Stenogramă plen

2. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o serie de orientări pentru rețelele de telecomunicații transeuropene și de abrogare a Deciziei 1336/97/CE – COM (2011) 657 final.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Voi face o prezentare foarte scurtă a proiectului de lege pe care sunteți invitați să-l votați.

Din punct de vedere tehnic, proiectul de lege reprezintă o implementare în legislația națională a Deciziei-cadru 2005/212/JAI, o directivă care asigură confiscarea produselor, instrumentelor și bunurilor care au legătură cu infracțiunea.

Din punct de vedere politic însă, acest proiect de lege reprezintă mai mult decât o simplă implementare a unei decizii, reprezintă, în măsura în care dumneavoastră îl veți vota, un semnal clar pe care Senatul României îl va da în direcția consolidării acțiunilor statului român de combatere a infracționalității prin confiscarea produselor rezultate din activitatea infracțională.

În esență, este vorba despre o inovație în virtutea căreia desfășurarea unei activități infracționale pe o anumită perioadă de timp, în mod constant, de o anumită gravitate, însoțită de absența unor venituri licite ale făptuitorului în perioada de referință, poate constitui o probă în virtutea căreia să se dispună confiscarea veniturilor ilicite dobândite în perioada respectivă.

Deși Senatul este primă Cameră sesizată și, deci, Camera Deputaților va fi Cameră decizională, pledez în fața dumneavoastră pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că ar însemna o consecvență din partea Parlamentului în consolidarea măsurilor statului român de combatere a infracționalității, în alinierea României la curentul european de reprimare a crimei organizate, a infracționalității organizate și de întoarcere a produselor rezultate din activitatea infracțională în patrimoniul statului, în buget, pentru a fi folosite în folosul cetățenilor.

Pledez, de asemenea, pentru adoptarea proiectului de lege în forma în care a fost trimis în Parlament, fără limitarea sferei de aplicare la o listă de infracțiuni, care a fost votată în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Regret că munca în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, depusă pe parcursul mai multor luni, cu consultarea Ministerului Justiției, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului General, nu a găsit ecoul necesar în analiza care s-a făcut anterior acestei intervenții.

În esență, proiectul de lege, care este rezultatul transpunerii în legislația internă a unei directive europene, prevede instituirea unei noi sancțiuni penale, și anume confiscarea, care intervine în situația unui condamnat pentru săvârșirea unui anumit gen de infracțiuni, infracțiune prevăzută de lege cu pedeapsă mai mare de cinci ani.

Observând și vădita disproporție dintre bunurile dobândite și nivelul veniturilor legal obținute și având convingerea că și restul averii are legătură cu fapta infracțională, atunci judecătorul poate dispune confiscarea specială a diferenței constatate, vădit disproporționată, între veniturile legal obținute și bunurile dobândite, inclusiv sumele de bani.

Tehnic vorbind, se modifică atât Codul penal în vigoare, cât și Codul penal care va intra în vigoare – sperăm – anul viitor, zicând că sunt supuse confiscării speciale bunurile pe care persoana condamnată nu poate să le justifice în cazul în care sunt săvârșite următoarele fapte penale pentru care legea prevede închisoare de cinci ani sau mai mare: proxenetismul, infracțiuni privind traficul de droguri și precursorii acestora, infracțiuni privind traficul de persoane, infracțiuni la regimul frontierei de stat a României, infracțiuni de spălare a banilor, infracțiuni din legislația privind prevenirea și combaterea pornografiei, infracțiuni din legislația privind prevenirea și combaterea terorismului, asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, infracțiunile de inițiere sau de constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurență neloială, organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, traficul de migranți, infracțiunile de corupție și asimilate acestora, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracțiuni de evaziune fiscală, infracțiuni privind regimul vamal, infracțiuni de bancrută frauduloasă, infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor informatice și mijloacelor de plată electronice, traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană.

Mulțumesc, domnule președinte. Mai sunt poziții de exprimat ale colegilor senatori? Nu sunt. Mulțumesc. Ba da, scuzați-mă! Domnule senator Frunda, microfonul central, vă rog.

## **Domnul Frunda György:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Speram să nu fiu primul sau singurul. De aceea, m-am uitat și am așteptat puțin.

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie să vă supun atenției câteva întrebări la care să răspundem înainte de eventuala adoptare a acestui proiect de lege.

Decizia-cadru. Comisia Europeană a adoptat deciziacadru în 2005, pentru că legislațiile țărilor membre, ale celor

15 țări membre de atunci – pardon, erau deja 25 de țări atunci –, erau foarte contradictorii.

În Marea Britanie, de exemplu, nu existau măsuri asiguratorii. Adică, dacă cineva escroca, fura, făcea evaziune fiscală, organele de urmărire penală sau judecătorii nu aveau instrumentul juridic pentru ca, pe perioada procesului, să sechestreze sau să asigure bunurile respective pentru despăgubire în favoarea părților vătămate sau a statului. Or, atunci, de multe ori, se întâmpla ca infractorii să-și vândă proprietățile, să le ducă în proprietățile rudelor sau ale altora, făcând astfel ca actul de justiție să nu fie complet.

În legislațiile țărilor membre existau contradicții vădite și exista pericolul iminent ca părțile vătămate sau statul să nu poată să-i execute pe cei condamnați. Aceasta a fost esența acestei decizii-cadru din 2005.

Eu cred că proiectul de lege, care, între timp, a devenit legea noului Cod penal, care s-a adoptat după 2005, a avut în vedere această Decizie-cadru 2005/212/JAI a Consiliului. Putem vorbi despre o confiscare extinsă, dar trebuie să evităm elementele de neconstituționalitate și trebuie să evităm posibilitatea ca părți legale ale averii, chiar a unor infractori, să fie confiscate.

Deci, doamnelor și domnilor, uitați-vă în textul legii. Dacă acceptăm acest proiect de lege, așa cum a fost acceptat, înseamnă că putem să mergem înapoi în controlul averii – atenție, nu a infracționalului –, în controlul averii infractorului, cinci ani înainte de descoperirea infracțiunii. Adică, eu îl prind pe „X” că a comis infracțiunea în 2005, îl trag la răspundere în 2010, termin procesul în 2012 și pot să merg înapoi să-i verific averea din 2002. Și, atenție, nu pentru fapte conexe infracțiunii...

– nu vreau să vă deranjez, dar mi-au făcut semn din sală –, ci pentru controlul averii, atenție, pentru controlul averii unui om despre care spun că nu putea să-și dovedească averea respectivă în perioada respectivă, perioadă în care nu a comis nicio infracțiune, și îl trag la răspundere după 5, 10 sau după mai mulți ani.

Pot să fac treaba aceasta? În Constituție am principiul dobândirii licite a averii. Averea, în România, este declarată licită.

Unii au spus și de la acest microfon că este o exagerare a actului fundamental al țării noastre, pentru că este o excepție printre multele constituții că se prevede o asemenea axiomă constituțională. Și cei care susțin acest lucru au dreptate, formal. Într-adevăr, suntem printre puținele constituții, numai că în Convenția drepturilor politice și economice se prevede acest principiu. Este convenția-cadru a lumii întregi, care o aplică. Nu trebuie s-o aplici sau s-o prevezi în Anglia, unde nu am constituție, dar am constituționalism, nu trebuie s-o prevăd în Franța sau în Germania, unde averi legale nu au fost confiscate, dar, da, trebuie s-o prevăd în România, pentru că în România am avut exagerări și abuzuri ale statului totalitar împotriva cetățeanului și, pe pretexte politice, religioase, etnice, de altă natură, averea oamenilor a fost confiscată.

Și trebuie s-o spunem accentuat, doamnelor și domnilor senatori, că există tendința în România anului 2011 de a confisca averi licite. Există exagerări pe care le simțim uneori pe pielea noastră.

Domnul senator Mircea Diaconu este declarat incompatibil, iar domnul senator Mircea Cinteză și-a dat demisia, și responsabilitatea este a noastră. De ce trebuie să-l pun pe un senator, care merge dimineața la ora 6.00 să opereze și de la Senat merge înapoi la spital, să aleagă între funcția de a fi senator sau de a fi director de spital?

De ce trebuie ca domnul senator Mircea Diaconu să renunțe la funcția de director de teatru doar pentru că nu merge de aici direct acasă, ci mai lucrează, și-l punem în această situație?

De ce acceptăm ideea celor care vor să nu accepte în Parlamentul României avocați, care vor să aibă un Parlament pe care să-l poată împături sub voința lor politică? În ce direcție ducem România și ce responsabilitate vom avea pentru viitorul acestei țări anul viitor sau anii viitori?

Mulțumesc mult.

Doar o precizare. Termenul de adoptare tacită este 22 decembrie 2011. Deci propunerea de retrimitere la comisie nici nu o mai supun la vot, pentru că ieșim din...

Imediat, domnule senator Chelaru, apoi, vedeți că ieșim din timpul de ședință.

Vă rog, scurt, domnule senator Chelaru, și pe urmă domnul ministru pentru răspuns, vă rog. Vă rog, domnule Chelaru.

Mulțumesc tare mult.

Mărturisesc că nu aș fi vrut să iau cuvântul, nu îmi propusesem să iau cuvântul, pentru că am luat cuvântul la comisie timp de aproape două luni cât tot am dezbătut acest proiect de lege, și am spus noi că, până la urmă, reușim la comisie – așa, nu foarte bun – totuși să-l scoatem, să putem discuta, dezbate și vota astăzi o eventuală aprobare a unui asemenea act normativ.

Am luat cuvântul pentru că, în mod surprinzător, poate, pentru mine, domnul ministru a venit astăzi și a insistat pe forma propusă de Guvern. În mod surprinzător pentru mine, probabil.

Acum haideți să vă lămuresc un pic pe toți cum stau lucrurile, pentru că, uneori, noi, juriștii, avem plăcutul obicei să îmbrăcăm ceea ce vrem să spunem în cuvinte deosebite. Sună și bine și dă o anumită eleganță exprimării. Stimați colegi,

Codul penal – și vechi, și nou – prevede foarte clar posibilitatea confiscării averii pentru săvârșirea anumitor infracțiuni. Acum nu ne mai ajunge și vrem o confiscare extinsă, mai mult decât prevede Codul penal. Avem grijă să respectăm recomandarea Uniunii Europene către țările membre, stabilită foarte clar în Decizia-cadru 2005/212/JAI, recomandare care spune că legislațiile naționale pot prelua din această recomandare și adopta, la nivelul fiecărui stat, așa cum cred că este mai bine pentru a aplica această confiscare în anumite infracțiuni.

În recomandare, Comisia Europeană nominalizează șase categorii de infracțiuni pentru care, în mod normal, trebuie aplicată confiscarea extinsă. Ce înseamnă confiscare extinsă? Vine inițiatorul și spune așa: domnule, nu mergem noi cum zice Comisia Europeană. Comisia Europeană s-a referit la cinci, șase categorii de infracțiuni, noi, nu. Noi venim cu un text general și aplicăm peste tot, toate infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsă de cinci ani, la toate infracțiunile se aplică și confiscarea extinsă. Dar ce înseamnă confiscare extinsă? Am să încerc în cuvinte simple, așa cum explicam și la grup un pic mai devreme. Înseamnă așa: dacă am săvârșit o faptă penală la care se aplică confiscarea clasică, s-o denumesc pe cea din Codul penal, și judecătorul apreciază că averea mea dobândită în ultimii cinci ani ar putea să provină din fapte de aceeași categorie infracțională, dar pentru care eu nu am fost trimis în judecată pentru infracțiunile respective, dar judecătorul ar putea să gândească mergând pe cinci ani, cum spunea bine colegul nostru înainte, aplicăm confiscarea extinsă.

Mulțumesc, domnule senator Chelaru.

Domnule ministru, vă rog să răspundeți la întrebările colegilor noștri.

Nu aș fi cerut cuvântul în replică, dacă, în ultimele două expuneri, nu s-ar fi strecurat anumite inexactități. În primul rând, nu avem de-a face cu un proiect de lege care vizează măsuri asiguratorii, nu avem o lege civilă în față. Este vorba despre o lege penală. Este vorba de un proiect de lege care se aplică numai după ce a intervenit o condamnare definitivă a unei instanțe penale, numai după ce vorbim de un cetățean declarat de către justiție infractor. Nu este vorba de o confiscare administrativă. Nu are nicio legătură cu comisiile de pe lângă curțile de apel, care operează cu totul și cu totul alte texte, este, repet, vorba de un proiect de lege, care ar putea deveni lege, ce vizează activitatea infracțională, constatată definitiv de o instanță penală.

În al doilea rând, compatibilitatea cu Constituția României. Citez din Decizia Curții Constituționale nr. 799 din 2011, care vizează compatibilitatea acestei propuneri, care a mai fost o dată în fața Parlamentului, când s-a discutat Codul penal, cu prevederile art. 44 alin. (8) din Constituție. Curtea Constituțională spune așa, citez: „(...) nu împiedică legiuitorul primar sau delegat ca în aplicarea art. 148 din Constituție – Integrarea în Uniunea Europeană, să adopte reglementări care să nu permită deplina respectare a legislației Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalității”. Subliniez că nu este vorba doar de corupție, ci de criminalitate. De altfel, acest obiectiv a fost avut în vedere și de inițiatorul propunerii de revizuire, în mod special, cu referire la Decizia-cadru 2005/ 212/JAI a Consiliului, adică decizia pe care o aveți, în formă legală, în fața dumneavoastră.

Deci este vorba, în primul rând, de o decizie, și nu de o recomandare, decizia are caracter obligatoriu pentru statele membre, și ea – ne spune Curtea Constituțională – este pe deplin compatibilă cu Constituția.

Toate statele Uniunii Europene au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului și toate au implementat această decizie, nu încă și România. Ba chiar mai mult decât atât, prin Tratatul de la Lisabona, Comisia Europeană, Uniunea Europeană devin parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului, și, prin urmare, toate reglementările, deciziile-cadru sunt în linie cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Chelaru și, apoi, domnul președinte al comisiei.

Eu cred că e foarte interesantă discuția și mai bine consumăm din timpul alocat întrebărilor și interpelărilor, pentru a fi edificați.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc. Domnule ministru,

Una ați pledat dumneavoastră, și alta spune textul de lege.

Îmi pare foarte rău, v-am urmărit cu mare atenție, mă puneți în postura, poate nu foarte elegantă, să citesc colegilor textul de lege.

Legea este extrem de clară, așa cum ați promovat-o dumneavoastră.

„În cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea unei infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci ani și care este susceptibilă să îi procure un folos material, instanța poate

dispune și confiscarea altor bunuri decât cele menționate la art. 118, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii până la data punerii în mișcare a acțiunii penale, depășește în mod vădit veniturile obținute de acesta în mod licit;

b) instanța are convingerea că bunurile respective provin din activități de natura celor care au atras condamnarea.” Haideți să discutăm pe textul de lege, pentru că dumneavoastră ați pledat pentru una, iar textul spune alta.

1. Și infractorii, până la condamnare și după condamnare, sunt tot cetățenii României, chiar dacă nu vă place. Ăștia sunt. Unii și-au spălat păcatele și chiar s-au dovedit cetățeni mai buni decât cei necondamnați.

2. Este firesc și întotdeauna o să pledez, și întotdeauna o să votez ca hoții și infractorii de toate naturile să răspundă și cu averile lor, dacă au făcut această avere prin infracțiune. Nu este firesc ceea ce îmi cereți dumneavoastră prin acest text. Să răspundă pentru infracțiune, să răspundă pentru ecoul economic al infracțiunii în buzunarul lor, în buzunarul altora sau în buzunarul oricui, dar nu-mi puteți cere și nu mi se pare firesc să cereți ca procurorul sau judecătorul respectiv să spună: „Stai un pic. Ia să văd eu, tu, care conduci – cum spuneați dumneavoastră – Maserati sau firme din acestea exotice, Maserati acela al tău, pe care îl ai moștenire, nu cumva ai fentat tu, chiar dacă nu ai mai produs o infracțiune în viața ta, asta e prima pentru care ești condamnat, să mă duc eu cu cinci ani în urmă să verific ce e cu averea ta.”

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Daea, vă rog.

Pe urmă, domnul președinte al comisiei.

Și aici v-aș ruga acum să încheiem cu poziția domnului președinte, și dacă domnul ministru mai dorește un minut, pe urmă, după care votăm.

Vă rog, domnule senator, microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Năzuiam, mă gândeam, când Cioran a zis: „Doamne, fără tine sunt nebun, iar în prezența Ta eu înnebunesc”, mă gândeam cum să interpretez eu cele spuse de inițiator. M-am gândit și săptămâna trecută, când tot lipsa de timp ne-a determinat să decidem într-un fel, noi, judecătorii, pentru că fiecare dintre noi este judecător în momentul în care decidem asupra unui act legislativ.

Sigur, îl decidem prin vot, uneori, nu cu mintea noastră. Mie nu mi-e frică de cățea, ci de puii cățelei, de ceea ce naște cățeaua. Mi-e teamă, stimați colegi, că, în momentul acesta, din dorință profundă de a ne alinia, de a-i opri pe hoți din marșul lor spre avuție, nu avem suficientă detașare – ca timp – să plămădim un act normativ.

Sunt trist că nu putem să retrimitem proiectul de lege la comisie, că 22 decembrie 2011, ca termen, nu este fezabil. Rămân totuși trist că nu sunt în stare să înțeleg în dimensiunea intimă a fenomenului, pentru că vestiții juriști din Senatul României, indiferent în care parte te uiți, alte direcții vezi...

Când îl ascult pe domnul ministru, îmi dă senzația că are dreptate. Când l-am auzit pe domnul Frunda, mi-a dat convingerea că are dreptate. Când l-am reascultat pe domnul ministru, iar privire întunecată într-un domeniu în care cu toții trebuie să reflectăm, stimați colegi.

Sunt trist că nu avem timp să discutăm pe îndelete un asemenea act normativ și să adoptăm cea mai bună soluție. Mi-e teamă că, în fuga acelor de la ceas, nu găsim soluția potrivită. Sper să avem răbdare pentru alte acte normative, dacă pentru acesta nu am avut.

Îndrăznesc să vă solicit, domnule președinte, așa cum ați dat semnalul astăzi că e bine să mai trecem 20 de minute pentru un proiect de lege important, să dați staffului țelul și obiectivul de a pune acte normative care merită dezbătute într-un interval de timp pe care să-l folosim, valorificând interesul și, mai ales, ceea ce deschidem în spatele unui act normativ pe care noi vrem să-l votăm.

Regret că n-am avut timp pentru un asemenea act normativ. Aceasta este gândirea mea. În ce privește votul, rămâne în pronunțare.

Mulțumesc mult. Domnul...

Dumneavoastră, domnule ministru, după domnul președinte. Deci domnul președinte al comisiei și, pe urmă, dumneavoastră, domnule ministru.

Vă rog, domnule senator Greblă.

## **Domnul Toni Greblă:**

Eu, telegrafic, numai trei lucruri... Și nu înțeleg, efectiv, nu înțeleg înverșunarea domnului ministru, pentru că, dacă ar avea puterea să se detașeze de, probabil, indicația pe care a primit-o de la Guvern sau mai de sus, și-ar da seama că proiectul de lege rezultat în comisie este mult mai bun, mult mai clar, mult mai în folosul a ceea ce va vrea și Guvernul, sper.

Și o să dau numai trei exemple.

Deci în cazul în care judecătorul constată că un cetățean a comis o infracțiune pentru care pedeapsa este închisoare mai mult de cinci ani și are venituri nejustificate...

Domnule președinte, numai un pic, vă rog. Am o rugăminte...

Domnule senator Necula, vă rog să luați loc, împreună cu celălalt coleg. Ne apropiem de finalizarea discuției și de vot.

Vă rog să chemați și ceilalți colegi de pe culoar, domnule lider de grup, în special de la Grupul parlamentar al PDL, dar și pe ceilalți. Să avem încă 10 minute răbdare, așa cum am avut o oră. Vă rog foarte mult.

Scuzați-mă, domnule senator Greblă. Vă rog.

Deci trei argumente prin care vreau să arăt că proiectul de lege rezultat în comisie este net superior proiectului de lege propus de Guvern.

Am un cetățean trimis în judecată, condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani, constat că există o mulțime de bunuri nejustificate și, de aici, ne despărțim: Guvernul zice că instanța poate dispune și confiscarea altor bunuri decât cele..., iar textul comisiei spune că, dacă judecătorul constată vădita disproporție, dispune confiscarea. N-o mai las la aprecierea judecătorului. Și, din acest punct de vedere, Guvernul ar trebui să aprecieze că este un pas mult înainte. N-o las... Când am constatat vădita disproporție, eu, magistrat, am obligația să dispun confiscarea, n-o las la îndemâna judecătorului: poate dispune, dacă dorește.

Al doilea lucru este... Noi am trecut că se confiscă, de asemenea, bunurile și banii obținuți din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, inclusiv produsele acestora, pentru că, uneori, un bun pe care l-am obținut prin săvârșirea unei infracțiuni, fapte similare, poate să-mi producă mai multe beneficii decât însăși valoarea bunului, și atunci, trebuie să confisc și beneficiile, și produsele obținute din exploatarea bunului ce urmează să fie supus confiscării.

În sfârșit, a treia chestiune: dacă bunurile supuse confiscării nu se mai găsesc, ceea ce este foarte posibil în multe cazuri, în locul lor se confiscă banii și alte bunuri, până la concurența valorii acestora.

Astfel încât sunt cel puțin trei argumente pentru care...

Al patrulea, și cu asta închei. Pentru noul Cod penal, care va intra în vigoare anul viitor, limita de pedeapsă este patru ani. Vă dați seama, la orice pedeapsă de patru ani, procurorul, în faza de urmărire penală, să aibă posibilitatea să dispună începerea verificării dobândirii licite a averii pe faptul că este trimis în judecată pentru o infracțiune relativ măruntă, care are o limită de pedeapsă de patru ani, și nu de cinci ani, cum este prevăzut acum în Codul penal...

Toate aceste argumente ne fac, stimați colegi, să credem... Și vă transmit și poziția Grupului parlamentar al PSD în această privință. Dacă veți fi de acord să adoptăm textul cu amendamente care îl fac mult mai util în lupta împotriva corupției, Grupul parlamentar al PSD va vota raportul, cu amendamente. Altfel, vom fi împotriva proiectului de lege, care nu face decât să mai întindă pelteaua pe o legislație care, și așa, este mult lăsată la aprecierea unora și altora.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog, domnule ministru. Microfonul central.

Sper ca, vorbind ultimul, domnul senator să rămână la părerea mea. Nu sunt chiar atât de încrâncenat, domnule senator Greblă.

Apreciez foarte mult, într-adevăr, munca depusă în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și vă mulțumesc încă o dată pentru concursul pe care l-am avut acolo.

Am avut o rezervă legată doar de această listă, pentru că am dorit să fiu de bună-credință și să vă explic că maximal pentru Senat, pentru interesul Senatului, și pentru politica penală a statului ar fi să o trecem fără listă.

Vreau să mai adaug doar un lucru, strict pentru domnul senator Chelaru. Mecanismul juridic nu aparține inițiatorului, mecanismul juridic vine direct din legislația europeană, din directivă, și prevede esențial, cum ați spus și dumneavoastră, cum am spus și eu mai înainte, o decizie definitivă de constatare a caracterului infracțional al activității unui cetățean.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Și eu vă mulțumesc.

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile în sală. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul cu amendamente admise îl supun în acest moment votului dumneavoastră.

Mulțumesc mult tuturor colegilor care au intervenit și domnului ministru pentru susținere.

Ne oprim aici.

Trecem la sesiunea de întrebări...

Domnul senator Greblă, vă rog.

Domnule președinte,

Numai pentru stenogramă, aș vrea ca la punctele 8 și 9 din anexă sintagma „confiscarea specială” să fie înlocuită cu „confiscarea extinsă”. Este o eroare materială.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Absolut de acord.

De acord și domnul ministru. Mulțumesc încă o dată.

Intrăm în partea a treia a programului de astăzi, întrebări și interpelări adresate Guvernului. Începem cu întrebările.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată doamnei Domnica Doina Pârcălabu, președintele Casei Naționale de Pensii.

Obiectul și motivarea întrebării: Respectarea prevederilor legale privind transmiterea deciziilor de pensionare, inclusiv a pensiilor.

Doamnă președinte,

În ultimul timp, tot mai multe persoane care și-au depus dosarele de pensionare reclamă faptul că deciziile de pensionare nu sunt transmise în termenul legal de 45 de zile. Pe acest motiv, nici pensiile nu le ajung în conturi. Situația este cu atât mai gravă cu cât o parte dintre ele sunt singure, iar pensia reprezintă unica sursă de venit pentru familie.

În consecință, doamna președinte, vă rugăm să ne comunicați motivul pentru care casele județene de pensii întârzie emiterea și transmiterea deciziilor de pensionare și ce măsuri veți lua pentru reglementarea acestei situații. Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu.

Vă aduc la cunoștință că întrebările și interpelările sunt radiodifuzate.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al justiției, domnul Cătălin Marian Predoiu.

Printr-o declarație din 4 noiembrie anul curent, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, domnul Mark Gitenstein, adresa mulțumiri Guvernului României și poporului român pentru cooperarea excelentă a procurorilor români din cadrul DIICOT cu instituții abilitate din SUA în cazul unuia dintre cei mai mari traficanți de armament din lume, cetățeanul rus Viktor Bout, găsit vinovat de un juriu federal american de conspirație în vederea vinderii de armament unei organizații teroriste, FARC, din Columbia.

Având în vedere aprecierile elogioase ale ambasadorului american, vă solicit să-mi comunicați cine sunt procurorii români care au lucrat în acest dosar, dacă și în ce fel au fost recompensați pentru meritele recunoscute de SUA, precum și dacă mai activează în cadrul Parchetului, pentru că, după știința mea, au fost demiși sau a trebuit să-și dea demisia.

Totodată, vă solicit să-mi comunicați în câte dosare a fost cercetat Viktor Bout în România și care este stadiul soluționării acestora.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima întrebare este adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Traian Constantin Igaș. ## Domnule ministru,

În urma accidentului realizatorului de emisiuni Șerban Huidu, foarte multe persoane au considerat că ar trebui să fie schimbată legislația rutieră, în sensul ca să se prevadă obligația eliberării unui certificat care să ateste capabilitatea conducerii unui autoturism pentru persoanele care au suferit boli grave și care ar putea să-i pună în pericol pe alți conducători din trafic din cauza unei eventuale recidive a bolii.

De asemenea, din media, observăm cu durere faptul că s-au înmulțit accidentele provocate de cei care consumă în mod excesiv alcool sau droguri. Și în cazul acesta se cere schimbarea legislației rutiere, considerându-se că aceste persoane comit, de fapt, urcându-se în acea stare la volan, o acțiune similară cu efectul unei crime cu premeditare și se cere și pentru ei înăsprirea pedepselor.

În urma celor prezentate, care este punctul de vedere al ministerului și ce alte măsuri intenționați să adoptați pentru diminuarea accidentelor rutiere?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare, dacă îmi permiteți...

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bîrlea. Aici am trecută o singură întrebare. Vă rog.

## Nu, eu am două întrebări.

A doua întrebare: Sistemul de servicii medicale – coplata. Domnule ministru,

Începând cu data de 30 noiembrie anul curent, s-a introdus și în România sistemul de servicii medicale numit „coplata”.

Până la data de 19 decembrie anul curent, aveți date statistice, pe care să le prezentați, privind numărul persoanelor care au folosit sistemul de coplată?

Considerați că, în urma protestelor persoanelor fără venituri, ar trebui mărit plafonul de la care să se înceapă achitarea coplății și, dacă da, la ce valoare vă gândiți?

Ce măsuri va întreprinde ministerul condus de dumneavoastră pentru a determina casele de sănătate să verifice corectitudinea notelor de plată ale spitalelor?

Care este suma maximă pe care o poate solicita un spital în cazul unor internări și efectuarea serviciilor medicale de care să beneficieze o persoană internată?

În ce scopuri se vor cheltui banii strânși din coplată? Pentru ce servicii medicale se va achita aceasta? Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Cătălin Mardare, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării vizează Normele metodologice de aplicare a art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2001.

## Domnule ministru,

Având în vedere că autoritățile administrației publice locale pot să cofinanțeze cheltuielile inspectoratelor județene pentru situații de urgență, vă rog să precizați când vor fi elaborate Normele metodologice de aplicare a art. 20 din Ordonanța de urgență nr. 88/2001, în așa fel încât cofinanțarea unor activități ale acestor inspectorate să poată fi realizată în condiții legale, cu atât mai mult cu cât Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a întreprins demersuri către Direcția Generală Financiară din Ministerul Administrației și Internelor și către Ministerul Finanțelor Publice, rămase însă fără soluționare.

Facem precizarea că mai multe primării și consilii locale și județene au alocat deja resurse financiare, altele sunt disponibile pentru viitor, dar, în absența normelor, acestea devin inutilizabile, ceea ce împiedică finalizarea unor proiecte specifice.

Aștept răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cătălin Mardare, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Varujan Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Am depus-o în scris la secretariat!

Este în regulă.

Vă mulțumesc, domnule președinte Ioan Chelaru. Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Anca Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: Stadiul Proiectului „Varianta ocolitoare Bacău”.

În Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2012, din anexa referitoare la ministerul condus de doamna ministru reiese că execuția preliminară în cadrul Proiectului „Varianta ocolitoare a municipiului Bacău”, aferentă anului 2011, totalizează aproximativ 266.000.000 de lei din credite de angajament și credite bugetare, iar propunerea pentru anul 2012 se cifrează la circa 134.000.000 de lei, deci aproximativ jumătate din execuția anului în curs, din aceleași surse.

Vă adresez rugămintea de a-mi preciza destinația sumelor cheltuite în anul 2011 și, respectiv, a celor propuse pentru anul 2012.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Doamnă ministru,

Nu doar bugetarii din România sunt beneficiari ai unor salarii mizere, ci și tot mai mulți salariați ai firmelor private, care, în plus, sunt umiliți, jigniți sau nu li se respectă programul legal de muncă, dar de teama pierderii locurilor de muncă nu îndrăznesc să reclame aceste abuzuri decât, uneori, după ce încetează raporturile de muncă, iar verificările sunt îngreunate.

În urma celor mai sus menționate, vă întreb, doamna ministru, câte controale inopinate pentru verificarea condițiilor de muncă au făcut inspectoratele teritoriale de muncă și ce sancțiuni au fost acordate reprezentanților societăților comerciale în cauză pentru ca angajatul român să-și recapete curajul, demnitatea și conștiința lucrului bine făcut, în condițiile în care drepturile îi sunt respectate.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Obiectul întrebării: Întrebări pentru românii din diaspora. Domnule secretar de stat,

Vă aduc la cunoștință câteva lucruri pentru care solicit prezentările cuvenite.

1. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunțat de curând lansarea sesiunii de finanțare a proiectelor pentru anul 2012. Pentru o mai bună transparență, vă solicit să faceți publică situația proiectelor derulate în acest an pentru diaspora, mai concret, lista solicitanților, lista proiectelor depuse și lista proiectelor finanțate, cu valoare de finanțare pe solicitant.

2. A fost lansată în dezbatere Strategia națională pentru românii de pretutindeni. Vă rog să precizați dacă ați primit propuneri din partea românilor din diaspora, care sunt și dacă acestea vor completa sau modifica forma prezentă a strategiei.

3. O parte a românilor din diaspora au făcut o propunere de modificare a Legii electorale, devenită „Petiția societății civile de modificare a Legii electorale”. Care este susținerea pe care o acordați acestor modificări?

Solicit răspuns în scris și verbal. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Gheorghe Saghian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiției.

Obiectul întrebării: Codul integrității.

## Domnule ministru,

Încă din anul 2006 s-a tot vorbit despre necesitatea elaborării unui Cod de integritate în vederea unificării celor trei instrumente de prevenție și luptă împotriva corupției, și anume controlul declarării averilor, declararea și verificarea intereselor și a incompatibilităților în exercitarea demnității și a funcției publice.

Anul trecut, în plenul Senatului, v-ați asumat faptul că Ministerul Justiției va sesiza Parlamentul cu acest Cod al integrității, pentru a nu mai avea atâtea acte normative care să reglementeze același domeniu.

Având în vedere cele menționate, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați când anume veți da curs promisiunii asumate în plenul Senatului.

Vă solicit acest răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Gheorghe Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul întrebării: Risipa banului public.

Stimată doamnă ministru,

La sfârșitul săptămânii trecute, ați declarat că baza de date de la Inspecția Muncii nu comunică cu cea de la șomaj și de la prestațiile sociale și, astfel, 19 miliarde de lei sunt risipiți anual pentru plata unor ajutoare sociale, multe dintre ele nejustificate.

Această declarație, care, de fapt, este mai degrabă o recunoaștere a haosului care domnește în instituția pe care o conduceți, este de-a dreptul năucitoare. Lipsa unei baze integrate de date, a unor statistici coerente va duce în continuare la grave erori de decizie și, pe cale de consecință, la risipa banului public.

1. Față de cele de mai sus, vin și vă întreb, stimată doamnă ministru, ce măsuri veți întreprinde pentru remedierea situației semnalate, inclusiv din perspectiva tragerii la răspundere a celor care ar fi trebuit să vegheze ca asemenea anomalii în distribuirea asistenței sociale și, în ultimă instanță, a banului public să nu existe.

2. Ce se va întâmpla cu cei care au beneficiat deja de ajutoare sociale necuvenite? Există o statistică precisă a acestora?

3. Pe de altă parte, poate oferi Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale garanții în ceea ce privește corectitudinea măsurilor deja întreprinse privind sistarea acordării unor categorii de ajutoare sociale sau a funcționat doar legea compensației?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Au mai depus întrebări în scris domnii senatori:

– Gheorghe David, Florin Mircea Andrei – Grupul parlamentar al PDL;

– Marius Sorin Ovidiu Bota, Adrian Țuțuianu, Iulian Bădescu, Ioan Mang, Gheorghe Pop – Grupul parlamentar al PSD;

– Marius Petre Nicoară, Varujan Vosganian – Grupul parlamentar al PNL, și

- Sorin Serioja Chivu, Grupul parlamentar progresist. Începem capitolul care se referă la interpelări.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: Plata unor contribuții nedatorate. Stimate domnule ministru,

Legislația în vigoare cu privire la contribuțiile la sănătate datorate de pensionarii care au venituri suplimentare pe lângă pensie a condus la situații aberante. În toată țara, zeci de mii de pensionari au aflat cu stupoare că au de achitat contribuții de peste 1.000 de lei pentru venituri suplimentare de câțiva lei, dintre care unele nici măcar nu au fost încasate, ci sunt doar pe hârtie.

La nivelul județului Brăila, unde se află și circumscripția mea, mii de vârstnici au de plată sume pe care nu le pot acoperi din pensiile lor, mai ales că, în unele cazuri, contribuția la sănătate, calculată de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate pentru venituri suplimentare de câțiva lei, depășește cuantumul pensiei. Totul, din cauza prevederilor aberante ale unui act normativ care stabilește ca bază minimă de calcul pentru contribuție salariul minim brut pe țară, chiar dacă veniturile suplimentare încasate se situează mult sub această sumă.

Un exemplu edificator al efectelor acestei prevederi este acela al foștilor salariați ai uzinei brăilene PROMEX, care dețin acțiuni la companie și au aflat abia acum că societatea le-ar fi distribuit dividende de 3 sau 4 lei în anii 2006, 2007, 2008. Pentru acești câțiva lei, pe care unii dintre pensionari nici măcar nu i-au primit, ei au de plată acum la asigurări de sănătate circa 1.100 de lei.

Situația este cu atât mai gravă cu cât cei afectați de acest act legislativ sunt în pericol să fie executați silit pentru datorii către fondul de sănătate, calculate retroactiv, despre care au aflat abia lunile trecute.

Domnule ministru,

Această situație nu poate fi catalogată decât ca jaf la drumul mare, iar cei vizați sunt tocmai pensionarii, care, după o viață de muncă, încasează pensii de mizerie și ajung să fie supuși la tracasări inimaginabile, riscând să fie scoși în stradă. Nu este de neglijat nici riscul de a le fi afectată grav sănătatea din cauza stresului pe care-l suportă în urma acestei impozitări aberante, nu cu 10, nu cu 50, nu cu 100%, ci cu până la 25.000% a unor așa-zise venituri suplimentare de 2 lei.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Pașca, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Valer Marian.

Interpelarea îi este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul interpelării: Legalitatea fuziunii prin absorbție a Universității de Nord din Baia Mare cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.

Având în vedere dezbaterile publice ce au loc la nivelul județului Maramureș cu privire la fuziunea prin absorbție a Universității de Nord din Baia Mare cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și ținând seama de prevederile art. 122, art. 128, art. 194 și art. 213 din Legea nr. 1/2011, Legea educației naționale, vă rog, domnule ministru, să precizați:

1. În ce mod considerați că va mai fi garantată autonomia universitară în cadrul Universității de Nord din Baia Mare, ca urmare a deciziei senatului universitar cu privire la fuziunea prin absorbție cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.

2. Care este temeiul legal potrivit căruia senatul Universității de Nord din Baia Mare poate hotărî fuziunea prin absorbție a celor două instituții de învățământ superior.

3. Dacă la nivelul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului există aprobată o metodologie referitoare la modul de realizarea a fuziunilor între instituțiile de învățământ superior. În cazul în care aceasta există, vă rog să o puneți la dispoziție.

4. Dacă ați sesizat senatul Universității de Nord Baia Mare cu privire la încălcarea flagrantă a art. 123 și art. 124 din Legea nr. 1/2011.

Vă solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu.

Interpelarea mea este adresată ministrului administrației și internelor, ministrului finanțelor publice și directorului Serviciului Român de Informații și are ca obiect: Cenzura presei prin SRI, DGIPI, DGA și ANAF.

La începutul lunii octombrie anul curent mi-a parvenit un material redactat într-un limbaj specific lucrătorilor din serviciile de informații și, după anumite verificări sub aspectul veridicității, am considerat că trebuie adus la cunoștința opiniei publice, astfel că o să-l reproduc integral în continuare.

Începând cu luna aprilie 2010, la nivelul serviciilor de informații și ANAF, s-a creat un grup de lucru în cadrul unei operațiuni comune fără precedent, cu scopul de monitorizare a mass-mediei din România.

Serviciul Român de Informații, Direcția Generală Anticorupție, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă au demarat, împreună cu ANAF, acțiuni de identificare a vulnerabilității din punct de vedere financiarcontabil a instituțiilor de presă centrale și locale. Vulnerabilitățile au în vedere identificarea acelor elemente de natură financiară care ar putea fi folosite la momentul oportun ca factor de presiune pentru a determina repoziționarea respectivelor publicații din punct de vedere al susținerii politice.

În această acțiune, SRI, DGIPI și DGA s-au implicat activ, cu rol de documentare și culegere a informațiilor, informații ce au fost livrate apoi ANAF. Prin acest mod de operare, s-a urmărit acoperirea, din punct de vedere legal, a informațiilor obținute de servicii privind activitățile economice ale societăților din domeniul mass-media.

Până la nivelul lunii august 2011, din colaborarea celor trei servicii de informații, s-a reușit realizarea a circa 60 de dosare informative având drept subiect diverse instituții mass-media private. Ultima fază a acestor operațiuni, adică obligarea massmedia de a se reorienta în perspectiva campaniilor electorale din 2012, ar urma să fie pusă în practică începând din decembrie 2011, prin intermediul structurilor centrale și locale ale ANAF, dar și cu sprijinul procurorilor DNA și DIICOT.

Deja o parte dintre dosarele instrumentate de ANAF, cu ajutorul datelor furnizate de serviciile de informații, au fost direcționate către DIICOT și DNA cu titlul de informări.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

## Stimate domnule prim-ministru,

În deplasările pe care le-am făcut în colegiul meu din județul Vâlcea am întâlnit multe cazuri în care au apărut probleme și chiar litigii legate de „interpretarea” unor

documente emise de instituțiile guvernamentale sau de unitățile administrației publice locale și care erau redactate fără diacritice, fără ă, î, ș, ț etc.

Deoarece anual se investesc fonduri imense pentru achiziționarea unor programe IT sau pentru schimbarea aparaturii și tehnicii de calcul folosite, cred că toate actele oficiale ar trebui redactate într-o formă corectă din punct de vedere al utilizării în scris a limbii române.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care este punctul dumneavoastră de vedere privind achiziționarea la nivel național a unui program de conversie în „limba informatică română”, care să permită redactarea tuturor actelor oficiale într-o formă clară, cu diacritice.

Solicit răspuns în scris și verbal. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește doamna senator Elena Mitrea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată domnului Ritli Ladislau, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Conform Planului național de paturi pentru perioada 2011–2013, pus în aplicare prin emiterea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.577/2011, numărul paturilor din spitalele județului Vaslui a fost redus cu 51, în condițiile în care, aici, media este de 4,5 paturi per mia de locuitori, față de media națională de 5,4 paturi per mia de locuitori.

Având în vedere faptul că autoritățile locale primesc insuficiente fonduri pentru nevoile comunității, sursele de autofinanțare sunt aproape inexistente din cauza sărăciei lucii a locuitorilor acestui județ și a lipsei investitorilor în zonă, nu se întrevede păstrarea actualului număr de paturi, ceea ce ar afecta atât actul medical, cât și pacienții.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce măsuri va lua ministerul pe care-l conduceți pentru creșterea calității actului medical într-un domeniu subfinanțat în România, care se îndepărtează tot mai mult de standardele internaționale în domeniu, iar specialiștii afirmă că există și riscul creșterii infecțiilor intraspitalicești din cauza fluxului mare de pacienți. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc și domnului ministru Traian Constantin Igaș. Obiectul interpelării: Solicitarea unei comisii guvernamentale de anchetă pentru verificarea și rezolvarea situației privind explozia de la Zemeș. Domnule prim-ministru, Domnule ministru,

Readuc la cunoștința dumneavoastră cazul exploziei produse în anul 2010, la Zemeș, județul Bacău, în ziua de 8 decembrie, în urma căreia s-a dispus evacuarea a șase case și a unei școli.

Astăzi, la un an de la explozie, 31 de persoane, copii, tineri și bătrâni, locuiesc la grămadă într-o clădire pusă la dispoziție de Primăria Zemeș. Acești oameni nu vor decât intrarea în normalitate, iar prin demersurile efectuate vor să-și recapete gospodăriile sau cel puțin să fie despăgubiți la o valoare justă.

La începutul anului, vă adresam o interpelare prin care am cerut să-mi comunicați dacă este posibilă alocarea fondurilor necesare eliminării pericolului din zonă și despăgubirii locuitorilor evacuați. Răspunsul, dirijat către Ministerul Administrației și Internelor, a constat în prezentarea activităților prefectului, care s-a demonstrat că nu au avut nicio finalitate, specificând, de asemenea, că Guvernul nu are posibilitatea legală de a acorda despăgubiri la nivelul pagubei produse.

Vă întreb, metaforic vorbind, a rămas România un sat fără câini? Cine și cum îi mai poate apăra pe români în fața nedreptăților care li se fac?

Astăzi, trag din nou un semnal de alarmă și vă atenționez că la Zemeș există oricând riscul altei explozii, dezastrul fiind iminent pentru toți locuitorii comunei Zemeș.

Revenind, vă informez că, la un an de la explozie, oamenii sunt încă evacuați din propriile lor case, fără nicio perspectivă de revenire la normalitate. Studiile și expertizele efectuate au demonstrat culpa societății OMV Petrom, fapt pentru care familiile afectate au înaintat cerere de soluționare în instanță, iar din relatările pe care aceștia le fac rezultă că dosarul penal, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, este pasat cu seninătate de la un procuror la altul.

Spun dumnealor: „Suntem 31 de persoane, copii, tineri și bătrâni, care de aproape un an de zile cerșim la ușile autorităților locale și județene pentru intrarea în normalitate.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, și domnului Dumitru Pelican, director executiv în cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Obiectul interpelări: Absorbția fondurilor FEAG – Fondul European de Ajustare la Globalizare. Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule director,

În luna noiembrie, într-o interpelare adresată domnului prim-ministru Emil Boc și domnului ministru Leonard Orban, am solicitat informații legate de accesarea fondurilor europene de către țara noastră. Anexez aceste interpelări, precum și copia răspunsului primit, răspuns care trimite către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Cu un buget potențial anual de 500 de milioane de euro, Fondul European de Ajustare la Globalizare are ca scop susținerea reinserției profesionale a lucrătorilor concediați, în principal, în regiunile și sectoarele defavorizate ca urmare a deschiderii piețelor statelor respective către economia globalizată.

Până la 31 decembrie 2011, fondul acorda, de asemenea, ajutoare lucrătorilor aflați în situația de a-și fi pierdut locul de muncă din cauza crizei economice și financiare mondiale. Aceste fonduri au reprezentat, până în prezent, adevărate baloane de oxigen pentru 16 state membre ale Uniunii Europene, care au reușit, prin demararea procedurilor necesare către instituțiile europene abilitate, mobilizarea unor ajutoare financiare semnificative pentru circa 50 de mii de lucrători disponibilizați.

Având în vedere că Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale este instituția responsabilă cu accesarea acestor fonduri, vă rog să-mi comunicați, doamna ministru, următoarele:

1. Ce măsuri efective aveți în vedere în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor români afectați de disponibilizări și cum intenționați să valorificați posibilitățile oferite în acest sens de acest program.

2. În cazul celor peste 2.000 de angajați disponibilizați de la Nokia, Jucu, județul Cluj, care sunt perspectivele concrete de finanțare a reinserției lor profesionale, prin prisma consultărilor avute în ultima perioadă cu reprezentanții Direcției de Ocupare a Forței de Muncă din cadrul Comisiei Europene.

Mulțumesc, domnule senator.

Pentru ultima interpelare îl invit la microfon pe domnul Gheorghe Saghian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul interpelării: Integrarea copiilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă.

Domnule ministru,

Din ce în ce mai mulți copii cu dificultăți de învățare, recunoscuți sau nu, în mod oficial, ca având nevoi speciale de educație, învață în școlile obișnuite din sistemele de educație europene. Copiii care acum doar câțiva ani ar fi fost orientați spre învățământul special și ar fi avut un curriculum special învață astăzi alături de colegi obișnuiți, urmând un curriculum foarte apropiat de al acestora.

Elevii cu cerințe educative speciale, fie că este vorba despre copii cu dificultăți ușoare de învățare sau cu deficiențe locomotorii, au, mai mult ca oricând, posibilitatea de a fi acceptați într-o instituție de învățământ de masă.

Majoritatea reprezentanților instituțiilor din domeniu consideră că integrarea copiilor cu cerințe educative speciale are un impact benefic pentru copilul care poate fi integrat și chiar pentru colegii acestuia.

Procesul de integrare este însă complex și nu reprezintă o soluție pentru toate categoriile de copii cu cerințe educative speciale. Ar trebui să se facă diferența între copiii pentru care procesul de integrare are impact pozitiv și copiii pentru care, din diferite motive, integrarea nu are avantajele scontate. În cazul acestora din urmă, procesul de integrare se reduce la unul fizic, achizițiile în celelalte planuri fiind reduse. Mai mult, acești copii vor regresa, simțind că școala, clasa nu le aparține, dezvoltarea în plan profesional fiind afectată.

În încercarea de a respecta principiul nondiscriminării, al șanselor egale, unele autorități de decizie ajung să orienteze spre învățământul de masă toți copiii cu cerințe educative speciale, astfel încât copiii cu deficiențe de dezvoltare sau dizabilități severe ajung să urmeze curriculum național și să primească o asistență psihopedagogică disproporționat mai redusă în comparație cu nevoile individuale.

Astfel, se constată:

Mulțumesc, domnule senator.

Au mai depus interpelări domnii senatori:

– Daniel Savu, Laurențiu Florian Coca, Florin Constantinescu, Marius Sorin Ovidiu Bota, Adrian Țuțuianu, Iulian Bădescu, Sorin Constantin Lazăr, Ioan Mang, Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Paul Ichim, Puiu Hașotti, Marius Petre Nicoară, Dan Voiculescu, Teodor Viorel Meleșcanu, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar progresist.

Trecem la capitolul răspunsuri.

Am primit răspunsuri la întrebări din partea doamnei Irina Alexe pentru domnul Adrian Țuțuianu. Tot doamna Irina Alexe îi răspunde domnului Marius Petre Nicoară.

Domnul Eusebiu Pistru are răspuns pentru domnul Florin Constantinescu.

- Domnul Andrei Gheorghe Király, pentru domnul Florin

- Constantinescu.

- Domnul Vasile Timiș, pentru domnul Emilian Frâncu. Sunt prezenți amândoi.

Domnule secretar de stat Vasile Timiș, vă ascultăm. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Vasile Timiș** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră cu privire la Programul „Tezaure umane vii” vă comunicăm următoarele:

Programul „Tezaure umane vii”, păstrător și transmițător al culturii tradiționale, reprezintă una dintre inițiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.

Scopul principal al programului este acela de a încuraja statele membre să adopte acele măsuri prin care păstrătorii și transmițătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de o recunoaștere și de o vizibilitate adecvate în rândul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg.

În același timp, programul urmărește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Îl rog pe autorul întrebării, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am apreciat întotdeauna modul în care domnul secretar de stat Vasile Timiș a reușit să pună în valoare relația dintre minister și parlamentari, însă de circa o lună de zile am simțit că, din partea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, aceste răspunsuri la interpelările noastre sunt tratate – zic eu, cu un termen frumos – absolut cu dispreț, și atrag atenția, în mod serios, ministerului, pentru că acolo sunt plătiți foarte mulți oameni din banii noștri, din bani publici, ca să-și facă corect datoria.

Gândiți-vă, domnule președinte de ședință, că eu, ca autor al Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial – acum trei ani a fost promovată –, de trei ani urmăresc și iată că abia după trei ani de zile cinci persoane pot să beneficieze de un program UNESCO, care ar fi pus în valoare cunoștințele unor oameni care, pe zi ce trece, sunt tot mai puțini. Cinci persoane, iată, sunt declarate „Tezaure umane vii” de onor Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național. De ce atâta hârțogărie, de ce atâta nepăsare pentru protejarea valorilor noastre perene?

Și spun acest lucru pentru că am primit, acum două săptămâni, un răspuns pur și simplu sfidător din partea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și care are legătură cu ceea ce discutăm acum. Eu am solicitat să se schimbe denumirea – pentru că numai Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național poate să facă acest lucru, eu prin lege nu pot să propun, pentru că este un ordin al ministrului –, să schimbe denumirea școlilor de arte și meserii, care sunt asimilate în mentalul colectiv cu școli profesionale, în aceea de „școli de arte și meșteșuguri” – subliniez, și meșteșuguri –, pentru că acest lucru se practică acolo și pot să vină și oameni de 30, 40, 50 de ani să-și desăvârșească studiile și să poată să dea mai departe din cunoștințele lor.

Răspunsul a fost uimitor și – zic eu – nu face cinste Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național. Spune: „Schimbarea plachetelor – care ar presupune acele 20-30 de școli de acest tip din toată țara – este prea mare.” Deci această schimbare a plachetelor, schimbându-se denumirea, este un cost prea mare pentru actualul Guvern.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Să știți că apreciem și eforturile, și intenția bună pe care le aveți. Sper că și ministerul va avea grijă ca, de fiecare dată, răspunsurile să fie complete, la obiect și, desigur, folositoare.

Trebuie să vă mai aduc la cunoștință, domnule senator, că Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri solicită o amânare la o altă întrebare a dumneavoastră.

În ceea ce privește interpelările, avem un răspuns pentru domnul senator Ion Rușeț, de la doamna secretar de stat Irina Alexe, pentru doamna senator Elena Mitrea, din partea domnului secretar de stat Eugen Curteanu, pentru domnul senator Florin Constantinescu, din partea domnului secretar de stat Liviu Bumbu.

De asemenea, s-au solicitat amânări: pentru domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Ministerului Finanțelor Publice, pentru domnul senator Ovidius Mărcuțianu, din partea Ministerului Mediului și Pădurilor, și pentru domnul senator Florin Constantinescu, din partea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Cu aceasta, declar încheiată ședința de astăzi a Senatului.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591554]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 159/29.XII.2011 conține 16 pagini.**

Prețul: 4,80 lei