Ana-Maria Cătăuță

722 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Astăzi totuși celebrăm și un moment important.

Astăzi, la aniversarea a 5 decenii de la adoptarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, putem vorbi de patrimoniul cultural al României ca o sumă de valori și bunuri, fie ele materiale sau imateriale, mobile sau imobile, constituite, ocrotite și protejate de-a lungul vremurilor.

România împărtășește cu mândrie cu întreaga umanitate valoarea universală excepțională a bunurilor înscrise pe lista patrimoniului mondial.

Patrimoniul cultural românesc înglobează prețioase resurse moștenite din trecut, sub toate formele lor. Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la ratificarea convenției, UNESCO prezintă un plan de acțiune axat pe trei direcții importante pentru următoarele decenii, în așa fel încât patrimoniul mondial să devină mai reprezentativ, mai accesibil și mai durabil.

## Dragi colegi*,

Atunci când am aderat la convenție, ne-am asumat cu tărie că toate aceste bunuri vor fi conservate și transmise generațiilor viitoare. Nu putem vorbi despre un stat modern fără moștenirea lui culturală și identitară*

În contextul ședinței

, care nu este meritul nostru, ci al celor care au transmis, cu dragoste și dăruire, din generație în generație, toate aceste bunuri de o valoare inestimabilă. Însă nouă ne revine obligația morală de a duce mai departe aceste bunuri, de a le proteja și de a le promova în lume.

Suntem convinși că încă mai avem de lucru, că simpla transmitere a acestor bunuri pe mai departe nu este suficientă*

, că mai sunt multe de făcut pentru a ne asigura că toate aceste situri sunt accesibile tuturor.

Tema centrală abordată de UNESCO pentru celebrarea convenției este „Următorii 50 de ani: Patrimoniul mondial ca sursă de reziliență, umanitate și inovație” și suntem convinși că va asigura cadrul potrivit pentru identificarea soluțiilor concrete* de salvgardare și promovare a patrimoniului cultural și național.

Cea de-a cincizecea aniversare a Convenției patrimoniului mondial cultural și natural îl determină pe fiecare dintre noi să conștientizeze și să reflecteze la

patrimoniu, așa cum va fi el și peste 50 de ani. Ne responsabilizează, deopotrivă, să identificăm cele mai bune soluții legislative care să asigure cadrul potrivit față de amenințările globale în creștere. Ratificarea convenției ne-a determinat în mod pragmatic să asigurăm, printr-un dialog interinstituțional solid, menținerea protecției patrimoniului mondial, cultural și natural, în acord cu prevederile acesteia.

Comisia parlamentară pentru UNESCO afirmă cu tărie încă o dată că este obligația noastră morală, dragi colegi, să lăsăm urmașilor noștri intacte aceste bunuri de patrimoniu care ne fac cunoscuți în lumea întreagă prin caracterul lor inestimabil și prin valoarea universală remarcabilă.

Astăzi, la 50 de ani de la adoptarea convenției, putem vorbi de un real succes al acesteia – sunt peste 1.500 de bunuri înscrise, convenția fiind unul dintre singurele instrumente normative ratificate la nivel mondial în peste 194 de țări.

România are, în acest moment, înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO nouă obiective. Și aș reaminti cu mândrie câteva dintre acestea – Bisericile din Moldova, Delta Dunării, Cetățile dacice, Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și Peisajul cultural minier de la Roșia Montană.

Toate aceste înscrieri ne fac să fim mândri și ne responsabilizează. Apartenența la UNESCO înseamnă respectarea unor criterii clare, dar ne determină să modificăm și legislația națională. Această poziție de responsabilitate presupune asumarea promovării și susținerii unor politici culturale, educaționale și științifice eficiente și adaptate atât unui specific național, cât și necesităților impuse de globalizare.

Încă de la înființare, una din prioritățile comisiei parlamentare a fost să coaguleze în jurul său toate instituțiile și organismele cu atribuții pe probleme legate de UNESCO. Acest plan strategic național și-a propus elaborarea unor politici educaționale adecvate necesităților societății românești, în acord cu implementarea unor mecanisme de protejare și conservare a patrimoniului și promovarea pluralismului și diversității culturale.

Dragi colegi,

Patrimoniul cultural este pilonul de bază al culturii noastre și vă asigur că toate acțiunile pe care le vom derula în acest mandat vor constitui instrumente pentru protejarea monumentelor* și bunurilor noastre pe termen lung. Patrimoniul care ne înconjoară, sub toate formele sale diverse, trebuie să fie preocuparea noastră, a tuturor, preocupare la care trebuie să ne gândim strategic și împreună, pentru că, așa cum membrii comisiei o spun de fiecare dată, patrimoniul cultural nu are culoare politică*.

Eu vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Sunt ferm convinsă că acest subiect de interes a fost de interes și pentru dumneavoastră.

Mulțumesc mult.