Gavril Dejeu

Dispoziþiile cuprinse în acest alin. 1 al art. 2 cuprind unele dintre problemele de substanþã ºi importante ale raporturilor între instituþiile despre care vorbim în acest proiect. Primul lucru care este de sesizat este urmãtorul: în concepþia textului, Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice funcþioneazã în coordonarea a 3 instituþii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Agenþia Naþionalã de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare. E adevãrat cã textul spune ”cu obiective ºi în direcþii specifice.Ò Cu alte cuvinte, activitatea academiei noastre este ruptã pe felii, în ce priveºte aceastã coordonare.

O întrebare simplã, care se pune din capul locului: cum poate activa o academie de sine stãtãtor, cum poate funcþiona o academie, ca o instituþie ºi o persoanã juridicã, aºa cum cunoaºtem noi, cu independenþa necesarã, când este coordonatã de trei factori? Poate, dacã ar fi mai mulþi factori interesaþi, ar fi mai mulþi coordonatori. Aceasta este o primã problemã.

A doua problemã. Se vorbeºte aici de ”coordonareÒ; în tot textul acestui proiect de lege nu se defineºte noþiunea de ”coordonareÒ, existã însã douã noþiuni paralele ºi în acelaºi timp interdependente: noþiunea de ”coordonareÒ ºi noþiunea de ”subordonareÒ. ”A coordonaÒ înseamnã a-þi impune într-un fel oarecare voinþa în ce priveºte activitatea unitãþii coordonate.

Întrebare. Dacã e vorba de douã sau mai multe instituþii care sunt complet separate, care se conduc dupã norme distincte ºi iau decizii de sine stãtãtoare, cum pot sã se coordoneze una pe cealaltã, dacã nu au elemente, eventual, de subordonare? Pot sã coordonez pe cineva faþã de care nu am posibilitatea de a lua nici un fel de decizie? ªi-a pus cineva aceastã întrebare în privinþa aspectelor relaþionale între cele douã instituþii?

Fiindcã m-am uitat la articolele mai din vale, în care se spune aºa, cã academia este o instituþie publicã independentã, care se bugeteazã din venituri extrabugetare ºi care ia hotãrâri pe baza deciziilor luate de forul ei de conducere, consiliul de administraþie al academiei. Prin urmare, nimeni nu are a se amesteca în deciziile pe care le ia academia! ªi atunci, în ce fel se exprimã aceastã noþiune de ”coordonareÒ? Cum, dacã nu ai nici un fel de pârghie la îndemânã ca sã influenþezi într-un fel oarecare activitatea ei?

Iatã de ce socot cã aceastã expresie de ”coordonareÒ din cuprinsul art. 2 alin. 1 nu numai cã este total nedefinitã, este total neavenitã, fãrã nici un fel de explicaþie în câmpul activitãþii practice sau structurii practice a acestor instituþii. Dacã academia ar fi subordonatã (nu Ministerului Agriculturii, oricui), o instituþie subordonatã o poþi coordona, în sensul cã poþi lua mãsuri cu privire la activitatea ei. Dar dacã nu o ai subordonatã, elementul de coordonare dispare sau devine pur ºi simplu superfluu.

ªi ne gãsim în situaþia de a redacta niºte texte de dragul de a suna bine la ureche, dar atunci când este vorba de punerea lor în practicã se va vedea cã ele sunt lipsite ºi goale de conþinut. Iatã de ce aici trebuie limpezitã problema: ori vorbim de instituþii care au o funcþionalitate, o structurã organizatoricã ºi o independenþã patrimonialã ºi ele funcþioneazã independent ori vorbim de instituþii care se subordoneazã ºi atunci putem vorbi ºi de coordonare.