În primul rând, vreau să vă mulțumesc, domnule președinte și distinși colegi, pentru cadrul extrem de civilizat și elegant în care ne-ați permis să expunem prioritățile noastre și apreciez dezbaterea de astăzi ca fiind una de bun augur din perspectiva evoluției lucrurilor în această sesiune și a seriozității cu care putem adopta și discuta actele normative extrem de importante.
Încă o dată, vă mulțumesc pentru cadrul extrem de eficient în care am putut să le prezentăm.
Vreau, de asemenea, să salut intervențiile pe care le-ați avut, pe bună dreptate, din diverse paliere, probleme reale cu care se confruntă societatea românească.
Nu ne-am propus astăzi să venim cu...
Vă cer scuze, pentru că nu am niciun fel de preferință pentru dreapta sau pentru stânga sălii... Pur și simplu, instinctual, acum...
O să repar greșeala și o să stau mai mult orientat în această direcție. Tratez cu maximă eleganță și cu respect, deopotrivă, toți colegii parlamentari, indiferent dacă se situează într-o parte sau alta a sălii, și am dorit să fac această precizare.
Nu am venit astăzi aici să facem dezbatere în detaliu despre toate problemele economice cu care se confruntă România, dar nu am refuzat și nu refuzăm nicio întrebare care se ridică. Probabil că, în temeiul Constituției sau oricând ne veți solicita o intervenție, a mea sau a miniștrilor, vom fi aici să răspundem solicitărilor dumneavoastră, în temeiul raportului constituțional despre care am vorbit. Deci acel articol din Constituție care spune: „Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului” va fi umplut de conținut prin prezența prim-ministrului și a miniștrilor atât în cadrul unor dezbateri pe teme de interes național, cât și prin prezența la comisii sau în plenul Parlamentului pentru susținerea proiectelor de acte normative.
Problema legată de Parlamentul unicameral și de rezultatul referendumului și aprecierea că Guvernul ar avea ceva cu Senatul României, urmând să-l desființeze, sau dimensiunea politică pe care dumneavoastră ați pus-o.
Haideți să ne uităm la rezultatul referendumului. Ce au votat românii? Au votat două lucruri: reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300 și Parlament unicameral, care nu știu cum se va numi: Senat, Camera Deputaților?! Dumneavoastră veți decide, în ultimă instanță, pentru că vă rămâne ultimul cuvânt.
De aceea, cred că teza conform căreia „Senatul se desființează” nu cred că are acoperire în alte susțineri, pentru că, în aceeași măsură, se poate spune că se desființează și Camera Deputaților, dacă este să vorbim în aceiași termeni. La referendum au fost două întrebări: „Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari?” și „Sunteți de acord cu Parlament unicameral?” Acestea au fost cele două întrebări.
Din acest punct de vedere, v-aș ruga să înțelegem cu toții că parlamentarii, indiferent că sunt în Senat sau în Camera Deputaților, în Camera Deputaților sau în Senat, se bucură de aceleași aprecieri, iar dimensiunea de reformă politică vizează un parlament unicameral, iar cum se va numi acest parlament unicameral rămâne să decidem împreună. Pe de altă parte, nu cred că putem ignora, sub nicio formă, rezultatul votului dat de români la referendum.
Știu că nu este popular ce spun, mai ales în fața Camerelor Parlamentului, dar sunt convins că și dumneavoastră vă trageți susținerea politică din circumscripția de unde proveniți, iar oamenii din circumscripția pe care o reprezentați au votat și ei, în proporție de 70%, 80%, 90%, pentru cele două propuneri despre care am vorbit.
Cred că este un gest de responsabilitate politică din partea noastră să dăm curs acestui rezultat al votului exprimat de români prin referendum.
În privința problemelor ridicate în legătură cu securitatea energetică și strategia energetică, domnule senator Diaconescu, vreau să vă asigur că sunt în atenția noastră, iar cele două proiecte, cele două acte normative care au intrat în dezbaterea Guvernului, au fost analizate și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării tocmai din perspectiva implicațiilor pentru securitatea țării pe componenta energetică, și vom respecta tot cadrul procedural necesar, astfel încât actele normative să fie în concordanță cu legislația europeană.
Nu am vorbit în detaliu despre evaziunea fiscală, pentru că principala bătălie cu evaziunea fiscală nu trebuie neapărat dusă, în acest moment, prin noi acte normative. Ea trebuie dusă prin aplicarea legii.
România, astăzi, nu are o problemă majoră cu legislația în domeniul evaziunii fiscale, are o problemă cu aplicarea în detaliu și în concret, în teritoriu, a legislației care vizează diminuarea evaziunii fiscale, și aici ne-am concentrat eforturile prin înființarea acelui comandament împotriva evaziunii fiscale, care va monitoriza aplicarea legii, respectarea ei de către toată lumea, eliminarea privilegiaților și din acest domeniu, a acelora care preferă să ducă banii publici în alte buzunare decât în buzunarul bugetului public al statului, iar, de multe ori, aceste lucruri se fac în complicitate cu actori ai statului român puși să vegheze la buna gestionare a finanțelor publice ale țării.
În primul rând, avem o problemă de respectare a legislației cu privire la eliminarea evaziunii fiscale și, evident, nu vom ezita, dacă va fi nevoie, să venim cu o completare a cadrului legislativ existent. Aici este principala concentrare a
Guvernului și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală: pentru eliminarea abuzurilor în aplicarea legii și pentru respectarea principiului egalității în fața legii, indiferent despre ce contribuabil este vorba.
În parte, am răspuns și la provocarea domnului senator Hașotti, cu privire la prezența miniștrilor, și vreau să vă asigur, pe dumneavoastră și pe toți colegii din Parlamentul României, că practica ordonanțelor de urgență va fi restrânsă la acele situații expres prevăzute de Constituție și că – să sperăm – situațiile economice ale acestui an nu ne vor solicita ca această practică să fie utilizată mai mult decât este decent într-o societate democratică.
În ceea ce privește practica asumării răspunderii, nu o avem în vedere în viitorul imediat. Sper să nu avem probleme cu tergiversări ale actelor normative, astfel încât, în ultimă instanță, să fim nevoiți să utilizăm, ca ultim resort, o asemenea instituție legislativă prevăzută în Constituția României.
Punctul de vedere al Guvernului este, astăzi, ca actele normative despre care am vorbit să fie adoptate prin procedura dezbaterii parlamentare. Aceasta este regula pe care dorim s-o punem în aplicare și-mi doresc din tot sufletul să nu avem tergiversări, amânări ale unor acte normative, care să ne pună în situația de a regândi utilizarea altor proceduri constituționale pentru adoptarea actelor normative.
Vă asigur, dragi colegi, de prezența Executivului în fața dumneavoastră la aceste proiecte de lege, precum și la altele, atât în comisii, cât și în plenul Parlamentului.
În privința întrebărilor și problemelor ridicate de domnul senator Bota, într-adevăr, mai sunt și alte măsuri care vizează sprijinirea economiei, nu am făcut referire la toate. Se lucrează, în acest moment, pe baza mandatului pe care l-am dat în Guvern ministrului finanțelor publice, la pregătirea, până în luna martie a anului 2010, a unui act normativ prin care firmele care angajează șomeri să beneficieze de anumite deduceri fiscale, cum ar fi scutirea la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru o anumită perioadă de timp, după modelul pe care-l avem, în acest moment, la șomajul tehnic, dar și pentru găsirea și implementarea unor măsuri suplimentare.
Prin utilizarea mecanismului garanțiilor guvernamentale, a programelor existente, a colaborării cu mediul bancar, se pot găsi soluții pentru susținerea în continuare a mediului de afaceri, astfel încât să putem rezolva problema șomajului. Spun aceasta în contextul în care a fost ridicată tema numărului de șomeri de către domnul senator Varujan Vosganian.
Ce pot să vă spun este că în acest an, în prima parte a anului, ne așteptăm la o creștere a numărului de șomeri, dar, per ansamblu, la nivelul întregului an, ne așteptăm să avem un număr mai mic de șomeri decât în anul 2009, având în vedere faptul că, pe de o parte, în 2010 nu avem minus 7% cădere economică, ci avem plus 1,3% creștere economică, și, în același timp, sperăm că, odată cu evoluția internațională a crizei economice, și România va beneficia de acest „dezgheț”, dacă-l pot numi așa, și, în acest context, corelând ceea ce se întâmplă în plan internațional cu măsurile pe plan intern pe care le vom lua și despre care am vorbit și astăzi, să menținem sub control numărul șomerilor, astfel încât nu există în documentele noastre de lucru cifra de un milion de șomeri despre care ați vorbit. Dorința noastră este să avem cât mai puțini șomeri cu putință, iar la sfârșitul anului să ne aflăm pe un nivel inferior celui din anul 2009.
Pe doamna senator Andronescu vreau să o asigur că Proiectul legii educației naționale, pe care îl vom dezbate în
formă finală în Camera decizională, deci aici, în Senat, va cuprinde, evident, și lucrurile sănătoase pe care le-am discutat și în guvernul anterior și care au fost promovate prin Legea educației naționale.
Vom aduce tot ce mai poate fi adus în această lege, astfel încât ea să fie într-o formă care să creioneze viitorul educației românești pe termen mediu și lung, și nicio idee bună nu va fi respinsă, ci, dimpotrivă, va fi discutată și aprobată.
În privința bugetului Senatului, sunt convins că, prin discuțiile pe care le vom avea, vom încerca, în limita resurselor financiare pe care le vom avea la dispoziție, să abordăm și această temă, în funcție de modul în care economia va reacționa și de resursele financiare publice pe care le vom avea.
Cu asta voi încheia, s-a tot spus că Guvernul a împrumutat extrem de mulți bani anul trecut. Vreau să știți că, până astăzi, 1 februarie 2010, România, de la Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, a primit următoarele sume de bani: 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană și 900 de milioane de euro de la Fondul Monetar Internațional, deci 2,4 miliarde de euro. Atât, 2,4 miliarde de euro!
Banca Națională a României a primit 5,9 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional pentru susținerea rezervelor valutare ale țării și pentru consolidarea și menținerea echilibrului între euro și leu.
Acestea sunt resursele financiare pe care, la nivel internațional, le-a primit România.
Fac mențiunea că, din perspectiva datoriei publice, noi ne aflăm la un nivel mult, mult, mult sub admisibilitatea criteriului de la Maastricht, unde plafonul este de 60%, iar noi suntem la 20%, deci nu periclităm, din acest punct de vedere, situația financiară a țării din perspectiva datoriei publice. Ea este sub un control adecvat.
Spun asta, și domnul senator Vosganian știe, pentru că, dacă aveam cei 4 miliarde de euro pe care Guvernul Domniei Sale i-a cheltuit în septembrie, octombrie, noiembrie și o parte din decembrie 2008, nu trebuia să luăm 2,5 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional și de la Comisia Europeană. Când am ajuns la guvernare, nu i-am avut.
Deci noi am luat 2,4 miliarde de euro, iar atunci s-au cheltuit, domnule senator Vosganian, așa cum reiese din datele dumneavoastră, cu materialul clientului, ați cheltuit, în trei luni, 4 miliarde de euro!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.