**Doamna Catherine Lalumière** _— vicepre∫edinte al Parlamentului European_ **:** Domnule secretar general al Consiliului Europei, Domnule pre∫edinte al Senatului,
Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor,
De ce s„ ascundem, de ce s„ ascund? Œn aceast„ diminea˛„ Óncerc o mare emo˛ie afl‚ndu-m„ aici, cu dumneavoastr„. Acum 10 ani, Rom‚nia devenea membr„ a Consiliului Europei. Ceremonia de semnare avusese loc la Viena, Ónainte de prima Óntrunire a ∫efilor de stat ∫i de guvern a Consiliului Europei Ón configura˛ia sa de dup„ 1989. Ne doream cu to˛ii ca, la acest summit istoric, Rom‚nia s„ participe Ón calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, ceea ce s-a petrecut ∫i sunt foarte bucuroas„ ∫i sunt foarte Ónc‚ntat„ de acest fapt.
Œntr-adev„r, ∫tim cu to˛ii c‚t de important„ era aceast„ aderare pentru Rom‚nia. Negocierile nu fuseser„ u∫oare, Rom‚nia parcursese un drum foarte, foarte lung. Eram con∫tien˛i, la Consiliul Europei, de ravagiile pe care le f„cuser„ anii regimului comunist. ™tiam c„ exigen˛ele noastre Ón ceea ce prive∫te respectarea drepturilor omului ∫i democra˛iei erau greu de Óndeplinit. Œn primul r‚nd, pe h‚rtie, Óns„, mai ales, Ón practic„.
™tiam c„ aceste exigen˛e erau greu de Óndeplinit, pentru c„ obi∫nuin˛ele ∫i mentalit„˛ile fuseser„ influen˛ate de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003
alte principii ∫i alte reguli. Eram cu to˛ii con∫tien˛i de faptul c„ o Óntreag„ genera˛ie fusese marcat„ de team„, dar ∫tiam, de asemenea, de ce era at‚t de important pentru rom‚ni, dar ∫i pentru noi, cei din Europa Occidental„, s„ Ónscriem, pentru totdeauna, Rom‚nia pe calea ader„rii valorilor occidentale, c‚t de important era s„ avem rela˛ii str‚nse, c‚t de important era s„-i recunoa∫tem Rom‚niei locul Ón familia european„. Era nu doar un act de justi˛ie, ci ∫i Ón mijlocul cel mai important prin care puteam s„ asigur„m stabilitatea ∫i pacea Ón aceast„ Europ„ Central„ at‚t de eterogen„, at‚t de marcat„ de o istorie dureroas„, at‚t de Óncercat„ de conflicte.
™tiam, bineÓn˛eles, c„ aderarea Rom‚niei la Consiliul Europei nu va ∫terge, ca prin miracol, sechelele trecutului. ™tiam c„ nu va rezolva ca prin minune problemele prezentului ∫i ale viitorului, dar ∫tiam c„ era o etap„ esen˛ial„.
Progresele Rom‚niei nu s-au oprit Ón 1993. Poporul rom‚n, cu hot„r‚re ∫i curaj, Ó∫i continu„ drumul. Poporul rom‚n a profitat din plin de prezen˛a sa Ón Consiliul Europei ∫i ave˛i dreptate s„ omagia˛i eforturile Consiliului Europei, dar, ast„zi, poporul rom‚n Ó∫i preg„te∫te aderarea la Uniunea European„. ™i poate c„ nu este tocmai o Ónt‚mplare c„ sunt ast„zi implicat„ Ón acest proces.
Domnule pre∫edinte, a˛i afirmat acest lucru. Am fost implicat„ Ón acest proces de la depunerea cererii de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i am urm„rit Óndeaproape negocierile Rom‚niei cu Uniunea European„ prin reprezentantul Uniunii Europene, Günther Verheugen. Baroneasa Nickolson a urm„rit Óndeaproape derularea acestor negocieri.
De asemenea, Ómi dau seama c‚t de important„ este aceast„ aderare at‚t pentru rom‚ni, c‚t ∫i pentru ˛„rile vecine ale Rom‚niei, c‚t ∫i pentru Europa Occidental„.
Sunt, de asemenea, perfect con∫tient„ de dificult„˛i. Dificult„˛ile sunt mult mai mari dec‚t acelea pentru aderarea la Consiliul Europei, pentru c„ faimoasele criterii de la Copenhaga cuprind nu doar aspecte legate de institu˛iile politice ∫i de principiile filozofice dac„ dori˛i, ci ∫i de problemele sociale, problemele de mediu Ónconjur„tor ∫i a∫a mai departe. Rom‚nia ar trebui s„ fie capabil„ s„ preia acest vast ansamblu juridic care este acquis-ul comunitar ∫i da˛i-mi voie s„ salut viitorul referendum asupra noii Constitu˛ii, care este inerent.
Toate ˛„rile candidate la Uniunea European„ trebuie s„ fac„ eforturi importante. Pentru ˛„ri ca Rom‚nia, este vorba de ni∫te eforturi imense. Nu subestimez capacitatea rom‚nilor de a face fa˛„ provoc„rii ∫i chiar dac„ ve˛i spune c„ sunt Óndr„znea˛„ f„c‚nd o astfel de observa˛ie voi spune c„ nu putem dec‚t s„ fim uimi˛i de capacitatea de adaptare, de subtilitatea compatrio˛ilor dumneavoastr„, domnule Pre∫edinte al Republicii.
Nu putem, de asemenea, dec‚t s„ ne exprim„m admira˛ia fa˛„ de politica pe care o ave˛i fa˛„ de vecinii dumneavoastr„, fie c„ este vorba despre Moldova, despre Ungaria sau despre alte ˛„ri vecine. S„ ne g‚ndim, de pild„, la conflictul din Balcani ∫i la atitudinea dumneavoastr„ care a trezit admira˛ia tuturor.
Este, Óns„, clar c„ o reform„ global„ a tuturor sectoarelor economice, a institu˛iilor politice, a administra˛iei de stat, a justi˛iei, a administra˛iei teritoriale, este clar, a∫adar, c„ o astfel de reform„ nu este u∫oar„.
Misiunea dumneavoastr„ este cu at‚t mai grea cu c‚t contextul social din Rom‚nia este mai mult dec‚t preocupant. S„r„cia, ∫i este un termen pe care-l folosesc cu bun„ ∫tiin˛„, s„r„cia, lipsa investi˛iilor fac ca aceast„ misiune a reformatorilor s„ fie ∫i mai dificil„. Practic, vi se cere s„ face˛i totul Ón acela∫i timp. De asemenea, este nevoie de timp ∫i de multe eforturi pentru a schimba mentalit„˛ile ∫i starea de spirit a oamenilor.
De ani de zile nu Óncetez s„-mi exprim rezervele Ón leg„tur„ cu criteriile de la Copenhaga. Este vorba despre elemente obiective, cuantificabile, observabile, m„surabile. Criteriile de la Copenhaga trebuie Óndeplinite ∫i, practic, sunte˛i verifica˛i cu mare aten˛ie, pentru a se vedea dac„ respecta˛i aceste criterii.
Din punctul meu de vedere, Óns„, nu este suficient. Intrarea Ón Uniunea European„ nu poate fi Óncununat„ de succes dec‚t dac„ cet„˛enii doresc cu adev„rat s„ adere la Uniunea European„. Nu poate fi un succes dec‚t dac„ ei accept„ sensul ∫i accept„ procesul Ón care se Ónscriu. Œn preajma extinderii Uniunii Europene din 2004 (∫tim c„ Rom‚nia ∫i Bulgaria vor trebui s„ mai a∫tepte pu˛in, Óns„ nu prea mult), Ón preajma acestei extinderi, a∫adar, Óncepem s„ ne Óntreb„m, cu destul de mult„ Óngrijorare, Óncepem s„ ne Óntreb„m, a∫adar, dac„ ace∫ti noi membri au Ón˛eles cu adev„rat ce este Uniunea European„, dac„ ∫i-au dat cu adev„rat seama ce Ónseamn„ s„ devii ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, dac„ au acceptat faptul c„-∫i vor pierde o parte din suveranitate, ceea ce este o parte inerent„ a admiterii lor Ón Uniunea European„.
™i v„ voi spune c„ chiar Ón ˛„rile fondatoare ale Uniunii Europene ∫i chiar Ón Fran˛a, r„spunsurile la toate aceste Óntreb„ri Ónc„ nu au fost acceptate pe deplin de cet„˛enii no∫tri ∫i dezbatem aceste probleme cu opinia public„ din ˛„rile noastre. E clar c„ aceste Óntreb„ri sunt formulate mai ales Ón ˛„rile cum ar fi Fran˛a sau Germania, care sunt foarte ambi˛ioase Ón ceea ce prive∫te viitorul Uniunii Europene care, din punctul lor de vedere, ar trebui s„ fie mult mai mult dec‚t o simpl„ zon„ de liber schimb.
La Bruxelles sau la Strasbourg, nu am s„ v-o ascund, suntem Óngrijora˛i atunci c‚nd ne g‚ndim la anumite incidente, ∫i nu vreau s„ dramatizez, dar vreau s„ le men˛ionez pentru c„ nu vrem ca ele s„ se repete ∫i vrem ca aceast„ extindere a Uniunii Europene s„ fie acceptat„ de toat„ lumea cu bucurie.
Fac aluzie la anumite incidente legate de politica extern„. M„ g‚ndesc, de pild„, la acordul bilateral cu privire la nonextr„darea spre Curtea Penal„ Interna˛ional„, acel acord cerut de Statele Unite. La Ónceput, ministrul rom‚n care era Óns„rcinat cu acest dosar ∫i-a dat acordul pentru semnarea acestui acord. Dup„ protestele energice ale celor 15 ˛„ri membre ale Uniunii Europene, Parlamentul dumneavoastr„ a ac˛ionat cu Ón˛elepciune ∫i a renun˛at la semnarea acestui acord cu Statele Unite.
Œn cadrul Parlamentului European, v„ asigur c„ to˛i membrii au r„suflat u∫ura˛i. Œns„, ceva mai t‚rziu, Ón preajma r„zboiului din Irak, a intervenit Declara˛ia de la Vilnius, din 2003, grup din care a f„cut parte ∫i Rom‚nia, declara˛ie care survenea dup„ declara˛ia celor 8 ∫i care a st‚rnit Óngrijorare. Ace∫ti viitori membri ai Uniunii Europene nu sunt oare pe punctul de a da prioritate Statelor Unite? Oare nu vor fi un cal troian al Statelor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003
Unite Ón Uniunea European„, contribuind, astfel, la dislocarea Uniunii Europene ∫i la sl„birea Uniunii Europene?
™tiu foarte bine c„ Óngrijorarea noastr„ este Ón mare m„sur„ neÓntemeiat„ ∫i c„ este datorat„ necunoa∫terii ˛„rilor din Europa Central„ ∫i de Est de c„tre opinia public„ occidental„. Noi nu am experimentat nici regimul comunist, nici influen˛a Uniunii Sovietice ∫i trebuie s„ Ónv„˛„m s„ v„ cunoa∫tem, trebuie s„ Ónv„˛„m s„ cunoa∫tem ∫i s„ ˛inem seama de motivele, primele dintre ele foarte serioase, motivele pentru care Statele Unite ∫i NATO sunt at‚t de importante pentru dumneavoastr„.
Œns„, Europa Occidental„ nu v„ cunoa∫te. Nu Ón˛elege Óntotdeauna de ce ac˛iona˛i Óntr-un anumit fel sau Ón altul, de ce face˛i un lucru sau altul ∫i invers. ™i dumneavoastr„ trebuie s„ face˛i ni∫te eforturi ca s„ ne Ón˛elege˛i mai bine. 50 de ani de desp„r˛ire nu pot fi ∫ter∫i Óntr-o zi, nici m„car 10 ani. Schimb„rile cel mai greu de f„cut sunt schimb„rile de mentalit„˛i. Vede˛i c„ insist mult asupra acestor mentalit„˛i, asupra st„rii noastre de spirit. Este vorba despre schimbarea convingerilor, schimbarea alegerilor politice de care depinde viitorul unui Óntreg popor. Or, aceste schimb„ri sunt foarte, foarte greu de f„cut.
Dac„ evoc aici aceste dificult„˛i ∫i eforturile pe care trebuie s„ le face˛i, nu o fac pentru a v„ descuraja. Dimpotriv„, eu, una, Ómi doresc cu ardoare ca Rom‚nia s„ devin„ membr„ cu drepturi depline a Uniunii Europene ∫i asta c‚t mai repede cu putin˛„.
Este at‚t de important pentru misiunea unificatoare a Uniunii Europene, din punctul nostru de vedere, este, de asemenea, Ón interesul nostru, al tuturor, este vorba despre interesele economice, pentru c„, cu c‚t suntem mai mul˛i, cu at‚t suntem mai puternici, este vorba ∫i de interesele noastre politice, despre importan˛a acestei ader„ri pentru stabilitatea continentului nostru, stabilitatea regional„, ∫i este vorba despre importan˛a acestui lucru pentru viitorul ˛„rii.
A∫tept viitorul Raport al Comisiei Europene cu ner„bdare, un raport care va deschide calea ader„rii Rom‚niei Ón 2007. Cred c„ 17 capitole de negociere au fost deja gata. A˛i putut s-o constata˛i chiar dumneavoastr„, domnule Pre∫edinte, c‚nd a˛i venit s„ ne vizita˛i la Parlamentul European de la Strasbourg, acum 15 zile, ∫i c‚nd am avut pl„cerea s„ v„ aplaud Ómpreun„ cu colegii mei.
Œns„, pentru ca tot acest proces s„ se deruleze f„r„ probleme, trebuie s„ mai facem Ónc„ eforturi pentru a ne Ón˛elege mai bine ∫i pentru a ne cunoa∫te mai bine. ™i m„ refer nu doar la ˛ara dumneavoastr„, ci la toate ˛„rile candidate.
™ti˛i foarte bine c„ Uniunea European„ traverseaz„ o perioad„ dificil„. Uniunea European„ trebuie s„ se extind„ ∫i este o ∫ans„ pentru ea, dar este ∫i foarte greu. Uniunea European„ trebuie, de asemenea, s„-∫i aprofundeze ∫i s„-∫i clarifice regulile institu˛ionale ∫i suntem Ón plin„ reform„ constitu˛ional„. Uniunea European„ trebuie, de asemenea, s„-∫i defineasc„ locul ∫i rolul Ón lume prin elaborarea unei adev„rate politici externe ∫i a unei adev„rate politici de ap„rare ∫i de securitate. Cu alte cuvinte, Uniunea European„ trebuie s„ fie o uniune unit„ ∫i divers„ Ón acela∫i timp de popoare foarte diverse, popoare ata∫ate propriei lor identit„˛i ∫i care reprezint„ circa 500 milioane de locuitori. Este o adev„rat„ provocare s„ convie˛uim Ómpreun„ Ón aceast„ uniune.
Europenii ace∫tia sunt un pic nebuni! Ei bine, nu, nu sunt nebuni, sunt chiar foarte Ón˛elep˛i, dar au nevoie de mult„ luciditate, de mult„ generozitate, de toleran˛„ unii fa˛„ de ceilal˛i, de mult„ hot„r‚re ∫i curaj ∫i trebuie s„ coopereze.
Rom‚nii trebuie s„ coopereze cu Consiliul Europei al c„rui rol este mai necesar dec‚t oric‚nd ∫i trebuie s„ coopereze cu Uniunea European„.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.