează crește capacitatea de concentrare cu 20-30% și obosesc cu 10% mai mult. În schimb, la bărbați se arată că, din contră, noi suntem foarte slabi la nicotină și pierdem capacitatea de concentrare. Așa zic americanii, dar este adevărat că ei vor să interzică fumatul de tot.

În New York l-au interzis deja. În Times Square și în vestitul lor parc, cel mai mare parc din America de Nord, l-au interzis. Așa sunt ei, probabil, mai răi!

Referitor la ceea ce ne recomandă Uniunea Europeană – aici voiam să intervin – și în legătură cu ceea ce a spus colegul meu, domnul senator Urban, Uniunea Europeană recomandă României foarte multe lucruri, care nouă nu ne plac. Vă aduc aminte că ne-a recomandat cum trebuie să tăiem porcii, și noi, tradițional, tăiem porcii altfel. Nu ne-a plăcut această chestiune, dar va fi foarte greu să alegem intrarea în Uniunea Europeană numai pe căile care ne plac nouă.

În momentul în care am adoptat această poziție va trebui să adoptăm și foarte multe lucruri care nu ne plac.

Din păcate, există o mare parte a populației care nu a înțeles și încă nu înțelege că vor veni din Uniunea Europeană din ce în ce mai multe restricții, care nu sunt neapărat comode în viața noastră. Probabil, există o experiență a lor, dar este cert: facem parte dintr-un club și, până la urmă, trebuie să respectăm ceea ce a spus clubul respectiv.

## Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Severin Georgică și-i rog pe colegi, fiind foarte mulți înscriși la cuvânt, să încerce să sintetizeze punctele de vedere.

Microfonul 3, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Pot să spun că sunt nefumător, pentru că am văzut că se începe așa.

Am 10 ani de când m-am lăsat de fumat și încerc să-mi conving familia să se lase de fumat. Senzația mea este că, abordând o chestiune – cum se spune – corectă din punct de vedere politic și la modă în toată lumea, ajungem oarecum și într-o zonă a discriminării.

Cred că am văzut cu toții în străinătate cum în fața birourilor, în fața hotelurilor stau oameni înghesuiți. Se creează o atmosferă deplorabilă din acest punct de vedere.

Nu voi insista foarte mult asupra necesității interzicerii fumatului în spațiile publice. Chiar mi-ar plăcea să văd mai aplicată această propunere chiar și aici, în Parlament, dar nu este cazul să discriminăm fumătorii, să nu le creăm condiții.

De aceea, acele amendamente care presupun crearea unor spații pentru fumători, inclusiv a unor localuri, baruri, chiar și restaurante pentru fumători, mi se par necesare. Fiecare trebuie să aibă dreptul să aleagă, fără să-i deranjeze pe ceilalți, dar metoda aceasta a interdicțiilor poate să ducă la foarte multe și, fără să intru acum într-o temă politică, astăzi interzicem fumatul, în curând interzicem votatul.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Corlățean, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dezbaterea aceasta este realmente pasionantă și ar putea să dureze multe ore. Voi face doar câteva scurte considerații.

Mai întâi, declar și eu că sunt vinovat, nu sunt nefumător, dar, în același timp, se întâmplă să predau la una dintre universitățile din București disciplina „Drepturile omului”. Domnul senator Petru Filip cred că știe unde doresc să ajung cu intervenția aceasta.

Întâmplător, am avut, acum câteva săptămâni, la această disciplină a „Drepturilor omului”, un seminar – poate cel mai pasionant seminar pe care l-am avut vreodată cu studenții – a cărui temă a fost fumatul.

Este un drept, este o libertate sau ar trebui să intre în zona interdicției? Foarte interesantă dezbaterea și argumentele studenților, și vă voi spune care au fost concluziile lor. Mai întâi, prima concluzie, cu care am fost absolut de acord: fumatul nu este un drept, nu este un drept garantat, ocrotit, prevăzut nici în Constituție, nici în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nici într-o altă lege.

_Per a contrario_ , sănătatea este un drept garantat în Constituție, în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în alte legislații.

La punctul 2, studenții mi-au spus că, probabil, mai degrabă intră într-o zonă de libertate, dar știm cu toții, din perioada dialecticii și marxismului, că libertatea nu este

absolută. Cu atât mai mult în perioada aceasta a capitalismului, mai mult sau mai puțin sălbatic, libertatea nu este absolută. Da, este o libertate, dar se oprește acolo unde începe dreptul meu de a avea un mediu curat. Or, vreau să spun fumătorilor, colegilor fumători, că dumneavoastră îmi încălcați acest drept în fiecare zi în care fumați într-un spațiu public, lângă mine. Nu am reproșat poate nimănui. Pot, eventual, pe motive de simpatie, să accept fumul de la trabucul domnului senator Meleșcanu, dar atunci îmi asum eu această chestiune, încă o dată, pe motive de simpatie.

Această libertate a dumneavoastră, a fumătorilor, nu este motiv de simpatie, dar această libertate a dumneavoastră, a fumătorilor, nu este absolută. Poate intra într-o zonă de interdicție.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Mazăre, vă rog. Microfonul 3.

Domnule președinte, eu voi fi scurt.

Ca întotdeauna, suntem mai catolici decât Papa. Vrem să dezvoltăm turismul și noi vorbim despre interdicții, interdicții, interdicții. Eu vă spun că am fost în luna martie la schi în Austria. Printre altele, mi-am rupt și mâna și este o dovadă clară că nu mint când spun că am fost acolo. În absolut toate barurile și cluburile din stațiunea montană Ischgl se fuma. Nu aveau oamenii nicio problemă și eu nu cred că austriecii sunt mai puțin europeni decât noi.

Așadar, eu cred că această lege ar trebui să o gândim, pentru că, de principiu, ceea ce se enunță aici în lege sigur că este valabil, dar poate ne gândim și nuanțăm. Una este un restaurant, alta este un club de noapte, alta este o discotecă, alta este o zonă turistică. Poate ne gândim să găsim o variantă care să împace toate aceste lucruri pe care le semnalez eu.

Oricum, convingerea mea intimă este că, din punct de vedere al industriei turistice – și am mai vorbit și cu alți colegi –, este un lucru care ne va afecta profund, în sensul negativ. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Mutu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Au fost prezentate mai multe expuneri în această dezbatere.

Eu aș vrea să întreb următorul lucru: așa cum – mă rog – fumatul este dăunător pentru cei care nu acceptă și nu agreează această idee, de ce nu luăm în calcul, spre exemplu, să le interzicem copiilor de a cumpăra produse de la aceste chioșcuri, care conțin E-uri și care sunt dovedite că sunt dăunătoare, așa cum au interdicția de a achiziționa băuturi alcoolice sau țigări?

Avem lege!

Avem o lege, dar nu am văzut niciodată, undeva, la un chioșc sau la un fast-food, unui copil care se duce să-și cumpere un cârnat sau ce Dumnezeu cumpără de acolo să i se spună: te rog, vino cu părintele sau cu adultul care e responsabil pentru tine să-și dea acceptul să cumperi acest produs.

Deci cred că totuși intrăm într-o zonă de discriminare profundă și nu cred că ar trebui să susținem o asemenea inițiativă legislativă.

Mulțumesc frumos. Domnule senator Diaconu, vă rog.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi,

Mai sunt înscriși la cuvânt domnul senator Savu, domnul senator Țopescu, domnul senator Udriștoiu și doamna inițiatoare, doamna deputat, dar dacă există o asemenea propunere, eu o

Vă rog, domnule senator.

Sper ca dreptul dumneavoastră la replică să nu declanșeze în continuare dezbateri, să ne blocăm la această propunere legislativă.

Vă aduc aminte că avem 140 de inițiative legislative restante în dezbaterea Senatului. Vă rog.

## **Domnul Mircea Diaconu:**

Vă mulțumesc.

Pentru deliciul dumneavoastră, iată, cândva eram tânăr și am contactat – este un termen actual – o hepatită groaznică, fără licitație, și în cabina în care m-am reîntors după concediu, tratamente și așa mai departe jucau table alți cinci colegi – celebri, bineînțeles – și fumau. Eu beam pe un scaun un ceai de sunătoare, în liniștea mea. La un moment dat, unul dintre colegi, jucând table, se întoarce spre mine și zice:

„ – Da’ tu nu ai avut hepatită?”

„ – Ba da”, am zis eu modest.

Cu multă grijă și iubire, mi-a zis următorul lucru: „Păi ieși mă afară! Mă!”

Cam aceasta este relația – să zic așa –, astăzi, ieri, între noi care nu și între dânșii care da. Acum, teorie făcând, orice libertate care lezează libertatea celuilalt nu este cazul să...

Mergând mai departe, turismul, în general, se face pentru aerul curat, dacă nu mă înșel eu. Poate greșesc.

Bun. La Singapore, pentru că veni vorba, unde ne-am dori cu toții să facem concediile, apropo de turism, nu se fumează nicăieri, iar dacă arunci o hârtie pe jos, amenda este de 10.000 de dolari. Vă place? Ei, o astfel de dictatură îmi doresc și eu.

Mulțumesc mult. Domnule lider Ilie Sârbu, vă rog.

Poate că este fumător de pipă!

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu, nu sunt fumător de pipă. Eu vin cu o altă propunere.

Au fost argumente pro și contra, cred eu că suntem edificați acum suficient. Nu cred că mai este cazul să pierdem timpul cu argumente.

Eu vă propun să sistați lucrările.

Este ora 12.00 și la ora 12.00 aveam vot final. Dezbaterile, pardon. Vă cer scuze.

Cu gândul la fumat, am sărit..., și poate cei care au nevoie de o țigară se gândesc.

1. Îi mulțumesc domnului senator Mitrea pentru susținere. 2. Nu știu dacă există undeva enumerate toate drepturile. Nu, nu sunt în domeniu, dar nu cred că există pe undeva enumerate drepturi ca a bea apă, a mânca mici și alte asemenea drepturi.

3. Poate de la 1 ianuarie, la Singapore, nu este permis tutunul. Cu hârtiile, este adevărat. 400 de dolari plătești dacă te prind că ai aruncat pe stradă hârtie sau chiștoc, dar tutunul, anul trecut, era permis, erau inclusiv spații în restaurante, așa că s-ar putea să fie niște informații relative. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile încheiate și declanșăm procedura de vot.

Este deja trecut de ora 12.00. Dacă reușim să votăm inițiativele legislative dezbătute și ne încadrăm în program, o să vă rog să continuăm dezbaterile pe 3-4 inițiative legislative, cât timp ne mai rămâne până la ora 13.00.

Trebuie să vă aduc la cunoștință că liderii grupurilor parlamentare s-au înțeles cu privire la votul pe toate legile, inclusiv asupra celor organice, cu excepția punctului 9 și a punctului 10 din ordinea de zi, care vor fi votate marți, la ora 17.00.

Intrăm în procedură de vot.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2011 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991 și pentru modificarea altor acte normative incidente. Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vom rediscuta într-o ședință viitoare.

A fost respins!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A, aveți dreptate. Vă rog să reafișați votul. Aveți dreptate.

54 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și o abținere. Într-adevăr, așa este, fiind lege ordinară. Mulțumesc frumos.

Listă pentru liderii de grup.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Moldova în domeniul securității sociale, semnat la București la 27 aprilie 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004

privind regimul juridic al adopției și la punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2011 pentru modificarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, pe care, așa cum au convenit liderii grupurilor parlamentare, le vom supune votului dumneavoastră marți, la ora 17.00.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998, privind organizarea și funcționarea Monitorului Oficial al României, cu modificări și completări, republicată. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Raportul comisiei este de respingere, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 7/1996 – Legea cadastrului și publicității imobiliare.

Suntem în situația în care avem un raport de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Raportul comisiei este de respingere, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind afilierea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor ca membru cu drepturi depline la Asociația Internațională a Oficiilor de Marcare ce activează în domeniul metalelor prețioase.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Felicitări pentru inițiatori!

Continuăm dezbaterile.

Punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

Din partea Guvernului?

Domnul Daniel Florea este?

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Este vorba despre posibilitatea oferită...

Stimați colegi, vă rog, continuăm dezbaterile. Vă rog să-l ascultați pe reprezentantul Guvernului, care susține proiectul de lege. Vă rog.

Este vorba despre posibilitatea oferită AVAS-ului de a-și desfășura activitatea în perioada vacanței judecătorești, pentru că, în acest moment, nu există un act normativ care să reglementeze cele două bugete pe care le are AVAS-ul. În primul rând, este vorba de bugetul care se referă la sumele provenite din privatizare și executare silită și, în al doilea rând, de bugetul finanțat exclusiv de la bugetul de stat, care prevede cheltuielile de personal și cheltuielile de funcționare.

În acest moment, sunt 55 de milioane de euro popriri înființate pe contul AVAS, ceea ce ne pune în imposibilitatea achitării salariilor.

Această ordonanță de urgență ne oferă posibilitatea ca, pe bugetul de personal, să nu fie înființate popriri până la 1 septembrie, pentru că am uzat de o posibilitate oferită de Ordonanța Guvernului nr. 4/2011 și ne-am adresat instanței pentru suspendarea executării. Din păcate, această modalitate aleatorie de acordare a termenelor prin intermediul calculatorului a făcut ca termenele pe care le obținem să aibă durata de la 6 luni la un an, deci nu reușim decât la sfârșitul anului să ne prezentăm în fața judecătorului.

În aceste condiții, vă rog să aprobați această ordonanță de urgență, să ne dați posibilitatea să ne plătim oamenii, pentru că AVAS este implicat, în acest moment, în peste 12.000 de dosare de instanță, are 30.000 de debitori și ne-ar pune în imposibilitatea de a ne continua activitatea.

Vă mulțumesc tare mult, domnule Florea. Raportul comisiei. Vă rog, domnule senator Calcan.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia noastră a întocmit un raport favorabil în ședința din 24 mai 2011. La ședință, din partea AVAS-ului, a participat și doamna vicepreședinte.

Aș vrea să precizez faptul că noi am mai avut ca temă de dezbatere ceva similar, și mă refer la Proiectul de lege nr. 164/2011, care a fost adoptat de Senat în ședința din 23 martie 2011. Se numea Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcționarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului. Acest proiect de lege a trecut de Senat, a fost transmis Camerei Deputaților și aș vrea să informez colegii senatori că a fost adoptat și de Camera Deputaților în 24 mai 2011, și cred că este important de știut și rezultatul votului: au fost 281 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, ceea ce înseamnă că, practic, cu o mare majoritate, absolut toți colegii noștri din Camera Deputaților, indiferent de culoarea politică, au susținut acest proiect de lege.

Desigur că era nevoie de această ordonanță, datorită faptului că, din data adoptării proiectului de lege, practic, intră cadrul legal necesar pentru continuarea activității. Ordonanța la care facem acum referire se referă la spațiul de timp dintre data de la care au început să apară problemele acestea evidente și data la care proiectul de lege deja își intră în funcțiune pe deplin.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Domnul senator Marcu, vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea va fi foarte succintă, dar, în același timp, fac precizarea că discutăm și analizăm efectele acestei ordonanțe. Poate se ridică la aceeași importanță ca și aceea cu fumatul.

Practic, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2011 prevede un singur articol, așa cum a precizat și reprezentantul Executivului, să asigure fondurile necesare cheltuielilor de personal pentru a fi plătite până pe data de 1 septembrie.

La început, vă rog să-mi răspundeți de ce 1 septembrie, și nu 31 decembrie și așa mai departe.

Pe de altă parte, acest articol este inserat în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2004.

Stimați colegi,

Făcând o trecere în timp, din 1991, de la FPS, că a fost AVAB-ul, că a fost AVAS-ul, că a fost APAPS-ul, că a fost OPSPI, toate au fost autorități care au avut în proprietate – încă o dată precizez, în proprietate – active ale statului și care, în conformitate cu prevederile legale, trebuiau să valorifice activele statului și, în același timp, să îndeplinească politicile de privatizare. L-am ascultat pe reprezentantul Executivului când spunea că pe rol sunt peste 12.000 de dosare și peste 30.000 de debitori. Mă surprinde și nu pot să înțeleg, din punct de vedere al economistului, când cineva vinde ceva cuiva și rămâne dator cumpărătorului.

Ca urmare a acestui fapt, rog să precizați cum s-a ajuns în această stare, cine sunt vinovații, fiindcă mie îmi este foarte greu să înțeleg, că am lucrat în domeniul privat, cum să nu existe această responsabilitate – și încă o dată spun, responsabilitate –, când cel care vinde ceva rămâne dator, încă o dată precizez, celui care cumpără.

Dumneavoastră, aici, ați precizat că există popriri la AVAS în sumă de 55 de milioane de euro. Nu este o sumă de doi lei. Vreau ca cei vinovați să plătească.

În funcție de soluțiile pe care dumneavoastră le-ați dat – și pentru care trebuie să răspundeți –, așa va fi și culoarea verde a susținerii ordonanței noastre sau nu. Dar încă o dată spun – și închei – că incompetența și hoția nu dorm, dar sunt ale dracului de grele, că sunt plătite de cetățeanul obișnuit din România.

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Domnule ministru, răspunsul dumneavoastră. Microfonul 9.

Există două mari probleme în acest moment. După cum știți, o mare parte din privatizări s-au făcut până la intrarea României în Uniunea Europeană. Prin contractele de privatizare, de cele mai multe ori, statul român își lua obligația de a acorda ajutoare de stat. Aceste ajutoare de stat, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, nu au mai

putut fi acordate, ceea ce a dus la pierderea unui număr foarte mare de procese, pentru că datoriile istorice ale societăților de stat privatizate erau foarte mari. Asta în ceea ce privește sumele.

În al doilea rând, AVAS, în acest moment, plătește, în numele statului, sumele derivate din despăgubirile acordate păgubiților FNI, cu care AVAS-ul nu a avut nicio legătură, dar plătește în numele statului aceste sume. Suma totală a fost undeva în jur de 110 milioane de euro. În acest moment, am plătit aproximativ 85 de milioane de euro și mai avem de plătit diferența.

În al treilea rând, după cum știți, au existat foarte mulți oameni foarte bine pregătiți, cărora li s-au făcut oferte foarte bune din partea unor organisme private sau din partea băncilor, ei au plecat pe sume mult mai mari și, în acest moment, ne confruntăm cu un deficit de personal. Dacă nu reușim să plătim salariile acestor oameni, care sunt specializați, după atâția ani de când lucrează în domeniu, ne va fi foarte greu să ne atingem obiectivele.

Vă mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Vă mulțumesc. Domnul senator Calcan, vă rog. Microfonul central.

O precizare suplimentară. Nu degeaba am vorbit de faptul că a trecut și proiectul de lege care a fost dezbătut în Senat în martie, pentru că, până la urmă, inițial, AVAS a venit cu acest proiect de lege pentru a-și rezolva problema temporară în care se află. Cu toții am fost de acord. Am fost de acord și atunci, și iată că și Camera Deputaților a fost de acord. Faptul că procesul legislativ s-a întins pe o durată relativ mare a dus la necesitatea adoptării unei ordonanțe de urgență.

Deci, practic, faptul că avem astăzi o ordonanță de urgență se datorează, până la urmă, întinderii, pe parcursul a mai multor luni, a procesului legislativ, firesc și normal, care are loc în Parlamentul României, dar fondul problemei este același și, dacă legea a trecut atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, rugămintea mea este să acordăm un vot favorabil și astăzi pentru ordonanță. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Vă rog, microfonul 1. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din punct de vedere al economistului, într-adevăr, e greu de înțeles această inițiativă legislativă, dar trebuie să analizăm în detaliu instituția în sine. Eu am lucrat acolo patru ani și cunosc destul de bine situația existentă. Într-adevăr, este foarte grea. Dacă nu dăm posibilitatea acestei autorități, încă câteva luni, să-și rezolve problemele, împreună cu Guvernul, atunci trebuie să analizăm varianta să o desființăm și s-o închidem, dar asta nu va fi o rezolvare, fiindcă are foarte multe datorii, așa cum s-a menționat. Ca urmare, într-adevăr, AVAS-ul este într-o situație foarte dificilă, dar această ordonanță trebuie aprobată.

Noi, Grupul parlamentar al UDMR, susținem acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult. Declar dezbaterile încheiate. Vot, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 21 este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2011 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Din partea Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu este, da? Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege prevede măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea disciplinei economico-financiare a agenților economici la care statul este acționar unic sau majoritar, o serie de anexe justificative, limite pentru anumiți indicatori economici și sintetici, îndeplinirea indicatorilor economici ai acestor agenți economici.

Față de conținutul proiectului de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și adresează rugămintea ca acest proiect de lege să fie adoptat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Din partea comisiei, raportul, domnul senator Borza, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată, iar raportul de admitere este fără amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri?

Domnule senator Marcu, vă rog, dacă se poate, succint.

Tot timpul, domnule președinte, intervențiile mele au fost foarte succinte. Intru direct la subiect.

Așa este, aveți dumneavoastră astăzi Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2011, care modifică Ordonanța Guvernului nr. 79/2008. La art. 5 și 6 veniți cu modalități privind întărirea disciplinei în aceste societăți comerciale sau, respectiv, agenți economici, dintre care menționați: reduceri arierate, reduceri pierderi, respectarea politicii salariale.

Ce nu am înțeles eu? De ce este ordonanță de urgență, când dumneavoastră precizați că aceste modificări la art. 6 și 7 vor intra în vigoare de pe 1 ianuarie 2012? Deci noi...

Mă gândeam că, dacă este ordonanță de urgență, trebuia să intre în vigoare începând din 1 iulie anul curent, din partea a doua a acestui an, și nu de la 1 ianuarie 2012.

În art. 8 precizați că lucrătorii de la Ministerul Finanțelor Publice controlează execuția indicatorilor economici în cadrul acestor operatori economici.

Aici cred că intrăm într-o contradicție. Cunoaștem foarte bine că structura de conducere a operatorilor economici are ca organism suprem, în cadrul unui agent economic, adunarea generală a acționarilor, indiferent că este de stat sau privat.

Eu consider că adunarea generală a acționarilor într-o societate comercială trebuie să ia decizii dacă consiliul de administrație sau, în speță, managerul respectivei societăți îndeplinește condițiile de management sau de administrare a respectivei societăți. Nu mi se pare corect ca reprezentanții din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, mai departe, să verifice indicatorii de administrare și să dea amenzi. Dumneavoastră precizați că se dau amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru respectivii administratori sau manageri, dacă nu îndeplinesc indicatorii menționați la articolele 5 și 6 și constituie contravenție. Mi se pare că intrăm aici în contradicție cu Legea societăților comerciale.

Dacă puteți să precizați acest fapt, fiindcă – încă o dată precizez – într-o societate comercială privată n-o să găsiți niciodată, stimați membri ai Executivului, să vină o altă persoană și să dea amendă pentru administrator, într-o societate comercială cu capital privat. Lucrurile sunt simple. Dacă acel administrator sau manager nu îndeplinește condițiile, este dat afară și nu se dau amenzi. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Deosebit de succint.

Dacă din partea Guvernului doriți să interveniți, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Explicația este că o parte dintre articole intră imediat în vigoare. Ordonanța de urgență a Guvernului are caracter urgent, pentru că vine să prevină, mai ales pentru societățile și companiile de stat care primesc subvenții, mărirea deficitului. Știți că acestea intră în deficitul general consolidat. Sunt articole, cele legate de verificare, cele legate de amenzi și altele, care intră în vigoare imediat.

Urgența este dată, cum am mai spus, de necesitatea reducerii cheltuielilor și în acest sector al statului. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Nu mai există dezbateri, le încheiem. Votul, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 22 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 și a Legii gazelor nr. 351/2004.

Inițiatorul, domnul deputat Iulian Iancu, nu este prezent. Din partea Guvernului, domnul Eugen Georgescu. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Eugen Georgescu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,

În vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei 2009/72 CE a Parlamentului European și a Consiliului, respectiv a Directivei 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului, referitoare la normele comune pentru piața internă a energiei electrice și gazelor naturale, autoritățile române, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, au elaborat și au supus spre dezbatere publică două proiecte de ordonanță de urgență a Guvernului, prin care să se asigure preluarea celui de-al treilea pachet legislativ în domeniul energiei.

Aceste proiecte prevăd abrogarea Legii nr. 13/2007 și a Legii nr. 351/2004, prin care au fost transpuse directivele mai vechi, Directiva 2003/54/CE și, respectiv, Directiva 2003/55/CE, și înlocuirea acestora cu un nou cadru legislativ, care să răspundă cerințelor noilor norme europene.

Trebuie precizat faptul că în cazul netranspunerii legislației europene în legislația națională, Comisia Europeană poate recurge la procedura de infringement împotriva...

Domnule Georgescu, vă cer scuze. Cred că vă referiți la altceva. Suntem la dezbaterea unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a Legii gazelor, propunere legislativă aparținând domnului deputat Iulian Iancu.

Da, da...

Punctul de vedere al Guvernului cu privire la propunerea legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Exact.

Mulțumim frumos. Vă rog, domnule senator, raportul comisiei. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raportul este de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

Vă rog. Dezbateri? Nu sunt. Mulțumesc. Votul îl vom da marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 23 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul.

Din partea inițiatorilor, domnii deputați Petru Călian, Gheorghe Ciobanu, Mircia Giurgiu, nu este nimeni prezent. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andrei Király este?

Vă cer scuze.

Doamna Melinte, microfonul 10. Așa apare în documente.

## **Doamna Doina Ofelia Melinte** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Sport și Tineret_ **:**

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 31 alin. (2) din Legea nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul, în scopul redefinirii noțiunii de „cluburi sportive profesioniste”.

Punctul de vedere al Guvernului.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, sub rezerva însușirii propunerii: „cluburile sportive profesioniste se organizează pe una sau mai multe ramuri sportive”. Se înlocuiește...

Mulțumesc, doamna ministru. Din partea comisiei, vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Mulțumesc. Dezbateri?

Nu există.

Votul îl vom da marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00. La punctul 24 este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea pazei grădinițelor, școlilor generale și liceelor pe durata desfășurării activităților didactice.

Dintre inițiatori, domnii deputați Marius Cristinel Dugulescu, Petru Movilă, Horea Dorin Uioreanu, nu este nimeni prezent.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Király. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, din următoarele considerente: există deja prevederi legislative clare, referitoare la paza unităților școlare, potrivit prevederilor Legii nr. 35/2007.

Mulțumesc. Domnule senator, microfonul 7.

## **Domnul Mihail Hărdău:**

E vorba de ordine, domnilor.

Domnule senator, vă rog, raportul comisiei.

Fiind vorba de ordine, doresc ca domnul senator Meleșcanu să prezinte raportul.

Mulțumesc foarte mult.

Este, de fapt, un raport comun al celei mai importante comisii, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport...

Nu cea mai importantă, cea mai profesională.

...cea mai importantă și cea mai profesională, adaugă domnul senator Hărdău, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, și al unei comisii modeste, evident, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

În ședință comună, am hotărât, cu 11 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și nicio abținere, să adoptăm un raport comun de respingere, pe un motiv foarte simplu: în prezent, există deja prevederi legislative referitoare la paza unităților școlare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnilor președinți. Dezbateri?

Nu sunt.

Votul îl vom da marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 25 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

Inițiatorul, domnul deputat Preda Cezar Florin, nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul Király, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc. Sunt dezbateri?

Nu sunt.

Votul îl vom da marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 26 este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 932/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–IV din învățământul de stat.

Bănuiesc că tot domnul ministru Király ne prezintă punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** _**:**_

## Mulțumesc frumos.

Și de data aceasta, punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Vă rog, domnule senator, raportul comisiei.

Domnule președinte de ședință,

Ar fi fost normal să fie tot raport comun, împreună cu Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, dar, oricum, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune un raport de respingere, votat în unanimitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri?

Nu sunt.

Votul îl vom da marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ, din următoarele considerente: Legea educației naționale nr. 1/2011 stipulează, în mod explicit, faptul că atribuțiile unităților de învățământ și ale consiliilor de administrație ale acestora se rezumă strict la activități din sfera educației.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul senator, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, vă rog, raportul.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului împreună cu Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au adoptat un raport comun de respingere, cu 14 voturi pentru și două voturi împotrivă.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

La punctul 27 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli.

Inițiator, domnul deputat Cezar Florin Preda.

Este prezent?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat Király.

Microfonul 10.

Mulțumesc frumos.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu susține adoptarea propunerii legislative, din următoarele considerente: nu toate unitățile școlare au personalitate juridică și, de aceea, nu se pot constitui în autorități contractante, așa cum prevede art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte.

Această propunere legislativă a întrunit 13 voturi împotrivă și 3 voturi pentru, deci raport de respingere. Mulțumesc.

## Dezbateri sunt?

Nu sunt.

Votul îl vom da marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00. La punctul 28 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea consiliilor locale, în scopul transformării acestora în obiective de utilitate publică, cu caracter social.

Inițiatori, domnii deputați Marius Cristinel Dugulescu, Petru Movilă, Horea Dorin Uioreanu și Mircia Giurgiu.

Nu sunt prezenți.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul Mihail VasileOzunu.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă. De fapt, este a patra oară când revine această inițiativă legislativă. Noi considerăm că Legea nr. 213/1998 conferă cadrul potrivit pentru transferul cazărmilor dezafectate către consiliile locale și alte instituții ale statului.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnule președinte, vă rog.

Președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, prezent în plen întotdeauna...

## Mulțumesc foarte mult.

Această inițiativă legislativă mi-a adus aminte de povestea unui grup de pionieri care ajutau o bătrână să treacă strada, care se zbătea foarte rău pentru că ea nu voia să treacă strada.

Deci prima și cea mai mare hibă a acestei propuneri legislative este că hotărăște să transfere din proprietatea publică a Ministerului Apărării Naționale către organele locale cazărmi, pentru a fi transformate în locuințe sociale și așa mai departe.

Singura problemă este că trebuie mai întâi ca aceste organe locale să solicite acest transfer, pentru că transferul duce la crearea unor obligații bănești pentru aceste autorități locale, pe care ele trebuie să și le asume. Or, această procedură există, așa cum sublinia și domnul secretar de stat, prin Legea nr. 213/1998. Aceasta este singura procedură atunci când este vorba de transfer de administrare între două entități de stat, bunul rămânând în proprietatea publică a statului.

Pentru acest motiv, cele două comisii întrunite, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru apărare, ordine publică

și siguranță națională, au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Dacă sunt dezbateri?

Dacă nu, votul final, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00. La punctul 29 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Domnule secretar de stat Cristian Apostol, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține aprobarea acestei legi.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului un raport de respingere, votat cu unanimitate de voturi. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu. Dezbateri? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.588 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Inițiatorii, domnii deputați Marius Cristinel Dugulescu, Petru Movilă, Horea Dorin Uioreanu și Mircia Giurgiu, nu sunt prezenți.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Vă rog, succint.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnule președinte, vă rog.

Analizând propunerea legislativă, membrii comisiei au hotărât întocmirea unui raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.

Vot pe propunerea legislativă, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 31 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

Propunerea legislativă aparține domnilor deputați Mircia Giurgiu, Petru Movilă și Horea Dorin Uioreanu, care nu sunt prezenți.

Punctul de vedere al Guvernului este prezentat de doamna secretar de stat Irina Alexe. Vă rog.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc. Vă rog, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune un raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.

Vot pe propunerea legislativă, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 32 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 218/2002.

Inițiatorii, domnii deputați Florin Iordache și Vasile Popeangă.

Din partea Guvernului, doamna Irina Alexe, vă rog.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Raportul comisiei, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune un raport de admitere, cu două amendamente. Mulțumesc.

Dezbateri? Puncte de vedere? Nu sunt.

Vot pe propunerea legislativă, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 33 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată de Legea nr. 290/2005, cu modificările ulterioare.

Este vorba de o propunere legislativă care aparține domnului deputat Márton Árpád Francisc. Domnul deputat nu este prezent.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Raportul comisiei, vă rog, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu majoritate de voturi.

Mulțumesc. Dezbateri?

Nu sunt.

Vot pe propunerea legislativă, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 34 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 alin. (3) din Legea privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia nr. 213/1998.

Propunerea legislativă aparține colegilor Șerban Constantin Valeca, Ecaterina Andronescu, Ioan Chelaru, Petre Daea, Doina Silistru, Adrian Țuțuianu, Lia Olguța Vasilescu.

Inițiatorii nu susțin propunerea legislativă verbal, dar sunt convins că, prin vot, da.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Mulțumesc tare mult. Din partea comisiei, raportul.

Ne aflăm în fața unui raport de admitere, cu majoritate de voturi.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dezbateri?

Nu sunt.

Propunerea legislativă va fi supusă votului marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 36 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Votul pe raport și vot final, așa cum știți, marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

La punctul 37 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru instituirea unei măsuri referitoare la admiterea în magistratură în perioada 2010–2011.

A fost dezbătut, votul pe raport și votul final le vom da marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

V-aș propune ca pentru toate proiectele de lege care sunt în continuare și care sunt pentru vot final, așa cum s-au înțeles

liderii grupurilor parlamentare, votul să se dea marți, 14 iunie anul curent, ora 17.00.

Apreciez, având în vedere cvorumul, care este la limită, și împrejurarea că am cam epuizat în întregime ordinea de zi de astăzi, că pot declara încheiate lucrările Senatului de astăzi, 8 iunie anul curent.

Mulțumesc tare mult și vă doresc o după-amiază bună!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590724]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 76/17.VI.2011 conține 48 pagini.**

Prețul: 14,40 lei