Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·19 decembrie 2011
other · adoptat
Frunda György
Discurs
## **Domnul Frunda György:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Speram să nu fiu primul sau singurul. De aceea, m-am uitat și am așteptat puțin.
Domnule ministru,
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Dați-mi voie să vă supun atenției câteva întrebări la care să răspundem înainte de eventuala adoptare a acestui proiect de lege.
Decizia-cadru. Comisia Europeană a adoptat deciziacadru în 2005, pentru că legislațiile țărilor membre, ale celor
15 țări membre de atunci – pardon, erau deja 25 de țări atunci –, erau foarte contradictorii.
În Marea Britanie, de exemplu, nu existau măsuri asiguratorii. Adică, dacă cineva escroca, fura, făcea evaziune fiscală, organele de urmărire penală sau judecătorii nu aveau instrumentul juridic pentru ca, pe perioada procesului, să sechestreze sau să asigure bunurile respective pentru despăgubire în favoarea părților vătămate sau a statului. Or, atunci, de multe ori, se întâmpla ca infractorii să-și vândă proprietățile, să le ducă în proprietățile rudelor sau ale altora, făcând astfel ca actul de justiție să nu fie complet.
În legislațiile țărilor membre existau contradicții vădite și exista pericolul iminent ca părțile vătămate sau statul să nu poată să-i execute pe cei condamnați. Aceasta a fost esența acestei decizii-cadru din 2005.
Eu cred că proiectul de lege, care, între timp, a devenit legea noului Cod penal, care s-a adoptat după 2005, a avut în vedere această Decizie-cadru 2005/212/JAI a Consiliului. Putem vorbi despre o confiscare extinsă, dar trebuie să evităm elementele de neconstituționalitate și trebuie să evităm posibilitatea ca părți legale ale averii, chiar a unor infractori, să fie confiscate.
Deci, doamnelor și domnilor, uitați-vă în textul legii. Dacă acceptăm acest proiect de lege, așa cum a fost acceptat, înseamnă că putem să mergem înapoi în controlul averii – atenție, nu a infracționalului –, în controlul averii infractorului, cinci ani înainte de descoperirea infracțiunii. Adică, eu îl prind pe „X” că a comis infracțiunea în 2005, îl trag la răspundere în 2010, termin procesul în 2012 și pot să merg înapoi să-i verific averea din 2002. Și, atenție, nu pentru fapte conexe infracțiunii...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.