Leonida Lari-Iorga

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Ori de c‚te ori vorbesc despre rom‚nii din afara actualelor hotare ale ˛„rii, Óncerc s„ vorbesc din partea rom‚nilor din interiorul ˛„rii, dat fiind faptul c„ sunt parlamentar al Rom‚niei.

Œncerc, ∫i Óncerc de ani de zile, dar nu prea Ómi iese. De ce? s-ar pune Óntrebarea.

Œn primul r‚nd, de aceea c„, din avalan∫a vremurilor, Ómi apar chipurile nu a sute de mii, ci a milioane de rom‚ni care au fost lipsi˛i Ónt‚i de ˛ara-mam„ f„r„ voia lor, apoi uci∫i, masacra˛i, tortura˛i, sem„na˛i pe drumurile dintre Basarabia ∫i Bucovina, p‚n„ Ón Siberia.

Ce a Óntreprins, Ón tot acest r„stimp, 87 de ani, statul rom‚n Ómpotriva colonizatorilor dint‚i sovietici, adic„ acei f„r„ na˛iune, apoi ru∫i, dar cu aceea∫i sete de cotropire a teritoriilor str„ine, cu acela∫i program aplicat pe puncte Ón ceea ce prive∫te limba, grafia, istoria, justi˛ia, administra˛ia local„ Ón teritoriile cotropite.

Dar ce strategie, ce program de rezisten˛„ cel pu˛in, c„ de ofensiv„ Ón fa˛a colosului dinspre est nici nu putea fi vorba, a Óntreprins statul rom‚n?

Pe timpul lui Nicolae Ceau∫escu nu se puteau face prea multe, imperiul sovietic fiind Ónc„ Ón toat„ puterea sa. Dar a fost Prim„vara de la Praga. Nu au fost recunoscute vreodat„ Basarabia ∫i Bucovina drept p„r˛i ale imperiului sovietic. Œntr-o asemenea conjunctur„ cumplit„, c‚nd statele occidentale s-au sp„lat pe m‚ini de Rom‚nia, ˛ara noastr„ s-a pomenit ca un pe∫te Ón

oceanul marilor rechini. Dac„ privim bine harta ˛„rii de acum, curat ai zice c„ seam„n„ cu un pe∫te. Or, dup„ Marea Unire, sem„na cu o inim„.

Vine, Ón sf‚r∫it, anul 1989, anul — s-ar zice — al marii revolu˛ii rom‚ne.

S„ ne re˛inem pu˛in asupra perioadei a∫a-zis revolu˛ionare. Œn una din provinciile istorice ale Rom‚niei, Basarabia, valul mi∫c„rii de eliberare ∫i de reÓntregire na˛ional„ luase un asemenea av‚nt, Ónc‚t popula˛ia rom‚neasc„ de peste Prut ∫i-a redob‚ndit drepturile elementare, pierdute dup„ ocuparea din 1940. ™i limba, ∫i grafia, ∫i istoria, ∫i tricolorul, ∫i marii lideri politici — a∫a-zis marii lideri politici — din Rom‚nia nu aveau cum s„ nu ∫tie despre aceste evenimente.

Imperiul sovietic era Ón agonie pentru c„ toate fostele colonii, 14 la num„r, s-au dezis de cotropitori.

Care ˛ar„ de pe glob s-a aflat s„ fac„ vreun tratat de bun„ vecin„tate ∫i amici˛ie cu acest imperiu al r„ului? S-a g„sit una: Rom‚nia. Mai mult dec‚t at‚t, ce coinciden˛„ jovial„ ∫i, mai bine zis, organizat„, anume atunci c‚nd Ón Parlamentul U.R.S.S. se dezb„tea Pactul Ribbentrop-Molotov ∫i chiar a fost condamnat, Ón Rom‚nia a Ónceput nitam-nisam Revolu˛ia. Ce rost aveau alocu˛iunile noastre, ale celor ocupa˛i, Ómpotriva ocupan˛ilor? Cine avea interes, din partea Rom‚niei, s„ aib„ o comunicare nonstop cu Chi∫in„ul? Comunicarea se f„cea nonstop cu Moscova.

Vai, ce naivi am fost noi, lupt„torii basarabeni, liderii mi∫c„rii de eliberare ∫i de Óntregire na˛ional„! Pe c‚nd eu personal vorbeam despre rapturile teritoriale s„v‚r∫ite de imperiul sovietic Ón Rom‚nia, Basarabia, nordul Bucovinei, f nutul Her˛a, peste capetele noastre, Moscova ∫i Bucure∫tii se salutau cu telegrame de prietenie, recuno∫tin˛„, colaborare, chiar ∫i cu ajutor militar Ón caz de nevoie. ™i toate aceste lucruri, lua˛i aminte, sunt consemnate Ón Monitorul Oficial al U.R.S.S., documente de care eu dispun.