Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·25 septembrie 2000
Camera Deputaților · MO 113/2000 · 2000-09-25
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind egalitatea ºanse- lor la accesul în învãþãmântul superior. 13Ð17 3. Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia pri- vind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa la 18 aprilie 1996 17Ð18 4. Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2000 privind ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO9904 pentru restructurarea între- prinderilor ºi reconversie profesionalã (RICOP), semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999. (Procedurã de urgenþã.)
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia pri- vind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa la 18 aprilie 1996 17Ð18
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2000 privind ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO9904 pentru restructurarea între- prinderilor ºi reconversie profesionalã (RICOP), semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999. (Procedurã de urgenþã.) 18
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
202 de discursuri
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Începem programul nostru de intervenþii, invitând pe domnul Vitcu Mihai, P.D.S.R. Este prezent? Este. Se pregãteºte domnul ªtefan Baban, P.R.M. Este.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Intervenþia mea se intituleazã ”Drama învãþãmântului românesc în pragul mileniului al III-leaÒ.
Într-o zi mohorâtã de vineri a acestui început de septembrie porneau neîncrezãtori spre ºcoalã, sub privirile triste ale pãrinþilor ºi bunicilor, sute de mii de copii. Alãturi de ei pãºeau cu acelaºi ”entuziasmÒ educatori, învãþãtori ºi profesori.
Pe toþi îi aºtepta ºcoala, o ºcoalã mizerã, lãsatã în voia sorþii de cei care trâmbiþeazã pânã la surzenie succesul reformei.
Printre ei, marele filosof în viaþã Andrei Marga, cel care, ce viseazã noaptea, povesteºte ziua, cum cã paha-
rul reformei a trecut de jumãtate ºi nu mai este mult Ð spunem noi Ð pânã când, revãrsându-se, numãrul analfabeþilor va depãºi numãrul ºtiutorilor de carte.
Vorbind de fel de fel de rute ale învãþãmântului românesc, începutul anului ºcolar l-a gãsit pe domnul Marga pe ruta Gorjului, în timp ce preºedintele Constantinescu, scârbit de atâta bine, a luat calea Banatului ºi puþin a lipsit sã nu treacã în Iugoslavia sã le povesteascã copiilor de acolo despre grija liderului regional pentru viitorul luminos al Statelor Unite ale Europei.
Peste tot au fost întâmpinaþi de zâmbete schimonosite de durere, de durerea unei naþii ce nu-ºi gãseºte liniºtea fireascã într-un domeniu ce în mod firesc ºi normal ar fi trebuit sã domine inteligenþa, acþiunea, progresul, reforma, dacã vreþi, dar o reformã eficientã, înþeleasã ºi suportatã atât de elevi, cât ºi de profesori.
Despre ce reformã poate fi vorba în învãþãmântul românesc, când de trei ani ºi ceva încoace asistãm la o bâlbâialã generalã, la fel de fel de mãsuri publicate în zeci de buletine informative ale Ministerului Educaþiei Naþionale, mãsuri care, majoritatea, încalcã în mod flagrant Legea învãþãmântului, Statutul personalului didactic, legi organice sau legi ordinare ale þãrii. Despre ce reformã poate fi vorba când n-a existat examen important în aceastã perioadã care sã nu fie contestat într-o formã sau alta pentru viciile de formã sau de conþinut? Atât examenele de capacitate, cât ºi examenele de bacalaureat, precum ºi sistemul de admitere în licee ºi facultãþi n-au darul de a promova valoarea ºi competiþia. Competiþia ºcolarã reprezintã un nonsens pentru actuala coaliþie guvernamentalã.
Despre ce reformã poate fi vorba când mii de oameni au fost eliminaþi din sistemul de învãþãmânt, profesorii devenind oameni de serviciu în ºcoli, iar oamenii de serviciu devenind ºomeri?
Despre ce reformã poate fi vorba când sute ºi mii de copii abandoneazã ºcoala datoritã condiþiilor materiale precare? Ridicolul situaþiei este acordarea aºa-ziselor burse sociale, care se ridicã la ”colosalaÒ sumã de 50.000 lei, în timp ce un elev intern are nevoie de minima sumã ce depãºeºte cu mult milionul de lei pe lunã?
Totul este croit pentru a se crea haosul general, în care cei ºmecheri sã domine gloata neºtiutoare de carte. Ceea ce este mai trist este faptul cã pe fondul acestui haos atotcuprinzãtor s-a generalizat aproape fenomenul corupþiei ºi al hoþiei, pornindu-se de la Ministerul Educaþiei Naþionale, continuându-se la inspectoratele ºcolare ºi ajungându-se chiar la nivelul unitãþilor ºcolare.
Sunt suficiente doar douã exemple care nici pânã astãzi nu sunt elucidate, deºi s-au tras destule semnale de alarmã: Ordonanþa nr. 10 din 1997, despre care am vorbit de foarte multe ori, care a vânturat banul public ce trebuia sã ajungã la amãrâþii ºcolilor, precum ºi banii destinaþi manualelor ºcolare alternative. În ambele cazuri este vorba de sute de miliarde de lei, iar cei ce au menirea de a face luminã sunt preocupaþi de fel de fel de anchete cu trimiteri electorale.
Din aceastã cauzã s-a ajuns la mila publicã pentru supravieþuirea ºcolii. Trãim cu speranþa cã nu mai este cât a fost. ªcoala va intra în normalitate, reforma ºcolarã va continua, þinându-se cont de tradiþia ºi realitãþile din învãþãmântul românesc. Aceºti ani de cumplitã ignoranþã la nivelul managementului ºcolar vor rãmâne ca o amintire tristã, cu sechele, însã, pentru câteva generaþii ce au avut neºansa de a trãi aceastã dramã a ºcolii româneºti, aflatã pe mâna câtorva specialiºti ai ”epocii ConstantinescuÒ. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul ªtefan Baban, se pregãteºte domnul Lãdariu Lazãr. Este? Da.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Incompetenþa managerialã cu ºtaifÒ
Ne întrebãm adesea de ce lucrurile merg prost în þara aceasta ºi de ce, cu toate cã nu suntem condiþionaþi de restricþii, nu reuºim sã ne redresãm ºi sã facem ce trebuie pentru a constitui o societate performantã.
Dincolo de întârzierile în realizarea unei legislaþii coerente, dincolo de plictiseala totalã ºi lehamitea manifestatã de o întreagã societate, este clar cã în multe domenii ale vieþii sociale avem de tras consecinþele unui management defectuos. Un management care nu este în stare sã rezolve nici o ecuaþie simplã a organizãrii unei activitãþi umane, pe baza logicii elementare. Dimpotrivã, fiecare problemã fie este ignoratã, fie este complicatã prin soluþii abracadabrante.
Un exemplu elocvent în acest sens, de incompetenþã managerialã, l-a constituit în acest an aºa-numita admitere în liceu. Imaginea terifiantã a pãrinþilor ºi a copiilor aflaþi într-o goanã nebuneascã prin oraº, în speranþa obþinerii unor informaþii cât mai proaspete despre ºansele unui candidat de a intra într-un liceu sau altul, a ºocat pe toþi cetãþenii þãrii. Oamenii care ºi-au rupt de la gurã pentru a-ºi pregãti copiii au trebuit sã plãteascã milioane de lei pe taxiuri ºi telefoane, sã consume nervi ºi sã suporte umilinþe din partea sistemului de învãþãmânt. În disperarea generalã s-au consumat chiar scene de coºmar în care pãrinþilor le-au cedat nervii, au devenit agresivi ºi puþin a lipsit ca evenimentele sã nu capete un caracter sângeros.
Despre ce fel de drepturi ale omului se poate vorbi într-o astfel de societate în care cetãþeanul de rând este batjocorit de o instituþie a statului, întreþinutã din banii contribuabililor?
Poate cã ceea ce s-a întâmplat la aceastã etapã de educaþie naþionalã ar fi fost trecut neobservat dacã efectele organizãrii acestei acþiuni nu ar fi putut fi previzibile de la bun început.
Firesc ar fi fost ca, dupã terminarea coºmarului, conducerea Ministerului Educaþiei Naþionale sã iasã la rampã, sã-ºi punã cenuºã în cap, sã-ºi cearã scuze pentru disfuncþiile create ºi sã arate cum gândesc ei sã rezove în viitor lucrurile. În orice þarã normalã ministrul învãþãmântului ar fi trebuit sã-ºi depunã demisia. Numai în România demisia nu se depune pe considerente profesionale, ci din cauza unor orgolii, ambiþii ºi a algoritmului politic.
Vã mulþumesc.
Domnul Lazãr Lãdariu, se pregãteºte domnul Gheorghe Ana.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
”Unicul dor al vieþii mele e sã-mi vãd naþiunea mea fericitã, pentru care, dupã puteri, am lucrat pânã acumÒ. Sunt cuvintele de început ale Testamentului simbolic numit ”Ultima mea dorinþãÒ al muncitului ºi neastâmpãratului rege al munþilor, Avram Iancu, de la a cãrui moarte s-au împlinit 128 de ani. Ca de fiecare datã, ne-am adunat la Þebea pentru a cinsti osteneala ºi numele craiului munþilor, cel care a pus pumnul în pieptul furtunii.
Într-un recviem transilvan ne-au chemat ºi duminica trecutã cu tânguit prelung toate clopotele preapãtimitului Ardeal spre mormântul de sub gorunul gârbovit de la Þebea, unde îºi duce somnul lin ºi blând cel nãscut din puterile interioare ale unei naþiuni.
De fiecare datã când îi cinstim osteneala ºi numele slãvit, gorunul lui Horea îºi adunã toate sevele dãinuirii cu chemarea: ”Azi cu bucurie, românilor, veniþi!/ Pe Iancu în câmpie cu toþi sã-l însoþiþi!Ò.
Cel care în Revoluþia de la 1848 venea ca un uragan sã cureþe aerul, cu nimb de erou al neamului, semeþ scrutat în viforele timpului, cel care a pus pumnul în pieptul furtunii ºtia mai bine decât toþi cã, dacã existã un Dumnezeu al popoarelor, izbânditor poate fi doar cel cu arma legii în luptã.
Nepãtatul în viaþã, cancelist la tabla regeascã din Târgu-Mureº, apoi comandant de oaste în Cetatea Apusenilor, la doar 24 de ani, cel considerat ca un nou Decebal sfidând împãratul ºtia cã doar talpa þãrii, de strajã la aceste porþi ale rãsãritului, poate înãlþa mai presus binele de rãu.
Stejarul neplecat al Cetãþii Apusenilor s-a stins pe prispa unui gospodar, în nevoi, sãrac ºi bolnav, aºa cum ni-l reprezintã ultima ºi cumplita lui fotografie, comparabilã prin destin doar cu cea a geniului spiritualitãþii româneºti, Mihai Eminescu, rãvãºit ºi ars de gândul naþiei sale, cu ochii spre Zarand, singura avere gãsitã asuprã-i fiind doar o basma, poate a unei femei cândva iubite, fluierul din cireº ºi jalba mototolitã cãtre împãratul dezamãgirilor românilor ardeleni.
Ca de fiecare datã, cinstindu-i osteneala ºi numele slãvit, septembrie ne cheamã cu dangãt de clopot tânguitor spre Þebea, loc al destinului transilvan ºi al istoriei învolburate, pentru a cinsti numele celui aºezat cu eroii neamului la masa eternei memorii.
## Vã mulþumesc.
Domnul Gheorghe Ana, urmeazã domnul Buga Florea.
**Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 16 Ñ Dâmboviþa_ **:**
## Domnule preºedinte de ºedinþã,
## Stimaþi colegi,
Armata a fost una din instituþiile cele mai apreciate, uneori chiar venerate de marea majoritate a cetãþenilor þãrii, datoritã comportamentului corect, ferm, intransigent ºi, nu în ultimul rând, spiritului de sacrificiu demonstrat nu de puþine ori de militari, de la soldat la general.
Din pãcate, în ultimii 4 ani armata trece printr-o profundã crizã moralã, datoritã comportamentului incalificabil al unor militari cu stele mari pe epoleþi ºi care mai au pretenþia sã li se dea ºi onorul când pãtrund într-o unitate militarã.
Reforma militarã de care vorbim de câþiva ani, pentru integrarea în NATO, nu poate sã reuºeascã dacã nu se începe cu o reformã moralã, de esenþã, ºi abia dupã aceea cu una de structurã. Dar reforma moralã nu se poate demara cu o conducere incapabilã sã taie rãul de la rãdãcinã, care nu-ºi urmãreºte decât propriile interese.
Scandalul ”Case pentru generaliÒ, care a umplut paginile ziarelor centrale, demonstreazã care sunt adevãratele cauze ale haosului din armatã ºi de ce armata românã trece în ultimii ani prin cea mai neagrã crizã.
Cum este posibil ca, în timp ce peste 20.000 de cadre militare, ofiþeri ºi subofiþeri, aºteaptã o locuinþã, zeci de ofiþeri superiori sã cumpere ilegal ºi sã vândã apartamente de serviciu, proprietatea Ministerului Apãrãrii Naþionale.
Am citit cu stupefacþie comunicatul Ministerului Apãrãrii Naþionale. El este superficial, nu rãspunde problemelor de fond ale acestui caz. Unde sunt mãsurile administrative luate de domnul ministru Frunzãverde? Eu cred cã înainte de a se pronunþa Parchetul General, cei care au beneficiat de locuinþele respective trebuie sã fie primii pe listele disponibilizaþilor, respectându-se regula nescrisã: cine greºeºte plãteºte!
Folosind termenul de COR din Programul de restructurare al armatei, sugerez, domnilor generali ºi colonei, sã iasã în decor, pentru cã nu meritã sã fie salutaþi ºi sã li se execute ordinele, dar fãrã casele dobândite ilegal.
## Vã mulþumesc.
A vorbit domnul Buga? Domnul Buga vorbeºte acum. Dar domnul Gheorghe Ana nu este prezent?
Eu sunt.
Sunteþi doi, deci? Da, mai este un Gheorghe Ana. Aºa, de Dâmboviþa. Eu îl cunosc pe celãlalt mai bine.
Ori eu n-am prea fost atent de aici, ori cealaltã variantã.
Aveþi cuvântul, domnule coleg.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Viaþa politicã româneascã într-un fel se vede ºi se interpreteazã din interiorul acestei clãdiri, al acestei instituþii ºi cu totul altfel se vede din rândul masei de alegãtori.
Ei au alte criterii de apreciere. Astfel, alegãtoriii din mediul sãtesc au ca problemã prioritarã pentru acest an salvarea agriculturii, atât cât este posibil, de la efectele dezastruoase ale secetei. Ei solicitã ajutor în maºini agricole, seminþe de calitate, îngrãºãminte chimice ºi cei 500 de lei la kg de grâu, pe care Ministerul Agriculturii i-a promis, dar nu i-a dat nici pânã acum, deºi suntem la începutul lunii septembrie. Practic, þãranii ºi-au pierdut ºi ultimul grãunte de speranþã în autoritãþile locale ºi centrale, în partidele politice, pentru cã sunt total dezamãgiþi.
Dacã mergeþi în târguri ºi oboare ºi staþi de vorbã acolo cu oamenii, vã garantez cã veþi lua pulsul politic al þãrii prin preþul dublului de porumb, care a ajuns deja la 100.000 lei, iar pânã în iarnã se va ridica la 150.000 lei.
Care este programul Guvernului României în aceastã mare ºi grea problemã, când þãranii îºi vând sau îºi taie vitele din lipsã de furaje? Eu nu sunt un alarmist sau un panicard! Atrag, însã, atenþia cu un ceas mai devreme: sã nu uitãm cã 6,5 milioane de electori sunt pensionari ºi mulþi dintre ei nu mai au bani nici pentru pâine. Bãtrânii ne întreabã când vor primi pensiile acelea decente, promise de atâta amar de vreme?! Pot afirma de la aceastã tribunã cã totul este o minciunã, cum o minciunã a fost toatã aceastã guvernare dirijatã de la Cotroceni! Guvernul, domnul prim-ministru Mugur Isãrescu, le-a oferit în schimb o linie telefonicã fierbinte pentru a-ºi spune pãsul. Ei, ºi? Cu ce li s-a îmbunãtãþit viaþa? Cu nimic.
În schimb, apropierea alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale a dus la apariþia unui ºir întreg de tandemuri cu alþi candidaþi sau mai bine zis cu alþi actori, pe care electoratul îi vede cu alþi ochi ºi la alte dimensiuni.
Nici o undã de regret pentru ieºirea domnului Emil Constantinescu de pe câmpul de luptã electoral. Eu nu-i întreb pe ei de ce nu regretã retragerea Domniei sale, pentru cã nu sunt analist politic, dar foºtii susþinãtori ai Preºedintelui, cei care în 200 de zile trebuiau sã schimbe soarta României, sunt etichetaþi de populaþie ca demagogi, ºi oamenii se feresc de ei ca de ciumaþi sau ca de leproºi.
Vã mulþumesc.
Urmeazã domnul Baciu Mihai, U.S.D.-P.D., se pregãteºte domnul Stãnescu Alexandru, P.D.S.R.
Domnule preºedinte, Onoraþi colegi, La intervale de timp nu prea mari, institute specializate realizeazã sondaje privind prestigiul ºi respectul de care se bucurã în România instituþiile fundamentale ale statului.
Una din instituþiile care ”se bucurãÒ de un prestigiu scãzut, de un respect foarte modest, este Guvernul, iar unul din ministerele care contribuie, poate, cel mai mult la imaginea negativã a Guvernului în ochii populaþiei este cel al Justiþiei, în frunte cu domnul Valeriu Stoica. Un atentat la prestigiul Ministerului Justiþiei, ºi aºa scãzut, s-a desfãºurat, dupã pãrerea mea, sãptãmâna trecutã. El are ºi o parte hilarã, dar în fondul lui este trist, pentru cã ilustreazã semnificativ haosul ºi incoerenþa care domnesc la Ministerul Justiþiei.
Dar mai întâi, pe scurt, faptele: pe 27 iulie a.c. Cabinetul ministrului Valeriu Stoica trimite domnului Ion Diaconescu, preºedintele Camerei Deputaþilor, o scrisoare prin care solicitã punerea sub urmãrire penalã a fostului ministru al transporturilor, actualul primar general al Capitalei, domnul Traian Bãsescu.
Faptul ajunge la cunoºtinþa presei pe data de 6 septembrie, care îl aduce, la rândul ei, a doua zi la cunoºtinþa opiniei publice. Din comentariile presei, deºi diverse, se degajã o mirare unanimã faþã de o asemenea acþiune insolitã a ministrului justiþiei. Voi explica mai jos în ce constã caracterul insolit al acestei acþiuni.
Pe 7 septembrie, domnul Valeriu Stoica se disculpã, aruncând vina asupra secretarului de stat Gheorghe Mocuþa, care ar fi trimis scrisoarea fãrã sã-l consulte ºi chiar în perioada în care domnul ministru era în concediu.
Pe 8 septembrie, domnul Stoica declarã cã retrage solicitarea punerii sub urmãrire penalã a domnului Bãsescu, motivând cã o asemenea acþiune este susceptibilã, în aceastã perioadã, de a fi interpretatã drept manevrã electoralã, dupã care Domnia sa generalizeazã cu avânt, spunând cã nici solicitãrile de ridicare a imunitãþii parlamentare a unor senatori ºi deputaþi, suspectaþi în afacerea Jimbolia, nu sunt acum bine venite, din acelaºi motiv.
În sfârºit, dupã ce-ºi exprimase regretul pentru greºeala domnului secretar de stat Gheorghe Mocuþa, domnul ministru al justiþiei declarã, în final, textual: ”Astfel, domnul secretar de stat Mocuþa a procedat corect, deoarece ne aflãm în faþa unei plângeri greºit îndreptateÒ.
Vã mulþumesc.
Urmeazã domnul Stãnescu Alexandru, care este prezent, se pregãteºte domnul Ciontu Corneliu.
Alexandru-Octavian Stãnescu
#30625Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Aº vrea sã trag un semnal de alarmã, prin intervenþia mea, privind transformarea ºi relansarea industriei de apãrare: o strategie sau interes? Ceea ce stãpâneºte minþile celor care fac din tranziþie un paliativ al ieºirii din modul de producþie asiatic sunt modelele organice de operare. Paradoxal, în atitudinea acestor oameni, este cã, în calitatea lor de fiinþe vii, se adreseazã semenilor cu argumentele unor structuri de sorginte mineralã, în care predominã schematic piramidele, cristalele, pãtratele ºi cerculeþele.
În încercarea de a-ºi confirma propriile viziuni într-o realitate care se încãpãþâneazã sã reacþioneze dupã alte reguli, disfuncþionalii tranziþiei comit cele mai abracadabrante interpretãri ale normelor, legilor ºi bunului-simþ. Ceea ce este important numai pentru ei este sã pãstreze controlul asupra oricãrei schimbãri, cu preþul mistificãrii pânã la simulacru a tuturor conceptelor fundamentale economice sau strategice.
În pofida uzurii materiale la care a fost constrânsã, industria de apãrare dispune încã de capitalul uman necesar ieºirii din cercul vicios care i-a fost impus în ultimii 4 ani. Profesioniºti, vârstnici sau mai puþin vârstnici, identificaþi cu uºurinþã dupã roadele lor, pot rãspunde cu succes exigenþelor unui program autoritar, eliberat de ingerinþele atotºtiutorilor de profesie, încremeniþi în structuri revolute. În acest scop, nu se pot face concesii, interesul naþional, legile economiei ºi aspiraþiile multor oameni nu pot depinde la nesfârºit de rapacitatea, infantilismul sau sminteala celor care nu vor sã dea din mânã o jucãrie scumpã.
Schema aºa-zis redusã a competenþelor implicate în ultimii 4 ani constituie un exemplu clasic de pluralizare a centrilor nervoºi, atrofierea sistemului industrial, disoluþia autoritãþii, dizolvarea rãspunderii. Un exemplu: de aceastã industrie de apãrare se ocupã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, Preºedintele, Parlamentul, Guvernul, 4 ministere, o comisie coordonatoare, F.P.S.-ul, un oficiu coordonator, 32 de agenþi privaþi pentru 35 de întreprinderi producãtoare!
ªi pentru ca aºa-zisa reformã sã capete baze ºi mai solide, anul 1997 aduce modificarea RAFIL-ului în ROMARM, o infracþiune elementarã la legile marketingului, inventându-se 24 de noi AGA-mani, 42 de membri ai consiliilor de administraþie ºi 30 de directori executivi, cu costuri de 20 de miliarde anual! Iar efectul deosebit de pozitiv al acestor scheme organizatorice duce la reducerea cu peste 25% a cifrei de afaceri!
Stimaþi colegi, mai sunt 8 deputaþi care aºteaptã sã ia cuvântul ºi vã rog sã concentraþi intervenþiile dumneavoastrã, pentru a-i cuprinde pe cât mai mulþi.
Urmeazã domnul Corneliu Ciontu, se pregãteºte domnul Kerekes K‡roly.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Pentru orice persoanã dotatã cu un dram de culturã constituþionalã, s-ar pãrea cã prefecþii sunt reprezentanþii pe plan local ai Guvernului. Mai mult, pentru orice persoanã dotatã mãcar cu un dram de bun-simþ, s-ar pãrea cã, precum orice cetãþean, cu atât mai mult un prefect este obligat sã se supunã hotãrârilor puterii judecãtoreºti. Nu în ultimul rînd, pentru orice persoanã dotatã mãcar cu un dram de responsabilitate, s-ar pãrea cã un prefect ar trebui, în mod firesc, sã promoveze istoria ºi civilizaþia þãrii sale, nu sã o punã în umbrã ºi sã o ascundã. Cred cã asupra acestor trei puncte putem cãdea toþi de acord, indiferent de culoarea politicã pe care o purtãm. Dar, chiar dacã toþi cãdem de acord asupra valorii de adevãr a acestor trei puncte, se pare cã, de bunã seamã, ne înºelãm. Asta încearcã sã ne demonstreze domnul Bogdan Cerghizan, prefectul judeþului Cluj.
Dupã cum ºtiþi, în chiar zona centralã a oraºului ClujNapoca au fost descoperite vestigii arheologice romane. Dincolo de valoarea pur istoricã a acestor vestigii, este indubitabilã conotaþia lor simbolicã, acestea sporind într-o mãsurã covârºitoare prestigiul cultural ºi turistic al oraºului ridicat cândva de Marc Aureliu la rangul privilegiat de colonie, probã a prezenþei romane masive în Transilvania ºi a importanþei bãtrînei Napoca. În mod firesc, Guvernul României a iniþiat un program de punere în valoare a acestor vestigii arheologice.
Ei bine, acest program a fost oprit printr-un ordin emis de prefectul judeþului Cluj, Bogdan Cerghizan, care, aparent, contrazice decizia Guvernului pe care ar trebui sã-l reprezinte: vestigiile ar trebui sã fie conservate prin acoperire. Prefectul se justificã, explicînd cum cã el nu face decât sã urmeze un ordin al Guvernului, respectiv al Ministerului Culturii ºi al Comisiei Naþionale de Arheologie. Pe de altã parte, acesta investeºte în mod legitim banii contribuabilului în sãpãturi arheologice, pentru ca apoi sã foloseascã alþi bani pentru a acoperi aceste sãpãturi, cu promisiunea cã în perioada 20012004 ele vor fi reluate, pentru ca, eventual, din cine ºtie ce alt ordin, sã fie din nou acoperite.
Vã mulþumesc.
Domnul Kerekes K‡roly urmeazã ºi se pregãteºte domnul Vataman Dorin.
Kerekes K‡roly
#42189## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Din prima paginã a ziarului ”România liberãÒ, apãrut în 7 septembrie a.c., am putut afla cã pensia record în România este de 108.915.875 de lei. La prima citire, aceastã ºtire mi s-a pãrut falsã, dar ea nu a fost infirmatã nici dupã intervenþia mea la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale. Acest lucru se întâmplã când cuantumul pensiei medii pentru vechime integralã din sistemul asigurãrilor sociale de stat este în jur de 1 milion de lei, pensia minimã pentru vechime integralã este de 743 de mii de lei, iar pensia minimã în agriculturã este în jur de 55 de mii de lei.
Creºterea uluitoare a inegalitãþilor în materie de pensionare a devenit o problemã socialã extrem de acutã, care, din pãcate, nu este tratatã cu atenþia cuvenitã de ministerul de resort, deºi un grup de deputaþi din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a Camerei Deputaþilor a oferit soluþii pentru rezolvarea problemei. În aceste condiþii, sunt nevoit sã cred cã menþinerea modului inechitabil de calcul al pensiilor serveºte interese de grup.
Numai aºa se poate explica faptul cã se tot amânã rezovarea problemei pânã la intrarea în vigoare, în anul viitor, a legii noi a pensiilor, însã trebuie sã semnalez din timp cã aºteptarea soluþiilor de la noua lege a pensiilor este o iluzie. Ea nu va putea elimina discrepanþele create de actuala reglementare. În susþinerea acestei afirmaþii invoc articolul de lege care prevede cã: ”În cazul în care în urma recalculãrii pensiilor în platã, prin noul mod de calcul, rezultã un cuantum al pensiei mai mic decât pen-
sia cuvenitã potrivit legislaþiei anterioare, se pãstreazã cuantumul avantajos.Ò Este evident cã, în aceste condiþii, se vor pãstra pensiile mari, de ordinul zecilor de milioane de lei, care vor provoca în continuare nemulþumiri, tensiuni.
În opinia mea, marea greºealã a tuturor guvernelor postrevoluþionare constã în faptul cã ele nu au fost preocupate de stabilirea corectã a ratei de înlocuire a pensiilor, adicã a procentajului din salariul avut înainte de pensionare. Acest mecanism de reglare este indispensabil în cazul pensiilor de asigurãri sociale de stat. Lipsa acestei intervenþii de reglaj a condus la situaþia, neîntâlnitã nicãieri în lume, cã unele categorii de pensioari au o pensie mai mare decât salariul avut înainte de pensionare.
Vã mulþumesc.
Urmeazã domnul Vataman Dorin, se pregãteºte domnul Bejinariu Petru.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Domnilor colegi,
Sâmbãtã, 2 septembrie, în cadrul manifestãrilor prilejuite de ”Anul EminescuÒ, capitala Bucovinei, Cernãuþiul, locul devenirii ca poet a tânãrului Eminescu, a fost gazda unor manifestãri emoþionante. Dupã codrul copilãriei, Bucovina a umplut sufletul poetului venit la Cernãuþi sã-ºi adape setea de cunoaºtere. ªi, slavã Domnului, a gãsit aici modele demne de urmat printre dascãlii sãi, oameni animaþi de idealurile Revoluþiei de la 1848, admiratori sau dedicaþi total naþiei române, exemplu Ernest Rudolf Neubauer, Aron Pumnul º.a.
Pânã la aceastã datã, manifestãrile ”Anului EminescuÒ care s-au desfãºurat la Cernãuþi în organizarea administraþiei de aici ºi a Societãþii culturale ”Mihai EminescuÒ au fost cel puþin neinspirate, frizând uneori kitsch-ul. Despre cea prilejuitã de aniversarea naºterii poetului, pe 15 ianuarie, am fãcut o declaraþie politicã la momentul potrivit.
Însã, pe 2 septembrie, putem spune cã a venit ºi rândul Cernãuþiului sã gãzduiascã o manifestare cu adevãrat memorabilã. Aceasta s-a petrecut în sala de o frumuseþe deosebitã a Teatrului Naþional, fost ”Vasile AlecsandriÒ, acolo unde spuneam cu altã ocazie cã, din 1944, nu s-a mai jucat o piesã româneascã. Manifestãrile au început cu înmânarea Medaliei comemorative ”Mihai EminescuÒ de cãtre domnul Ion Caramitru, ministrul culturii al României, împreunã cu domnul Floricel Marinescu, consilier al Preºedintelui României, unor personalitãþi nord-bucovinene, care s-au remarcat prin contribuþii la studierea ºi popularizarea operei eminesciene. A urmat Festivalul de poezie ”Pururea tânãr, înfãºurat în manta-miÒ, când distinºi poeþi, trãitori de o parte sau de alta a sârmei ghimpate, au recitat din creaþia lor. Dar cel mai important moment al zilei a fost spectacolul susþinut de actorii Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan ºi Valeria Seciu, care au reuºit sã ridice sala în picioare recitând magistral din opera Luceafãrului poeziei româneºti.
Manifestarea s-a constituit într-o frumoasã încercare de a aduce acasã, în Bucovina, pe cel al cãrui geniu pluteºte în aerul acestei fãrã seamãn provincii româneºti. Umplerea sufletelor tinerilor români de aici cu geniul lui Eminescu se constituie în certitudinea dãinuirii veºnice pe aceste meleaguri a neamului românesc! Vã mulþumesc.
Urmeazã domnul Bejinariu Petru, se pregãteºte domnul Þurlea Petre.
Vã mulþumesc.
Intitulez intervenþia mea, domnule preºedinte, ”Politica cedãrilor, a renunþãrilor ºi a umilinþelor în numele sacrificiului istoric.Ò
Cele mai grave greºeli sãvârºite în politica externã a României de cãtre coaliþia C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. rãmân ºi pentru istorie: ratificarea Tratatului politic de bazã dintre România ºi Ucraina, prin care au fost cedate, fãrã nici un motiv istoric, juridic sau moral, strãvechi teritorii româneºti, respectiv nordul Bucovinei, Þinutul Herþa ºi sudul Basarabiei, ºi parafarea Tratatului privilegiat de prietenie ºi colaborare dintre România ºi Republica Moldova.
Sigur cã festivalul de poezie de la Cernãuþi a fost frumos ºi s-au ridicat participanþii în picioare, dar altele sunt problemele românilor de aici. Participând duminicã, 10 septembrie a.c., la Ediþia a XI-a a Sãrbãtorii ”Limba noastrã cea românãÒ, alãturi de frumuseþea ºi înãlþimea limbii noastre, de ziua ei, la Cernãuþi, am constatat noi grave realitãþi care apasã asupra populaþiei bãºtinaºe româneºti, transformatã în timp ”minoritarãÒ la ea acasã: ºcoala fãrã manuale ºi cu recomandarea ca o zi pe sãptãmânã toate disciplinele sã se predea în limba ucraineanã; universitate de stat ca instituþie monoculturalã; perfecþionarea profesorilor de limba românã în limba ucraineanã; fãrã Palatul culturii, veche proprietate a comunitãþii româneºti, fãrã Muzeul ”Aron PumnulÒ ºi fãrã biblioteci româneºti; fãrã denumiri româneºti pentru strãzi, instituþii ºi localitãþi; cu refuzul autoritãþilor ucrainene pentru înãlþarea monumentului lui ªtefan cel Mare la Codrii Cosminului ºi cu ascunderea statuii lui Mihai Eminescu între baruri ºi dughene, dau mãsura neaplicãrii celor 13 alineate din art. 13 al Tratatului româno-ucrainean, deci dau mãsura ºi ritmul deznaþionalizãrii românilor de aici.
Recent, în ziua de 30 august, pe la orele 17,00 redactorii publicaþiei ”Lumea svitÒ s-au trezit cu o macara ºi lucrãtori pe ea, care au smuls tricolorul de la locul sãu de pe clãdire, sediul ziarului, unicul steag românesc de la Cernãuþi, ridicat acolo în baza prevederilor Constituþiei Ucrainei. Iatã ce a spus un bãtrân român din Ostriþa, martor la acest grav gest antiromânesc: ”Am fost martor când ni s-au luat pãrinþii, limba ºi numele, ne-au luat pãmântul, ne-au ars ºi jefuit bisericile, ne-au aruncat morþii din morminte, ne-au luat inscripþia de pe catedralã, acum unii doresc sã ne loveascã ºi în demnitatea noastrã naþionalãÒ.
Vã mulþumesc.
Urmeazã domnul Þurlea Petre, se pregãteºte domnul Gheorghe Andrei, P.N.Þ.C.D..
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Vreau sã vã spun, domnilor colegi, ºi insist asupra acestui lucru, cã vorbesc astãzi în calitate strictã de istoric ºi mã simt obligat sã fac acest lucru.
Acum douã zile s-a petrecut un nou atentat la istoria naþionalã. Prefectul de Cluj, reprezentant al P.N.Þ.C.D., a încercat sã execute o hotãrâre a Ministerului Culturii, condus tot de cãtre un reprezentant al P.N.Þ.C.D., privind acoperirea cu pãmânt a vestigiilor arheologice din centrul municipiului Cluj-Napoca. Prefectul þãrãnist a susþinut cã totul este legal ºi are drept scop protejarea vestigiilor arheologice. Este o dublã minciunã! În realitate actul era ilegal, încãlcând o recentã hotãrâre judecãtoreascã ºi duce la distrugerea urmelor arheologice.
În iunie 1994 au început acele sãpãturi la ClujNapoca. Imediat, atunci, U.D.M.R.-ul a protestat, ajungând chiar la proteste violente de stradã. În Camera Deputaþilor, la acest microfon, deputatul U.D.M.R. de atunci, Sinko Stefan, a spus cã primarul de Cluj, Gheorghe Funar, vrea sã distrugã cultura maghiarã. Principalul susþinãtor de atunci al U.D.M.R.-ului în Camera Deputaþilor a fost deputatul Tudor Dunca, tot reprezentant al P.N.Þ.C.D.. Revizioniºtii maghiari au reuºit sã coopteze ºi o parte din presa occidentalã de partea lor, atunci, ºi a apãrut un articol violent împotriva României, în ”Washington PostÒ din 5 iulie 1994.
În aceste condiþii, Ministerul Culturii de atunci înfiinþeazã o comisie formatã din cei mai reprezentanþi oameni de culturã ºi arheologi, în special din þara noastrã, care, la 20 iulie 1994, hotãrãºte: ”Investigaþia arheologicã este oportunã ºi comisia dã aviz favorabil lucrãrilor, cu menþiunea cã în orice sit arheologic cercetarea complexã ºi interdisciplinarã, inclusiv cea arheologicã, este nu numai legitimã, ci ºi obligatorieÒ.
U.D.M.R. a dat în judecatã primãria, procesul s-a desfãºurat la Ploieºti Ð Dosarul 4.173/1994 Ñ, fiind câºtigat de primãrie ºi de muzeu, în ºedinþa din 17 ianuarie 1995. Am fost chiar la acest proces.
Dupã alegerile din 1996, sãpãturile au continuat ºi s-au fãcut niºte descoperiri cu totul senzaþionale. Prezentându-le, ziarul ”AdevãrulÒ din 28 iulie 1997 consemna: ”Cea mai importantã descoperire din Napoca!Ò, iar ”Jurnalul naþionalÒ din 1 august 1997 titra: ”Descoperiri arheologice remarcabile la Cluj-Napoca.Ò Noul director al muzeului, domnul Ioan Piso, afirma cã ”Descoperirile sunt încã un argument pentru continuarea sãpãturilor.Ò
Stimaþi colegi, a vorbit domnul Petre Þurlea, urmeazã domnul Gheorghe Andrei, P.N.Þ.C.D., se pregãteºte domnul Coriolan Dan Simetru, P.N.L. Este prezent? Este.
## Domnilor deputaþi, Domnule preºedinte,
Într-un discurs electoral þinut la Cãlãraºi, domnul Petre Roman ne spune: ”Drumul pe care vom merge din 2001 pânã în 2004 nu mai poate fi cel de acum!Ò. Sigur, se pune întrebarea dacã drumul pe care deja a mers, acum, nu este drumul Guvernului din care face parte?
P.D. ºtie, însã, sã meargã la guvernare pe douã drumuri: un drum al avantajelor la guvernare ºi un drum al lepãdãrii de responsabilitãþi la primul cântat al cocoºului care anunþã apropierea alegerilor. Cum se apropie alegerile, domnul Petre Roman vrea sã fie altul, echipat mereu cu un discurs venit din opoziþie sau ca ºi cum ar veni în þarã dupã un lung voiaj de 4 ani, mirat mereu de neîmplinirile guvernãrii, de sãrãcirea populaþiei ºi, de ce nu, de vai, sãraca þãriºoarã.
Cum se apropie alegerile, P.D.-ul nãpârleºte, lepãdându-se de blana cu care a umblat la guvernare, uitând cã nãravul se aflã la vedere! Cei mai mulþi ºtim cã P.D.-ul a fost mereu un partid crãcãnat, cu un picior la guvernare ºi cu unul în opoziþie, practicând insistent ºi la vedere ipocrita politicã a duplicitãþii.
De asemenea, se afirmã, tot în acest discurs, cã ”batem pasul pe locÒ. Or, cine a bãtut pasul pe loc la legile retrocedãrii, ale privatizãrii, ale agriculturii, cine a pus piedicã celor douã guvernãri? Sigur cã am putea vorbi de o piedicã fãcutã cu piciorul drept lui Victor Ciorbea ºi una cu piciorul stâng lui Radu Vasile, trezit acum în P.D.
Citez, de asemenea, o altã afirmaþie: ”Administraþia a funcþionat incorect ºi cu greºeli.Ò Dar s-a uitat de faptul cã în administraþia localã au fost destui primari, viceprimari, preºedinþi ai consiliilor judeþene, prefecþi ai P.D.-ului. Judeþe întregi au fost administrate de oameni ai P.D.-ului! Numai la Constanþa, în fosta legislaturã, primarul a fost P.D., preºedintele consiliului judeþean P.D. ºi o droaie din consilieri, tot din P.D.. Prin urmare, nota pe care o dã domnul Petre Roman este aceea pe care a susþinut-o la Cãlãraºi.
De asemenea, se mai vorbeºte cã interesele partizane au fost satisfãcute în timp ce interesul general nu. Ce frumos sunã aceastã frazã! Dar oare interesele generale au fost cele ale afacerilor pe care le-a patronat P.D.-ul? Pierderea flotei a fost interes general?
Stimaþi colegi, am depãºit cu mult timpul. Vã rog sã concentraþi intervenþiile.
Are cuvântul în continuare domnul Coriolan Dan Simedru.
Urmeazã domnul Pâslaru Dumitru ºi domnul ªtefãnoiu Luca.
Poftiþi.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Subiectul pe care vreau sã-l abordez astãzi este un subiect de actualitate: alegerile. ªi pentru cã de obicei noi, românii, nu prea avem obiceiul de a analiza trecutul pentru a corija în viitor, vreau sã atrag atenþia asupra unui pericol care se poate repeta, ºi anume voturile nule, în procent nefiresc de mare, care au fost la alegerile locale: 12%.
Cauza principalã a voturilor nule se datoreazã în primul rând complexitãþii buletinelor de vot, 44 de pagini, cât un caiet studenþesc, de exemplu în municipiul Bucureºti, ºi aproape la fel de voluminoase ºi în judeþe, însumând nu mai puþin de 82 de partide politice plus candidaþi independenþi.
Aceastã derutã electoralã se datoreazã puzderiei de partide participante la scrutin ºi semnelor electorale asemãnãtoare cu ale partidelor puternice. Din cele 82 de partide care au participat la alegerile locale, doar 34 au obþinut peste 10 mii de voturi la nivel naþional ºi doar 25 de partide au obþinut mandate de consilier Ð cel mai puþin, douã mandate. Se poate trage uºor concluzia cã restul de 48 de partide au derutat mult electoratul, determinând acest nefiresc porcent de 12% voturi nule, din care marea majoritate au fost buletine fãrã ºtampilã, pentru cã alegãtorul s-a rãtãcit cãutând partidul preferat în stufosul buletin de vot.
Pentru ca aceste anomalii sã nu se mai repete ºi la alegerile generale, cer Guvernului corectarea de urgenþã a Legii partidelor politice prin ordonanþã de urgenþã, în sensul cã dupã o verificare riguroasã, aºa-zisele partide politice care nu au obþinut mãcar un mandat de consilier judeþean ºi au un numãr de voturi mai mic, la nivel naþional, de 10 de voturi sã fie dizolvate. Este de neadmis ca un partid sã nu fie votat mãcar de membrii sãi, acei minim 10 mii de membri din cele minim 15 judeþe. Astfel, partide ca Partidul Renaºterii Judeþelor Abuziv Desfiinþate, Partidul Foºtilor Necomuniºti, Partidul pentru Patrie ºi altele intoxicã alegãtorul nedumerit în faþa unui buletin de vot nefiresc de voluminos.
Chiar dacã ar exista voci critice la acest mod de rezolvare a problemei, susþin cã este singura posibilitate ca viaþa politicã româneascã sã fie curãþatã de amatoriºti ºi putreziciuni.
## Stimaþi colegi,
Îmi veþi îngãdui sã fac ºi eu o scurtã declaraþie, dupã care vor continua declaraþiile politice, sub preºedinþia domnului vicepreºedinte Chiliman. Eu urmeazã sã primesc o delegaþie strãinã.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Joi ne-am recules aici, în aula Parlamentului României, în memoria liderului sindical Virgil Sãhleanu.
Am recunoscut în personalitatea sa lupta sindicalã fireascã ºi necesarã într-un stat democratic. Am condamnat violenþa împinsã pânã la crimã, într-o societate care face atâtea eforturi pentru a intra în normalitate. Dar, dacã de democraþie ºi normalitate vorbim, atunci trebuie sã condamnãm deopotrivã declaraþiile unor lideri sindicali ºi politicieni care au întrecut mãsura, exploatând electoral la maximum evenimentul tragic, incitând sindicaliºtii derutaþi la urã, la lozinci extremiste, toate vizând P.N.Þ.C.D. ºi instituþiile statului. Aºa s-a strigat în faþa Prefecturii Iaºi: ”Criminalii!Ò, ”Asasinii!Ò, dupã ce parlamentarii ºi liderii sindicali la care m-am referit s-au grãbit sã califice uciderea lui Virgil Sãhleanu crimã politicã. Pe ce bazã?
Toate organele de control competente ale statului au constatat legalitatea contractului de privatizare a Societãþii ”TEPROÒ. Rezilierea acestui contract nu era posibilã prin denunþarea unilateralã de cãtre F.P.S., câtã vreme nu expiraserã termenele îndeplinirii condiþiilor stipulate în contract ºi primul termen era de 31 august 2000, pânã când investitorul ceh trebuia sã facã investiþia angajatã prin contract.
Am þinut sã aduc acest subiect în discuþie pentru cã duminicã, 27 august, cu patru zile înainte de împlinirea termenului menþionat, am participat la o întâlnire pe care personal am pregãtit-o, între preºedintele F.P.S., Radu Sârbu, ºi o delegaþie sindicalã de la ”TEPROÒ Iaºi, condusã de regretatul Virgil Sãhleanu. Atunci, analizând cu luciditate gestionarea Societãþii ”TEPROÒ ºi posibilitãþile legale de reziliere a contractului, F.P.S. ºi sindicatul din ”TEPROÒ Iaºi, organizat în PAS, au convenit sã se situeze pe aceeaºi poziþie procesualã în litigiile care se aflã pe rolul instanþelor, acestea fiind uºor de dovedit.
Dacã liderii sindicali ºi politicienii care s-au grãbit sã califice asasinatul de la Iaºi crimã politicã au fost stãpâniþi ºi de simþul dreptãþii ºi adevãrului, pentru a proba discernãmânt ºi responsabilitate, aºteptãm sã-ºi
## **Domnul Dumitru Pâslaru:**
## Domnilor ºi doamnelor,
Eforturile Partidului Democraþiei Sociale din România de a constitui un pol social-democrat în vederea grãbirii procesului de sintetizare a orientãrilor clasice ºi în spectrul politic românesc au stârnit reacþii nu atât în tabãra creºtin-democratã sau liberalã, ci, paradoxal, în chiar cea de stânga.
Declaraþia mai veche a unor lideri ai Partidului Democrat, dupã care ”Uniunea Social Democratã este o alianþã moartãÒ, nu a ºocat pe nimeni. De la început a fost limpede cã avem de-a face cu o cãsãtorie de convenienþã în care democraþii vizau zestrea miresei, iar P.S.D.R. câteva locuri în Parlament, oricum mai puþine decât dacã ar fi mers cu Convenþia Democratã, învingãtoare în 1996.
Dupã ce pasiunile ºi ambiþiile au fost satisfãcute, asociaþia s-a destrãmat ºi fiecare partid s-a orientat spre alte formule: tovarãºii de drum s-au despãrþit. Iatã însã cã acum, în faþa proiectului temeinic ºi cinstit de fuziune a Partidului Social Democrat cu Partidul Democraþiei Sociale, în vederea constituirii unui puternic partid socialdemocrat, aflat sigur la guvernare ºi deci cu ºanse duble de acces în Internaþionala Socialistã, aflãm cã Partidul Democrat este vehement împotrivã.
Cã neadmiterea pânã acum a P.D.S.R. în forumul socialiºtilor o datorãm lobby-ului negativ al camarazilor noºtri de idealuri între solidaritate ºi internaþionalism nu avem nici o îndoialã. Domnul vicepreºedinte al P.D., Bogdan Niculescu-Duvãz, însuºi se angajeazã sã fie consecvent: ”Atâta timp cât P.D.S.R. nu va dovedi cã este social-democrat modern în viziunea Internaþionalei, atâta timp cât va avea ca acum un discurs populist, noi nu vom fi de acord.Ò ºi adaugã: ”Nu poþi bãga un buldog prin gaura fãcutã de un ºoricel.Ò.
Domnul vicepreºedinte, vânãtor iscusit, uitã cã pe aceeaºi gaurã de ºoricel s-a strecurat ºi ºobolanul P.D.-ist, obþinând din exterior legitimitatea ºi credibilitatea care îi lipseau în interior, tocmai din cauza populismului ºi duplicitãþii definitorii ºi infamante.
Atingerea valorilor Internaþionalei o aduce chiar P.D.-ul, încã asociat acum la o guvernare de dreapta, care a promovat restituþionismul ºi polarizarea, a desfiinþat categoriile productive ºi a instaurat inechitatea socialã gravã. Partidul Democrat a adus atingere valorilor Internaþionalei, deoarece a desfãºurat o reformã împotriva oamenilor, aruncând peste jumãtate din populaþie în mizeria cea mai neagrã ºi slãbind solidaritatea socialã a naþiunii noastre.
Domnul deputat Luca ªtefãnoiu ºi mai este pe listã înregistrat domnul deputat Ioan Vida-Simiti.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaþilor nu este de acord cu Hotãrârea Guvernului nr. 240 care stabileºte, printre altele, preþuri maximale la metale, act normativ care încalcã libera concurenþã ºi principiile economiei de piaþã; aceastã ordonanþã a mai fost revizuitã în 1998 în detrimentul întreprinderilor româneºti.
Constatãm cã Guvernul României, ca emanaþie a unei coaliþii de partide ce se pretind a fi campionii liberalismului ºi ai economiei de piaþã libere, practicã un adevãrat centralism care ajutã clientela politicã. În fapt, cu ajutorul Hotãrârii de Guvern nr. 240, firma indianã ”Allen DillÒ, care a cumpãrat Combinatul de Cupru ”PHEONIXÒ din Baia Mare, cumpãrã concentrate de cupru de la Compania Deva ºi le revinde în Iugoslavia, la combinatul de cupru din localitatea Bor.
Din jocul facturilor ºi al preþului maximal, care este cu 25% mai mic decât preþul de pe piaþa internaþionalã, noii patroni de la ”PHEONIXÒ Baia Mare obþin profituri uriaºe în dauna statului român ºi a companiei din Deva.
Menþionez cã încã de anul trecut Partidul România Mare a luat atitudine împotriva vânzãrii cu numai 111.000 de dolari în favoarea indienilor de la ”Allen DillÒ a Combinatului de Cupru ”PHEONIXÒ Baia Mare, singurul combinat de cupru ºi singura rafinãrie de aur din þarã, noii patroni oprind practic orice activitate la ”PHEONIXÒ Baia Mare ºi obþinând profituri mari numai prin revânzarea concentraþiilor de cupru. Omul-cheie în aceastã afa-
cere este liderul sindical Ralf Colþea, care a instrumentat întreaga inginerie financiarã. Concret, compania de profil din Deva nu poate vinde concentratul de cupru la un preþ mai mare decât cel stabilit de Hotãrârea de Guvern nr. 240, preþ mai mic cu 25% decât cel internaþional.
Mai mult decât atât, producþia de concentrate de cupru este masiv subvenþionatã de la bugetul statului. Respectiva subvenþie, în cazul exportului, nu se reîntoarce la stat, cum ar fi normal, ci mãreºte profiturile firmei care face exportul, în speþã ale indienilor de la ”PHEONIXÒ Baia Mare.
Din surse sigure de la Ministerul Industriilor, se încearcã prin diferite metode sã se generalizeze aceastã acþiune ºi la alte companii de profil din þarã, un lucru extraordinar de pãgubitor pentru statul român.
## Da, vã mulþumesc.
Domnul deputat Ioan Vida-Simiti care, dacã nu mã înºel, este ultimul pe aceastã listã a intervenþiilor. Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Dupã 1989 ºi cu precãdere în ultimii 4 ani de guvernare, refacerea sistemului proprietãþii private a fost pentru Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat o problemã prioritarã.
Interesul cu care noi am tratat chestiunea proprietãþii nu a avut nici pe departe calitatea unui moft ºi nici nu a fost motivat de presupuse afinitãþi moºiereºti, aºa cum au vrut sã sugereze anumite forþe politice din România, marcate profund de conceptul luptei de clasã sau de reminiscenþele unui discurs ideologic tipic perioadei comuniste.
La o privire mai atentã ºi necondiþionatã de sechelele ideologice retrograde, se va putea observa cã opþiunea P.N.Þ.C.D. în privinþa regimului proprietãþii este fundamentatã în mod incontestabil pe considerente de ordin economic ºi moral, opþiune susþinutã prin toate mijloacele politice posibile, în condiþiile în care statul român are datoria sã restituie bunurile confiscate abuziv în deceniile de teroare comunistã, acolo unde ele existã, sau sã plãteascã daune, acolo unde nu se mai pot realiza restituirile.
În fapt, configuraþia oricãrui sistem economic este determinatã în chip esenþial tocmai de forma ºi de statutul proprietãþii.
Nu se va investi suficient în România ºi, în orice caz nu în conformitate cu aºteptãrile noastre, atâta timp cât statul nu garanteazã proprietatea, ci doar o ocroteºte, potrivit Constituþiei care, mai devreme sau mai târziu, va trebui amendatã.
Prin urmare, dacã nu dorim o tranziþie eternã de la economia socialistã la cea capitalistã, este nevoie de un transfer accelerat al proprietãþii agrare, industriale sau imobiliare din domeniul statului în cel privat. Acesta este obiectivul pe care P.N.Þ.C.D. l-a urmãrit cu consecvenþã în ultimii 4 ani ºi care, dacã suntem capabili de o minimã decenþã politicã, putem fi de acord cã este indi- solubil legat de ideea ºi voinþa oricãrei reforme economice din România.
Recomandarea P.D.S.R.-ului ºi a ”ceapistuluiÒ Triþã Fãniþã de a ne ocupa de reforma economicã ºi a neglija reforma proprietãþii este nu numai o încercare ridicolã de a ridica o casã fãrã fundaþie, dar mi se pare ºi o mostrã de exces demagogic sau chiar de rea intenþie.
Da. Vã mulþumesc ºi eu.
Cu aceasta s-a încheiat prima parte a programului de astãzi, cea destinatã diverselor intervenþii ale deputaþilor.
Vã anunþ cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 275, 68 fiind absenþi. Din aceºtia, 13 participã la alte activitãþi, ºi anume: 9 sunt membri ai Guvernului ºi 4 sunt în deplasare în strãinãtate. Deci cvorumul prevãzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit. Cvorumul de lucru, de 172 minus 13, astãzi este de 159.
Conform ordinii de zi aprobate ieri, vom începe cu proiectul de Lege privind egalitatea ºanselor la accesul în învãþãmântul superior.
Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi, respectiv, din partea iniþiatorului, vã rog sã vã ocupaþi locurile.
Doresc sã ºtiu dacã dintre iniþiatori se aflã vreunul în salã ºi dacã au fost convocaþi. Deci întreb Secretariatul tehnic dacã au fost convocaþi pentru astãzi, la ora 10,00, iniþiatorii acestui proiect de lege? Marea majoritate vãd cã sunt colegi senatori. Au fost convocaþi?
Bun, dacã n-avem iniþiatori, oricum, numai cu comisia nu putem sã lucrãm. Iniþiatorul nu este Ministerul Educaþiei Naþionale, ci sunt niºte senatori.
Ministerul Educaþiei Naþionale poate sã participe ca invitat, evident, sã-ºi spunã cuvântul, dar trebuie sã fie prezenþi obligatoriu iniþiatorii, sã îºi susþinã acest proiect. În lipsa lor, este inechitabil sã fie dezbãtut proiectul de lege.
Apar ca iniþiatori: doamna deputat Andronescu, domnul deputat Napoleon Antonescu, domnul deputat Ana Gheorghe (Hunedoara), domnul deputat Cotrutz, domnul deputat Cândea, domnul deputat Vâlceanu, domnul deputat Marineci, domnul deputat Secarã, domnul deputat Drecin, domnul deputat Alexandru Albu de la P.D.S.R., domnul deputat Leonard Cazan. Rugãmintea mea este ca, dintre iniþiatori, sã vinã sã ia loc în bancã, dintre cei citiþi, unul, doi, ca sã susþinã proiectul de lege. Altminteri nu-l putem dezbate.
Deci, din partea iniþiatorilor, domnul deputat Gheorghe Ana (Hunedoara). Ceilalþi, sunt câþiva în salã ºi nu este nici o problemã.
La ora actualã, condiþiile procedurale s-au întrunit. Din partea iniþiatorilor, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana. Fac menþiunea cã acest proiect de lege a fost dezbãtut la Senat ºi cã la Camera Deputaþilor existã un raport care aduce o serie de îmbunãtãþiri textului ºi de fapt aici vom urmãri dezbaterea numai de pe raport, pentru cã afecteazã cam toate articolele. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
Din parte comisiei doreºte sã ia cuvântul domnul preºedinte Anghel Stanciu. Aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Aºa cum se observã ºi din raportul comisiei, comisia a acordat aviz favorabil, þinând seama ºi de avizul Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, respectiv al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. În consecinþã, se are în vedere acordarea unor burse sociale, posibile din fondurile extrabugetare, în principal extrabugetare ale instituþiilor de învãþãmânt.
Totodatã, sursele proprii ale instituþiei pot servi, în funcþie de ceea ce stabilesc organele alese, respectiv Senatul ºi Consiliile profesorale, sã acorde, de la caz la caz, în funcþie de specializãri, de profiluri ºi de solicitãri, aceste burse.
Noi credem cã întregeºte complexul de mãsuri prevãzute ºi în Legea învãþãmântului: pe lângã bursele sociale acordate de stat, iatã cã se creeazã premisele ca ºi instituþia sã poatã sã acorde, din sursele proprii sau din alte venituri extrabugetare, aceste burse. Deci este, dacã doriþi, o chestiune complementarã, lucru care întãreºte autonomia universitarã ºi în plan financiar, în speþã pe segmentul burse.
Ca urmare, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport vã adreseazã rugãmintea sã votãm acest proiect de lege în varianta care a ieºit de la comisie. Vã mulþumim anticipat.
Din partea grupurilor parlamentare, dacã doreºte cineva sã ia cuvântul pentru dezbaterile generale? Nu. Trecem la dezbaterea propunerii legislative.
Vom lucra numai pe raportul comisiei, cum am zis anterior.
La nr. crt. 1, titlul legii. Este vorba de propunerile comisiei.
Dacã faþã de aceste propuneri, sunt intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate. Art. 1, în forma propusã de comisie. Dacã sunt intervenþii?
Din partea ministerului, vã rog, poftiþi la microfon. Pentru stenogramã, prezentaþi-vã cu titlul complet, în aºa fel încât sã rãmânã înregistrat.
## **Domnul Adrian Miroiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**
Sunt Adrian Miroiu, secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Noi avem în faþã raportul Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a Camerei Deputaþilor, raport care diferã de proiectul de lege care a fost aprobat în Senat.
Vreau sã spun dintru început cã Ministerul Educaþiei Naþionale nu a fost de acord cu acest proiect de lege, în forma în care a fost adoptat de cãtre Senat.
Motivele noastre sunt urmãtoarele: deºi se pleacã de la o problemã realã, anume aceea cã în învãþãmântul superior trebuie sã asigurãm o mai mare egalitate de ºanse pentru tinerii care provin din medii defavorizate, din familii cu venituri scãzute, acest proiect propriu-zis nu aduce mãsurile pe care le considerãm cã ar fi de dorit.
Acelaºi lucru se menþine ºi în forma în care a fost modificat de cãtre Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a Camerei Deputaþilor. Propriu-zis, proiectul acesta spune un singur lucru: în afarã de bursele pe care le cunoaºtem ºi care sunt cuprinse în Legea învãþãmântului, se instituie ceea ce se cheamã ”burse sociale de studiuÒ, burse care pot fi acordate din fondurile extrabugetare ale instituþiilor de învãþãmânt superior.
Ceea ce vreau sã spun este urmãtorul lucru: în prezent instituþiile de învãþãmânt superior pot sã-ºi constituie astfel de burse, astfel de fonduri ºi acordã burse de acest tip studenþilor ºi, de asemenea, acordã ºi alte forme de sprijin pentru studenþi. Cunoaºtem cã existã studenþi care sunt înscriºi pe locuri care nu sunt subvenþionate de la buget, iar unele instituþii de învãþãmânt superior acoperã din fondurile lor extrabugetare cheltuielile pentru finanþarea de bazã pentru studenþii care sunt înscriºi pe locuri care nu sunt subvenþionate de la buget.
Bun. Vã întreb, la art. 1, dacã aveþi vreun amendament propus sau v-aþi gândit la vreo intervenþie?
Adrian Miroiu
#85486Nu. Deci ce vreau sã spun? În forma în care este art. 1, noi nu putem sã avem nimic împotrivã. Voiam doar sã menþionez chestiunea generalã a nevoii reglementãrii la nivel de lege a acestei probleme.
Bun. Aceasta este o chestiune de altã naturã, pe care iniþiatorii au considerat-o cã este altminteri. A trecut prin Senat. Noi avem un proces legislativ care este prevãzut de Constituþie. În momentul de faþã suntem în acest proces. Nu se poate reveni asupra lui. Singura noastrã soluþie este sã scoatem o lege care sã aibã un conþinut cât mai corect ºi care sã poatã sã fie aplicatã în folosul celor pentru care este fãcutã. Deci în nici un caz nu se mai pune acum problema revenirii asupra procesului legislativ.
La art. 1 îi dau cuvântul...
Adrian Miroiu
#86297Nu avem nici o obiecþie la forma în care este art. 1.
Deci nu aveþi.
Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu, pentru o precizare. Aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte, În ceea ce priveºte necesitatea legii ºi aºa mai departe...
O secundã, vã rog...
Am rugãmintea ca persoanele care nu sunt deputaþi sã nu mai pãtrundã în incinta acestei sãli.
Rog ca personalul care este, prin natura serviciului, angajat sã þinã ordinea la intrarea în salã sã nu mai permitã intrarea în salã a persoanelor care nu sunt deputaþi sau senatori.
Vã mulþumesc. Aveþi cuvântul.
Deci, dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, înainte de punctul 1, vreau sã fac o precizare: ministerul a avut delegat la comisie când s-a dezbãtut acest proiect de lege ºi ºi-a spus punctul de vedere acolo, punct de vedere care a coincis cu cel al comisiei, adicã a fost de acord.
A doua: existã în practica acestui minister o chestiune foarte interesantã, ca pe text de lege dânºii sã dea ordine de aplicare a textului de lege. Este o altã faþetã a democraþiei originale româneºti. Probabil cã se va opri acest sistem.
Prin urmare, exact cum aþi precizat dumneavoastrã, intrãm pe text de lege ºi, la art. 1, textul pe care comisia l-a propus este cel înscris la a doua coloanã: ”Lege privind egalitatea ºanselor de a urma studii în învãþãmântul superior prin acordarea burselor sociale de studiuÒ.
Este o modificare a textului iniþial. Vã rugãm sã o supuneþi votului.
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
Deci revin. Dacã mai sunt alte intervenþii la nr. crt. 2 din raport, referitor la art. 1? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã?
Da. Îmi pare foarte rãu... Eu am doi secretari de ºedinþã care trebuie sã-mi atragã atenþia. Nu eu trebuie
sã fiu cel care intervin ºi vã rog frumos, faceþi un semn, nu? Eu nu pot sã vã dau cuvântul, dacã nu mi se spune cã doriþi cuvântul.
Deci suntem în procesul de votare.
Voturi împotrivã? Cine voteazã împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri.
Adoptat.
Intervenþii la art. 2, nr. crt. 3 din raport?
Domnule deputat Dejeu, aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Comisia, dupã pãrerea mea, pe bunã dreptate a înlãturat din conþinutul proiectului de lege varianta alocãrii de sume din bugetul de stat în vederea constituirii acestor burse sociale, fiindcã, pe bunã dreptate, bugetul de stat este afectat pentru bursele, în general, pe care universitãþile sau instituþiile de învãþãmânt superior le pot acorda.
Dar, în art. 2, se menþin douã surse de alimentare a acestei acþiuni, ºi anume: ”sponsorizãrile, veniturile proprii ºi alte surse extrabugetareÒ, care nu sunt menþionate, deºi în proiectul de lege era vorba ºi de ”donaþiiÒ. Evident cã ºi donaþiile intrã în noþiunea de ”alte surseÒ.
Mã refer la argumentaþia fãcutã de reprezentantul Ministerului Învãþãmântului. Cine va depune diligenþe ºi eforturi pentru ca aceste surse, cel puþin din sfera donaþiilor ºi a sponsorizãrilor, sã vinã sã alimenteze fondul? Este evident cã universitãþile, instituþiile de învãþãmânt superior. Altcineva nu poate. Cine va depune eforturi pentru ca, eventual, persoane fizice sã sponsorizeze? La fel. Au Senatele universitare, la ora actualã, în virtutea principiului autonomiei, cãderea ºi competenþa de a se ocupa de aceste probleme ºi de a stabili, în cadrul fondurilor disponibile, aceste burse sociale? Au. Probabil cã aceastã reglementare legalã este mai detaliatã decât reglementãrile pe care le avem la ora actualã.
În principiu, mult pe mult nu stricã, dar la nivelul principiilor de legiferare, atunci când avem dispoziþii, cum arãta reprezentantul Ministerului Învãþãmântului, care permit realizarea ºi satisfacerea dezideratului pe care-l urmãrim în acest proiect, din punct de vedere al fenomenului legiferãrii în România, este pãgubos ca sã suprapunem dispoziþii ºi reglementãri care se suprapun.
De aceea, socot cã, dacã, totuºi, aºa cum a spus domnul preºedinte, suntem în situaþia de a promova proiectul ºi nici nu avem altã cale, socot cã acest art. 2 din raport ar putea sã fie supus discuþiei cu Ministerul Învãþãmântului ºi eu aº cere chiar pãrerea Ministerului Învãþãmântului dacã, în constituirea acestui fond, nu existã posibilitatea unei entitãþi, a unui cuantum stabil ºi asigurãtor, fiindcã sursele extrabugetarre enumerate aici sunt absolut aleatorii ºi dacã, prin urmare, din fondul de burse pe care instituþiile de învãþãmânt superior le au, nu existã posibilitatea defalcãrii, o datã cu adoptarea acestui proiect de lege care vine sã instituþionalizeze, de aceastã datã prin lege, aceastã formã de sprijinire a învãþãmântului superior, dacã nu existã posibilitatea defalcãrii unui cuantum pentru a porni mãcar de la o sursã sigurã de alimentare a fondurilor necesare, fiindcã tot ce vedem aici: sponsorizãri, venituri proprii ale instituþiei, donaþii ºi alte surse extrabugetare nu spun, practic ºi concret, nimic decât în sfera unei eventualitãþi de realizare.
Da. Vã mulþumesc. Îi dau cuvântul domnului deputat Petrescu. Aveþi cuvântul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Aceastã lege, care a fost dezbãtutã în cadrul comisiei ºi adusã la o formã acceptabilã de cei din Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, tocmai de la aceastã idee a plecat.
Fondul de burse transmis prin bugetul de stat a fost asigurãtor în proporþie de 20% ºi 45%, în 1997 a fost 45,4%, comparativ cu numãrul studenþilor, mai târziu au crescut bursele ºi a scãzut numãrul studenþilor care au beneficiat; în momentul de faþã 100.000 studenþi de la stat beneficiazã de burse. Era aceastã problemã, de a crea posibilitatea ca acele universitãþi care dispun de surse extrabugetare, de venituri proprii, donaþii, sponsorizãri, precum ºi contracte de cercetare ºi altele sã poatã constitui suplimentar acest fond de burse. Repet: este un fond suplimentar.
Deci nici nu se pune problema sã afectãm bugetul de stat, pentru cã acela oricum existã ºi este constituit ºi transmis universitãþilor în funcþie de un anumit criteriu..., de mai multe criterii, de fapt, între care ºi numãrul de studenþi. Bineînþeles, nu numai acest lucru.
Deci acel fond existã, se transmite universitãþilor, cuantumul bursei este stabilit de cãtre Senatul universitar. Ceea ce am fãcut noi la Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport este ca sã existe, sã dãm posibilitatea universitãþilor ca peste acest fond sã constituie un altul, dacã doriþi, de rezervã, de garanþie a unor burse sociale de sprijin de studiu.
Prin urmare, nici nu se pune problema de principiu, ca bani de la bugetul de stat sã intre în acest fond, pentru cã intrã în celãlalt. Deci cred cã s-a lãmurit care a fost intenþia comisiei la punctul 2. De altfel, prezenþa Ministerului Educaþiei Naþionale a fost permanentã în cadrul discutãrii acestui proiect de lege.
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
Da, vã mulþumesc.
Apare ca evident cã dorinþa iniþiatorilor a fost sã nu se afecteze bugetul de stat ºi alocaþiile de la bugetul de stat.
Dacã mai sunt alte intervenþii la nr. crt. 3? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, adoptat.
Nr. crt. 4 din raport. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 5 din raport. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 6 din raport.
Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 7 din raport. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Poftim? Am ajuns la nr. crt. 7. Dacã aveþi ...
Deci nr. crt. 7.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Este o intervenþie la nr. crt. 6 din raport.
La nr. crt. 6, la alin. 2, tocmai am discutat cu membrii comisiei ºi consider cã se impune sã se facã o precizare, pentru a nu se crea dificultãþi în aplicarea legii, în sensul ca alin. 2 al art. 4 sã fie reformulat în felul urmãtor: ”Bursa socialã de studiu poate fi cumulatã cu oricare altã formã de bursã de stat, cu excepþia bursei de ajutor social acordatã semestrialÒ. Pentru cã, de pildã, am un elev care îndeplineºte condiþiile prevãzute la art. 4 alin. 1, în sensul cã veniturile în familie sunt foarte reduse, dar acest elev poate sã fie eminent ºi sã poatã sã obþinã, pentru notele pe care le are, bursã de merit, bursã specialã. ªi atunci, sã trecem în text, acolo, cã se poate cumula bursa socialã cu celelalte forme, cu excepþia bursei de ajutor social.
Da.
Comisia înþeleg cã este de acord cu aceastã formulare, iniþiatorii ºi ministerul, de acord.
Deci, pentru alin. 2, textul în forma în care a fost citit de domnul deputat Acsinte Gaspar.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. 4, în forma comisiei, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
- La nr. crt. 8 din raport, referitor la art. 6, avem o
- intervenþie din partea ministerului.
- Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat. Rog comisia sã fie atentã, rog ºi iniþiatorii.
Adrian Miroiu
#96387Intervenþia priveºte o precizare ºi propun ca formularea sã fie urmãtoarea: ”Menþinerea bursei sociale de studii e condiþionatã de îndeplinirea standardului impus de Senatul universitarÒ, ºi acum se adaugã ”pentru îndeplinirea obligaþiilor de studiu ale studenþilorÒ ºi textul curge în continuare.
Iniþiatorul? De acord. Comisia? De acord.
- Deci art. 6, cu completarea propusã de minister, la
- nr. crt. 8 din raport.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 9 din raport. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 10 din raport. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La nr. crt. 11 din raport dacã sunt intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate. Onoraþi colegi,
Este o lege organicã, v-o supun spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicatã.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.
Deci cu un vot împotrivã ºi o abþinere, în condiþiile cvorumului pe care l-am citit la începutul ºedinþei, a fost adoptat ca lege organicã acest proiect de lege.
Continuãm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia privind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa la 18 aprilie 1996.
Rog reprezentanþii ministerului sã pofteascã în banca miniºtrilor.
Rog, din partea Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, dacã e vreun membru al comisiei aici, rog sã pofteascã. Deci Comisia pentru culturã, rog sã-ºi ocupe locul reprezentanþii comisiei! Rog comisia sã pofteascã aici ºi rog Secretariatul tehnic sã invite comisiile care trebuie sã fie prezente în salã. Chiar nu e nimeni de la Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã în salã?!
Voci din salã
#98382## Sunt la comisie!
Nu au ce sã caute la comisie acum, trebuie sã stea în salã!
Vã rog sã-i convocaþi ºi pe cei de la celelalte comisii care urmeazã: Comisia pentru buget, finanþe, respectiv de la Comisia pentru politicã externã.
Chiar nu e nimeni de la Comisia pentru culturã?
Domnule deputat Badea, bine cã aþi venit, ca sã putem începe.
Deci proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia pentru înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa la 18 aprilie 1996.
## Iniþiatorul?
Deci, din partea Ministerului de Externe, aveþi cuvântul.
## **Domnul Mihai Dobre** _Ñ director general pentru afaceri strategice ºi globale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Domnilor deputaþi,
Sunt Mihai Dobre, director general pentru afaceri strategice ºi globale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe;
am fost delegat de ministrul afacerilor externe sã prezint acest proiect de lege.
Este vorba de Acordul privind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia, semnat la 18 aprilie 1996 la Constanþa. Acordul asigurã cadrul juridic necesar pentru crearea centrelor culturale ale României la Ankara ºi la Istanbul ºi a centrelor culturale ale Republicii Turcia la Bucureºti ºi la Constanþa. Acest acord a fost încheiat pe o perioadã de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii sale automate pe noi perioade de câte 5 ani. Partea turcã l-a ratificat deja.
În conformitate cu prevederile art. 16 din acord, acesta va intra în vigoare în momentul notificãrii reciproce de cãtre pãrþi a îndeplinirii cerinþelor stabilite prin legislaþia internã.
Vã mulþumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Badea.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Comisia pentru culturã, care a fost sesizatã în fond cu acest acord, a avizat în unanimitate supunerea spre dezbatere a acordului, în forma care a fost înaintatã de Ministerul de Externe.
Precizãm cã acordul a fost deja avizat în Senat. Deci rugãm plenul sã treacã la discutarea ºi aprobarea acestui proiect care este, fãrã discuþie, aºa cum s-a arãtat ºi în expunerea de motive, util, pentru dezvoltarea colaborãrii în plan cultural ºi nu numai, ambelor pãrþi. Vã mulþumesc.
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
## Onoraþi colegi,
Înainte sã trecem mai departe, vã aduc la cunoºtinþã cã, într-una din loji, se aflã o delegaþie olandezã condusã de domnul senator Huib Eversdijk care este membru ºi în Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei ºi consul onorific general al României în Olanda.
Sã le urãm bun venit ºi un bun sejur în þara noastrã. Cu aceasta, trecem la dezbaterile generale. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul, din partea grupurilor? Nu.
## **Domnul Marþian Dan**
**:**
Am o întrebare!
## Aveþi o întrebare?
Îi dau cuvântul domnului deputat Dan. Vã rog, domnule deputat.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Sigur cã, þinând seama de relaþiile în diferite planuri dintre România ºi Turcia, acordul care este supus atenþiei noastre meritã evident, sã fie ratificat. Sunt lucruri importante, ºi reglementarea lor pe baza unor negocieri dintre cele douã þãri este bine venitã ºi trebuie susþinutã. Am, însã, o mare nedumerire. Acest acord a fost semnat la 18 aprilie 1996, deci au trecut mai bine de 4 ani de când el a fost semnat. Se prevede cã, dacã nici una dintre þãri nu denunþã, nu declanºeazã procedura de denunþare a lui, de renunþare la acest acord, dupã 5 ani el se prelungeºte în mod automat pentru încã 5 ani.
Întrebarea pe care vreau eu s-o pun, ºi care nu este o întrebare nouã, ci este una care are tangenþã cu modul în care lucreazã Ministerul de Externe ºi cu modul în care sunt gestionate problemele cu diferite þãri, este urmãtoarea: de ce a trebuit sã treacã 4 ani pânã când acest acord ajunge în Parlament ºi se cere ratificarea lui?
Mie mi se pare cã acest mod de a lucra ºi de a trata lucrurile, aceastã atitudine birocraticã, formalã, aceastã ruginã a indiferenþei sunt de rãu augur ºi trebuie o datã, la Ministerul de Externe, sã înceteze astfel de atitudini, dar, în orice caz, vreau rãspuns de ce se supune atât de târziu ratificãrii.
Da. Este o întrebare pe care, evident, mi-am pus-o ºi eu când am vãzut, din 1996, de când a fost semnat.
Aveþi cuvântul, domnule reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, pentru a rãspunde.
E adevãrat cã la Senat a fost trecut pe 19 iunie 2000, deci întrebarea oricum rãmâne valabilã. Aveþi cuvântul.
O sã încerc sã rãspund întrebãrii ridicate de domnul deputat Dan.
Acordul a trecut prin procedura internã de avizare. Datoritã unor obiecþii ridicate de Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Finanþelor, a fost necesarã, la un moment dat, modificarea lui. La acest moment el se gãseºte în conformitate cu obiecþiile formulate. E adevãrat, însã, întârzierea de 4 ani este destul de greu scuzabilã.
Mulþumesc.
Dacã nu mai sunt alte intervenþii din partea grupurilor parlamentare, o sã trecem la dezbaterea propunerii legislative.
Vom începe cu titlul.
Dacã sunt intervenþii? Nu.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate. Articolul unic al legii.
Intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea, în ansamblul ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã.
- Voturi pentru? Vã mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptatã în unanimitate.
- Vã mulþumesc.
Continuãm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 62/2000 privind ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO9904 pentru restructurarea întreprinderilor ºi reconversie profesionalã (RICOP), semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999.
Comisia pentru buget, finanþe, bãnci. Vã rog.
Este un proiect aflat în procedurã de urgenþã. Rog biroul comisiei sã propunã timpii de dezbatere.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Este o ordonanþã relativ scurtã ºi cred cã sunt suficiente 15 minute pe total ºi 3 minute la fiecare articol. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Vã supun spre aprobare cei doi timpi propuºi de biroul comisiei.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Potrivit art. 105 din regulamentul nostru, vom trece la dezbaterea acestei ordonanþe de urgenþã ºi vom începe cu textul ordonanþei.
- La titlul ordonanþei, intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Intervenþii la articolul unic al ordonanþei? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Ordonanþa, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Trecem pe textul legii pentru aprobare a ordonanþei ºi vom începe cu titlul legii.
Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea în ansamblul ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptatã cu unanimitatea celor prezenþi.
Urmãtorul punct pe ordinea de zi e proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului European din România.
Comisia pentru politicã externã, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere, având în vedere cã suntem în procedurã de urgenþã.
Cred cã putem propune maximum douã minute de fiecare articol, dacã sunt probleme, ºi 10 minute cu totul.
Bun. Deci 10 minute ºi douã minute, propunerile preºedintelui Comisiei pentru politicã externã, care a fost sesizatã în fond.
Vã supun timpii spre aprobare. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptaþi în unanimitate. Potrivit art. 105 din regulamentul nostru, vom trece la dezbaterea acestui proiect de lege. Conform obiºnuinþei pe care o avem, începem cu textul ordonanþei.
Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. I al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. II al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ordonanþa, în ansamblul ei? Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Trecem la textul legii. Vom începe cu titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea, în ansamblul ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptatã cu unanimitate.
Cu aceasta, având în vedere cã este ora 11,00, rog grupurile parlamentare sã facã un efort sã îi aducã în salã pe colegi.
Conform programului ºi ordinii de zi adoptate, de la ora 11,00, vom avea dezbaterea proiectului de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor, care are un caracter organic ºi unde nota pe care o am spune cã se lucreazã pe raportul comisiei.
Rog comisia sesizatã, respectiv Comisia pentru regulament, sã-ºi ocupe locul.
Rog iniþiatorii sã-ºi ocupe locurile în banca iniþiatorilor. Dar unde sunt iniþiatorii?
Deci, pânã când vine iniþiatorul, ca sã nu pierdem timpul, pentru cã este delegaþia aceasta strãinã ºi probabil cã va mai întârzia un minut sau douã, vã propun sã trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate.
Teodor Stanca
#109147Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Pentru Ordonanþa de urgenþã nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate, propun per ansamblu 20 de minute, cu o intervenþie de douã minute.
Mulþumesc.
Aþi propus cei doi timpi. Vi-i supun spre aprobare. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptaþi în unanimitate. Conform prevederilor art. 105, trecem la dezbaterea proiectului de lege. O sã începem, însã, cu textul ordonanþei, ºi anume titlul ordonanþei.
Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 1. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 2. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 3. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 4. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 5. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 6. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 7. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 8. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 9. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 10. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 11. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 12. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 13. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 14. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ordonanþa în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Trecem pe textul legii. Titlul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea în ansamblul ei, ca lege organicã, prin vot deschis cu mâna ridicatã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptatã în unanimitate.
Mai este încã o ordonanþã de urgenþã: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 5/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate. Îl rog pe domnul deputat Stanca, din partea biroului comisiei, sã propunã timpii. Aveþi cuvântul.
Teodor Stanca
#111776Mulþumesc.
Pentru aceastã ordonanþã de modificare ºi completare a ordonanþei pe care tocmai am aprobat-o, propun 10 minute, cu douã minute pe intervenþie. Mulþumesc.
Vã supun spre aprobare timpii propuºi de biroul comisiei.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptaþi în unanimitate.
Conform prevederilor art. 105, trecem la dezbaterea proiectului de lege. O sã începem însã cu textul ordonanþei.
Titlul ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ordonanþa în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Trecem pe textul legii.
Titlul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea în ansamblul ei, ca lege organicã, prin vot deschis cu mâna ridicatã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptatã cu unanimitatea voturilor. Având în vedere cã s-a întors iniþiatorul proiectului de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei în salã, vã propun sã îºi ocupe locul pe banca iniþiatorilor. Condiþiile procedurale sunt cele corecte.
Rog liderii de grupuri sã asigure cvorumul permanent în salã.
Îi dau cuvântul iniþiatorului.
## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Proiectul de Hotãrâre privind modificarea art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor a fost înregistrat din iniþiativa celui care vã vorbeºte. Comisia pentru regulament a sintetizat amendamentele propuse la acest text ºi a întocmit raportul. Sunt gata sã susþin varianta pe care a adoptat-o Comisia pentru regulament, dar nu înainte de a vã aminti cã Senatul României a operat aceastã modificare, cã în Europa, dacã mai sunt douã-trei þãri care pãstreazã majoritatea calificatã de douã treimi pentru procedura în discuþie, cã acum, în ultima lunã de activitate parlamentarã din aceastã legislaturã, se impune a spulbera suspiciunea cã în viitorul Parlament al României vor fi deputaþi sau senatori doar pentru a cãuta protecþia, în textele atât de mult discutate. În perspectivã, poate vom reuºi sã abrogãm art. 69 din Constituþie, reglementând protecþia parlamentarilor în cazul sãvârºirii unor fapte penale sau contravenþionale, însã cred cã primul pas necesar este modificarea art. 176. În speranþa cã votul dumneavoastrã va fi în acord cu declaraþiile fãcute în media, vã rog, domnule preºedinte, sã trecem la dezbateri ºi, având în vedere programul încãrcat al ordinii de zi de astãzi, propun sã limitãm la 3 minute fiecare intervenþie pe acest text. Dacã nu vom cãdea de acord asupra modificãrii textului voi reveni ca sã propun, în numele P.N.Þ.C.D., votul nominal.
Bun. Oricum, plenul va decide asupra acestor propuneri. Eu o sã dau cuvântul în continuare Comisiei pentru regulament, domnului deputat Radu Ghidãu, preºedintele acestei comisii, pentru a spune punctul de vedere al comisiei.
## **Domnul Radu Ghidãu:**
Punctul de vedere al comisiei l-am exprimat ºi data trecutã. Vreau sã vã spun cã noi susþinem în continuare raportul pe care l-am înaintat. Este ºi normal acest lucru.
De asemenea, doresc sã vã spun cã aº dori ca dezbaterile sã se desfãºoare într-o atmosferã normalã, în sensul sã nu se încerce, ºi de data aceasta, blocarea dezbaterilor prin luãri de cuvânt repetate ºi sper ca colegii noºtri sã înþeleagã acest lucru, cã aceastã modificare pe care o vom aduce ridicãrii imunitãþii parlamentare se înscrie pe linia reformelor parlamentare care ar fi trebuit adoptate de mult mai mult timp. În orice caz, îmi exprim pãrerea de rãu cã nu a intrat în dezbaterea plenului întreg Regulamentul Camerei Deputaþilor ºi, în acest sens, doresc sã vã spun cã munca pe care noi am prestat-o pe parcursul unui an pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor a fost extrem de serioasã, dar, din pãcate, constat cã nu s-a ajuns la un rezultat concret.
Vã mulþumesc ºi în continuare susþin propunerea cu 3 minute ca timp de dezbatere pentru fiecare vorbitor ºi o singurã datã sã ia cuvântul o persoanã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Acsinte Gaspar**
**:**
Discutãm regulamentul sau ce discutãm?
## Onoraþi colegi,
Este o dezbatere extrem de importantã, este vorba de Regulamentul Camerei Deputaþilor. Ca atare, vom gãsi, prin înþelegerea plenului, cele mai bune soluþii pentru dezbaterea serioasã a acestei iniþiative. Eu ce pot sã vã spun? Cã am ajuns la partea dezbaterilor generale ºi, din partea grupurilor parlamentare, doresc sã ºtiu dacã doreºte cineva sã ia cuvântul, deci, din partea grupurilor parlamentare, la dezbaterile generale.
Domnul deputat Acsinte Gaspar, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., aveþi cuvântul.
Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare doreºte sã ia cineva cuvântul? Domnul deputat Titu Gheorghiof, din partea Grupului P.N.L., o sã urmeze. Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
V-aº readuce în memorie cã problema pe care o discutãm astãzi la insistenþele domnului vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, Vasile Lupu, a fost discutatã cel puþin de trei ori. A fost discutatã o datã cu prilejul dezbaterii ºi adoptãrii Constituþiei. A fost discutatã a doua oarã atunci când fiecare dintre cele douã Camere ºi-a aprobat regulamentul propriu de activitate. ªi, în fine, a treia oarã, problema imunitãþii parlamentare a fãcut obiectul dezbaterilor la Legea privind Statutul deputaþilor ºi al senatorilor.
Sigur cã putem observa foarte uºor cã, prin Constituþie, se face o excepþie de la dreptul comun, în sensul cã aceasta a conferit un statut aparte parlamentarilor pentru a le da posibilitatea sã-ºi desfãºoare activitatea fãrã sã fie influenþaþi sau stânjeniþi de riscul unor eventuale trimiteri în judecata penalã sau contravenþionalã, arestãri, reþineri sau percheziþii pornite din spirit de ºicanã fie de diferite autoritãþi publice, fie de unii funcþionari particulari.
Constituþia nu a urmãrit sã le acorde parlamentarilor un avantaj personal, ci sã asigure Parlamentului condiþii optime de funcþionare. Inviolabilitatea devine caducã în cazul în care Camera din care face parte deputatul sau senatorul aprobã ca acesta sã fie trimis în judecatã penalã sau contravenþionalã, arestat, reþinut sau percheziþionat. Încuviinþând una din aceste mãsuri, Camera respectivã nu se pronunþã asupra vinovãþiei deputaþilor sau a senatorilor. De îndatã ce mandatul deputatului sau al senatorului a încetat, regulile de drept comun redevin pe deplin aplicabile. Fiind o excepþie de la dreptul
comun, inviolabilitatea parlamentarã este de strictã interpretare.
În fine, pentru cã m-am referit în prima parte la Constituþie, sã arãt cã ceea ce protejeazã Constituþia este mandatul deputatului sau al senatorului, iar nu persoana acestora. Din acelaºi motiv, din moment ce o persoanã a pierdut calitatea de deputat sau senator, ea va pierde ºi beneficiul procedurii excepþionale prevãzute de art. 69 alin. 1 al Constituþiei ºi, prin urmare, pentru o faptã sãvârºitã în cursul exercitãrii mandatului parlamentar va fi urmãrit penal sau contravenþional ºi judecat o datã ce acest mandat a încetat, conform procedurii de drept comun.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul deputat Titu Gheorghiof ºi rog celelalte grupuri sã-ºi desemneze eventualii intervenienþi. Aveþi cuvântul.
Mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Dezbaterea cu privire la modificarea art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor va continua cred eu ºi dupã ce noi ne vom pronunþa printr-un vot asupra acestei modificãri. Aceste comentarii care s-au fãcut ºi care se vor face asupra protecþiei constituþionale ºi regulamentare a mandatului de deputat ºi în special a instituþiei imunitãþii parlamentare, pe care am dori sã vi le prezentãm, va continua, credem noi, nu numai în acest mandat ºi nu numai în aceastã legislaturã, ci ºi în cele care vor urma.
În toate sistemele parlamentare democratice, deputaþii se bucurã de independenþã faþã de structurile statale ºi îºi exercitã, pe durata mandatului, prerogativele autoritãþii publice, ceea ce justificã mãsuri de protecþie stabilite de Constituþie ºi de regulamentele parlamentare, însã rolul mãsurii de protecþie este de a garanta deputaþilor o deplinã libertate de acþiune în exercitarea mandatului cu care au fost învestiþi ºi, în acelaºi timp, de a-i feri de ipoteticele ingerinþe ºi intimidãri din partea oricui, din partea puterii executive, din partea puterii judecãtoreºti ºi chiar din partea partidelor politice care i-au propus candidaþi ori a altor organisme guvernamentale.
În consens cu aceastã concepþie, art. 69 din Constituþia României reglementeazã imunitatea parlamentarã care, ca instituþie tradiþionalã a dreptului parlamentar, se prezintã sub douã forme, dupã cum bine ºtim: o lipsã a rãspunderii juridice pentru voturile date ºi pentru opinia
politicã exprimatã de parlamentar în exercitarea mandatului ºi inviolabilitatea membrilor Parlamentului.
În art. 69 Constituþia se referã de fapt la inviolabilitatea parlamentarã, iar în art. 70 la rãspunderea juridicã a deputaþilor. Imunitatea parlamentarã reglementatã de art. 69 din Constituþie ºi dezvoltatã de regulamente este o garanþie a noastrã, a deputaþilor, cã vom fi la adãpost de orice încercare a puterii executive sau judecãtoreºti de a intimida, de a ne sancþiona pentru modul în care ne exercitãm prerogativele. Practic, imunitatea parlamentarã acoperã întreaga activitate desfãºuratã de deputaþi în exercitarea mandatului. În fapt, este o realã inviolabilitate a acestora.
Vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat-civic-ecologist, domnul deputat Gavril Dejeu.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
N-am de gând sã fac o prelegere pe marginea instituþiei imunitãþii parlamentare. Doresc sã mã refer direct la text ºi doresc sã aduc argumente în favoarea propunerii pe care o discutãm astãzi din partea iniþiatorului.
Aºa cum s-a subliniat deja, parlamentarul trebuie sã fie pus la adãpost de ºicanele care pot interveni în câmpul politic, în general, ºi, din pãcate, în câmpul politic românesc dupã Õ89, în special, care i se pot adresa în exerciþiul mandatului sãu, fiindcã mandatul nu provine de la putere, mandatul provine de la naþiune, dacã vreþi, suveranã, ºi el trebuie sã poatã fi exercitat în limite decente, în limite corecte, pentru ca parlamentarul sã-ºi facã datoria.
Existã însã un revers al medaliei. Este, oare, parlamentarul, prin aceasta, scutit de obligaþia de a respecta legile þãrii? Sigur cã rãspunsul va fi imediat din partea tuturor ”nuÒ, ºi el este obligat, împreunã cu întreg poporul, sã respecte legile þãrii. ªi, atunci, unde existã bariera de protecþie a parlamentarului în raport cu celãlalt cetãþean obiºnuit?
Existã în prevederea aceasta constituþionalã, bine precizatã, potrivit cãreia mai înainte de a interveni organul de justiþie, care este chemat în general sã stabileascã vinovãþii, culpabilitãþi ºi responsabilitãþi, sã intervinã organul politic pentru a cenzura accesul la justiþie. Fiindcã ideea aceasta de imunitate parlamentarã este o cenzurare la accesul la justiþie.
Binevoiþi a vedea cã, potrivit textului, nu se poate accede la justiþie de cãtre un parlamentar decât dacã trece prin aprobarea Camerelor. ªi aprobarea este o fine de neprimire, dacã vreþi. Oricât de vinovat ar fi un parlamentar, dacã Camera nu-i dã girul, el nu poate ajunge în etajul justiþiei.
Pe aceastã temã, în ultimii 10 ani ºi în ultimii ani cu deosebire, în opinia publicã, în mijloacele de informare ºi în general în pãrerea care s-a format despre atitudinea, activitatea ºi poziþia parlamentarilor, a existat o multitudine de luãri de atitudine ºi de poziþii, din nefericire, foarte multe dintre ele, marea majoritate dintre ele, cu conotaþie negativã. ªi se spune cã prin regulamentul de funcþionare, Camerele ºi-au luat mãsuri de asigurare de aºa manierã încât parlamentarul, oricât ar fi de vinovat la încãlcarea legii, sã nu poatã ajunge în justiþie.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul deputat Ervin SzŽkely.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Cred cã instituþia imunitãþii parlamentare trebuie sã o discutãm totdeauna în contextul social în care existã, ºi politic, care existã în þara respectivã ºi nu putem extrapola situaþia politicã existentã de nivelul parlamentarismului din România atunci când discutãm aceste probleme.
Atunci când legiuitorul a stabilit aceastã majoritate de douã treimi, lupta politicã din România s-a desfãºurat nu numai în interiorul acestei clãdiri, nu numai pe paginile ziarelor sau în diferite forumuri politice, dar ºi pe stradã ºi nu totdeauna cu mijloace paºnice.
Existau grupuri de interese care erau ameninþate chiar în existenþa lor de schimarea de regim ºi atunci legiuitorului i s-a pãrut justificat sã acorde o protecþie parlamentarilor împotriva oricãror abuzuri prin care puteau sã fie limitate libertãþile constituþionale, libertatea de a exprima liber opiniile politice de la tribuna Parlamentului.
De aceea, perioada care a fost invocatã de domnul Acsinte Gaspar era caracterizatã de o asemenea stare ºi cred cã a fost justificatã intervenþia domnului senator Frunda în apãrarea majoritãþii de douã treimi.
Între timp, însã, ºi în România s-au schimbat foarte multe lucruri. Au apãrut instituþii care sã garanteze libertatea de expresie, au apãrut instituþii ºi s-au consolidat instituþii democratice, cum sunt: Avocatul Poporului, Curtea Constituþionalã, s-a realizat independenþa judecãtorilor.
Deci existã alte garanþii care sã protejeze libertatea de expresie a deputaþilor ºi aceastã formã de protecþie excesivã nu-ºi mai are justificare.
Cu toate acestea, credem cã a discuta problema imunitãþii parlamentare cu douã luni sau douã luni ºi jumãtate înainte de alegerile generale este ºi un prilej de a face campanie electoralã, de a transforma aceastã problemã, dupã pãrerea mea pur juridicã ºi politicã, în subiect de dezbatere electoralã.
Nu cred cã ar trebui sã apelãm la astfel de mijloace în lupta politicã ºi nu cred cã ar trebui sã aruncãm aceastã problemã în lupta electoralã, pentru cã ºtim cã opinia publicã este deosebit de ostilã menþinerii acestui prag de douã treimi.
Domnul deputat Dumitru Bãlãeþ, Grupul parlamentar P.R.M..
Dumitru Bãlãeþ
#139832## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi deputaþi,
Exprim de la aceastã tribunã opiniile mele personale ºi, bineînþeles, ale grupului parlamentar din care fac parte, Grupul P.R.M.
Pãrerea noastrã este cã problema ridicãrii imunitãþii parlamentare trebuie s-o judecãm în context eliberat de ceea ce s-a întâmplat la Senat cu aceastã modificare.
A trecut destul timp ca sã devenim lucizi cu toþii ºi sã vedem cã acea modificare la care unii colegi ai noºtri au fãcut trimitere, la aceastã tribunã, s-a fãcut vizând clar ridicarea imunitãþii unei persoane, a unui om, pe care îl ºtim cã a ridicat probleme, dar a ridicat probleme de ordin politic, probleme pe care le cunoaºtem cu toþii în legãturã cu anumite situaþii care nu sunt prea bine aºezate cu legea în România.
De aceea, eu v-aº propune sã judecãm independent de cele întâmplate la Senat ridicarea imunitãþii, în raport cu datele obiective pe care le prezintã cele trei soluþii posibile. Imunitatea parlamentarã poate fi ridicatã conform reglementãrilor actuale, adicã cu votul majoritãþii de douã treimi ºi care nouã ni se pare nu numai acceptabilã, dar ºi logicã ºi posibilã aceastã soluþie, ridicarea imunitãþii prin votul de jumãtate plus unu, dar se poate realiza, dacã umblãm la aceastã chestiune, ºi prin propunerea unei minoritãþi de o treime. De ce nu am putea recurge ºi la o asemenea soluþie?
Noi ne pronunþãm pentru stabilitatea reglementãrii actuale în continuare, pentru cã noi credem cã este vorba de o experienþã care depãºeºte Parlamentul actual al României. Vine dintr-o experienþã parlamentarã mult mai veche ºi universalã, ºi care vizeazã tocmai apãrarea democraþiei. Parlamentarul, deputatul este trimis în Parlament de cãtre electorat. El reprezintã nu numai electoratul unui partid sau altul, ci reprezintã, în general, dupã ce a fost ales, electoratul din zona în care a fost ales ºi, într-un plan mai general, electoratul naþional.
De aceea, noi credem cã este vorba de o reglementare justã a imunitãþi parlamentare în felul acesta.
Noi credem cã aici, în Parlament, posibilitatea de a aduce argumente pro ºi contra este principala noastrã posibilitate de a ne demonstra justeþea ºi adevãrul, de a ne convinge unii pe alþii asuprea dreptãþii sau nedreptãþii fiecãruia dintre noi.
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
Da.
Din partea Grupului parlamentar P.D.? Din partea Grupului parlamentar P.U.N.R.? Înþeleg cã nu ia nimeni cuvântul.
Îi dau cuvântul domnului preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.
## **Domnul Acsinte Gaspar**
**:**
Dar nu are nici o calitate! În ce calitate îi daþi cuvântul?
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Eu nu discut lucrurile din punct de vedere politic. Eu vreau respectuos sã fiþi de acord sã discutãm lucrurile ºi în plan juridic ºi numai juridic.
Aceastã Constituþie are un text foarte important. Mã adresez îndeosebi acelor colegi care sunt împotriva modificãrii, pentru cã cei care sunt pentru modificare n-are rost sã facem dialog cu dumnealor.
Acest art. 16 din Constituþie este aºa-zisul amendament Ninosu. Potrivit acestui amendament, nimeni nu este mai presus de lege.
Dacã suntem în situaþia cã o anumitã protecþie acordatã anumitor persoane, nu neapãrat parlamentari, este organizatã în aºa fel încât ea constituie un impediment absolut pentru a fi tras la rãspundere pentru fapte, nu pentru opinii, atunci dumneavoastrã veþi reacþiona. Parlamentul va spune: asta nu e bine. ªi vom modifica.
Dacã însã este vorba de aceleaºi fapte ºi le comite un parlamentar, indiferent de culoarea politicã, atunci dumneavoastrã spuneþi: nu, când este vorba de parlamentar, trebuie sã asigurãm o protecþie mai importantã, mai energicã. ªi eu spun cã aºa este. De aceea ºi existã textul. Toatã discuþiunea este dacã totuºi instituþia funcþioneazã.
Domniile voastre doriþi ºi aspiraþi Ð ºi este normal sã fie aºa Ð la o rocadã a puterii ºi veþi ajunge la putere, probabil, ºi dacã veþi ajunge la putere veþi fi învinuiþi în continuare de faptul cã sunteþi consecvenþi pe 2/3, ca ºi cum, pânã la urmã, vreþi cu orice preþ, cu obstinaþie, sã nu fie cineva tras la rãspundere.
Dacã s-ar merge pe o treime, atunci într-adevãr soluþia ar fi dezechilibratã pentru bunul motiv cã s-ar putea obþine cu uºurinþã o treime. Dacã se merge pe 50 plus unu, noi credem Ð ºi la comisie s-a discutat mult ºi de aceea am ºi luat cuvântul Ð cã este o soluþie echilibratã, care exclude abuzurile. Dacã rãmâne 2/3, soluþia este din nou dezechilibratã, dar încarcã art. 16 din Constituþie.
Dumneavoastrã vã plac anumite texte atunci când doriþi, dar nu vã plac altele. Dumneavoastrã însã sunteþi confruntaþi cu faptul cã, dacã o faptã se comite în România de cãtre un parlamentar, coana Leana de la coada vacii aflã peste 3 luni sau niciodatã. Dar fapta se aflã imediat prin mass-media, în câteva minute, la Paris sau la Washington. Nu ºtiu cum veþi gândi dumneavoastrã aceastã chestiune. Sunteþi liberi sã votaþi cum doriþi.
Da. Vã mulþumesc. Onoraþi colegi,
Vã rog frumos sã pãstrãm liniºtea ca sã putem trece mai departe. Deci s-au fãcut o serie de propuneri procedurale, domnul deputat R‡duly mi-a cerut o intervenþie pe procedurã. ªi-o menþine? S-au fãcut mai multe propuneri procedurale, prima dintre ele a fost fãcutã, deci procedurã, de domnul deputat Nicolae Popa. Da, procedurã, vã rog.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Sigur cã eu iau cuvântul aici pe procedurã.
O sã vã rog sã vã referiþi la procedura pe care doriþi s-o contestaþi sau s-o propuneþi.
Înainte trebuie sã fac un preambul ca sã explic colegilor mei despre ce este vorba ºi aº vrea sã-i pun o întrebare domnului deputat Lupu, de procedurã.
Dacã considerã Domnia sa cã prin aceastã modificare a art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor se reali-
zeazã înnoirea clasei politice sau reforma clasei politice pentru cã ...
Domnule deputat, grupurile parlamentare legal constituite au dreptul de a lua cuvântul ºi de a participa la dezbateri. Vã rog frumos sã interveniþi pe procedurã.
Solicit votul cu bile pentru aceastã modificare a art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.
## Da. Am înþeles.
S-au fãcut mai multe propuneri. Prima dintre ele a fost cã durata la intervenþie... Vã rog foarte mult sã fiþi atenþi... Prima dintre ele a fost ca durata intervenþiilor la nivelul fiecãrui paragraf, din partea celor care vor lua cuvântul, sã fie de 3 minute. A fost fãcutã propunerea de iniþiator ºi de preºedintele Comisiei pentru regulament. Deci sã fie o singurã intervenþie, nu mai multe, deci o persoanã sã nu intervinã de mai multe ori ºi sã fie 3 minute. Eu nu pot altceva, deci pe un anumit punct, pe un anumit subiect, o singurã intervenþie de 3 minute.
Sigur, e o cerere care s-a fãcut; eu, procedural, v-o supun spre aprobare: trece, bine, nu trece, iar bine. Vã supun spre aprobare aceastã propunere de limitare a timpului intervenþiilor pe o anumitã chestiune la 3 minute ºi, evident, o singurã intervenþie.
Voturi pentru? Vã rog sã numãraþi. 48 este insuficient pentru a trece.
Existã pentru asta instituþia liderului de grup. Deci liderul de grup, sunteþi vicelider la P.N.Þ.?
Domnule deputat Petrescu, aveþi cuvântul.
Pentru votarea articolului cerem vot nominal.
Da. Este o altã chestiune, am înþeles acest lucru...
Deci este vot nominal, nu vot cu bile.
Am înþeles. Doriþi vot nominal. O sã vedem când ajungem acolo, la vot final, o sã supunem spre aprobare toate propunerile care se fac. Propunerea de a se limita timpul la 3 minute nu a trecut.
Ca atare, vom începe sã dezbatem hotãrârea. Titlul hotãrârii, dacã sunt intervenþii? Domnule deputat Gaspar, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
În primul rând, precizaþi, sau chiar comisia specialã de redactare, pe ce material discutãm, pentru cã existã un material depus în ianuarie 1999 ºi dupã aceea existã un raport înregistrat cu nr. 160/R din data de 8 iunie 2000. Deci pe ce material discutãm ca sã putem sã ºtim unde intervenim ºi sã facem amendamentele.
O sã rog comisia sã facã precizarea asta; dupã pãrerea mea, trebuie lucrat pe ultimul raport.
Domnule preºedinte, raportul nu înseamnã proiectul de hotãrâre. Pentru cã în raport s-au fãcut amendamente la unele texte, trebuie sã am proiectul de hotãrâre ca sã vãd titlul, sã vãd cum debuteazã, eu la asta mã refer. Proiectul de hotãrâre este datat în 1 februarie 1999, iar raportul, repet ceea ce am spus în urmã cu câteva secunde, poartã data de 8 iunie 2000. Deci mergem pe proiectul de hotãrâre...
Existã un proiect de hotãrâre pe care l-a fãcut iniþiatorul. Proiectul de hotãrâre al iniþiatorului, care este ataºat propunerii iniþiatorului ºi expunerii de motive, este textul de bazã. Raportul amendeazã anumite pãrþi din acest proiect de hotãrâre.
Asta am spus ºi eu, domnule preºedinte.
Deci, în momentul de faþã, noi lucrãm pe proiectul de hotãrâre ºi cu amendamentele din raportul acesta cu nr. 160/R. Eu aºa cred cã este logic.
Proiectul de hotãrâre este cel din februarie 1999, da?
Da. Nu a apãrut altul, eu nu am altul aici, nu poate sã fie decât acesta.
Dacã aveþi vreo intervenþie la titlul acestui proiect ...
## Domnule preºedinte,
Propun ca titlul sã fie reformulat, pentru cã este total impropriu prin raportare la normele de tehnicã legislativã. Nu se modificã regulamentul în ansamblul sãu, se modificã un singur articol. ªi, ca atare, se propune ca titlul hotãrârii sã sune aºa: ”Hotãrâre pentru modificarea art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor.Ò
Iniþiatorul, de acord? Da. Comisia, de acord?
Vã supun spre aprobare titlul în aceastã formulare. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La articolul unic pentru cã la preambulul articolului unic...
La preambulul articolului unic, dacã aveþi observaþii?
Da. La articolul unic, la preambul, trebuie acum sã-l corelãm cu titlul ºi sã spunem urmãtorul lucru: ”Art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, se modificã ºi se completeazã, având urmãtorul cuprinsÒ, cu aceeaºi raþiune.
Iniþiatorul, de acord? Comisia, de acord? Preambulul.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.
A fost adoptat.
Mai departe, trecem la textul propus. Aici intrãm pe raportul comisiei. ªi cred cã cel mai bun lucru este sã mergem pe alineate, pentru cã sunt prevederi diferite la alineate.
Primul alineat, comisia propune sã rãmânã aºa cum a fost propus, adicã nemodificat de iniþiator, adicã nemodificat faþã de textul iniþiatorului.
Dacã sunt intervenþii aici? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? A fost adoptat cu un vot împotrivã.
Alin. 2, textul comisiei.
Aveþi cuvântul, domnule deputat Acsinte Gaspar.
Domnule preºedinte,
La alin. 2, fraza a doua, se spune aºa: ”Sãvârºirea sau descoperirea ulterioarã a unor fapte penale determinã introducerea unei noi cereri de reþinere, arestare, percheziþieÒ. Dacã sãvârºirea poate sã fie, sigur, ulterioarã, descoperirea se referã la fapte noi care la data când s-a fãcut prima cerere nu au fost cunoscute ºi, ca atare, se impune ca textul sã fie completat în felul urmãtor: ”Sãvârºirea sau descoperirea ulterioarã a unor noi fapte penale...Ò ºi mai trebuie adãugat ºi ”contravenþionaleÒ, pentru cã trimiterea se face în judecatã penalã sau contravenþionalã. Deci e vorba de descoperirea ulterioarã a unor noi fapte penale ºi se mai adaugã ºi ”contravenþionaleÒ.
Iniþiatorul, de acord? Comisia, de acord?
Vã supun spre aprobare alin. 2: ”Sãvârºirea sau descoperirea ulterioarã...Ò ºi pe urmã urmeazã propunerea pe care aþi fãcut-o dumneavoastrã.
Vã rog citiþi încã o datã.
Fraza a doua la alin. 2 ar urma sã aibã urmãtorul conþinut: ”Sãvârºirea sau descoperirea ulterioarã a unor noi fapte penale sau contravenþionale determinã introducerea unei noi cereri de reþinere, arestare, percheziþie sau de trimitere în judecatã penalã ori contravenþionalãÒ.
Textul este agreat de iniþiator ºi de comisie.
Ca atare, vã supun spre aprobare prima frazã de la alin. 2 în formula iniþiator-comisie.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
A doua frazã, formularea propusã de domnul deputat Acsinte Gaspar ºi agreatã.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Alin. 2, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Continuãm cu alin. 3.
Dacã sunt intervenþii? Domnul deputat Acsinte Gaspar.
## Domnule preºedinte,
Este vorba de fraza a doua de la alin. 3, care sunã în felul urmãtor: ”Hotãrârea comisiei se adoptã în cel mult 30 de zileÒ. Este incertã chestiunea ºi trebuie spus ”30 de zile de la sesizareÒ, din acel moment curge termenul de 30 de zile în care Comisia juridicã trebuie sã adopte hotãrârea.
Iniþiatorul, de acord? Comisia, de acord? Prima frazã de la alin. 3 fãrã modificãri. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
A doua frazã de la alin. 3, cu completarea propusã de domnul deputat Acsinte Gaspar ºi convenitã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Alin. 3, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Alin. 4. Domnul deputat Acsinte Gaspar.
## Domnule preºedinte,
Eu aº propune ca înainte de alin. 4 sã se introducã un alineat în care sã se precizeze cã prin cererea pe care o formuleazã ministrul justiþiei sã se precizeze în mod foarte clar ce solicitã. Solicitã: reþinerea, arestarea, percheziþia sau trimiterea în judecatã. Credem cã nu se poate ca prin aceeaºi cerere sã fie supuse plenului spre aprobare cumulativ toate cele 4 situaþii. Cererea trebuie sã fie, din acest punct de vedere, bine determinatã în obiectul ei ºi, ca atare, aº propune sã se introducã acest alineat cu precizarea: ”Cererea pe care ministrul justiþiei o adreseazã preºedintelui Camerei Deputaþilor pentru ridicarea... va cuprinde în mod expres menþiunea cu privire la solicitare, reþinere, arestare, percheziþie sau trimitere în judecatãÒ.
Da. Deci domnul deputat Acsinte Gaspar propune introducerea unui alineat nou. Pentru aceastã precizare, dau cuvântul iniþiatorului, domnului deputat Vasile Lupu. Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Dacã am gãsit rezonabile amendamentele propuse pânã acum de domnul deputat Gaspar, ultimul amendament este cel puþin ridicol. Deci a-l obliga pe ministrul justiþiei sã precizeze dacã este vorba de reþinere, cercetare etc. ar însemna ca pentru fiecare acþiune procesualã, precizatã în Constituþie, sã luãm procedura de la capãt ºi, într-un mandat de 4 ani, abia sã reuºim sã trecem sã parcurgem toate aceste faze. Eu cred, dimpotrivã, cã ar trebui sã precizãm, dacã nu este clar, cã cererea ministrului justiþiei înseamnã cumulativ toate acele faze prevãzute de Constituþie. Altfel, intrãm într-o
încurcãturã mai mare decât suntem acum, în reglementarea actualã.
Sunt o mulþime de intervenþii aici, o sã-i dau cuvântul... cred cã ºi comisiei o sã-i dau cuvântul la sfârºit. O sã dau întâi cuvântul celorlalþi.
Domnul deputat Leonãchescu, domnul deputat Gavril Dejeu, domnul deputat Tudor, domnul deputat Mitrea... Procedura are prioritate.
Am o chestiune de procedurã, domnule preºedinte de ºedinþã.
Domnul deputat Mitrea, aveþi cuvântul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Am o intervenþie scurtã de procedurã. Rugãminte la domnul vicepreºedinte Vasile Lupu ca, atunci când face afirmaþii referitor la propunerea unor colegi, sã foloseascã niºte cuvinte care nu pot jigni pe cel care a fãcut. Nu ”este ridicolÒ, poate fi ”nepotrivitÒ, poate fi ”combãtutÒ. Folosirea unui asemenea mod de adresare cãtre domnul deputat GasparÉ Eu nu sunt de acord ºi am protestat în acest moment împotriva acestui mod de lucru. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Leonãchescu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare nu înseamnã ºi lucrul judecat, nu înseamnã hotãrâre judecãtoreascã. Pânã când se va da hotãrârea judecãtoreascã se bucurã ºi deputatul respectiv sau parlamentarul respectiv de prezumþia de nevinovãþie. Ceea ce propune domnul Acsinte Gaspar este corect, fiindcã faza a doua presupune depãºirea primei faze. Faza a treia presupune depãºirea fazei a doua. Or, nu se ºtie ce va hotãrî judecata. Deci dânsul are dreptate. Daþi-mi voie sã aprob ºi sã susþin propunerea fãcutã.
Domnul deputat Gavril Dejeu ºi se pregãteºte domnul deputat Tudor Marcu.
Vã rog, pe rând.
Cu tot respectul, dar propunerea pe care o face domnul deputat Gaspar poate însemna o piedicã ºi mai mare decât cele existente la ora actualã în promovarea acestei liberalizãri a imunitãþii parlamentare. Se cunoaºte foarte bine cã o cercetare penalã îºi are anumite faze. De pildã, percheziþia, care este trecutã în textul constituþional, este aproape primul pas pe care organele de cercetare îl fac în ideea de a descoperi o infracþiune: percheziþia domiciliarã, percheziþia corporalã etc. Dacã ar urma sã acceptãm punctul de vedere al domnului deputat Gaspar, atunci ar însemna cã pentru a ajunge la trimiterea în judecatã a unui deputat sau senator, dar acum vorbim de deputaþi, ar trebui sã adoptãm o hotãrâre de ridicare a imunitãþii parlamentare pentru a încuviinþa o percheziþie domiciliarã ºi dupã ce percheziþia este încuviinþatã sã urmãm din nou procedura la cererea organului de judecatã în vederea reþinerii. Reþinerea ºtiþi foarte bine cã este un act de procedurã, care este la îndemâna organului de poliþie, care poate fi luat pe un interval de 24 de ore, nu mai mult, ºi pentru care acum se spune, ºi pentru acest gest, pentru acest act este nevoie sã reluãm încã o datã întreaga procedurã de ridicare a imunitãþii parlamentare. Urmeazã apoi, în continuare, arestarea, o a treia fazã de ridicare a imunitãþii parlamentare, deci o a treia procedurã ºi, în sfârºit, trimiterea în judecatã.
Câte proceduri de ridicare a imunitãþii parlamentare doriþi sã adopte Parlamentul pentru un parlamentar? Soluþia este imposibilã. Dacã vrem, prin urmare, sã dãm viaþã acestei instituþii a imunitãþii parlamentare, ea nu se poate referi decât în bloc la cele 4 situaþii prevãzute de Constituþie ºi nu la fiecare dintre ele în parte.
De aceea, cu tot respectul pentru domnul Gaspar, socot cã propunerea nu poate fi acceptatã.
Domnul deputat Marcu Tudor.
Vã rog sã mã iertaþi, nu aº fi intervenit dacã nu cumva am fost ºi sunt convins cã se fac niºte erori în vorbã, sã nu zic în judecatã, tocmai de cãtre oamenii care au studii mai mari decât mine în drept ºi care, printr-un comportament de parlamentar, au determinat o proastã înþelegere a ridicãrii imunitãþii parlamentare în Camera Deputaþilor.
Despre ce este vorba? Dacã acum doi ani, deputatului Gabriel Bivolaru Ñ eu vã spun din culisele Parlamentului Ñ se cãzuse de acord sã i se ridice imunitatea, pentru cã era o povarã pentru P.D.S.R.,É Erau toþi aproape de acord. Dacã nu venea domnul ministru al internelor, Dejeu, ºi fãcea o afirmaþie absolut negânditã, sã spunã sã fie ridicat, arestat, trimis, judecat ºi nu mai ºtiu cum... Atunci s-a ridicat pãrul în capul parlamentarilor ºi au zis: stai, domnule, pãi e altul scopul! Nu e cercetarea corectã a dosarului, ci scopul este sã fie arestat. Acest domn Dejeu acum vine ºi spune iarãºi niºte lucruri care mã fac sã cred cã nu le judecã bine, din moment ce n-a judecat bine nici atunci, pentru cã urmarea intervenþiei Domniei sale de atunci a fost cã nu s-a mai ridicat imunitatea deputatului Bivolaru decât ulterior ºi s-a ridicat într-adevãr atunci când au fost întrunite toate argumentele necesare. Acesta este un lucru care mã face sã fiu foarte receptiv la cei care greºesc foarte adesea, tocmai în domeniul lor de activitate, cum este aceastã procedurã judecãtoreascã, în care eu nu sunt, decât în cel mai bun caz, martor.
ªi cu toate astea eu înþeleg lucrurile pare-se mai bine decât mulþi dintre Domniile lor. Iatã, de exemplu, domnul deputat Vasile Lupu spune cã este neapãrat necesar sã rãmânã aºa cum e, dar tocmai textul contrazice, pentru cã, dacã era nevoie sã fie reþinut, arestat, percheziþionat, trimis în judecatã, nu era cuvântul ”sauÒ, era ”ºiÒ. Deci tocmai iniþiatorul îl contrazice pe domnul Vasile Lupu.
Cu alte cuvinte, revin ºi spun, ca sã fie clar întâi cã i se ridicã imunitatea parlamentarului ºi dupã aceea vine votul Parlamentului ºi spune prin vot cã este reþinut sau arestat, sau percheziþionat, sau trimis în judecatã. Nu-mi spune mie asta ministrul justiþiei, ci Parlamentul, conform art. 69 din Constituþie care spune cã: ”Deputatul sau senatorul nu poate fi reþinut sau arestat, percheziþionat
Domnul deputat Adrian Vilãu.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor colegi,
Vin în faþa dumneavoastrã pentru a prezenta câteva argumente în favoarea amendamentului propus de domnul deputat Gaspar Acsinte.
În primul rând, cred cã ar trebui sã nu plecãm de la ideea preconceputã cã în aceastã aulã ne împãrþim, din punctul de vedere al acestei probleme, în mai multe tabere.
În al doilea rând, trebuie sã plecãm de la faptul cã, dacã Constituþia face aceastã diferenþiere între diferite faze, nu este deloc ridicol ca noi sã luãm în discuþie aceastã problemã.
În al treilea rând, este inadmisibil pentru oamenii obiºnuiþi, pentru justiþiabilii care nu ajung în Parlament, ca sã fie arestaþi, reþinuþi, percheziþionaþi sau trimiºi în judecatã fãrã o cercetare prealabilã suficient de temeinicã. Ne-am umplut de ridicol sau justiþia românã s-a umplut de ridicol în urmã cu câteva luni de zile, când a arestat una dintre persoanele cu mare influenþã în zona economicã, directorul de la PETROM, ca peste câteva sãptãmâni sã fie pus în libertate, cu scuzele de rigoare. Tocmai pentru cã acel dosar de arestare s-a fãcut pe vorbe, pe coperþi goale care în interior nu aveau nici un fel de conþinut.
Cu atât mai mult, de câþiva ani de zile am intrat în aceastã capcanã a presei în care foarte uºor ºi adesea justiþia se spãla pe mâini spunând cã nu poate sã facã absolut nimic, pentru cã nu i se ridicã imunitatea parlamentarã. Fals! N-a împiedicat nimeni Parchetul General sã cheme la audieri, n-a împiedicat nimeni Parchetul General sã invite la discuþii pe toþi cei care sunt incriminaþi.
Aceastã imunitate nu opereazã deloc în zona de cercetare penalã. În momentul în care se vine în faþa Parlamentului pentru a se cere ridicarea imunitãþii pentru unul dintre cele patru lucruri prevãzute de Constituþie, trebuie sã avem o discuþie foarte clarã, nu ca în alte situaþii, când a venit un dosar gol, doar cu o simplã cerere, fãrã nici un fel de argument, fãrã nici un fel de probaþiune. Dacã nu facem în acest fel, ajungem din nou în situaþia de dinainte de 1989, când prima oarã se aresta omul, dupã aceea-i completau dosarul. Or, eu cred cã nimeni nu-l împiedicã acum pe ministrul justiþiei sau pe procurorul care ancheteazã cazul sã vadã pentru ce trebuie sã-i fie ridicatã imunitatea parlamentarã. Nu trebuie sã plecãm de la prezumþia de vinovãþie ºi sã spunem cã dacã s-a ordonat percheziþia automat este vinovatã persoana respectivã.
Dacã mai sunt alte intervenþii? Nu sunt. Îi dau cuvântul iniþiatorului.
Da. Domnul deputat Leon Pop.
Aveþi cuvântul, dupã care o sã dãm cuvântul iniþiatorului ºi comisiei sã-ºi spunã punctul de vedere.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Am ajuns sã dezbatem aceastã importantã chestiune a ridicãrii imunitãþii parlamentare, acum, la sfârºit de mandat, dar, având în vedere importanþa ei, mai bine mai târziu decât niciodatã.
Cred cã foarte mulþi dintre noi am scãpat din vedere o chestiune importantã, ºi anume aceea cã imunitatea parlamentarã, sub cele douã forme ale sale, de fond ºi de procedurã, apãrã în primul rând o instituþie, o instituþie vitalã pentru democraþia româneascã, ºi anume Parlamentul ºi în mod concret mandatul de parlamentar.
Am fãcut mereu trimitere cã îl apãrã pe parlamentar ºi cã, vezi Doamne, în aceste condiþii, acordãm parlamentarului o ocrotire specialã, care-l scoate de sub incidenþa art. 16 din Constituþie, care spune cã ”Nimeni nu este mai presus de legeÒ. Nu este aºa! Încã o datã spun: apãrã mandatul de parlamentar, prestigiul Parlamentului, ºi nu pe parlamentarul în cauzã.
Acum, aici, se pune problema dacã pentru cele patru acte stabilite de Constituþie, Ministerul Justiþiei trebuie sã facã o singurã sesizare prin care sã solicite _grosso modo_ sã se permitã reþinerea, arestarea, percheziþionarea ºi apoi trimiterea în judecatã sau, pentru fiecare act din cele patru enumerate, ministrul justiþiei sã facã sesizãri separate.
Situaþia este mai complicatã decât credem noi. Dacã totuºi principiul calitãþii ºi al celeritãþii actului de justiþie vrem sã triumfe, ºi noi asta vrem, cã de asta vorbim mereu, de ani de zile, eu cred cã este bine ºi este util pentru ocrotirea mandatului de parlamentar sã se cearã aprobarea pentru toate cele patru acte, urmând ca plenul sã hotãrascã dacã o dã pentru toate patru sau numai pentru unul.
Pentru cã mã pun în postura unui procuror care obþine aprobarea de reþinere, reþinerea are termenul pe care-l are stabilit în mod imperativ ºi obligatoriu de Codul de procedurã penalã ºi constat cã în realitate se contureazã o infracþiune de o gravitate deosebitã, care presupune imediata arestare a individului pe care eu deja îl am în reþinere. Ce fac în aceastã situaþie? Sunt obligat sã-l pun de urgenþã în libertate. Nu se poate aºa ceva! Deci sunt obligat sã-l pun în libertate ºi, dacã tipul este abil ºi versat, ºi cu relaþiile pe care le are, poimâine ne salutã de pe Coasta de Azur, iar noi fluierãm a pagubã.
Voci din salã
#176714Dacã el este nevinovat?
Bine, dar v-am spus: dacã se contureazã o infracþiune gravã, eu, ca procuror, dupã epuizarea perioadei de reþinere constat cã se contureazã o infracþiune foarte, foarte gravã ºi sunt obligat sã-l arestez pentru bunul mers al actului de justiþie. Îi dau drumul ºi-l caut dupã aia în toatã þara.
Deci eu zic cã este judicios în interesul Parlamentului ºi al parlamentarului ca ministrul de justiþie sã solicite aprobarea pentru toate cele patru acte o datã, urmând ca plenul Camerei, care este suveran, sã decidã. Mulþumesc.
Da. Vã mulþumesc.
Îi dau cuvântul domnului Acsinte Gaspar. Domnilor colegi, doamnelor, o sã vã rog sã încercãm sã depãºim acest moment ca sã ajungem la o clarificare ºi, de la clarificare, la vot.
Domnul deputat Acsinte Gaspar.
## Domnule preºedinte,
În primul rând, vreau sã reamintesc cã în practica parlamentarã au mai fost formulate cereri de ridicare ºi am sã vã dau cazul deputatului Bud, atunci când ministrul justiþiei a scris clar în cerere: ”Sã se încuviinþeze trimiterea în judecatãÒ. Într-o discuþie pe care noi am avut-o la grupul parlamentar cu ministrul justiþiei, legatã de cererea privind cazul Bivolaru, dânsul a fost de acord cã se poate cere Camerei numai pentru una dintre fazele ridicãrii imunitãþii parlamentare. Deci nu vãd de ce nu s-ar putea de la început sã se formuleze obiectul clar al cererii.
Pe de altã parte, înainte de a se cere ridicarea imunitãþii parlamentare, dumneavoastrã ºtiþi cã organul de urmãrire penalã, Parchetul, face o serie de acte preparatorii. Se fac audieri, se fac... ªi dupã aceea sesizeazã pe ministrul justiþiei care, în raport de dosarul întocmit de cãtre organul de cercetare penalã, apreciazã dacã este cazul sã cearã sau nu ridicarea imunitãþii pentru a se porni urmãrirea penalã.
Deci la Parlament nu se vine cu o simplã cerere scrisã de ministrul justiþiei: vã rog sã se ridice, în baza art. 69 din Constituþie, imunitatea parlamentarã a deputatului cutare. În spatele acestei cereri se gãseºte un dosar ºi cred cã cei de la Comisia juridicã, când au examinat asemenea cereri, au avut ºi dosarele din partea organului de urmãrire penalã.
Iatã de ce, domnule preºedinte, eu cred cã amendamentul pe care l-am propus, cu susþinerile ºi argumentele care au fost invocate în sprijinul lui de cãtre ceilalþi colegi, poate fi supus votului, dacã consideraþi cã nu mai este cazul sã se mai poarte discuþii pe marginea lui.
Îi dau cuvântul iniþiatorului, domnul vicepreºedinte Vasile Lupu.
## **Domnul Vasile Lupu:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În primul rând, aceastã încuviinþare datã de Camerã, de Camera Deputaþilor, în cazul nostru, este privitã ca o pronunþare pe fond, judiciarã, de cãtre unii din colegii noºtri. N-o putem privi aºa.
Este încuviinþarea datã ca parlamentarul sã se apropie puþin mai mult de condiþia cetãþeanului pe care-l reprezintã în Parlament, dacã vorbim de egalitãþi constituþionale. Apoi, instituþia parlamentarã este o instituþie unitarã. Retrag cuvântul dacã a deranjat atât de mult. Dar cum vã puteþi închipui dumneavoastrã cã pentru mãsura arestãrii de 24 de ore se poate derula o procedurã care dureazã 3-4 luni în Parlamentul României. ªi citiþi fazele. Deci cererea de reþinere, arestare, percheziþie sau de trimitere în judecatã penalã ori contravenþionalã se adreseazã preºedintelui Camerei Deputaþilor, preºedintele o trece prin Biroul permanent, o trimite la Comisia juridicã, Comisia juridicã întocmeºte raportul, o aduce spre dezbatere în plen ºi aºa mai departe.
ªi apoi, enumerarea acestor faze procesuale în Constituþie ne reaminteºte, dacã mai era nevoie, de gradualitatea procesului penal. Mãsura reþinerii sau per-
cheziþia pot impune arestarea imediatã. L-ai reþinut pentru conducere în stare de ebrietate a unui vehicul, dar descoperi cã a sãvârºit o crimã. ªi atunci vii iarãºi cu altã cerere. Cum _per a contrario_ poþi sã-l reþii sau poþi sã faci o percheziþie Ñ vorbesc prin prisma organului judiciar Ñ ºi poþi sã descoperi cã este nevinovat ºi sã nu mai ai nevoie de celelalte mãsuri procesuale. Dar a separa aceste faze ºi a trata aici, în Parlamentul României, imunitatea parlamentarã distinct, ca o imunitate în ce priveºte posibilitatea de reþinere, o alta pentru arestare, o alta pentru percheziþionare, o alta pentru trimitere în judecatã, mie mi se pare în mod vãdit, n-o spun pentru nejuriºti, o spun pentru juriºti, tendinþa de a complica ºi mai mult aceastã procedurã ºi a o face inaplicabilã. ªi avem experienþa aceasta.
Este normal ca parlamentarul sã rãmânã sub protecþia imunitãþii parlamentare ani de zile, vorbim aici de protecþia pentru opiniile exprimate sau voturile date. Aceastã protecþie existã prin reglementarea constituþionalã din art. 70, foarte clar. Sigur cã uneori nu ºtii cum sã califici când senatorul Vadim Tudor anunþã pe un post de televiziune cã a descoperit o vilã în proprietatea lui Vasile Lupu undeva în judeþul Braºov; am încercat ºi eu sã calific afirmaþia. Este o opinie exprimatã, este o calomnie, este o laudã sau un delir.
_**:**_
## Este un anunþ publicitar.
Dar, revin, când este vorba de sãvârºirea unor fapte penale concrete, încuviinþarea sã poatã fi datã în cel mai scurt timp ºi o datã datã aceastã încuviinþare, o datã ce s-a pronunþat Camera, organele judiciare sã aibã toatã libertatea de acþiune. În logica reglementãrii, într-o interpretare logicã a textului, nici procurorul general, nici ministrul justiþiei ºi nici chiar plenul Camerei Deputaþilor sau plenul uneia din cele douã Camere, în marea înþelepciune, nu poate prevedea toate actele doveditoare sau toate faptele probatorii ce pot apãrea în cursul acestor mãsuri procesuale.
De aceea, eu propun sã lãsãm textul aºa cum este în Constituþie, cum este în regulament ºi sã nu încercãm... ºi vã spun, unicat, în reglementãrile constituþionale, dupã cunoºtinþa mea, poate domnul deputat Gaspar, ale cãrui cunoºtinþe sunt indiscutabile în materie, poate domnul deputat Gaspar are în dreptul comparat alte exemple, dar eu nu am întâlnit aceastã rãstãlmãcire a imunitãþii parlamentare divizatã pentru reþinere, pentru percheziþionare, pentru invitare la Parchet ºi aºa mai departe.
## Domnule preºedinte,
Cred cã, potrivit programului, va trebui sã continuãm dezbaterea dupã pauzã, dar fac un apel la liderii de grupuri parlamentare sã informeze onorabilii deputaþi despre posibilul vot în aceastã dupã-amiazã pe un text atât de controversat.
Vreau sã vã spun cã n-am dat pauzã. ªi pauza o dau eu, în momentul în care se face ora respectivã.
Deci îi dau cuvântul preºedintelui comisiei acum.
Rugãmintea mea este sã nu vã grãbiþi sã pãrãsiþi sala, cã mai sunt încã 6 minute, mai putem ºi vota.
Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.
Am ascultat cu atenþie toate argumentele aduse în dezbatere. Singura remarcã pe care o am de fãcut este sã se citeascã cu atenþie alin. 2 de la art. 176 care spune: ”Cererea de reþinere, arestare, percheziþie sau privind posibilitatea trimiterii în judecatã penalã sau contravenþionalã...Ò ºi aºa mai departe. Deci eu cred cã nu mai este cazul sã existe o asemenea precizare sau noul alineat pe care-l doreºte domnul deputat Gaspar. De aceea, nu suntem pentru susþinerea acestui nou amendament.
Vã mulþumesc.
Domnul preºedinte al comisiei spune cã existã aceastã precizare fãcutã la alin. 2 al acestui articol ºi mie mi se pare cã este destul de precis acolo, cu virgule, cu ”sauÒ, referitor la ”cererea de reþinere, arestare sau percheziþie sau de trimitere...Ò. ªi mie mi se pare cã este destul de precis textul acolo.
Vã supun spre aprobare... Domnule deputat Acsinte Gaspar, vã menþineþi amendamentul sau nu, având în vedere existenþa la alin. 2 a acestor precizãri, alineat care a fost votat?
## Domnule preºedinte,
Abia acum constat cã dânºii adaugã la Constituþie cererea de reþinere, arestare, percheziþionare sau privind posibilitatea trimiterii în judecatã. De unde apare chestiunea aceasta? Cã în Constituþie textul este foarte clar: ”Nici un deputat nu poate fi reþinut, arestat, percheziþionat sau trimis în judecatã.Ò Ce-i aia cu ”posibilitatea trimiterii în judecatãÒ?
Textul vechi este ãsta, iar textul propus... Aveþi cuvântul, domule deputat.
Este vorba de textul existent. E un text care nu a fost modificat.
## Domnule preºedinte,
La textul pe care-l propun dânºii sã se mai adauge urmãtoarea sintagmã: ”Cererea de reþinere, arestare, percheziþie sau privind posibilitatea trimiterii în judecatã penalã ori contravenþionalã, dupã caz, se adreseazã preºedintelui Camerei Deputaþilor de cãtre ministrul justiþiei.Ò
ªi atunci, renunþ la amendamentul respectiv.
Asta adaugã la Constituþie. Ce înseamnã judecatã?
Pãi la Constituþie v-am spus eu cã se adaugã, cã se spune ”posibilitatea trimiteriiÒ.
Alineatul a fost votat ºi este forma veche a regulamentului.
## Onoraþi colegi,
În regulamentul pe care-l avem cu toþii, la art. 176, al doilea alineat spune clar: ”Cererea de reþinere, arestare, percheziþie sau privind posibilitatea trimiterii în judecatã
penalã ori contravenþionalã se adreseazã preºedintelui Camerei de cãtre ministrul justiþiei.Ò
Textul pe care l-am votat noi sunã aºa: ”Cererea de reþinere, arestare, percheziþie sau de trimitere în judecatã penalã ori contravenþionalã se adreseazã preºedintelui Camerei de cãtre ministrul justiþiei.Ò
Noi am votat textul ãsta. Eu am întrebat dacã vã menþineþi amendamentul pentru alineatul nou.
În cazul acesta, eu o sã las comisia sã mediteze, împreunã cu iniþiatorul, pânã la ora 14,00, când continuãm lucrãrile din punctul ãsta, deci de la amendament. Dacã dânºii hotãrãsc cã este bine sã se revinã pe textul alineatului 2 ºi sã se introducã o serie de prevederi acolo, bine, dacã nu, o sã avem de votat asupra alineatului nou.
Pauzã.
PAUZÃ *
## DUPÃ PAUZÃ
Domnul vicepreºedinte Chiliman este blocat în altã activitate ºi mi-a transmis conducerea ºedinþei.
Invit secretarii la prezidiu ºi liderii grupurilor parlamentare sunt rugaþi sã adune deputaþii în salã.
Un apel nominal, vã rog. Mai facem o economie la bugetul Camerei.
|Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe|absent<br>absent<br>absentã<br>prezent<br>prezent| |---|---| |Alecu Aurelian Paul|absent| |Ana Gheorghe (DB)<br>Ana Gheorghe (HD)<br>Andrei Gheorghe<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n|prezent<br>prezent<br>absent<br>absentã<br>absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon<br>Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor|absent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Baciu Mihai<br>Badea Alexandru Ioan<br>Bara Radu-Liviu|absent<br>prezent<br>absent| |B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase|absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin|absentã<br>prezent| |Bãlãeþ Dumitru|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>absent| |Berci Vasile|absent| |Berciu Ion|absent| ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/25.IX.2000
|Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|absentã<br>absent|Enescu Ion<br>Fenoghen Sevastian|absent<br>prezent| |---|---|---|---| |Bivolaru Gabriel|absent|Filipescu Ileana|prezentã| |Bivolaru Ioan|prezent|Furo Iuliu Ioan|prezent| |Boda Iosif|absent|Galic Lia-Andreia|prezentã| |Bšndi Gyšngyike|prezentã|Gaspar Acsinte|prezent| |Boºtinaru Victor|prezent|Gavra Ioan|absent| |Bot Octavian|absent|Gavrilaº Teodor|absent| |Botescu Ion|absent|Gazi Gherasim|prezent| |Bran Vasile|prezent|Georgescu Florin|absent| |Brezniceanu Alexandru|prezent|Gheciu Radu-Sever-Cristian|prezent| |Bud Nicolae|absent|Gheorghe Valeriu|prezent| |Buga Florea|prezent|Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent| |Bujor Liviu|absent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Burlacu Viorel|prezent|Gheorghiu Mihai|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absentã|Gherasim Ion-Andrei|prezent| |Buzatu Dumitru|prezent|Ghidãu Radu|prezent| |Calimente Mihãiþã|prezent|Ghiga Vasile|prezent| |Cazacu Vasile-Mircea|prezent|Giurescu Ion|absent| |Cazan Gheorghe Romeo Leonard|prezent|Glãvan ªtefan|prezent| |Cândea Vasile|prezent|Godja Petru|prezent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|absent|Grãdinaru Nicolae|prezent| |Chichiºan Miron|absent|Grigoraº Neculai|prezent| |Chiliman Andrei-Ioan|prezent|Grigoriu Mihai|absent| |Chiriac Mihai|prezent|Groza Nicolae|prezent| |Chiriþã Dorin|prezent|Gvozdenovici Slavomir|absent| |Ciontu Corneliu|prezent|Haºotti Puiu|prezent| |Ciumara Mircea|absent|Hilote Eugen Gheorghe|prezent| |Cîrstoiu Ion|prezent|Hlinschi Mihai|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|absent|Honcescu Ion|prezent| |Constantinescu Dan|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Corâci Ioan Cezar|absent|Iacob Elena|prezentã| |Corniþã Ion|prezent|Ianculescu Marian|prezent| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent|Ifrim Dumitru|absent| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Igna Ioan|absent| |Cotrutz Constantin Eremia|absent|Ignat ªtefan|prezent| |Cristea Gabriela|prezentã|Iliescu Valentin-Adrian|prezent| |Cristea Gheorghe|absent|Ionescu Alexandru|absent| |Cristea Marin|prezent|Ionescu Anton|absent| |Cunescu Sergiu|absent|Ionescu Bogdan|absent| |Dan Marþian|prezent|Ionescu Constantin|absent| |Dan Matei-Agathon|absent|Ionescu-Galbeni Niculae Vasile Constantin|prezent| |Darie Simion|prezent|Ionescu Gheorghe|prezent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent|Ionescu Marina|absentã| |Dãnilã Vasile|prezent|Ionescu Nicolae|absent| |Decusearã Jean|absent|Ioniþã Mihail-Gabriel|prezent| |Dejeu Gavril|prezent|Ioniþã Nicu|prezent| |Diaconescu Ion|prezent|Iorga Leonida Lari|prezentã| |Dimitriu Sorin Petre|absent|Iorgulescu Adrian|absent| |Dîrstaru Dorin|absent|Irimescu Haralambie|prezent| |Dobre Traian|prezent|Ivãnescu Paula Maria|prezentã| |Dobrescu Smaranda|absentã|Jurcan Dorel|prezent| |Dorian Dorel|absent|Jurcã Teodor|prezent| |Dorin Mihai|prezent|Kakasi Alexandru|prezent| |Dragoº Iuliu Liviu|absent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent| |Dragu George|absent|Kerekes K‡roly|absent| |Drãgãnescu Ovidiu Virgil|absent|K—nya-Hamar Alexandru|prezent| |Drecin Mihai Dorin|prezent|Kovacs Carol-Emil|absent| |Drumen Constantin|absent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|absent| |Dugulescu Petru|prezent|Lazia Ion|absent| |Dumitraºcu Laurenþiu|absent|Lãdariu Lazãr|prezent| |Dumitrean Bazil|prezent|Lãpuºan Alexandru|prezent| |Dumitrescu (Bãlan) Marilena|absentã|Leca Mihai|absent| |Dumitrescu Paul Adrian|absent|Leonãchescu Nicolae|prezent| |Dumitriu (Hunea) Carmen|absentã|Lepºa Sorin Victor|absent| |Elek Barna Matei|absent|Lixãndroiu Viorel|absent| |Enache Marian|absent|Lupu Vasile|prezent|
## **Domnul Vasile Lupu:**
Vã mulþumesc.
Vã rog, la masa aceea, doar colegii care se anunþã treceþi prezent.
Stimaþi colegi, dupã prima privire putem continua dezbaterile.
Domnul vicepreºedinte Chiliman este blocat în alte activitãþi ºi nici alt vicepreºedinte sau preºedintele Camerei care sã conducã ºedinþa...
## **Domnul Florin Georgescu**
**:**
E conflict de interese!
Care este interesul, domnule deputat Florin Georgescu? Care este interesul meu? Conflict de interese publice? Ce are cu imunitatea parlamentarã?
Domnul deputat Gaspar are cuvântul. O clipã, dupã domnul Gaspar.
Domnule preºedinte, sigur cã s-a creat o situaþie mai puþin cunoscutã în activitatea parlamentarã, ca iniþiatorul sã fie ºi preºedintele de ºedinþã, fiecare având o poziþie diferitã. Dumneavoastrã nu puteþi sã coborâþi de la pupitrul de comandã de acolo, o datã sã vorbiþi în calitate de preºedinte, dupã aceea ca iniþiator sã participaþi la
discuþii ºi la dezbateri. Ca atare, eu v-aº propune sã întrerupem lucrãrile la aceastã temã, sã le amânãm pentru joi, când va fi domnul vicepreºedinte Chiliman, mergând ºi pe principiul cã cel care a început dezbaterea unui proiect acela îl ºi finalizeazã.
Obiecþiune întemeiatã, însã noi am stabilit ca marþea sã dezbatem, deci propun sã o amânãm pe marþi, la orele 11,00, ºi trecem la celelalte puncte de pe ordinea de zi.
Domnul ªerban Rãdulescu-Zoner are de fãcut o declaraþie personalã.
Aveþi cuvântul, domnule deputat.
## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Dupã cum unii dintre dumneavoastrã aþi aflat din presã, cel care vã vorbeºte se aflã pe prima listã de intelectuali români care au decis sã sprijine candidatura la Preºedinþia României a domnului Mugur Isãrescu.
Am acceptat ...
Vã rog, liniºte!
## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**
Am acceptat sã fiu trecut pe menþionata listã, pentru cã astfel mi-a dictat conºtiinþa. Nu mã obligaþi sã ridic tonul, domnilor! Eu vreau, sã ºtiþi, vreau sã fiu calm.
Cum nu am fost niciodatã partizanul duplicitãþii, nu pot vorbi una ºi face alta!
Ca atare, în contextul ultimelor evoluþii pe scena politicã, rãmânând fidel doctrinei liberale, consider cã este de datoria mea sã vã aduc la cunoºtinþã dumneavoastrã ºi opiniei publice cã am aderat la grupul de iniþiativã al liberalilor care sprijinã candidatura la Preºedinþia þãrii a domnului Mugur Isãrescu. Cum vã este cunoscut, în fruntea acestei grupãri se aflã domnul deputat Decebal-Traian Remeº, având alãturi pe domnii Dan Amedeu Lãzãrescu, senator, ºi Sorin Botez, fost deputat. Cei doi seniori menþionaþi mai înainte sunt cei care împreunã cu regretatul Nicolae Enescu au reînfiinþat P.N.L. în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, dupã ani grei petrecuþi ca ºi mine în temniþele regimului totalitar comunist.
Aceasta mi-a fost declaraþia, dar bãºcãlia pe care o fac unii mã obligã sã mai adaug ceva: acolo este activitatea mea parlamentarã luatã de pe internet. Cine are un asemenea dosar, nu are decât sã aibã o atitudine potrivnicã mie sau pur ºi simplu sã facã bãºcãlie în Parlamentul României.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Haºotti.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Nu ºtiam cã este momentul declaraþiilor politice, dar dacã tot distinsul ºi ilustrul meu coleg de Parlament ºi sper cã încã de grup parlamentar Ð n-am înþeles încã foarte bine Ð a fãcut aceastã declaraþie, permiteþi-mi sã vã reþin ºi eu atenþia câteva minute.
Sigur cã ne aflãm într-o þarã democraticã, într-o þarã liberã, fiecare...
Domnule deputat, doar dacã pãrãsiþi un grup parlamentar pentru a vã declara independent, cã acesta a fost scopul declaraþiei domnului Rãdulescu Zoner.
Deci declaraþia este oportunã doar dacã pãrãsiþi grupul parlamentar sau aveþi de declarat altceva personal.
Am de fãcut o declaraþie tot aºa cum a fãcut ºi domnul Zoner, care n-a pãrãsit grupul parlamentar. În calitate de lider nu cunosc acest lucru. Dar daþi-mi voie sã vã spun cã ilustrele nume invocate nu sunt chiar atât de morale aºa cum susþine domnul Zoner; vreau sã vã spun cã domnul Dan Amedeu Lãzãrescu când a intrat Partidul Naþional Liberal în Guvernul Stolojan era liderul grupului ºi vicepreºedintele partidului ºi nu a protestat, domnul Sorin Botez a fost numit ambasador în Africa de Sud de Guvernul Stolojan, cu buna semnãturã a domnului Ion Iliescu, ºi atunci nu a protestat ºi aºa mai departe. Cât priveºte faptul cã distinºii colegi fac parte din Grupul Remeº, le spun cã cine se aseamãnã se adunã! ( _Aplauze ironice. Se strigã: ”Bravo!Ò_ )
## Stimaþi colegi,
Ne oprim aici cu declaraþiile ºi trecem la ordinea de zi. Am convenit sã reluãm dezbaterile asupra art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor marþi, sãptãmâna viitoare, la orele 11,00.
Urmãtorul proiect este propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ, continuarea dezbaterilor.
Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport? Nu prea este... Era un reprezentant al ministerului... Nu mai e...
## **Domnul Marian Ianculescu (** _din salã_ **):**
Þinem discuþiile ºi fãrã el, aºa a rãmas vorba!
Cu el sau fãrã el, dar cu comisia ce facem? Oricum, dezbaterile generale le-am încheiat.
Iatã, preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a sosit, gata sã susþinã raportul! Iniþiatorii, vã rog sã-ºi ocupe locul!
În primul rând, vreau sã-mi cer scuze pentru cele câteva momente de întârziere ale colegilor noºtri, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, cu aprobarea Biroului, este în dezbaterea, în procedurã de urgenþã, a proiectului de Lege privind patrimoniul U.T.C. ºi suntem deja în cvorumul respectiv.
## Domnule preºedinte,
Voiam sã-mi permiteþi sã fac, din respect faþã de distinsul nostru coleg, domnul ministru Dejeu, câteva precizãri vizavi de întrebãrile pe care Domnia sa le-a pus, invocând puncte de vedere ale distinsului academician Valeriu Cotea, preºedintele Secþiunii de agriculturã ºi silviculturã din Academia Românã. Observaþiile pe care domnul ministru le-a citit din scrisoarea domnului academician evident cã erau reale, singura chestiune este cã toate acestea se refereau la proiectul de lege.
Raportul Comisiei de învãþãmânt, care a modificat circa 80% din proiectul iniþial de lege, a rãspuns tuturor
problemelor pe care domnul academician Cotea le-a ridicat ºi pe care domnul ministru le-a adus în atenþia noastrã. Deci ele sunt soluþionate, mai bine sau mai puþin bine, cât a fost posibil, pentru cã mai binele este duºmanul binelui, în raport. Aºadar, aº ruga colegii sã urmãreascã partea de raport ºi nu partea de iniþiativã legislativã, deoarece textele sunt aproape complet schimbate în economia legii.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, începem cu titlul legii: Lege privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ.
- Comentarii? Obiecþiuni?
- Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
- Cap. I, ”Dispoziþii generaleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
- Art. 1, varianta raportului. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
Invit secretarii de ºedinþã la prezidiu!
Voci din salã
#204225Nu sunt, au plecat!
**Domnul Marþian Dan (** _din salã_ **):**
Înseamnã cã tot ceea ce s-a votat pânã acum nu este valabil!
Art. 2 alin. 1. Comentarii, obiecþiuni? Domnul Dejeu are cuvântul.
Dispoziþiile cuprinse în acest alin. 1 al art. 2 cuprind unele dintre problemele de substanþã ºi importante ale raporturilor între instituþiile despre care vorbim în acest proiect. Primul lucru care este de sesizat este urmãtorul: în concepþia textului, Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice funcþioneazã în coordonarea a 3 instituþii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Agenþia Naþionalã de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare. E adevãrat cã textul spune ”cu obiective ºi în direcþii specifice.Ò Cu alte cuvinte, activitatea academiei noastre este ruptã pe felii, în ce priveºte aceastã coordonare.
O întrebare simplã, care se pune din capul locului: cum poate activa o academie de sine stãtãtor, cum poate funcþiona o academie, ca o instituþie ºi o persoanã juridicã, aºa cum cunoaºtem noi, cu independenþa necesarã, când este coordonatã de trei factori? Poate, dacã ar fi mai mulþi factori interesaþi, ar fi mai mulþi coordonatori. Aceasta este o primã problemã.
A doua problemã. Se vorbeºte aici de ”coordonareÒ; în tot textul acestui proiect de lege nu se defineºte noþiunea de ”coordonareÒ, existã însã douã noþiuni paralele ºi în acelaºi timp interdependente: noþiunea de ”coordonareÒ ºi noþiunea de ”subordonareÒ. ”A coordonaÒ înseamnã a-þi impune într-un fel oarecare voinþa în ce priveºte activitatea unitãþii coordonate.
Întrebare. Dacã e vorba de douã sau mai multe instituþii care sunt complet separate, care se conduc dupã norme distincte ºi iau decizii de sine stãtãtoare, cum pot sã se coordoneze una pe cealaltã, dacã nu au elemente, eventual, de subordonare? Pot sã coordonez pe cineva faþã de care nu am posibilitatea de a lua nici un fel de decizie? ªi-a pus cineva aceastã întrebare în privinþa aspectelor relaþionale între cele douã instituþii?
Fiindcã m-am uitat la articolele mai din vale, în care se spune aºa, cã academia este o instituþie publicã independentã, care se bugeteazã din venituri extrabugetare ºi care ia hotãrâri pe baza deciziilor luate de forul ei de conducere, consiliul de administraþie al academiei. Prin urmare, nimeni nu are a se amesteca în deciziile pe care le ia academia! ªi atunci, în ce fel se exprimã aceastã noþiune de ”coordonareÒ? Cum, dacã nu ai nici un fel de pârghie la îndemânã ca sã influenþezi într-un fel oarecare activitatea ei?
Domnul deputat Ianculescu.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Distinsul nostru coleg, domnul deputat Dejeu, ar avea perfectã dreptate dacã în cuprinsul acestui articol ne-am fi rezumat numai la alin. 1. Rãspunsul pe care îl aºteaptã dânsul se regãseºte la alin. 2, 3 ºi 4. Deci rãspunde întru totul pentru ce înseamnã aceastã ”coordonareÒ, vizavi, din partea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei; vizavi, din partea Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului; vizavi de Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã ºi Tehnolgoie.
Repet, domnul deputat Dejeu ar avea perfectã dreptate dacã în cuprinsul acestui articol ar fi figurat numai
alin. 1, dar alin. 2, 3 ºi 4 dau rãspunsul la întrebarea pusã de dânsul.
Vã mulþumesc.
Iniþiatorul, vã rog! Poftiþi, domnule Brezniceanu!
Domnul Ianculescu a prezentat, din punct de vedere practic ºi tehnic, cum stau lucrurile cu aceastã coordonare. Eu îmi permit, stimaþi colegi, domnule preºedinte, sã vã fac doar lecturarea unui articol dintr-o hotãrâre de Guvern din 1999. La art. 39, cu privire la abilitãrile Ministerului Agriculturii, scrie: ”Coordoneazã activitatea de cercetare ºi tehnologiile agricole, învãþãmântul agricol ºi perfecþionarea profesionalã, Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ÇGheorghe Ionescu-ªiºeºtiÈ, precum ºi activitatea de extensie ºi consultanþã pentru producãtori ºi specialiºti agricoli.Ò
Realitatea este, stimaþi colegi, cã este foarte la modã, în zilele noastre, aceastã coordonare a ministerelor faþã de institutele de cercetare care existã sau care se înfiinþeazã.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Mulþumim.
Domnul deputat Popa.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Mã vãd nevoit sã-i dau dreptate domnului deputat Dejeu, pentru cã aici, la art. 2, ne întâlnim cu o contradicþie ºi dânsul are dreptate. Noi, la articolele urmãtoare, vorbim de o anumitã independenþã a academiei ºi, de asemenea, vorbim despre autonomie financiarã, deci finanþarea tuturor activitãþilor de cercetare se face din fonduri proprii extrabugetare ºi aici venim ºi spunem cã funcþioneazã în coordonarea Ministerului Agriculturii.
Deci formularea cred cã este nepotrivitã ºi aº veni cu o propunere, dacã vreþi sã-i dãm o logicã articolului respectiv: ”Funcþioneazã în colaborare cu Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Agenþia Naþionalã de ªtiinþã ºi Tehnologie.Ò
Vã mulþumesc.
Din partea Ministerului Agriculturii, domnul consilier Mãrincuº.
## **Domnul Nicolae Mãrincuº** _Ñ consilier al ministrului agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**
## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,
Dacã veþi lua dicþionarul limbii române, veþi citi acolo: coordonare înseamnã o punere de acord a unor egali. Nu înseamnã ”conducereÒ ºi dumneavoastrã probabil cã, pe undeva, înþelegeþi prin ”coordonareÒ ”conducereÒ. Sau, în situaþia noastrã, este nevoie de o conducere în acest domeniu.
De aceea, cuvântul ”coordonareÒ nu spune nimic. Dacã noi vrem sã alocãm niºte fonduri pentru cercetare, obligatoriu trebuie sã avem unitãþi subordonate, care sã poatã fi îndrumate ºi controlate de cel care finanþeazã. Vã rog, citiþi Legea finanþelor nr. 72! Deci termenul este nepotrivit ºi are consecinþa de a separa cele douã activitãþi: activitatea academiei ºi activitatea ministerului. Sau cele douã activitãþi trebuie sã funcþioneze în comun ºi autoritatea centralã agricolã care este Ministerul Agriculturii trebuie sã-ºi intre în drepturile ei.
Cine, în România, conduce, face programe ºi rãspunde de ceea ce se întâmplã în agriculturã? Autoritatea centralã, care este Ministerul Agriculturii. Deci, dacã vreþi sã realizãm acum ºi aici o soluþie eficientã, sã avem în vedere cã acest minister trebuie sã intre în drepturile lui.
Mai vreau sã vã atrag atenþia asupra faptului cã în cadrul Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice mai existã, din punct de vedere al consacrãrii, ºi Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului. Acest minister nu are subordonate propriile unitãþi de cercetare, aºa cum sunt unitãþile din agriculturã, ci unitãþile de cercetare sunt conduse de ministerul respectiv.
De ce aceastã discriminare? Ministerul Agriculturii nu vrea nimic altceva decât sã fim egali cu Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului. Or, în proiectul de lege prezentat de ASAS se face discriminare între cele douã ministere. Eu socotesc cã aceste ministere trebuie sã lucreze ºi sã fie tratate la fel. Deocamdatã atât.
Domnul Anghel Stanciu, preºedintele comisiei.
## Domnule preºedinte,
Ce bine ar fi, dacã n-ar fi rãu... Am tot respectul pentru antevorbitorii mei, dar, evident, ordinea de zi încãrcatã a ºedinþelor face sã nu putem, toþi, sã analizãm pe îndelete textele de legi. De aceea, noi am pus la dispoziþie un documentar.
În 1999 (suntem în 2000) Hotãrârea de Guvern nr. 6/1999, care stabileºte atribuþiile Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, precizeazã foarte clar, la art. 2 alin. 39: ”Coordoneazã activitatea de cercetare ºi tehnologiile agricole, învãþãmântul agricol ºi perfecþionarea profesionalã, Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ÇGheorghe Ionescu-ªiºeºtiÈ, precum ºi activitatea de extensie ºi consultanþã pentru producãtori ºi specialiºti agricoli.Ò
În anexa nr. 4 la aceastã hotãrâre de Guvern, prin care se precizeazã ce atribuþii are Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, se precizeazã ”Unitãþile care funcþioneazã în coordonarea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.Ò Între acestea, este nominalizatã ºi Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice.
Deci iatã un termen pe care un distins jurist îl descoperã acum într-o anumitã relaþie cu subordonarea ºi cu o anumitã nostalgie faþã de perioada subordonãrii necondiþionate ºi un distins consilier care, spre surprinderea noastrã, nu a citit hotãrârea prin care fiinþeazã Ministerul Agriculturii! Acest articol nu spune decât ceea ce spune art. 2 alin. 39 din hotãrârea de Guvern privind înfiinþarea Ministerului Agriculturii: adicã Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice funcþioneazã în coordonarea acestuia.
De aceea, domnule preºedinte, vã rog ca, în mãsura în care dumneavoastrã consideraþi necesar, sã venim cu textele respective, cu propunerea de amendament la text. Deci, dacã cineva vrea sã propunã subordonare, nu e nici o problemã, se propune ºi se adoptã sau nu se
adoptã, dar sã nu mai inventãm discuþii pe marginea unor cuvinte pe care fiecare le posedãm, în mãsura în care am urmat de la grãdiniþã pânã sus oleacã de ºcoalã.
Aºadar, vã propun sã rãmânã textul aºa, pentru cã exprimã hotãrârea de Guvern din 1999, a actualului Guvern, sau sã se modifice hotãrârea de Guvern, dupã textul pe care îl vom vota noi. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Gavril Dejeu.
Domnul preºedinte Stanciu are perfectã dreptate, aºa glãsuiesc aceste hotãrâri de Guvern pe care le-a invocat dumnealui, numai cã în reglementarea generalã, în care se integreazã ºi aceste hotãrâri de Guvern, academia Ð pentru cã deocamdatã despre ea vorbim Ð funcþioneazã pe lângã Ministerul Agriculturii! ªi acest lucru rezultã nu numai din Decretul nr. 122/1970, rezultã ºi din Hotãrârea nr. 141/1992 a Guvernului, rezultã ºi din Hotãrârea nr. 509/1993 a aceluiaºi Guvern, care aratã în mod constant cã academia funcþioneazã ”pe lângãÒ Ministerul Agriculturii.
ªi atunci, ºi în aceste condiþii, este corect sã se spunã cã Ministerul Agriculturii ”coordoneazãÒ activitatea. Pentru cã având-o pe lângã, deci în subordonare, o poate ºi coordona.
Dumneavoastrã, însã, în acest proiect rupeþi relaþia de subordonare, menþinând însã relaþia de coordonare ºi aici este toatã problema!
Stimaþi colegi, avem aici un reprezentant al înaltului for ºtiinþific care a provocat dezbateri atât de lungi, secretarul general al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, ºi îi dãm cuvântul, poate ne lumineazã în textul pe care avem sã-l adoptãm.
Aveþi cuvântul.
## **Domnul Adrian Petre** _Ñ secretar general al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ_ **:**
Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimate domnule preºedinte,
Vã rog, dacã e posibil, douã secunde, sã lãmuresc problema de coordonare. Problema coordonãrii se gãseºte în toate actele normative, începând din anul 1996, când a apãrut prima lege a cercetãrii, Legea nr. 51/1996, care valida, aproba, cu modificãri, Ordonanþa nr. 25, ºi, mai departe, cînd a apãrut Legea nr. 95, care valida Ordonanþa nr. 8/95 din anul 1998, legile de bazã ale cercetãrii ºtiinþifice.
Cercetarea ºtiinþificã din agriculturã ºi din toate domeniile este coordonatã pe modelul acestor legi. Ce se spune în aceste legi, eu vã citesc clar: ”Ministerul Cercetãrii ºi Tehnologiei este organul administraþiei centrale care realizeazã programele, organizeazã, finanþeazã activitatea de cercetare, o monitorizeazã ºi aplicã toate politicile în cercetare.Ò
Deci, stimate domnule preºedinte, Onoratã Camerã,
Cercetarea ºtiinþificã este coordonatã ºi este în fond monitorizatã de cãtre Ministerul Cercetãrii ºi Tehnologiei care este ordonatorul principal de credite. Mai departe, dacã dãm citire tuturor hotãrârilor de guvern care au ieºit pentru înfiinþarea unor noi institute de cercetare, peste tot cuvântul ”subordonareÒ lipseºte; peste tot este ”coordonareÒ. Vã dau exemplu: referitor la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului, Hotãrârea de Guvern nr. 104 aratã cã cele trei institute de cercetare pe care le are sunt în coordonarea Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi le dã ºi în anexã, exact ca atare.
Privitor la Ordonanþa nr. 6 de care s-a fãcut aici vorbire, la fel, în anexa nr. 2 a acestei legi este trecut textual ”Éunitãþi în coordonarea Ministerului AgriculturiiÉÒ ºi jos scrie ”ÉAcademia ºi ªtiinþe Agricole ºi Silvice, cu finanþare extrabugetarãÉÒ.
## **Domnul Vasile Lupu:**
Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
Îndatã
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind egalitatea ºanse- lor la accesul în învãþãmântul superior. 13Ð17 3. Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia pri- vind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa la 18 aprilie 1996 17Ð18 4. Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2000 privind ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO9904 pentru restructurarea între- prinderilor ºi reconversie profesionalã (RICOP), semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999. (Procedurã de urgenþã.)
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Suntem marcaþi, în discuþia pe care o purtãm, de douã realitãþi. Prima este chiar denumirea de academie. Noi, automat, asociem unei instituþii cu acest nume un anume grad de independenþã, dar evident cã nu sunt de acelaºi nivel cu, de exemplu, Academia Românã, care trebuie sã fie o instituþie de înalt nivel ºi independentã.
Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, ca ºi Academia de Construcþii, ca ºi alte academii au mai mult caracterul de ºtiinþe aplicate, de instituþii de cercetare în domenii vectorizate spre aplicabilitate imediatã. Aceasta
este o primã constatare. Nu trebuie sã asociem automat gradul total de independenþã a unei academii specializate, gen institut de cercetare în construcþii, astãzi Academia de Construcþii, similarã acesteia, cu gradul de independenþã a Academiei Române.
O a doua realitate este cã noi încercãm prin aceastã lege sã perfecþionãm sistemul de cercetare aplicatã în acest domeniu. Dar discutãm în planuri paralele: unii se gândesc la patrimoniu, la toatã baza materialã a instituþiilor respective ºi o vor de o anumitã culoare, de o anumitã structurã Ð pãmânt, algoritm etc. Ñ, iar alþii ne gândim la progresul în cercetarea propriu-zisã care poate mâna înainte aceste sectoare Ð Ministerul Agriculturii, Protecþia Mediului, Ape etc.
Haideþi sã ne orientãm eforturile cãtre problematica institutelor de cercetare ºi apoi vom vedea ce facem cu baza: mai este corespunzãtoare, o perfecþionãm, este supradimensionatã sau subdimensionatã. Dar nu numai baza materialã, ne gândim ºi la forþa umanã, calitatea factorului de creaþie din aceste instituþii sau academii. Sã luãm toþi parametrii care constituie un punct de plecare în procesul de cercetare ºi dezvoltare tehnologicã.
De aceea, daþi-mi voie sã cred, în primul rând, cã locul de discuþie a temei este la Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; acolo îi este rostul. Cã am auzit tematici ºi voci cã nu aceastã comisie trebuia sã se ocupe de problematica cercetãrii în acest sector. ªi aici fac o parantezã: noi am mai avut o lege similarã privind situaþia institutelor ºi a cercetãrilor de profil din pisciculturã; se pare cã tot la Ministerul Agriculturii s-a îngropat ºi aceastã lege, datoritã dorinþei telurice de a stãpâni patrimoniul în primul rând.
## **Domnul Vasile Lupu:**
## Stimaþi colegi,
S-ar cuveni sã
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind egalitatea ºanse- lor la accesul în învãþãmântul superior. 13Ð17 3. Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia pri- vind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa la 18 aprilie 1996 17Ð18 4. Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2000 privind ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO9904 pentru restructurarea între- prinderilor ºi reconversie profesionalã (RICOP), semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999. (Procedurã de urgenþã.)
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Sunt foarte sincer când îmi exprim respectul pentru cei care au luat cuvântul înainte pe aceastã problemã pânã acum ºi voi rãmâne îndatorat chiar ºi domnului preºedinte de comisie dacã îmi va acorda atenþie, însã aº vrea sã subliniez un lucru: noi luãm aici în discuþie o propunere legislativã care implicã o problemã de principiu, ºi anume aceea a raporturilor între cercetare, ca instituþie, dacã vreþi, a unei societãþi, ºi mijloacele materiale care îi sunt necesare pentru a se dezvolta.
Noi încercãm ºi cred cã este normal ca într-un cadru legislativ unitar sã creãm un regim unitar în aceastã problemã. ªi aici vã voi aminti, cu titlul de exemplu, o propunere, o iniþiativã legislativã pe care foarte curând, la sfârºitul precedentei sesiuni, am votat-o cu toþii ºi am gãsit-o bunã, ºi am în vedere Legea patrimoniului cultural naþional. Existã în acest domeniu o instituþie similarã ca atribuþii ºi ca structuri Academiei ”Gheorghe IonescuªiºeºtiÒ: este vorba de faimoasa Comisie a monumentelor istorice care, cu îngãduinþa dumneavoastrã, reamintesc cã a fost înfiinþatã de marele Nicolae Iorga ºi care are exact în domeniul acesta al patrimoniului ºi cercetãrii în domeniul culturii atribuþiile pe care le are în agriculturã Academia de ªtiinþe Agricole.
Ei bine, nimeni nu s-a gândit cumva vreun moment sã treacã monumentele istorice ºi culturale ale þãrii noastre în proprietatea Comisiei monumentelor istorice sau sã creeze condiþii de pe urma cãrora aceastã comisie sã beneficiezeÉ care, repet, este exact o comisie care se autogestioneazã, se autoadministreazã, are statute proprii ºi care funcþioneazã pe lângã ºi în coordonarea Ministerului Culturii.
Deci acest proiect de lege ridicã totuºi o chestiune de principiu care, dacã vreþi, _mutatis mutandis_ , este similarã efectului pe care l-ar produce transferarea spitalelor cu pacienþi cu tot în administraþia ºi proprietatea Academiei de ªtiinþe Medicale ai cãrei membri îºi dezvoltã activitatea de cercetare în clinici, în spitale ºi aºa mai departe.
Iatã de ce cred cã nu este oportun sã ne pripim; poate pânã la urmã vom constata cã, într-adevãr, proiec-
Domnul deputat Ianculescu; procedural intervine.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vin cu rugãmintea la domnul preºedinte de ºedinþã, distinsul nostru coleg, domnul deputat Vasile Lupu, sã aplice în dezbaterea legii regulamentul.
Noi am intrat în dezbaterea pe articole. Nu suntem la dezbateri generale; am trecut de etapa dezbaterilor generale.
De aceea, domnule preºedinte, vã rog ca oricine vine la tribunã sã vinã cu un amendament scris. Cine nu vine cu amendament scris, vã rog sã nu-l luaþi în considerare ºi sã supuneþi la vot ceea ce este prezentat în raportul Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.
Ca atare, domnule preºedinte, vã rog sã aplicaþi regulamentul întocmai. Nu suntem la dezbateri generale în momentul de faþã. Suntem la dezbaterea pe articole. Vã mulþumesc.
Da. Obiecþiune întemeiatã. Suntem la art. 2 alin. 1.
L-aº supune votului, dar sigur voi avea obiecþiunea cvorumului. Aºa, este timp de reflecþie pânã joi, când vom continua dezbaterile; avem ºi ºedinþa comisiilor miercuri.
Suspend ºedinþa.
Vã doresc o dupã-amiazã plãcutã ºi ne revedem joi la orele 8,30.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 15,02._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#228827Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,
cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,
ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 113/25.IX.2000 conþine 40 de pagini.**
Preþul 19.160 lei
Sã mai adãugãm doar trista constatare cã admiterea la liceu reprezintã prima treaptã pe scara umilinþelor, falsificãrilor, mituirilor ºi iresponsabilitãþilor profesionale. Urmeazã examenul de bacalaureat, care poate fi cumpãrat în mãrci, dolari sau alte valute, ºi mai puþin în cunoºtinþe temeinice. Apoi examenul de admitere în facultate, care urmeazã aceeaºi cale, deja bãtãtoritã, de achiziþionare a titlului de student.
Sã nu cãdem, însã, în extrema cealaltã ºi sã considerãm cã toþi care au promovat un examen de capacitate sau au fost admiºi în facultate ºi le-au cumpãrat. Dar cum poþi promova cinstea, onoarea, inteligenþa ºi corectitudinea într-o societate în care forþa banului primeazã faþã de muncã ºi aptitudini?
Ne mai mirãm cã la terminarea studiilor o altã cauzã a pãrãsirii þãrii de cãtre tineri o reprezintã promovarea celor mai puþin pregãtiþi, dar cu susþinere financiarã, tupeu ºi aroganþã, în detrimentul specialiºtilor, a persoanelor care nu fac compromisuri ºi care pierd material imens.
Prea multe exemple de proastã organizare, începând de la subiectele de examen greºite sau incomplete ºi terminând cu aranjarea examenelor, ne-a oferit în ultimul timp acest minister pentru ca primul-ministru sã nu declanºeze o anchetã severã privind capacitatea managerialã a acestei importante instituþii publice, de activitatea cãreia se leagã înfãptuirea unor puncte importante din strategia pe termen mediu a României.
Ar fi trist dacã lucrurile ar rãmâne aºa, dacã nu s-ar trage învãþãminte ºi nu s-ar stabili rãspunderile. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Armata românã trebuie sã fie curãþatã de toate uscãturile. Numai aºa vom avea o adevãratã armatã, disciplinatã, instruitã, dotatã ºi devotatã cauzei naþionale.
Domnilor care încã mai conduceþi destinele acestei þãri, nu uitaþi, a venit toamna, ºi nu orice toamnã, a trecut vremea frunzelor verzi, ele se usucã ºi cad, trebuie mãturate.
Vã mulþumesc.
Nu-i nimic mai grav pe lumea aceasta decât sã-þi pierzi onoarea, demnitatea ºi încrederea în forþele proprii. Domnul Emil Constantinescu a reuºit aceastã performanþã, demnã de ”Cartea recordurilorÒ. Electoratul este pur ºi simplu îngrozit de spirala preþurilor. Tot mai mulþi oameni cer sã fie debranºaþi de la cãldurã ºi electricitate, multe localitãþi n-au mai primit apã caldã de 3-4 luni.
Aveþi curajul, domnilor colegi din arcul guvernamental, sã începeþi campania electoralã pe un asemenea teren minat, gata sã sarã în aer? În disperare, sunt multe partide politice care se contopesc, fuzioneazã, sunt absorbite sau absorb, unele încheie protocoale, chiar dacã sunt în agonie, altele nici acum nu ºtiu dacã sunt de dreapta, de stânga sau de centru ºi cautã aliaþi, fac promisiuni, dar nimeni nu-i mai ia în serios.
Lipsa de popularitate în rândul maselor a multor partide ºi lideri politici îi face sã propunã candidaþi independenþi, în speranþa cã vor obþine ceva voturi în toamnã, în timp ce populaþia aflatã într-o situaþie disperatã este þinutã în frâu de cãtre forþele de ordine ale cãror efective sunt în continuã creºtere.
Problema se pune acum nu încotro ne îndreptãm, pentru cã acest lucru este clar, ci cum se poate ieºi din acest marasm economic fãrã sã se producã seisme social-politice, cu consecinþe deosebit de grave, pe care liderul Partidului România Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor, nu le doreºte.
Lumea este disperatã. În locul salvãrii situaþiei se fac convenþii, tandemuri, aranjamente electorale care nu ajutã la nimic.
Totul este, acum, sã oprim inflaþia, cursa aceasta demenþialã a preþurilor, sã asigurãm pâinea ºi cãldura pentru la iarnã milioanelor de bãtrâni ºi copii, sã putem parcurge anul ºcolar în condiþii mai bune ºi sã nu mai facem atâta tam-tam electoral.
Vã mulþumesc.
În ce constã, onoraþi colegi, caracterul insolit al acþiunii ministrului justiþiei ºi, de asemenea, sã încercãm sã înþelegem logica întru totul particularã a gândirii domnului ministru Stoica.
Mai întâi, Ministerul Justiþiei a solicitat punerea sub urmãrire penalã a domnului Traian Bãsescu, ca fost ministru, la plângerea unui funcþionar la Ministerul Transporturilor, eliberat din funcþie pentru incompetenþã ºi luare de mitã. Este adevãrat cã acest funcþionar a câºtigat în justiþie dreptul de a fi repus în funcþie, dar funcþia nu mai exista.
Dar noi ne întrebãm ºi vã întreb ºi pe dumneavoastrã: de ce domnul Valeriu Stoica nu solicitã punera sub urmãrire penalã ºi a altor foºti miniºtri la adresa cãrora, slavã Domnului, existã o mulþime de plângeri. Apoi, urmãrirea penalã a miniºtrilor ºi a foºtilor miniºtri se poate declanºa dupã procedura Legii nr. 115/1999, aºanumita Lege a rãspunderii ministeriale. Or, eliberarea din funcþie a acelui funcþionar este mult anterioarã apariþiei legii. Poate aceastã lege, spre deosebire de toate celelalte, sã acþioneze retroactiv?
Dar domnul Stoica spune cã scrisoarea plecatã de la cabinetul ºi în numele sãu a fost elaboratã ºi trimisã de domnul Mocuþa fãrã ºtirea sa.
Dacã luãm de bunã aceastã afirmaþie ne putem atunci întreba: cine conduce Ministerul Justiþiei? Oricine din acest minister poate cere punerea sub urmãrire penalã sau ridicarea imunitãþii miniºtrilor, senatorilor ºi deputaþilor? Dacã este aºa, nu m-ar mira ca ºi un portar cu studii superioare Ð avem astãzi ºi aºa ceva Ð de la Ministerul Justiþiei sã trimitã într-o zi asemenea solicitãri Camerei Deputaþilor, Senatului ºi Preºedinþiei României.
ªi atunci, de ce sã ne mai mirãm cã românii au o încredere foarte scãzutã în justiþie? Dar eu sunt gata sã-l cred pe domnul Stoica cã n-a ºtiut de scrisoare, pentru cã domnul ministru toatã vara a alergat gâfâind dupã aliaþi politici, în toate cele patru puncte cardinale, indiferent de trecutul, doctrina ºi principiile celor la uºa cãrora se prezenta cu cãciula în mânã. Când sã se mai ocupe de Ministerul Justiþiei? Prestaþia domnului Stoica la Ministerul Justiþiei m-a convins definitiv cã acest minister n-ar trebui sã aparþinã vreunui partid.
Sã mergem mai departe. Domnul Stoica declarã cã retrage solicitarea punerii sub urmãrire penalã a domnului Traian Bãsescu, pentru a nu fi interpretatã ca manevrã electoralã. De unde atâta grijã pentru moralitatea campaniei electorale, de la un om politic cunoscut pentru agresivitatea sa?
ªi, în al doilea rând, eu n-am auzit ca în timpul campaniei electorale legile þãrii sã nu mai funcþioneze, pentru cã aplicarea lor ar putea fi interpretatã drept manevrã electoralã.
Altul este adevãrul! O datã cu aceastã retragere el poate justifica ºi retragerea solicitãrii Parchetului General de ridicare a imunitãþii parlamentare a unor senatori ºi deputaþi implicaþi în afacerea Jimbolia, solicitare fãcutã pe baza unor dosare complete ºi a unei proceduri absolut legale. Este, de fapt, un ajutor pe care vrea sã-l dea unor viitori parteneri de guvernare sau pe care vrea sã-i convingã sã-l accepte ca partener.
În sfârºit, ºtiu cã existã aºa-numita logicã juridicã, de fapt o ramurã a logicii naturale sau a logicii numitã formale, care capãtã un caracter specific în alcãtuirea enunþurilor ºi raþionamentelor de tip juridic. Dar eu nu ºtiu în care logicã sã situez enunþul domnului Stoica, enunþul urmãtor: ”Domnul secretar de stat Mocuþa a procedat corect, deoarece ne aflãm în faþa unei plângeri greºit îndreptateÒ.
Se pare cã ne aflãm, aºadar, în faþa unei logici proprii doar domnului ministru al justiþiei, logicã dupã care conduce ºi ministerul, face ºi politicã, respectã ºi înþelegerile ºi conferã ºi acel prestigiu aproape nul de care se bucurã justiþia românã în ochii cetãþenilor acestei þãri.
ªi vreau sã mai adaug ceva, o chestiune care nu are legãturã cu aceastã primã declaraþie. Intenþionam sã fac o declaraþie ºi în legãturã cu asasinatul de la Iaºi.
Cunoaºteþi problema, cunoaºteþi rezultatele, cunoaºteþi de acum ºi dedesubturile, nu chiar în întregimea lor. Vreau sã felicit de aici, de la tribuna Parlamentului, Poliþia ºi Parchetul din Iaºi pentru profesionalismul ºi
rapiditatea cu care au rezolvat cazul ºi sper din tot sufletul ca ºi ministerul domnului Stoica, în continuarea rezolvãrii acestui caz, sã dea dovadã de aceeaºi rapiditate, în loc sã trimitã scrisori hazoase, scrisori hilare Parlamentului.
Vã mulþumesc.
Voi enunþa douã principii ordonatoare ce vizeazã sectorul industriei de apãrare. Ajustãrile structurale aplicabile sistemului industriei de apãrare nu produc aceleaºi consecinþe negative pe termen scurt ºi mediu ca în cadrul altor ramuri ale industriei, iar poziþia statului faþã de sis- temul de apãrare este unanim acceptatã în toatã lumea (vezi rezoluþia Conferinþei de la Ljubljana, din 1995).
Este inexplicabil cum produse ºi tehnologii occidentale, oferite în pluriforme asociative ºi destinate pieþelor estice au fost tergiversate sau respinse, ele reprezentând perspective sustenabile pe termen lung, ºi nu comisioane pe termen scurt.
În perspectiva creºterii gradului de deschidere a economiei în contextul geopolitic actual, procesul de conversie a industriei de apãrare este supus unor puternice constrângeri ºi influenþe. Din imprudenþã sau în absenþa suportului cultural, se pot lua decizii cu consecinþe imprevizibile sau ireversibile.
Conceptul german de ”transformareÒ, referitor la industria militarã, opus oarecum celui de ”restructurareÒ, în absenþa unor structuri economice determinabile, ne poate scuti de clivaje ideologice. De aceea, se impun mãsuri organizatorice în sucursale ºi filiale, clarificãri ale rolului statului în respectarea principiilor ordonatoare, definirea patrimoniului cercetãrii, o coerenþã riguroasã în legislaþie, vizând reorganizarea industriei de apãrare, tranzacþiile în offset, structura unui potenþial de holding, zonele speciale de conversie a industriei. Transformarea în societãþi pe acþiuni, crearea altora noi, corespunzãtor nucleelor de capital, formarea corectã a preþurilor vor stimula cu certitudine investiþiile, apariþia capitalului strãin.
Din punct de vedere tehnologic se impun: inventarierea, evaluarea ºi protejarea proprietãþii industriale din sectorul de apãrare, susþinerea guvernamentalã a programelor naþionale, alternativã, recuperarea ºi valorificarea tuturor proiectelor de transfer de tehnologie, eludate prin indiferenþã, incompetenþã ºi indolenþã a administraþiilor ultimilor ani.
Susþinerea comercialã vizeazã clarificarea aspectelor legate de numele, marca ºi sigla utilizate de producãtorii autohtoni, amplasarea corectã a statului în calitatea sa de partener strategic al industriei de apãrare, un procent stabil de achiziþii publice, reevaluarea investiþiilor, politica prestãrilor de servicii dedicate ºi dezvoltarea colaborãrii tehnico-economice în zonele libere, susþinerea Programului ”Produse româneºti pentru româniÒ.
Cea mai recentã inovaþie o reprezintã ”capacitãþile paraleleÒ: decizia privind utilitatea ºi eficienþa investiþiilor trebuie lipsitã de implicaþii emoþionale ale pãrþilor interesate, necesitând o analizã responsabilã, ancoratã în interesul naþional. Exprimarea modernã a politicii de personal, în sensul capitalului uman ºi al indicatorului economic, corespunde, utilizat de toate corporaþiile lumii civilizate, unui adevãrat imperativ.
Funcþia determinantã a industriei de apãrare ºi participarea la asigurarea componentei politice ºi strategice a reacþiei la orice fel de agresiune, amplasamentul geografic, vectorii principali ai ameninþãrii, în general neschimbaþi, obiectivele programului de înzestrare a Ministerului Apãrãrii Naþionale în perspectiva integrãrii euroatlantice presupun participarea activã a industriei, ºi nu expectativa prelungitã a producãtorilor, în aºteptarea unui punct de vedere al iniþiaþilor insuficient conturat.
Una din posibilele grave erori în procesul decizional de redimensionare ºi relansare a industriei de apãrare poate fi ºi ignorarea acestei declaraþii politice. Vã sugerez, domnule Isãrescu, sã meditaþi asupra acestui mesaj, apelând ºi la o învãþãturã anticã: ”Numai persoana care este dispusã sã cedeze din monopolul sãu asupra adevãrului poate sã beneficieze ºi de adevãrul deþinut de alþii.Ò
Mulþumesc.
Dacã, într-adevãr, Guvernul României este vinovat de aceastã harababurã în care se calcã singur pe picioare, sã remarcãm modul în care acesta înþelege sã trateze, pe de o parte, patrimoniul naþional, pe de alta, banii contribuabilului. A sãpa de douã ori în acelaºi loc Ð asta cu riscuri evidente pentru bunãstarea vestigiilor Ð iatã o performanþã care exprimã gradul de competenþã ºi de eficienþã a actualului Executiv! Ne amintim astfel de modul în care este tratatã Coloana infinitului, victimã a aceloraºi decizii contradictorii ºi lipsite de sens.
Lucrurile nu se terminã însã aici, pentru cã ordinul prefectului Cerghizan a fost atacat în contencios administrativ de cãtre primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar, instanþa suspendând ordinul prefectului, deoarece, în mod evident, acesta îºi încalcã prerogativele. Domnul Cerghizan nu poate fi însã oprit de detalii precum respectul legii, drept pentru care emite din nou acelaºi ordin, care este din nou suspendat, pentru ca Ð ghiciþi? Ð sã fie iarãºi emis de domnul prefect, hotãrât sã ascundã cu orice preþ sub pãmânt probele parcã ruºionase ori impudice ale latinitãþii noastre.
În plus, prefectul Clujului a dispus, prin acelaºi act, ridicarea însemnului de pe locul unde urmeazã a se înãlþa replica Columnei lui Traian, deºi aceastã decizie îi depãºeºte în mod vãdit competenþele, fiind o încãlcare a autonomiei municipale.
Motivaþia actelor domnului Cerghizan ºi ale Guvernului României rãmâne extrem de obscurã. Cãci, dincolo de temeiul strãveziu al conservãrii prin îngropare, pare a se ascunde de-a dreptul spaima de a face din Cluj unul dintre puþinele oraºe mari ale Europei, care, precum Roma însãºi, se bucurã în chiar inima sa de un veritabil complex arheologic roman. Poate cã, în ultimã instanþã, nu ne-am aºtepta ca domnul prefect al Clujului sã înþeleagã întru totul importanþa acestui privilegiu; ne surprinde însã faptul cã Domnia sa acþioneazã împotriva acestuia, pentru a-l anula.
În încheiere, sugerez Guvernului României sã tempereze ºi sã aducã la raþiune ºi legalitate acþiunea domnului Cerghizan. ªi pentru cã ºtiu cã actualii guvernanþi sunt insensibili ºi chiar jenaþi de apelul la patriotism, le voi aminti faptul cã romanitatea este pilonul principal al civilizaþiei europene ºi cã preþuirea unui tezaur al Imperiului Roman nu este un simptom al fundamentalismului, ci, dimpotrivã, al europenismului. Europa ne va primi dacã ne vom proba identitatea europeanã. Prefectul Clujului o ascunde însã sub pãmînt.
Vã mulþumesc.
Aceste greºeli persistã în continuare, iar criza ministerialã nu îmi inspirã încrederea cã problemele sesizate vor fi rezolvate în curând.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Sunt, deci, argumente pentru a socoti cã actuala putere a comis, fãrã sã-i cearã cineva, în afarã de statul ucrainean, un grav atentat la integritatea teritorialã a þãrii ºi la unitatea poporului român. Societãþile ºi fundaþiile culturale, inclusiv la Simpozionul ”Anul 1940 în destinul BucovineiÒ, organizat de Societatea pentru cultura ºi literatura românã în Bucovina, la 20 august, în Bucureºti, cer tot mai insistent renegocierea Tratatului româno-ucrainean ºi apreciem cã demersul a devenit ºi legitim ºi actual.
Vã mulþumesc.
Acum, toate aceste dovezi ale istoriei românilor se doresc a fi distruse de cãtre reprezentanþii P.N.Þ.C.D., motivul fiind, evident, dorinþa de a-ºi atrage bunãvoinþa U.D.M.R.-ului pentru viitoarele alegeri.
Închei, domnule preºedinte ºi doamnelor ºi domnilor colegi, cu un citat dintr-un document pe care eu l-am descoperit într-o arhivã româneascã ºi pe care sunt convins cã foarte puþini oameni din þara aceasta îl ºtiu. La 11 septembrie 1940, ora 22,30, Radio Budapesta transmitea un comunicat, din care citez: ”Din Cluj au dispãrut Piaþa Unirii, strada I.G. Duca, inscripþia ÇMatei CorvinÈ de pe statuie, fiind înlocuite cu denumiri maghiare. De acum Ð spunea Radio Budapesta Ð pe caldarâmul oraºului rãsunã bocancul honvezilor, copitele cailor maghiari, tancurile ºi trupele maghiare, care vor veghea la reînvierea oraºului de altãdatãÒ. Prin ceea ce se face astãzi la Cluj-Napoca se încearcã sã se ajungã din nou la un moment ca acela din 1940, când tancurile ºi trupele maghiare mãrºãluiau pe teritoriul Transilvaniei centrale.
Atentând la istoria naþionalã, domnilor þãrãniºti, meritaþi întregul dispreþ al românilor! Mulþumesc.
Domnia sa afirmã cã primul lucru pe care îl va face ca preºedinte va fi ca legea sã funcþioneze, abuzuri sã nu mai fie, legea este aceeaºi pentru toþi, sã întronãm legea ºi dreptatea. Oare nu cumva a fãcut parte din guverne care au detronat legea? Cum va întrona legea în rândul clientelei sale politice? P.D.-ul nu a pus mai presus interesele partidului sãu, ale clientelei sale decât ale partenerilor de guvernare?
Dacã ne gândim, aºa cum am amintit, la cele douã crize, la blocarea multor legi, vreau sã afirm cã, ori de câte ori, domnule Petre Roman, vã puneþi masca, vã ºi demascaþi, pentru cã, oricum, nu mai puteþi acum decât aþi fi putut în 1990.
Un alt lucru foarte reprobabil s-a petrecut cu ocazia ”Zilei RomânieiÒ la Expo 2000 de la Hanovra, transformatã într-o minicampanie electoralã internaþionalã. Acolo trebuia reprezentatã România, ºi nu noul preºedinte al României, încã neales. Cum ºi-a permis dirijorul Marin Petrache Pechea sã îndemne pe cei prezenþi sã aplaude pe noul preºedinte al României, încã neales?
Iatã cum domnul Petre Roman, în loc sã reprezinte România, s-a prezentat pe sine într-un scurt moment electoral. Îi stãtea în demnitatea sa de ministru de externe al României, ºi nu de ministru ale P.D.-ului, sã schiþeze mãcar o observaþie sau chiar sã atragã atenþia asupra turnurii electorale pe care o capãtã evenimentul. Un mare om de stat ar fi fost cuprins de o jenã dacã nu moralã, mãcar intelectualã.
Mulþumesc.
Asigur Guvernul cã simplificarea buletinelor de vot prin participarea la scrutin a partidelor care au putut convinge mãcar numãrul minim de membri sã-i voteze va reduce considerabil procentajul voturilor nule.
Pentru ca aceste defecþiuni sã poatã fi corijate, consider cã Biroul Electoral Central ar trebui sã aibã o activitate permanentã ºi sã participe activ, prin observaþii ºi analize înaintate Executivului ºi Legislativului, la perfecþionarea legislaþiei cu privire la alegeri.
Vã mulþumesc.
retragã public acuzaþiile ºi sã-ºi recunoascã pãcatul. Dacã þin sã continue aceste manifestãri, cãutând implicaþii politice în aceastã crimã abominabilã, atunci îi invitãm sã verifice orientarea ºi apartenenþa politicã a celor care au pregãtit privatizarea din interiorul societãþii ºi a celor care au gestionat-o, ca membri în Consiliul de administraþie, împingând-o spre faliment.
Pot sã vã asigur cã P.N.Þ.C.D.-ul nu are nici un reprezentant acolo, nici un simpatizant, dar câþiva din cei care au aruncat acuzaþii iresponsabile au.
În aºteptarea retractãrii declaraþiilor incitatoare la dezordine ºi violenþã, susþinem orice demers care sã contribuie la sancþionarea cea mai severã a ilegalitãþilor comise în ceea ce presa a numit ”Afacerea TEPROÒ.
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, are în continuare cuvântul domnul Pâslaru Dumitru.
Urmeazã domnul ªtefãnoiu Luca ºi domnul Simiti-Vida Ioan.
Partidul Democrat agitã idealuri umaniste de echitate ºi solidaritate în campaniile electorale, dar practica guvernãrii a fãcut de fiecare datã proba individualismului ºi liberalismului rapace, dupã principiul bine cunoscut ”Câºtigi cu stânga ºi guvernezi cu dreaptaÒ.
Despãrþindu-se de Partidul Social Democrat, democraþii nu uitã sã mai profite încã o datã. Chiar ieri portofoliul ministrului demisionar Smaranda Dobrescu a fost revendicat de Partidul Democat, pe motiv cã este totuºi urmaºul defunctului U.S.D.
Continuând sfaturile vânãtoreºti, domnul vicepreºedinte P.D. ne spune cã Partidul Democraþiei Sociale trebuie sã schimbe nu numai sigla, ci ºi lenjeria. De acord, dar nu putem schimba aliaþii, politicile, principiile, cum procedeazã Partidul Democrat, ca pe ºosete.
Probabil cã partidul lui Petre Roman doreºte acest minister ca sã înceapã o datã politica aceea de reformã ºi protecþie socialã cu faþa spre cetãþean, pe care însã vrea sã o punã în operã abia dupã alegeri. Aici este Rodos, aici sãri. De ce este nevoie de altã guvernare P.D.? Pentru a accede la ministere pe care deja le deþineþi?
Este foarte ciudat cã, deºi colegele ºi colegii de partid ne asigurã, conform sloganului, cã ”El poate!Ò, Petre Roman poate abia dupã 27 noiembrie, deºi toatã lumea strigã ”Acum!Ò.
Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaþilor cere Guvernului sã anuleze Hotãrârea de Guvern nr. 240 ºi sã lase liber jocul cererii ºi al ofertei pe piaþa româneascã.
Vã mulþumesc.
În orice caz, asemenea reflexe mentale au expus, ca sã mã refer numai la ultimii 4 ani, reforma sistemului de proprietate din România la tergiversãri inacceptabile ºi care se vor rãsfrânge negativ asupra evoluþiei societãþii româneºti, în general, cât ºi asupra cetãþeanului român, în particular.
Toate aceste probleme sunt determinate, dupã cum am mai arãtat, de o atitutine de tip proletar, specificã anilor Õ50 ºi care îºi gãseºte astãzi exponenþi importanþi în anumite forþe politice ale opoziþiei, mai mult sau mai puþin democrate, ºi chiar ale coaliþiei de guvernãmânt.
Vom vedea dacã pentru aceste întârzieri cei vinovaþi se vor dovedi capabili sã-ºi asume responsabilitatea. În ceea ce mã priveºte, eu am cele mai serioase îndoieli.
Din pãcate, obstacolele aºezate în faþa unei restructurãri rapide a sistemului de proprietate din România nu s-au limitat numai în cadrul legislativ, ele au fost propagate pe reþeaua anumitor filiaþii ideologice spre instituþiile administrative ºi juridice locale care, profitând de incoerenþele, s-ar crede, premeditate sau chiar de vidul legislativ existent, au lucrat în multe situaþii împotriva interesului cetãþeanului ºi ale proprietarului, în general.
La acest nivel, dupã opinia mea, funcþioneazã douã tipuri de mecanisme care obstrucþioneazã un transfer eficient al proprietãþii de stat cãtre sectorul privat, pe de o parte, din cauza predispoziþiei la corupþie, observabilã atât în actul administrativ, cât ºi în cel juridic. Pot fi constatate decizii sau, dupã caz, sentinþe care frizeazã bunulsimþ sau care neglijeazã pânã la bruma de legislaþie din domeniu existentã în România.
Dintr-un alt punct de vedere, dificultãþile pe care le întâmpinã procesul reaºezãrii sistemului de proprietate sunt cauzate de blocajele mentale ºi ideologice, uneori interesate, pe care le putem remarca în importante segmente ale administraþiei locale, urbane sau rurale, care au aparþinut ºi aparþin cu precãdere opoziþiei.
Iatã de ce, stimaþi colegi din opoziþie, înainte de a vã gândi la fotoliile viitoarei puteri, consider cã ar fi nimerit sã demonstraþi în afara oricãrui discurs de ordin formal cã sunteþi susþinãtorii proprietãþii private capitaliste, cel puþin în aceeaºi mãsurã cu care aþi susþinut proprietatea de tip socialist.
O asemenea schimbare în abordarea problematicii proprietãþii ar putea fi etalatã în perioada imediat urmãtoare, când legislaþia proprietãþii va trebui în mod obligatoriu definitivatã ºi în primul rând aplicatã. În schimb, aserþiunile ostile la adresa efortului de reaºezare a sistemului de proprietate nu vor face altceva decât sã ridice serioase semne de întrebare asupra voinþei ºi putinþei anumitor forþe politice din România, extrem de bine cotate în ultimele sondaje de opinie, pe direcþia continuãrii proiectului integrãrii europene ºi a dezvoltãrii economiei capitaliste.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
## **Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara_ **:**
## Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Un numãr de 21 de senatori ºi un numãr de 18 colegi deputaþi am iniþiat un proiect de Lege privind egalitatea ºanselor la accesul în învãþãmântul superior. Obiectul acestei iniþiative legislative are, în esenþã, în vedere, faptul cã din cadrul unui însemnat numãr de familii cu venituri modeste nu pot accede la învãþãmântul superior ºi deci sã-ºi continue studiile tineri de certã valoare, care, dupã ce ºi-ar încheia studiile superioare, ar deveni specialiºti ºi participanþi la îmbogãþirea patrimoniului ºtiinþei naþionale.
Am plecat de la constatarea cã numãrul actual al burselor sociale de studiu acordate de Ministerul Educaþiei Naþionale este total insuficient ºi, de aici, proiectul de lege pe care l-am supus dezbaterii Parlamentului. Reiterez ceea ce ºi distinsul preºedinte de ºedinþã a spus: el deja a trecut prin Senat ºi se dezbate astãzi în Camera noastrã.
Deci acest proiect de lege urmãreºte crearea unor mecanisme financiare care sã permitã sprijinirea materialã a studenþilor, pe toatã durata de ºcolarizare, în acest sens, atât instituþiile de învãþãmânt superior, cât ºi alte persoane juridice sã poatã acorda burse sociale, iar în conformitate cu art. 10 din acest proiect de lege, bãncile sã poatã, la rându-le, acorda credite rambursabile pentru studenþii cu venituri materiale mici.
Cu amendamentele pe care Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport vi le-a prezentat în raportul sãu Domniilor voastre, vã invitãm sã participaþi la dezbateri, sã fiþi de acord cu aceastã iniþiativã care vine sã întregeascã aria mãsurilor pe care înþelegem sã le luãm în vederea sprijinirii dezvoltãrii învãþãmântului în România.
Vã mulþumesc.
Sigur, repet, intenþia este lãudabilã, însã consider cã ea nu aduce, propriu-zis, nimic nou. Nu este cazul sã avem un act normativ de puterea unei legi pentru a institui aceste lucruri. Sunt suficiente acte cu o putere mai redusã, nici mãcar hotãrâri de guvern, ci ordin al ministrului educaþiei naþionale, prin care sã se reglementeze acest lucru.
De altfel, vreau sã spun cã încã din anul trecut au fost promovate ordine ale ministrului educaþiei naþionale prin care se autorizeazã universitãþile sã acorde astfel de sprijin pentru studenþi.
Aceasta este o observaþie cu caracter general.
Noi avem ºi observaþii cu caracter particular, care se referã la unele articole, dar acestea nu cred cã este cazul sã fie menþionate acum. Vã mulþumesc.
ªi aº dori sã ºtiu din partea Ministerului Învãþãmântului dacã nu existã posibilitatea ca, alãturi de aceste surse, o datã cu instituþionalizarea acestei forme de spri- jin, sã fie alocatã o cotã cât de micã din bugetul de stat pentru a asigura instituþiile de învãþãmânt superior cã cel puþin o cotã minimalã de resurse financiare existã pentru aceastã instituþie pe care noi, acum, vrem s-o instituim prin lege.
Întreb dacã de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã este cineva din birou.
Domnule deputat, am rugãmintea, fiind în procedurã de urgenþã, sã propuneþi timpii de dezbatere, ca sã putem trece la dezbaterea acestei ordonanþe de urgenþã. Aveþi cuvântul, domnule deputat Stanca.
Vã spuneam cã problema imunitãþii a fost discutatã ºi dezbãtutã în ambele Camere cu prilejul discutãrii regulamentelor proprii. În legislatura 1992-Õ96, când actuala putere se afla în opoziþie, punctul de vedere care a fost exprimat categoric ºi în Camerã ºi în Senat a fost acelaºi. Am sã-mi permit sã citesc din stenograma de la Senat, unde senatorul Frunda Gheorghe, un ilustru jurist, declara urmãtoarele: ”Discuþiile care se poartã pe marginea imunitãþii parlamentare au condus la ideea ca ridicarea imunitãþii sã se voteze cu o majoritate de douã treimiÒ.
Argumentul principal în favoarea majoritãþii de douã treimi a fost cã, dacã s-ar accepta ideea unei majoritãþi absolute, adicã jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor Camerei respective, oricare membru al opoziþiei, care nu este în coaliþia guvernamentalã sau majoritatea parlamentarã, riscã ca aceastã imunitate sã-i poatã fi ridicatã. ”Mai simplificat, spunea senatorul Frunda, înseamnã cã fiecare membru al opoziþiei sau un membru mai puþin simpatic al coaliþiei guvernamentale poate fi pus sub urmãrire penalã printr-o decizie de majoritate simplãÒ.
În continuare, senatorul Frunda spunea: ”Sunt primul, dacã îmi permiteþi, care doreºte ca imunitatea parlamentarã sã fie restrânsã la opiniile politice, dar la fel de hotãrât sunt când spun cã toþi parlamentarii trebuie sã fie apãraþi împotriva tuturor posibilitãþilor, chiar ºi teoretice, de urmãrire abuzivã de punere sub urmãrire penalã. Vã repet, sunt primul care sunt pentru suspendarea sau ridicarea imunitãþii parlamentare a oricãrui parlamentar care comite o infracþiune. Sunt primul care nu doresc ca nici unul dintre noi sã aibã o protecþie mai mare decât cetãþeanul de rând, dar, în aceeaºi mãsurã, doresc stabilitatea acestui Parlament. Iatã de ce mã opun amendamentului de a scãdea acea majoritate de douã treimi la o majoritate simplã. Este un pericol concret pentru o stabilitate politicãÒ.
Continuu pe mai departe din citatul senatorului Frunda: ”Doresc ca aceastã imunitate sã poatã fi ridicatã ºi în viitor doar cu o majoritate de douã treimi, indiferent de opþiunile politice pe care le avem, indiferent de faptul cã suntem în majoritate parlamentarã sau în opoziþie. Cred eu cã toþi avem maturitatea politicã necesarã ca, atunci când în situaþii excepþionale, limitative se impune ridicarea imunitãþii parlamentare a unui senator sau deputat, sã avem curajul sã o facemÒ. Am încheiat citatul din stenogramã ºi cuvântul pe care l-a rostit cu acel prilej senatorul Frunda.
Iar, reluând partea finalã, la Camera Deputaþilor s-a dovedit cã atunci când a existat credinþa cã, într-adevãr, trebuie ridicatã imunitatea parlamentarã, acest lucru s-a dovedit din plin prin ridicarea imunitãþii parlamentare a deputatului Gabriel Bivolaru, prin cele douã treimi prevãzute de regulament. Tema cu privire la majoritatea de douã treimi necesarã pentru ridicarea imunitãþii parlamentare a mai fost reluatã ºi de senatorul Nicolae Manolescu care a susþinut din plin argumentele pe care le-a adus domnul senator Frunda.
Întrebarea care se pune acum este ce va hotãrî Camera în acest moment. Este o problemã care se pune în discuþie într-un moment politic, într-un moment care este legat de campania electoralã, iar procedura care se instituie prin acest proiect nu este de naturã sã rezolve, aºa cum ar crede unii, imediat o problemã de acest fel.
Sigur cã noi am declarat cu diverse prilejuri cã nu ne opunem la aceastã reducere a numãrului de voturi necesar pentru ridicarea imunitãþii. Am cerut ca aceste dezbateri sã aibã loc în condiþiile regulamentare, am cerut ca, într-adevãr, lucrurile sã fie privite cu responsabilitate din partea fiecãrui grup parlamentar, iar votul care se va exprima sã fie, într-adevãr, un vot argumentat în favoarea uneia sau alteia dintre soluþii, în favoarea menþinerii acestui cvorum de douã treimi, în favoarea reducerii sau eventual în favoarea reducerii, cu o aplicare însã din sesiunea urmãtoare.
Sunt probleme asupra cãrora cred cã ºi celelalte grupuri parlamentare îºi vor expune punctul de vedere ºi dupã dezbaterile care vor avea loc pe marginea hotãrârii sigur cã votul va fi cel care va decide soluþia de urmat în aceastã materie.
Vã mulþumesc.
Potrivit art. 69 din Constituþie ”Deputatul sau senatorul nu poate fi reþinut, arestat, percheziþionat sau trimis în judecatã, penalã ori contravenþionalã, fãrã încuviinþarea Camerei din care face parte, dupã ascultarea sa. Competenþa de judecatã aparþine Curþii SupremeÒ.
În actuala formulare a art. 176 alin. 5 din regulament, Camera Deputaþilor hotãrãºte prin vot secret asupra cererii cu majoritate de douã treimi din numãrul deputaþilor. În ceea ce priveºte încuviinþarea Camerelor, cerutã de art. 69 alin. 1 din Constituþie, acesta are exclusiv un conþinut politic. Este de notat cã trebuie sã ne orientãm ºi sã vedem asupra acestui fapt. Însãºi Constituþia, deci, reglementând, se referã la conþinutul politic al acestui articol.
Dezbaterile din Camere în legãturã cu înfiinþarea cererii de reþinere, arestare, percheziþionare sau privind posibilitatea trimiterii deputatului în judecatã penalã sau contravenþionalã nu au conþinut jurisdicþional, numai Curtea Supremã de Justiþie, cãreia îi revine competenþa de judecatã, va stabili vinovãþia sau nevinovãþia celui în cauzã.
Astfel, cum este configurat în Constituþie ºi în regulamente, imunitatea parlamentarã putem spune cã are urmãtoarele caractere.
Imunitatea se referã la orice faptã penalã sau contravenþionalã comisã de un parlamentar pentru care legea prevede procedura trimiterii în judecatã. Imunitatea parlamentarã este temporarã ºi ia naºtere la momentul eliberãrii certificatului constatator al alegerii.
Imunitatea nu se referã la acþiunile civile, deputatul putând fi urmãrit în justiþie ca orice cetãþean. Imunitatea nu poate fi ridicatã decât de Camerã. Infracþiunea flagrantã, în schimb, modificã regimul imunitãþii.
ªi ultimul caracter, imunitatea nu înlãturã rãspunderea penalã sau contravenþionalã a parlamentarului, ci prorogã momentul declanºãrii procedurii. Deci, ca atare, imunitatea parlamentarã de care beneficiazã un deputat este circumscrisã duratei exercitãrii mandatului sãu.
Este clar pentru oricine cã imunitatea parlamentarã nu constituie un privilegiu contrar principiului egalitãþii cetãþenilor în faþa legii, ci este un imperativ al statutului parlamentarului ºi al principiului potrivit cãruia parlamentarii sunt în serviciul celui care l-a ales, care este deþinãtorul suveranitãþii naþionale.
O democraþie pluralistã nu poate exista fãrã asigurarea independenþei demnitãþii naþionale. Acesta este ºi motivul pentru care imunitatea parlamentarã are un caracter imperativ. Ea nu este un drept subiectiv al parlamentarului la care acesta ar putea renunþa.
În ceea ce priveºte proiectul de Hotãrâre privind modificarea art. 176 din Regulamentul Camerei, aº dori sã facem urmãtoarele comentarii. Instituþia imunitãþii parlamentare este extrem de delicatã ºi trebuie, prin modul ei de reglementare, sã stabileascã un echilibru între pro- tecþia justificatã a mandatului de deputat împotriva oricãrei intimidãri a acestuia de cãtre oricine ºi între pavãza ”ilegitimãÒ aºezatã în faþa unui deputat care ar comite fapte penale sau contravenþionale, ceea ce ar echivala cu un adevãrat regim de impunitate a sa.
Aºa cum este prevãzut, proiectul de hotãrâre pe care îl dezbatem vizeazã, în opinia noastrã, urgentarea discutãrii în comisia de specialitate a cererii de reþinere, arestare, percheziþionare ºi trimitere în judecatã penalã sau contravenþionalã a unui membru al Camerei, urgentarea exprimãrii votului în Camerã ºi reducerea numãrului de voturi pentru aprobarea cererii de la douã treimi din numãrul membrilor Camerei Deputaþilor la majoritate.
În privinþa urgentãrii examinãrii de comisie a cererii ºi, respectiv, a aprobãrii sale în plenul Camerei, termenele prevãzute în proiectul de hotãrâre sunt bine venite.
Cât priveºte ultimul punct, reducerea numãrului de voturi, Grupul Naþional Liberal din Camera Deputaþilor este de acord cu aceastã reducere, dar atragem atenþia atât celor de la Guvern, cât ºi celor din opoziþie: în curând vom intra în campania electoralã ºi este de aºteptat cã vor fi formulate numeroase atacuri împotriva unor parlamentari, unele din ele vizând aplicarea chiar a art. 176. Ar fi de dorit sã ferim campania electoralã de noi tensiuni politice. În fond, putem dezbate problema imunitãþii, aici, conºtienþi cã ea înseamnã numai imunitate cât priveºte votul ºi opþiunile noastre politice.
Vã mulþumim.
ªi cunoaºteþi foarte bine ºi dumneavoastrã, ºi cred cã sunteþi de acord cu mine, enormul bagaj de argumentãri ºi de aluzii care se fac în presã ºi în discuþiile dintre cetãþeni pe aceastã temã: cã suntem o castã privilegiatã, cã noi înºine ne-am creat acest turn din care nu suntem expugnabili. Cã, prin urmare, în calitate de legislatori, am adoptat o prevedere legalã pentru a ne prezerva cu orice preþ poziþia noastrã chiar ºi la încãlcarea legii.
Aceastã imagine distructivã în ce priveºte poziþia ºi atitudinea parlamentarului faþã de omul de rând ºi faþã de societatea româneascã eu cred cã trebuia de multã vreme sã încercãm s-o înlãturãm ºi sã ne îmbunãtãþim aceastã imagine.
A fãcut aceastã treabã Senatul în urmã cu doi ani de zile. Fiindcã Ð ºi voi veni acum la argumentare Ð nu este aici vorba, dupã pãrerea mea, de a se plasa argumentarea între opoziþie ºi putere. Fiindcã nu opoziþia sau puterea sunt cele care în final stabilesc vinovãþia.
Este vorba aici într-adevãr de o chestiune politicã. ªi, dacã vrem, într-adevãr, sã ne menþinem în continuare la nota politicã a problemei, putem sã stabilim ºi o majoritate de trei pãtrimi în regulamentul nostru. Dar sã recunoaºtem cã este vorba de o acþiune politicã de prezervare ºi de protecþie a noastrã în mod absolut favorizator. ªi dacã recunoaºtem acest lucru, ne putem prezenta cu o astfel de gândire în faþa opiniei publice.
În momentul, însã, în care limitãm argumentarea noastrã ºi o deplasãm de pe câmpul politic pe câmpul real al protecþiei parlamentarului, atunci nu mai are ce cãuta argumentul dintre putere ºi opoziþie, fiindcã nu noi vom stabili vinovãþia. Noi nu facem decât sã dãm girul accesului la justiþie.
Însã, prin majoritatea de douã treimi, cel puþin aºa cum funcþioneazã Parlamentul României de 10 ani încoace sau de 5-6 ani încoace, ideea aceasta a imunitãþii parlamentare devine un subiect ºi o instituþie tabu. Niciodatã probabil nu se va reuºi întrunirea unei majoritãþi de douã treimi, afarã de cazuri absolut excepþionale, pentru a trece bariera de la politic la juridic. ªi, dacã vrem sã ne menþinem în continuare în sfera acestor privilegii atât de condamnate de opinia publicã, putem s-o facem.
Dacã vrem, însã, sã deschidem calea justiþiei ºi sã dãm posibilitatea justiþiei sã constate ºi în cazul parlamentarilor cine, când, cum ºi în ce împrejurãri încalcã legea, atunci trebuie sã reducem aceastã majoritate. Fiindcã numai majoritatea aceasta absolutã de jumãtate plus unu devine funcþionalã. Restul majoritãþii, de douã treimi sau mai mult, este o piedicã, este o barierã de netrecut.
Este, stimaþi colegi, o chestiune de imagine, dacã vreþi, a grupurilor noastre parlamentare, a partidelor care compun Parlamentul. Este chestiune de voinþã politicã, dacã vrem ca o astfel de instituþie atât de importantã, fie ºi pe ultimele sute de metri, sã prindã viaþã.
S-a spus aici, la un moment dat, hai sã adoptãm instituþia numai pentru Parlamentul viitor. Nu existã nici un fel de argument în acest sens. În ultima zi de activitate a acestui Parlament, dacã am discuta, nu se poate face discriminare între un Parlament ºi altul viitor. Nu existã absolut nici un fel de raþiune pentru aºa ceva.
Ne temem, ne temem cã, cumva, pentru perioada electoralã din toamnã, anumiþi parlamentari ai noºtri vor fi luaþi în discuþie? E posibil. ªi de o parte, ºi de cealaltã. Nu trebuie sã fie o temere aceasta, pentru cã este bine, dupã pãrerea mea, este necesar, dupã pãrerea mea, ca lucrurile sã se limpezeascã. Prea ne bãlãcim de 10 ani de zile în a nu stabili anume vinovãþii ºi anume coordonate de comportament moral ºi social în România. ªi o facem, din pãcate, ºi în plan parlamentar.
Este un prilej acum pentru Camera Deputaþilor sã urmeze, dupã pãrerea mea, exemplul Senatului ºi sã reducã baremul sau ºtacheta acestei majoritãþi de la douã treimi la jumãtate plus unu, aºa cum se propune în iniþiativa domnului deputat Lupu.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat nu numai cã are iniþiativa acestei idei, nu numai cã are oamenii care în comisie susþin, în Comisia de regulament susþin acest demers, dar grupul va vota cu multã rãspundere în favoarea acceptãrii acestei modificãri.
Vã mulþumesc.
De aceea, ca sã nu mai vin încã o datã la microfon, eu propun, în numele Grupului parlamentar U.D.M.R., ca votul sã fie secret, pentru cã este în interesul nostru sã rezolvãm aceastã problemã, dar fãrã sã putem exploata acest subiect în stil propagandistic ºi cred cã apropierea alegerilor nu ar trebui sã influenþeze decizia noastrã. Vã mulþumesc.
Nu existã deputat, mai ales cã votul se realizeazã în mod secret, care sã nu se gândeascã la vinovãþia celui cãruia i se propune ridicarea imunitãþii parlamentare. Din pãcate, lucrul acesta nu vizeazã faptele ca atare, penale, care se pot produce, sã spunem, într-o activitate sau alta, ci declaraþiile politice incomode.
De aceea, credem cã noi va trebui sã menþinem aceastã reglementare, pentru cã cei de la putere ºi cei din opoziþie sunt în primul rând deputaþi, sunt reprezentanþi ai poporului. Ei trebuie sã gândeascã asupra propunerii care se face, care vine din partea organelor judiciare ºi care trebuie judecatã în Parlament conform reglementãrilor actuale.
Problema reglementãrii prin votul de jumãtate plus unu Ñ eu aº vrea sã atrag atenþia colegilor care susþin acest tip de reglementare, aceastã propunere ºi cer modificarea dispoziþiilor articolelor care prevãd imunitatea în cadrul Regulamentului Camerei Deputaþilor: fãrã îndoialã cã aceastã jumãtate plus unu se poate obþine mai uºor, dar, ºi aici atrag atenþia domnului Dejeu ºi celorlalþi colegi care au fãcut propunerea, aici existã posibilitatea ca puterea sã dicteze astfel de reglementare. Se realizeazã mai uºor, dar obþinerea unei jumãtãþi plus unu de voturi este ºi periculoasã, pentru cã, într-adevãr, poate transforma aceastã reglementare într-o vendetã politicã. Pentru cã existã un deputat sau un senator cu gura mai mare ºi spune lucruri mai dure cu privire la o situaþie sau alta, hai sã-i ridicãm imunitatea parlamentarã! Da, dar trebuie argumente pentru aceastã chestiune, care sã depãºeascã pur ºi simplu aceastã majoritate simplã ºi sã convingã majoritatea aceea absolutã de douã treimi. Asta mi se pare mie foarte important.
Deci, domnilor, sã lãsãm aceastã propunere de a intimida pe cei care vor sã-ºi exercite dreptul de a-ºi spune cuvântul. Nu este normal ca viaþa unui senator sau deputat sã fie urmãritã cu procese atât de multe pe care le ºtim noi în legãturã cu o personalitate care-ºi spune cuvântul rãspicat în Parlamentul actual al României.
Mai atrag atenþia cã aceastã reglementare de jumãtate plus unu, pe care o propun unii colegi, se poate întoarce chiar împotriva puterii actuale, de unde ne vine aceastã propunere. Trebuie sã avem în vedere cã puterea se poate schimba. Ceea ce este astãzi la putere poate sã devinã mâine opoziþie. Ce va face puterea viitoare? Va beneficia de aceastã reglementare pentru a se rãzbuna pe niºte deputaþi sau senatori care au intrat în opoziþie ºi nu mai dispun de aceastã majoritate plus unu.
Situaþia este foarte gravã ºi niºte propuneri care se vehiculeazã acum în legãturã cu ridicarea unor imunitãþi ale unor senatori ºi deputaþi mi se pare cã trebuie sã le vedem cu argumente decise, care sã convingã pur ºi simplu majoritatea absolutã a uneia sau alteia dintre Camere. Altfel, vom ajunge la vendetã politicã ºi lucrul acesta trebuie evitat în Parlamentul nostru.
Domnilor, dacã vreþi sã propuneþi aceastã reglementare de jumãtate plus unu, sã ºtiþi cã se poate propune, ºi este tot atât de logicã, ºi propunerea de a se ridica imunitatea parlamentarã prin o treime simplã, ceea ce este ºi mai grav din punctul de vedere al democraþiei, al unitãþii Parlamentului ºi al prevederilor constituþionale.
Noi militãm pentru pãstrarea actualei reglementãri. Mi se pare cã ea a fost o pavãzã corectã, în ciuda unor opinii publice dirijate împotriva ei. Ceea ce s-a vehiculat în presã în legãturã cu situaþia actualã a ridicãrii imunitãþii parlamentare mi se pare o opinie publicã dirijatã,
cum se întâmplã de foarte multe ori ºi în alte ocazii, o diversiune ca atare, pentru a intimida dreptul Parlamentului de a-ºi reglementa propria sa existenþã ºi funcþionare.
Deci mergem ºi vom vota pentru pãstrarea votului majoritãþii de douã treimi în problema ridicãrii imunitãþii parlamentare.
Vã mulþumesc.
Eu cred cã ar trebui sã aveþi totuºi acel self-control ºi sã vã întrebaþi dacã nu ar fi mai bine sã apãraþi proprietatea prin fapte, nu prin vorbe, ºi sã-l apãrãm pe parlamentar nu prin vorbe, ci prin fapte.
Care este rostul acestei ridicãri sau neridicãri de imunitate?
Este tocmai acela care se discutã aici, de care se tot fereºte domnul coleg care a vorbit înainte, ºi anume de a verifica sã nu fie o ºicanã. Pentru cã, într-adevãr, un ales al poporului nu trebuie sã fie supus unei judecãþi nedrepte sau pentru o faptã care nu existã, pentru ceva nãscocit.
Eu cu asta sunt de acord cu Domniile voastre. Dar, tot în aceastã Constituþie, care a fost adoptatã ºtiþi de cãtre cine ºi în ce condiþii ºi pe care noi o respectãm, votul acesta de 50 plus unu este prevalent de cele mai multe ori când este vorba de legi sau când este vorba de alte manifestãri ale Parlamentului. În ele aveþi încredere. De data asta nu aveþi încredere în 50 plus unu?
Permiteþi-mi sã vã spun cã din punct de vedere politic ar fi foarte bine dacã nu se va modifica 2/3, pentru cã se va vedea cine se opune la tragerea la rãspundere a celor vinovaþi. ªi, de aceea, eu cred cã ar fi bine sã fie chiar un vot nominal, dar pe faþã, ca sã se vadã cine se opune.
Dacã noi am propune zero sau nu ºtiu cât, 3 voturi sau o treime, ar fi într-adevãr ridicol ºi ar fi într-adevãr o insecuritate pentru parlamentari, dar Domniile voastre aveþi oameni capabili ºi juriºti care pot sã-ºi dea seama de asta foarte bine. Dacã vreþi sã rãmânem pe 2/3, foarte bine rãmânem pe 2/3, dar atunci instituþia aceasta a ridicãrii imunitãþii nu funcþioneazã ºi deci înseamnã cã, într-adevãr, în practicã aþi gândit textul dinainte, ca niciodatã un parlamentar sã nu poatã sã fie trimis în judecatã. Deci este mai presus de lege. Iatã, deci, cã Parlamentul însuºi sau fiecare din el e mai presus de lege. Dacã asta vreþi, asta votaþi!
sau trimis în judecatã fãrã încuviinþarea CamereiÒ. Deci încuviinþarea vine ca al doilea vot.
Ca atare, are dreptate domnul Gaspar cã ele trebuie disjuncte ºi fãcute separat. ªi, între altele fie spus, chiar nu meritã un parlamentar efortul unui ministru de justiþie, care uneori este foarte interesat, cum a fost domnul Stoica anterior, sã i se ridice imunitatea, din interese pur particulare, unui senator, chiar nu poate sã beneficieze de un efort suplimentar fãcut de ministrul justiþiei, care se subordoneazã Parlamentului, deci ºi lui, parlamentarului, ºi sã facã toatã procedura corect ºi legal ºi nu aºa cum se propune aici, printr-o fuºerealã? Pentru cã aceastã fuºerealã va cauza doar celor care în viitorul Parlament vor fi în opoziþie.
ªi sã vã spun ultima frazã sã nu vã plictisesc. Eu, parlamentar, probabil, viitor, dacã vreau sã mã rãzbun acum pe, probabil, viitorul parlamentar Stoica, aºa cum a fãcut-o Domnia sa cu parlamentarul Corneliu Vadim Tudor, îi iniþiez 200 de procese cum a iniþiat data trecutã în teritoriu pentru cã, pur ºi simplu, o afirmaþie de a dânsului a fost jignitoare. Aceste 200 de procese Domnia sa nu le mai poate opri cu nimic. Nu trebuie aduse prea multe argumente, procedura judecãtoreascã poate merge. În fiecare judeþ, câte unul-douã procese ºi am omorât un parlamentar care nu mai poate veni nici mãcar sã vadã uºa Parlamentului, pentru cã în fiecare zi face de 3-4 ori anticamerã pe la judecãtorii.
De aceea, vã spun cã meritã efortul atât al ministrului justiþiei, cât ºi al Parlamentului, mai ales în modalitatea de vot ºi numãrul necesar votului, pentru ca acel parlamentar sã fie protejat în Parlament. Eu nu vorbesc de viitori hoþi sau mafioþi, cã sunt ºi acum. Dupã cum vedeþi, nici unul nu s-a pus nici în stânga, nici în dreapta în discuþie. Eu vorbesc de declaraþiile politice care pot constitui sursa unor ridicãri ale imunitãþii parlamentare.
ªi între noi Ñ ultimul cuvânt Ñ fie vorba, atunci când cineva se dovedeºte mafiot, fiþi siguri cã nici un partid nu-l susþine ºi vã asigur încã o datã, în foarte bunã cunoºtinþã de cauzã, cã dacã domnul ministru nu ieºea absolut gratuit aici, sã ridice pãrul mãciucã în capul oamenilor cu afirmaþiile pe care le-a fãcut, de ministru al justiþiei, ca sã aresteze la uºã un coleg de-al nostru, înainte sã intre în judecatã, acel om, Bivolaru, nu ºtiu cât este de vinovat, el i-a ridicat imunitatea imediat, pentru cã fiecare partid vrea sã scape de oamenii care sunt povarã în rândul lor. Însã e vorba nu de ãºtia, cã de ãºtia vor scãpa uºor parlamentarii, ºi cu 50% ºi cu 70%. E vorba de cei care pot fi reduºi la tãcere de incomozi prin ridicarea imunitãþii numai cu 51%. Aceastã ridicare va fi o piatrã de moarã pentru toþi cei care astãzi au fãcut niºte lucruri mai puþin ortodoxe, sã spun numai aºa, vizavi de cei din actuala opoziþie.
Vã mulþumesc.
Aºa cum cred cã domnul deputat Dejeu nu a înþeles corect urmãtorul lucru: nu este vorba cã se merge gradual pe cerere, prima oarã pentru percheziþie, dupã aceea pentru reþinere, dupã aceea pentru arestare. Nimeni nu-l împiedicã pe ministrul justiþiei sã cearã dintru început, dacã dosarul este temeinic argumentat, direct trimiterea în judecatã. Nu este obligatoriu sã treacã prin purgatoriul reþinerii, sã spunem, arestãrii ºi aºa mai departe. Aceastã chestiune nu este un lucru care se referã doar la Parlamentul României. Aceasta este o chestiune care trebuie sã priveascã responsabilizarea justiþiei în general. De foarte multe ori presa ºi opinia publicã sunt pornite pe ideea cã i-au arestat. Da! I-au arestat, cã e uºor de arestat, dar dupã aceea, în instanþã, dosarul n-a þinut pentru cã a fost prost întocmit, s-a plecat de la prejudecãþi, ºi nu de la argumente în fond.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Anghel Stanciu**
## 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/25.IX.2000
Macarie Sergiu prezent Pârgaru Ion absent Manole Odisei absent Pâslaru Dumitru absent Manolescu Oana absentã PŽcsi Francisc prezent Marin Gheorghe prezent Pereº Alexandru absent Marineci Ionel absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Petrescu Silviu prezent M‡rton çrp‡d-Francisc absent Petrescu Virgil absent Matei Lucian Ion absent Petreu Liviu absent Matei Vasile prezent Pintea Ioan prezent M‡tis Eugen absent Piþigoi Barbu absent Mândroviceanu Vasile prezent Podaru Dumitru-Teodor prezent Mânea Radu prezent Pop Iftene prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Pop Leon Petru prezent Meºca Sever absent Pop Viorel absent Miclãuº Vasile prezent Popa Aron Ioan absent Micle Ulpiu-Radu-Sabin prezent Popa Daniela absentã Mihãilescu Petru-ªerban absent Popa Ioan-Mihai absent Mihu Victor Traian prezent Popa Nicolae absent Miloº Aurel prezent Popa ªtefan prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Popa Virgil prezent Mogoº Ion absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Moiceanu Constantin prezent Popescu Dumitru prezent Moldovan Petre absent Popescu Emil-Teodor absent Moldoveanu Eugenia prezentã Popescu Ioan-Dan absent Morariu Teodor-Gheorghe prezent Popescu Irineu prezent Moroianu Geamãn Adrian Tudor absent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin absent Moucha Romulus-Ion prezent Priceputu Laurenþiu absent Munteanu Ion absent Protopopescu Cornel absent Mureºan Ioan absent Putin Emil-Livius-Nicolae absent Muru Grigore absent Puwak Hildegard-Carola absentã Musca Monica Octavia absentã Radu Alexandru-Dumitru prezent Nagy ªtefan prezent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentã Naidin Petre prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Nanu Romeo absent Raica Florica Rãdiþa prezentã Nãstase Adrian prezent Raicu Romulus absent Neacºu Ilie prezent R‡koczi Ludovic absent Neagu Romulus absent Rãdulescu Cristian absent Neagu Victor absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Rânja Traian-Neculaie prezent Negrãu Mircea absent Remeº Decebal-Traian absent Nica Dan absent Rizescu Sergiu-George prezent Nichita Dan Gabriel absent Roman Ioan absent Nicolae Jianu prezent Roºca Ioan prezent Nicolaiciuc Vichentie absent Roºca Teodor prezent Nicolescu Mihai prezent Rotaru Dumitru prezent Nicolicea Eugen prezent Ruse Corneliu Constantin absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Sandu Alecu absent Nistor Vasile absent Sandu Dumitru prezent Noica Nicolae absent Sandu Ion Florentin prezent Oanã Gheorghe absent Sassu Alexandru absent Oltean Ioan prezent Sãndulescu Aureliu Emil absent Onaca Dorel Constantin absent Sârbu Marian prezent Opriº Constantin Remus prezent Secarã Gheorghe prezent Osman Fedbi absent Serac Florian prezent Palade Dan absent Severin Adrian absent Pambuccian Varujan absent Simedru Dan Coriolan absent Paneº Iosif absent Sireþeanu Mihail prezent Panteliuc Vasile prezent Sonea Ioan absent Pantiº Sorin absent Spãtaru Liviu absent Papuc Aurel Constantin absent Spiridon Didi prezent Partal Petre absent Stan Vasile absent Paºcu Ioan Mircea absent Stanca Teodor prezent Pavel Lavinia prezentã Stanciu Anghel absent Pavel Vasile absent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Pavelescu Claudiu Costel absent Stãnescu Mihai-Sorin absent Pãcurariu Iuliu absent Stoica Valeriu absent Pãunescu Costel prezent Sturza Popovici Cornel absent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªaganai Nusfet absent ªerban George absent ªtefãnoiu Luca absent ªteolea Petru prezent Tabãrã Valeriu absent Tam‡s S‡ndor absent Tarna Gheorghe prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Teculescu Constantin prezent Tokay Gheorghe absent Trifu Romeo Marius absent Tudor Marcu prezent Tudose Nicolae-Florin absent Þepelea Gabriel absent Þocu Iulian-Costel absent Þurlea Petre absent Udrea Florian prezent Vaida Francisc-Atila absent Valeca ªerban Constantin prezent Varga Attila absent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vataman Dorin prezent Vãsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Vâlcu Mircea prezent Vetiºanu Vasile absent Vida Iuliu prezent Vida-Simiti Ioan prezent Videanu Adriean absent Vilãu Ioan-Adrian absent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai prezent Viþelar Bogdan absent Voicu Mãdãlin absent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent
Iatã de ce socot cã aceastã expresie de ”coordonareÒ din cuprinsul art. 2 alin. 1 nu numai cã este total nedefinitã, este total neavenitã, fãrã nici un fel de explicaþie în câmpul activitãþii practice sau structurii practice a acestor instituþii. Dacã academia ar fi subordonatã (nu Ministerului Agriculturii, oricui), o instituþie subordonatã o poþi coordona, în sensul cã poþi lua mãsuri cu privire la activitatea ei. Dar dacã nu o ai subordonatã, elementul de coordonare dispare sau devine pur ºi simplu superfluu.
ªi ne gãsim în situaþia de a redacta niºte texte de dragul de a suna bine la ureche, dar atunci când este vorba de punerea lor în practicã se va vedea cã ele sunt lipsite ºi goale de conþinut. Iatã de ce aici trebuie limpezitã problema: ori vorbim de instituþii care au o funcþionalitate, o structurã organizatoricã ºi o independenþã patrimonialã ºi ele funcþioneazã independent ori vorbim de instituþii care se subordoneazã ºi atunci putem vorbi ºi de coordonare.
Pe douã etaje se pune problema: se pune o datã problema între academie ºi ministere ºi în al doilea rând între academie ºi institutele ºi centrele de cercetãri. Deocamdatã suntem la capitolul acesta al raporturilor dintre academie ºi ministere. Încã o datã, ºi cu aceasta închei, cum se rezolvã în concepþia iniþiatorilor, aceastã problemã a coordonãrii, în lipsã de subordonare?
Dacã toate legile, începând din Õ96, de când s-a statuat Legea cercetãrii, prin 1995, ºi Legea nr. 51, fiind toate aºa, atunci de ce sã trecem la o altã sintagmã?
V-aº ruga sã reþineþi cu tot respectul cã la solicitarea Ministerului Agriculturii, când s-a discutat Hotãrârea nr. 42 din 1994, de modificare a Hotãrârii nr. 509, acolo s-a fãcut menþiunea de cãtre minister: ”Academia este în coordonarea Ministerului Agriculturii ºi AlimentaþieiÉÒ.
V-aº ruga sã epuizãm problema coordonãrii ºi subordonãrii. V-aº ruga sã reþineþi acest lucru: în Legea nr. 51, la art. 10 în mod textual scrie: ”Unitãþile de cercetareÐdezvoltare din domeniile agriculturii ºi industriei alimentare aparþin ºi sunt în subordonarea Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, funcþioneazã ºi se reorganizeazã dupã prezenta lege.Ò.
Vã mulþumesc foarte mult.
Privind procesul în sine ºi rezultatul cercetãrii, dacã ne concentrãm efortul în acest sens legislativ, vom ajunge la niºte concluzii. În primul rând, ca nu neapãrat un minister sã dicteze politica unei mari instituþii de cercetare, ci o structurã specializatã; ºi am exemplul Franþei, care are un CNRS cu fel de fel de sectoare specializate, unde oamenii creeazã ºtiinþã pentru mâine, cu aspectele aplicative. Am avut Ministerul Tehnologiei ºi al Cercetãrii, mai avem Ministerul Învãþãmântului care profeseazã ºi promoveazã teme de cercetare de înaltã clasã, institutele Academiei Române etc. Deci nu este monopolul unui minister tematica, obiectul muncii acestei Academii de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, ci este obiectul mai multor ministere.
Nu poate sã fie adoptatã imaginea piramidalã, asiaticã, veche, depãºitã, de subordonare, ci sistemul de reþea, modern, mobil, cu legãturi care apar ºi dispar pe proiecte, nu pe structuri încremenite în timp. Chiar dacã n-am tematicã, depind de ãla!
Pornind aºa, eu cred cã termenul de ”subordonareÒ nu-ºi are locul într-o asemenea lege în care vizãm progresul în cercetarea ºtiinþificã pe domeniu, ci o imagine gen reþea care permite creatorului sã-ºi dezvolte tematica fundamentalã. ªi daþi-mi voie sã constat cã am pierdut niºte paºi câºtigaþi în acest domeniu. Din ura noastrã faþã de statutul de proprietate al unora am distrus progrese câºtigate. Iatã, înmulþirea prin meristemi Ð ne chinuiam prin puieþi ºi butãºire, dar la Institutul pomicol de la Mãrãcineni s-a adoptat o tehnologie ultramodernã care aducea valutã forte: înmulþirea prin meristemi. Se prãbuºeºte. Deci structura n-a funcþionat în obiectul de fond pe care îl urmãream ºi îl urmãrim ºi în aceastã lege.
Sã-i dãm deci dreptate comisiei sã-ºi impunã punctul de vedere, sã ºi-l promoveze ºi daþi-mi voie mie, care nu mã pricep în acest domeniu, sã fiu de acord cu propunerea comisiei.
tul acesta de lege este satisfãcãtor, dar important este sã fie satisfãcãtor intereselor, fãrã îndoialã de bunã-credinþã, ale cercetãrii româneºti în domeniu, cum la fel de bine s-ar putea sã fie satisfãcãtor sau nesatisfãcãtor pentru interesele, la fel, de bunã-credinþã ale dezvoltãrii agriculturii din partea unei instituþii care, pânã una-alta, totuºi reprezintã statul român Ð Ministerul Agriculturii.
Deci, din acest punct de vedere, cred cã ar trebui revizuite din aceastã perspectivã raporturile de principiu între cercetare ºi patrimoniul care este pus la dispoziþie.
Cu aceasta închei: gândiþi-vã ce s-ar întâmpla dacã am pune la dispoziþia Academiei de ªtiinþe Medicale spitalele sau dacã, cum spuneam, vom transfera monumentele culturale ale þãrii unei comisii _ad libitum_ . Vã mulþumesc.