Aurel Vl„doiu

## Doamn„ pre∫edint„,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ î2007, un an al cutremurelor ∫i r„scoalelor“

Tocmai s-au Ómplinit 30 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, care a r„pus 1.570 de vie˛i omene∫ti. Tot zilele acestea se Ómplinesc 100 de ani de la r„scoala din 1907, Ón care au pierit peste 11.000 de n„p„stui˛i, c„rora foamea le-a anihilat frica de gloan˛e.

Œn consecin˛„, 2007 este un an Ón care s-ar cuveni s„ medit„m asupra celor dou„ triste evenimente, s„ tragem concluzii ∫i s„ lu„m decizii. Avem nu numai puterea s„ o facem, dar ∫i obliga˛ia.

Pentru asta ar trebui s„ ne vedem de rostul pentru care ne afl„m Ón Parlament sau, dup„ caz, Ón Guvern. Paradoxal este c„ de∫i acesta este, poate, g‚ndul fiec„ruia dintre noi, o for˛„ malefic„ a reu∫it s„ ne Ónvr„jbeasc„, iar energiile noastre s„ se consume, Ón cel mai bun caz, inutil.

fiara se confrunt„ cu probleme mai mari dec‚t cele de dinainte de r„scoal„ sau cele de dup„ cutremur, iar institu˛iile abilitate ∫i pl„tite s„ le rezolve sunt practic paralizate de lupta dintre Palatele Cotroceni ∫i Victoria, Ón care, inevitabil, s-a l„sat antrenat ∫i Parlamentul Rom‚niei.

Din punct de vedere al infrastructurii, Rom‚nia este cea mai primitiv„ ˛ar„ din Uniunea European„, doar 3,5% din locuitorii din mediul rural beneficiaz„ de canalizare ∫i doar 10% sunt racorda˛i la re˛eaua de ap„ potabil„. Uniunea European„ aloc„ 3 miliarde de euro, p‚n„ Ón 2013, pentru modernizarea infrastructurii, dar na˛iunea, preocupat„ de soarta r„zboiului dintre cele dou„ palate, uit„ c„ ace∫ti bani pot fi ob˛inu˛i doar prin proiecte.

Agricultura, alt„dat„ for˛a motrice a economiei, a devenit o fr‚n„ a acesteia, aproape jum„tate din for˛a de munc„ activ„ a ˛„rii ∫i-a g„sit Ón agricultur„ nu locul de munc„, ci refugiul pentru subzisten˛„. Export„m precum ˛„rile subdezvoltate: animale vii, piei, l‚n„ ∫i ceva gr‚u ∫i floarea-soarelui, produsele agricole importate se ridic„ la valori mult mai mari, chiar dac„ este vorba uneori despre usturoi, leu∫tean, praz, fructe etc. Cel pu˛in la fel de grav este faptul c„ am ajuns s„ export„m gr‚u cu 150 de euro tona ∫i s„-l import„m cu 210—230 de euro tona sau chiar mai mult.

De∫i procentul for˛ei de munc„ ocupat Ón agricultur„ este cel mai ridicat din Uniunea European„, 5 milioane de hectare de teren agricol au fost l„sate de izbeli∫te, pentru c„, de∫i agricultura Rom‚niei are nevoie de utilaje, fabricile de ma∫ini agricole nu au comenzi sau muncitorii sunt concedia˛i.

Funda˛ia European„ pentru Œmbun„t„˛irea Condi˛iilor de Via˛„ ∫i Munc„ arat„ c„ rom‚nii muncesc 46 de ore pe s„pt„m‚n„, Ón timp ce media european„ este de 38 de ore pe s„pt„m‚n„. Din acest punct de vedere, rom‚nii sunt pe primul loc Ón Uniunea European„, dar pe ultimul loc Ón ceea ce prive∫te salariul pe or„ lucrat„.

Acestea ∫i multe altele sunt adev„ratele probleme ale Rom‚niei, ∫i acestea ar trebui s„ fie cu prioritate rezolvate de c„tre Guvernul Rom‚niei.