™tefan Baban

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îReformarea administra˛iei publice autohtone“

Œn disputele politice actuale, care sunt ∫i devin tot mai numeroase ∫i mai aprinse, a fost introdus„ ∫i tema restructur„rii Guvernului, pornind de la o reducere a num„rului de portofolii ∫i termin‚nd cu apari˛ia unui Executiv monocolor, dintr-o Alian˛„ at‚t de portocalie. Este limpede c„ avem de a face cu jocurile politice Ón care sunt implicate toate grup„rile de partide ∫i transpartide angajate Óntr-una dintre cele mai mari b„t„lii: schimbarea raportului de for˛e de pe pia˛a politic„ Ón favoarea celor mai puternici, f„r„ a ˛ine seama de interesele ∫i necesit„˛ile popula˛iei, ci predomin‚nd doar îciolanul“ c‚∫tigat.

Tema restructur„rii Guvernului poate ∫i trebuie s„ fie abordat„ cu toat„ seriozitatea ∫i r„spunderea, prin prisma

interesului public. Principala obliga˛ie pentru modul Ón care func˛ioneaz„ administra˛ia public„ Ón Óntreaga ˛ar„ ∫i mai ales cum este ea perceput„ revine Guvernului. ™i pentru a se reu∫i Ón acest sens, s-au adoptat numeroase legi, unele modificate ∫i completate chiar la o lun„ de la promulgarea lor, toate av‚nd ca scop unic Ómbun„t„˛irea activit„˛ii administra˛iei publice locale ∫i punerea acesteia Ón slujba cet„˛eanului. Rezultatul a fost marcat de succese, realiz„ri ∫i progrese, dar ∫i de numeroase insatisfac˛ii ∫i nemul˛umiri.

La o privire Ón fug„, aproape totul se reduce, Ón momentul Ón care se discut„ despre imaginea Guvernului, la imaginea membrilor s„i, Óncep‚nd cu primul-ministru ∫i termin‚nd cu mini∫trii delega˛i. Prezen˛i mai tot timpul Ón mass-media, ace∫ti demnitari Ó∫i prezint„ pozi˛iile, activitatea, ideile ∫i inten˛iile, iar popula˛ia le d„ note Ón raport cu calitatea presta˛iei, cu gradul Ón care reu∫esc s„ conving„ ∫i s„ fie credibili, s„ aib„ o capacitate de comunicare (domeniu Ón care se Ónregistreaz„ un mare deficit!) din care s„ rezulte perceperea exact„ de c„tre omul obi∫nuit a mesajului transmis, care de fapt este rezultatul administr„rii treburilor publice.

Œn Rom‚nia, Óns„, politica este at‚t de personalizat„ Ónc‚t tocmai ceea ce reprezint„ ra˛iunea de a fi a administra˛iei publice se situeaz„ Ón plan secund. Or, se ∫tie prea bine c„ institu˛iile publice func˛ioneaz„ adecvat numai dac„ au la baz„ legi ∫i reglement„ri care corespund cerin˛elor, Óncep‚nd cu legitimitatea, cu oportunitatea existen˛ei lor ∫i termin‚nd cu modul de organizare, cu aria atribu˛iilor, a mecanismelor de care dispun. Œn concluzie, se poate spune c„ o construc˛ie institu˛ional„ este decisiv„ pentru buna func˛ionare a Óntregului sistem al administra˛iei publice, locale sau centrale.

Este normal s„ discut„m toate aceste aspecte, deoarece tema restructur„rii Guvernului este viciat„ de tot felul de abord„ri determinate de jocurile de interese. Exist„ dou„ tendin˛e extreme: una care sus˛ine c„ importan˛a acordat„ unui domeniu sau altuia este determinat„ de existen˛a sau inexisten˛a unui minister pe profil, iar cealalt„ care sus˛ine reducerea c‚t mai mult a num„rului ministerelor, av‚nd ca scop final Ómbun„t„˛irea activit„˛ii Guvernului ∫i, implicit, a Óntregii administra˛ii publice.