Slavomir Gvozdenovici

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comunitatea interna˛ional„ a demarat zilele acestea procesul solu˛ion„rii crizei din provincia s‚rb„ Kosovo ∫i Metohia. Œn fa˛a organiza˛iilor ∫i organismelor interna˛ionale se afl„ un examen greu: pe de o parte, este legisla˛ia interna˛ional„ ∫i regulile politice ∫i diplomatice, care nu accept„ schimbarea grani˛elor; pe de alt„ parte, este separatismul albanez, sprijinit ani buni de organiza˛ia terorist„ U.C.K.

De aceea, nici o ˛ar„ vecin„ Serbiei ∫i Muntenegrului nu a r„mas ∫i nu poate fi indiferent„ de modul cum se va solu˛iona aceast„ problem„ dureroas„, nu numai a Serbiei ∫i Muntenegrului, ci ∫i a Europei ∫i a Óntregii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 comunit„˛i interna˛ionale, ca s„ nu se creeze Ón regiunea Balcanilor ∫i Ón Europa un precedent periculos.

Minoritatea albanez„ din Serbia ∫i Muntenegru, care este majoritar„ Ón Kosovo ∫i Metohia, nu este la prima Óncercare de a separa aceast„ secular„ provincie s‚rb„, leag„nul civiliza˛iei culturii ∫i statalit„˛ii s‚rbe, de statul s‚rb. Œn secolul al XIX-lea, Liga albanez„ din Prizden a ini˛iat aceste acte separatiste, Ón condi˛iile acelor vremuri. Œn toate r„zboaiele balcanice, separati∫tii albanezi au continuat aceast„ politic„, de asemenea, Ón Primul R„zboi Mondial, neccept‚nd niciodat„ unirea provinciei Kosovo ∫i Metohia cu Serbia.

Œntre cele dou„ r„zboaie mondiale, s‚rbii au fost majoritari Ón Kosovo ∫i Metohia, ca, dup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial, Ón care popula˛ia albanez„ a fost Ón majoritate cov‚r∫itoare de partea lui Hitler ∫i Mussolini, structura etnic„ a popula˛iei din Kosovo ∫i Metohia, Ón Óntregul ei, s„ fie schimbat„ radical. Anume, printr-un decret preziden˛ial diabolic al lui Tito, celor 250 de mii de s‚rbi refugia˛i Ón timpul celui de Al Doilea R„zboi Mondial le-a fost interzis„ Óntoarcerea la vetrele ∫i averile lor, Tito, prin politica sa, accept‚nd ca 250 de mii de albanezi, veni˛i din Albania, s„ r„m‚n„ Ón casele ∫i pe averile s‚rbilor refugia˛i, unde s-au a∫ezat abuziv Ón timpul celui de Al Doilea R„zboi Mondial. Œn felul acesta, structura etnic„ a popula˛iei Ón Kosovo ∫i Metohia s-a schimbat radical.

Separati∫tii albanezi nu s-au oprit aici. Prin politica de discriminare ∫i teroare, decenii Ón ∫ir, au influen˛at plec„rile ∫i acelor pu˛ini s‚rbi din Kosovo ∫i Metohia.

Prin anul 1974, c‚nd Tito era Ón cea mai mare putere politic„, 300 de mii de albanezi au demonstrat Ón Pristina Ómpotriva Iugoslaviei de atunci. ™i lucrurile s-au repetat p‚n„ Ón zilele noastre, cu toate ezit„rile ∫i gre∫elile lui Milo∫evici ∫i ale politicienilor din jurul s„u.

Œn Kosovo ∫i Metohia a fost ∫i este vorba de un separatism ∫i un terorism, Ómpotriva c„rora, peste tot Ón lume, ∫i O.N.U. ∫i toate celelalte organiza˛ii interna˛ionale lupt„ f„r„ compromisuri. De aceea, surprind dou„ unit„˛i de m„sur„ ∫i la Tribunalul de la Haga ∫i la comunitatea interna˛ional„: una pentru s‚rbi, alta pentru albanezi. O astfel de politic„ poate destabiliza nu numai societatea Ón Serbia ∫i Muntenegru, unde neÓncrederea s‚rbilor Ón aceste institu˛ii cre∫te, dar ∫i Ón Óntreaga zon„.