Stenogramă plen

, actualul secretar general al Consiliului Europei ∫i fost raportor pentru Rom‚nia Ón acea vreme; distinsul lord Russel Johnston

, fost pre∫edinte al Parlamentului Consiliului Europei la acea vreme, actual director al Institutului European pentru Democra˛ie.

De asemenea, este prezent domnul Theodoros Pangalos, raportor pentru Rom‚nia Ón acea vreme, acum particip„ la lucr„rile seminarului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 Tuturor le adres„m gratitudinea noastr„ pentru sprijinul ∫i prietenia pe care ni le-au ar„tat. Aceast„ aniversare ne ofer„ tuturor prilejul unui moment de retrospec˛ie, de evaluare asupra evolu˛iilor ∫i transform„rilor spectaculoase care s-au produs pe plan politic, economic ∫i social ca urmare a Revolu˛iei rom‚ne din Decembrie 1989. Societatea rom‚neasc„ abia ie∫it„ dintr-un regim totalitar a Ónv„˛at cu tenacitate regulile democra˛iei, a redescoperit, dup„ o jum„tate de secol, pluralismul politic, a construit institu˛iile statului de drept ∫i a pus bazele economiei de pia˛„.

Œn tot acest timp ne-am bucurat de sprijinul Consiliului Europei care a Ónsemnat pentru noi mai mult dec‚t o ∫coal„ a democra˛iei, de la care am Ónv„˛at standardele europene ale drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului, organizarea de alegeri libere ∫i democratice, regulile de func˛ionare a statului de drept, mecanismele ∫i secretele dialogului politic, ale dialogului social, precum ∫i ale dialogului interetnic. Nu este nici o Óndoial„ c„ admiterea Ón Consiliul Europei a influen˛at pozitiv ∫i considerabil evolu˛ia politic„ ∫i social„ a ˛„rii noastre. Mecanismul de monitorizare instituit ulterior de organiza˛ie a contribuit Ón mod decisiv la democratizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, Rom‚nia ajung‚nd Ón prezent s„ Óndeplineasc„ criteriile politice de integrare Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„.

Ast„zi, dup„ 10 ani, cu satisfac˛ia c„ ne-am atins obiectivele propuse, ne g‚ndim cu recuno∫tin˛„ la Consiliul Europei, dar cred totodat„ c„ trebuie s„ felicit„m Óntreaga societate rom‚neasc„ pentru modul remarcabil Ón care a sus˛inut eforturile autorit„˛ilor publice pe drumul dificil al reformelor ∫i transform„rilor menite s„ aduc„ Rom‚nia Ón Europa unit„ ∫i prosper„.

Cu aceste g‚nduri, declar deschise lucr„rile sesiunii solemne a Parlamentului Rom‚niei ∫i permite˛i-mi s„-l invit pe domnul Ion Iliescu, Pre∫edintele Rom‚niei, s„ ia cuv‚ntul.

## **Domnul Ion Iliescu** _– Pre∫edintele Rom‚niei_ **:**

Domnule secretar general al Consiliului Europei, Doamn„ Catherine Lalumière, Domnule Russel Johnston, Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Distin∫i membri ai Corpului legiuitor, Doamnelor ∫i domnilor,

Marc„m ast„zi cea de-a X-a aniversare a ader„rii Rom‚niei la Consiliul Europei, moment semnificativ Ón evolu˛ia democratic„ a Rom‚niei. A fost primul pas, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, de conectare a Rom‚niei la procesul de integrare Ón institu˛iile europene ∫i euroatlantice. Drumul Rom‚niei de la totalitarism la democra˛ie nu a fost nici simplu, nici u∫or. Ne-am angajat Óns„ cu fermitate pe acest drum, con∫tien˛i fiind c„ viitorul Rom‚niei, al fiec„ruia dintre noi depinde de coeren˛a, consisten˛a ∫i amploarea schimb„rilor din economie, din via˛a politic„ ∫i social„, dar ∫i de evolu˛ia pozitiv„ a atitudinilor ∫i mentalit„˛ilor.

Consiliul Europei este, prin excelen˛„, institu˛ia-laborator a democra˛iei, a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti care ofer„ o viziune asupra evolu˛iei lor din perspectiva nevoilor cet„˛enilor. Œn acela∫i timp, el este acel forum necesar pentru dezbaterea ∫i ac˛iunea comun„ a statelor europene Ón ap„rarea ∫i promovarea principiilor democratice, a valorilor general umane. Este ∫i cea mai cuprinz„toare

organiza˛ie european„ av‚nd Ón r‚ndurile sale, ast„zi, 45 de state europene.

Pr„bu∫irea comunismului a oferit at‚t Consiliului Europei, c‚t ∫i ˛„rilor foste socialiste care ∫i-au exprimat dorin˛a s„ adere la Consiliu oportunitatea unic„ s„ evolueze Ómpreun„, preg„tind terenul reunific„rii continentului european, reunificare materializat„ prin extinderea Uniunii Europene, dar ∫i a NATO. Aceast„ evolu˛ie comun„ a coincis cu un moment tragic al istoriei europene postbelice, destr„marea violent„ ∫i s‚ngeroas„ a fostei Iugoslavii, care a ar„tat c‚t de periculoas„ poate fi ignorarea valorilor ∫i nefunc˛ionarea democra˛iei, Ónc„lcarea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, r„ul tratament aplicat minorit„˛ilor.

Prin tot ceea ce a f„cut dup„ 1990, c‚nd ∫i-a valorificat capacitatea de negociere ∫i de construire a consensului pe calea dialogului ∫i a reconcilierii Óntre state ∫i na˛iuni, Consiliul Europei a contribuit la Ónt„rirea stabilit„˛ii la nivel regional ∫i continental, la cre∫terea stabilit„˛ii interne, politice ∫i sociale a noilor democra˛ii, prin accelerarea transform„rilor democratice ∫i prin formarea elementelor constitutive ale societ„˛ilor civile din aceste ˛„ri.

Rom‚nia a fost ∫i este un beneficiar al proceselor pozitive generate de ac˛iunile Consiliului Europei, care a devenit Ón acest timp unul din membrii s„i activi. Procesul de evaluare Ón cadrul Consiliului Europei ne-a permis s„ ne cunoa∫tem mai bine p„r˛ile bune, dar ∫i sl„biciunile procesului de construire a noului sistem politic ∫i social, s„ ne ierarhiz„m mai corect priorit„˛ile, s„ devenim mai eficien˛i Ón tot ceea ce facem la nivel institu˛ional ∫i statal, dar ∫i la nivel comunitar sau individual.

Œnc„ din momentul Ón care ˛ara noastr„ ∫i-a depus candidatura pentru admiterea Ón Consiliul Europei, Rom‚nia ∫i Consiliul au Ónceput s„ construiasc„ un veritabil parteneriat materializat Óntr-o serie de ac˛iuni extrem de importante, cum ar fi spre exemplu: consultan˛a pentru elaborarea Constitu˛iei rom‚ne∫ti din 1991, preluarea Ón legisla˛ia intern„ rom‚neasc„ a unora dintre recomand„rile Consiliului Europei Óntr-o serie de domenii sensibile cum ar fi rela˛ia majorit„˛ii cu minorit„˛ile etnice, culturale ∫i de alt„ natur„, Ónl„turarea unor forme de discriminare, definirea principalelor drepturi, libert„˛i ∫i valori cet„˛ene∫ti, ne-a permis rezolvarea de o manier„ modern„, european„ a unor probleme extrem de sensibile nu doar pentru Rom‚nia.

Œn acest cadru favorabil creat de apartenen˛a ambelor ˛„ri la Consiliul Europei a Ónceput s„ se afirme ∫i s-a dezvoltat procesul reconcilierii istorice Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria, Óntre majoritatea rom‚n„ ∫i minoritatea maghiar„ din Rom‚nia.

Un alt punct c‚∫tigat Ón ace∫ti ani este descentralizarea ∫i cre∫terea autonomiei locale, care au permis o apropiere semnificativ„ a cet„˛eanului de locul deciziei, dar ∫i implicarea lui mai activ„ Ón structurarea ∫i aplicarea politicilor publice.

Consiliul Europei a fost Ón ace∫ti 10 ani ∫i o ∫coal„ a democra˛iei Ón care mul˛i lideri politici rom‚ni, parlamentarii care au reprezentat ˛ara Ón Adunarea Parlamentar„, dar ∫i mul˛i exper˛i au c„p„tat deprinderi ∫i cuno∫tin˛e necesare structur„rii unei democra˛ii func˛ionale Ón Rom‚nia.

Rom‚nia a fost nu doar subiect al transform„rilor democratice Ón zona central„ ∫i estic„ a continentului, ci ∫i un catalizator al lor. Prin tot ceea ce a f„cut ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 furnizor de stabilitate ∫i de securitate a contribuit la afirmarea modelului european de societate democratic„ care stimuleaz„ respectul drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, dialogul, c„utarea consensului, unitatea Ón diversitate. Din aceast„ perspectiv„ a∫ dori s„ exprim un punct de vedere Ón ceea ce prive∫te dezbaterea despre viitorul rol al Consiliului Europei. Este evident c„ el a acumulat o expertiz„ important„ Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea democratic„ a societ„˛ilor moderne, Ón organizarea institu˛iilor statului de drept, Ón ra˛ionalizarea sistemului de drepturi, libert„˛i ∫i obliga˛ii cet„˛ene∫ti.

Aceast„ expertiz„ este necesar„ ∫i ea trebuie Ónt„rit„ ∫i Ómbog„˛it„ ca parte a procesului de reunificare a continentului european. Valorile pe care le promoveaz„ ∫i le ap„r„ Consiliul Europei sunt valorile Europei de azi ∫i vor fi valorile Europei de m‚ine. Aten˛ia acordat„ drepturilor minorit„˛ilor, modalit„˛ilor de afirmare ∫i de protejare a identit„˛ilor na˛ionale ∫i culturale este bine venit„ ∫i meritorie. Œn perspectiva viitoarei Europe unite merit„ aprofundate aceste probleme la scar„ continental„, ˛in‚nd seama de faptul c„ toate na˛iunile vor deveni minorit„˛i. Conturarea cadrului unei convie˛uiri Óntre egali, f„r„ discrimin„ri, a conceptului de unitate Ón diversitate, a c„ilor de reducere ∫i eliminare Ón timp a actualelor discrepan˛e economico-sociale se vor impune tot mai mult ca teme prioritare ∫i obiective de ac˛iuni comune.

Aceste probleme ni le punem foarte serios la scar„ na˛ional„, Ón tot ceea ce Óntreprindem pentru a Ónt„ri ∫i extinde func˛ionarea democratic„ a statului rom‚n, pentru a moderniza structurile sale institu˛ionale ∫i administrative, pentru a da mai mult„ coeren˛„ ∫i func˛ionalitate sistemului legislativ ∫i juridic, pentru a asigura independen˛a justi˛iei, pentru a combate ferm birocra˛ia ∫i corup˛ia.

De la aceste imperative am pornit procesul de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei, care va fi finalizat prin consultarea popula˛iei la referendumul din 19 octombrie. Am introdus cu acest prilej Ón corpul Constitu˛iei noi drepturi ∫i garan˛ii constitu˛ionale, am precizat mai clar modul de func˛ionare ∫i raporturile dintre institu˛iile statului rom‚n, consfin˛ind Ón acest fel schimb„rile pozitive care au avut loc Ón Rom‚nia Ón ace∫ti ultimi ani, schimb„ri care i-au conferit un nou statut.

Œn acela∫i timp, aceste modific„ri constitu˛ionale prefigureaz„ viitorul Rom‚niei ca membr„ a Uniunii Europene. Consiliul Europei, Comisia de la Vene˛ia au fost partenerii no∫tri Ón procesul de definire a acestor modific„ri ∫i le mul˛umim ∫i pe aceast„ cale pentru angajamentul lor consecvent Ón favoarea Rom‚niei.

Acum ne concentr„m pe finalizarea, Ón cursul anului 2004, a negocierilor de aderare la Uniunea European„ Ón perspectiva integr„rii ˛„rii noastre la orizontul anului 2007. Acest lucru presupune promovarea Ón continuare cu perseveren˛„ a reformelor legislative, economice ∫i sociale care au ca obiectiv Óndeplinirea criteriilor de aderare. Succesul acestor reforme este determinat at‚t de buna func˛ionare a democra˛iei, de stabilitatea politic„ ∫i social„ intern„, c‚t ∫i de existen˛a unei economii func˛ionale de pia˛„.

Acord„m o aten˛ie deosebit„ normaliz„rii vie˛ii economice, asigur„rii unei cre∫teri economice stabile ∫i s„n„toase pe termen mediu ∫i lung, acceler„rii proceselor de privatizare, de restructurare industrial„ ∫i agricol„, Ón condi˛iile p„str„rii stabilit„˛ii macroeconomice. Cea mai bun„ form„ de protec˛ie social„ o reprezint„ crearea a c‚t mai multor locuri de munc„, Ón primul r‚nd Ón

domenii de Ónalt„ tehnologie, orientate spre viitor, dar ∫i diversificarea vie˛ii economice, extinderea serviciilor, reducerea decalajelor dintre sat ∫i ora∫, dintre diferite zone geografice, valorificarea superioar„ a resurselor materiale ∫i umane ale ˛„rii.

Toate reformele pe care le-am g‚ndit ∫i le-am promovat Ón ace∫ti ani au r„spuns Ón cel mai Ónalt grad intereselor Rom‚niei, nevoii de modernizare ∫i de dezvoltare, imperativului democratiz„rii ∫i reducerii decalajelor istorice care ne separ„ de ˛„rile industrializate. Atitudinea responsabil„ a cet„˛enilor Rom‚niei oblig„ toate institu˛iile statului, slujitorii s„i s„-∫i fac„ datoria cu profesionalism ∫i cu con∫tiin˛a servirii interesului public.

Prin istorie, tradi˛ii, valori, cultur„ ∫i genez„, Rom‚nia Ó∫i are locul ei Ón noua Europ„. Dorim s„ fim un membru responsabil ∫i activ al comunit„˛ii ˛„rilor europene, s„ ne asum„m pe deplin noul statut ∫i obliga˛iile care ne revin. Nu am fi parcurs at‚t de repede drumul de la dictatur„ la democra˛ie ∫i ne-ar fi fost ∫i mai greu la tranzi˛ie f„r„ ajutorul prietenilor ∫i partenerilor no∫tri din Consiliul Europei, din Uniunea European„, din NATO.

Acest ajutor a permis Rom‚niei s„ ias„ din izolare, s„-∫i ating„ obiectivele strategice ale noului s„u proiect de viitor, s„ se al„ture din nou marii familii europene. A fost o oper„ colectiv„.

Mul˛umesc ∫i aduc omagiul meu tuturor rom‚nilor ∫i prietenilor Rom‚niei care Ón urm„ cu 10 ani au f„cut posibil„ admiterea Rom‚niei Ón Consiliul Europei ∫i apoi afirmarea ei ca membru al acestui for democratic.

Gra˛ie acestor eforturi, Europa face tot mai mult parte din via˛a de zi cu zi a rom‚nilor ∫i acest lucru este un motiv de satisfac˛ie ∫i un Óndemn la ac˛iune.

Consiliul Europei are Ón Rom‚nia un membru demn de principiile ∫i valorile sale. Rom‚nia are Ón Consiliul Europei un partener sincer ∫i eficient, este o rela˛ie Ón deplin„ concordan˛„ cu interesele noastre prezente ∫i viitoare ∫i vom face tot ceea ce depinde de noi pentru a consolida ∫i extinde aceast„ rela˛ie reciproc avantajoas„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i noi v„ mul˛umim, stimate domnule pre∫edinte, at‚t pentru participarea la ∫edin˛a noastr„ solemn„, c‚t ∫i pentru aceast„ alocu˛iune.

Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ dau cuv‚ntul, Ón continuare, domnului Walter Schwimmer, secretarul general al Consiliului Europei din 1999, personalitate remarcabil„ at‚t a lumii ∫tiin˛ifice (Domnia sa este doctor Ón drept), c‚t ∫i a lumii politice; a fost membru al Biroului Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, vicepre∫edinte al Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei ∫i, repet, a fost raportor pentru Rom‚nia al Consiliului Europei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar general.

## **Domnul Walter Schwimmer** _— secretar general al Consiliului Europei_ **:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, domnule Ion Iliescu, Domnule pre∫edinte al Senatului,

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor,

Doamn„ vicepre∫edinte al Parlamentului European, Distin∫i membri ai Parlamentului,

Sesiunea solemn„ a fost deschis„ cu Imnul na˛ional al Rom‚niei ∫i cu Imnul european, introdus Ón urm„ cu c‚˛iva zeci de ani de c„tre Consiliul Europei, ∫i, dup„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 cum ∫ti˛i, Imnul european este îOd„ a bucuriei“ compus„ de c„tre Ludwig Van Beethoven. Nu ar fi fost mai potrivit dec‚t s„ deschidem aceast„ sesiune solemn„ cu o od„ a bucuriei, Óntruc‚t, Ón urm„ cu 10 ani, Rom‚nia a Óntreprins primii pa∫i Ón familia democra˛iilor europene. Ast„zi, dumneavoastr„ p„∫i˛i cu Óncredere, iar apartenen˛a ˛„rii dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, dup„ cum a˛i men˛ionat, apartenen˛a la Consiliu a Rom‚niei a fost o ∫coal„ de democra˛ie. fiara dumneavoastr„ nu mai este un student Ón Colegiul Europei, al democra˛iei, ci a absolvit ∫i ∫i-a luat toate gradele cu onoare.

Iat„, cum a˛i men˛ionat, domnule pre∫edinte, Rom‚nia s-a schimbat, s-a schimbat Ón bine. F„c‚nd acest lucru, de asemenea, s-a schimbat ∫i Consiliul Europei. Œnainte de c„derea zidului Berlinului, Consiliul Europei era un cerc restr‚ns al democra˛iilor occidentale, un organism care ap„ra valorile Ón lupta cu cei de pe partea cealalt„ a diviziunii noastre continentale.

Œn 1990 a fost primul organism european care ∫i-a deschis por˛ile c„tre ˛„rile eliberate de trecutul totalitar. Œn 1993, un nou capitol s-a deschis Ón istoria Consiliului Europei, misiunea ∫i m„surile de lucru s-au schimbat, men˛in‚nd standardele, ceea ce continu„ s„ fie important, Óns„ nu mai este suficient. O mare majoritate a membrilor Adun„rii Parlamentare de care am apar˛inut atunci au considerat c„ organiza˛ia noastr„ nu trebuie doar s„ arbitreze, dar trebuie s„ Ónceap„ s„ Óncurajeze activ procesul de reforme democratice.

S-a decis s„ nu a∫tept„m p‚n„ c‚nd ˛„rile candidate ∫i-au Óndeplinit toate condi˛iile de aderare, ci mai degrab„ s„ le aducem mai devreme Ón organiza˛ie, pentru a le ajuta s„ Ó∫i Óncheie sarcinile care includeau sistemul de monitorizare. Nu a fost o decizie u∫oar„ c‚nd miza era istoria ∫i nu folosesc foarte u∫or aceste cuvinte, deciziile sunt importante, iar decizia a fost cea corect„ ∫i sunt m‚ndru c„ am participat la acest proces.

Aderarea Rom‚niei Ónaintea summitului primului consiliu de la Viena a fost un caz de testare a noului mod de abordare. Mul˛i au ezitat, ne-am concentrat asupra lipsurilor ∫i s-a ar„tat faptul c„ reformele de abia Óncepuser„, institu˛iile democratice erau slabe, iar legile nu corespundeau standardelor ∫i nu erau aplicate Ón mod adecvat. ™i trebuie s„ admitem c„ aveau dreptate. Al˛ii au folosit acelea∫i argumente pentru a ap„ra punctul de vedere opus. Rom‚nia, spuneau, trecea prin reforme politice ample Ón Ómprejur„ri economice dificile. L„s‚nd o ˛ar„ s„ lupte cu toate acestea, putea s„ duc„ la o cre∫tere a posibilit„˛ii de e∫ec, spuneau ace∫tia ∫i aveau dreptate, c„ci, Ón urm„ cu 10 ani, posibilitatea de revenire la totalitarism, nu numai Ón Rom‚nia, era la fel de real„; Óns„, Ón final, a existat o mare speran˛„ ∫i energia rom‚nilor a Ónvins. Ei au Ón˛eles c„ o democra˛ie real„ era singura ∫ans„ pentru o via˛„ mai bun„ ∫i mai decent„ ∫i era foarte clar c„, dup„ toate suferin˛ele ∫i sacrificiile, erau hot„r‚˛i s„ profite de aceast„ posibilitate. Aderarea Rom‚niei nu era un joc de noroc, era un aspect legat de credin˛„, era o investi˛ie Ón viitorul ˛„rii dumneavoastr„ ∫i al continentului nostru ∫i, de asemenea, a dat multe rezultate.

De la aderare, ˛ara dumneavoastr„ nu a Óncetat s„ Ónregistreze progrese, s-au Ónt„rit institu˛iile democratice, ceea ce a permis o schimbare normal„ a guvernelor care au continuat drumul vital al reformelor. Rela˛iile Rom‚niei cu vecinii, marcat„ Ón mod istoric de conflicte ∫i de neÓncredere, s-au dezvoltat Óntr-o atmosfer„ de dialog ∫i

cooperare. Acordurile bilaterale privind implementarea Legii ungurilor care tr„iesc Ón str„in„tate reprezint„ doar un exemplu al acestui dialog pozitiv.

Rom‚nia a devenit o ancor„ de stabilitate Óntr-o regiune care are tot timpul nelini∫ti. A pl„tit un pre˛ mare economic, politic pentru conflictele care nu apar˛ineau nici unei p„r˛i, a depus multe eforturi pentru o pace regional„ ∫i pentru reconstruc˛ie, a fost un sus˛in„tor-cheie al ac˛iunilor Ón procesul de cooperare sud-estic ∫i la ini˛iativa pactului de stabilitate.

Œn 2001, Rom‚nia a realizat cu succes pre∫edin˛ia O.S.C.E., a asigurat o apartenen˛„ total„ la NATO, de asemenea, ∫i urmeaz„ calea ader„rii la Uniunea European„ Ón 2007. fiara dumneavoastr„ urmeaz„ s„ Óncheie reforma Constitu˛iei. Aceasta este o sarcin„ crucial„, este un semn al maturit„˛ii sale democratice, gradul de cooperare ∫i consens Óntre principalele for˛e politice ale ˛„rii dovede∫te dezvoltarea unei culturi reale interne, ceea ce diferen˛iaz„ democra˛iile reale de celelalte tipuri de ˛„ri. Responsabilitatea, capacitatea de a face diferen˛a necesar„ Óntre interesele de partid ∫i interesele de ˛ar„, ∫tiin˛a conducerii politice reprezint„ condi˛ii prealabile pentru func˛ionarea stabil„ a institu˛iilor politice. F„r„ asemenea institu˛ii nu exist„ democra˛ie, nu exist„ stabilitate ∫i nu exist„ prosperitate.

Nu vreau s„ m„ implic Ón concuren˛a politic„, dimpotriv„, cet„˛enii trebuie s„ aib„ op˛iunea real„ de participare la via˛a politic„. Democra˛ia trebuie s„ fie stabil„, dar Ónainte ca aceasta s„ poat„ fi stabil„ trebuie s„ fim siguri ∫i de stabilitatea Constitu˛iei. Cei care Ón˛eleg acest lucru, fie c„ este Guvernul, fie c„ este opozi˛ia, sunt democra˛i cu adev„rat. Cei care exploateaz„ fragilitatea democra˛iilor Ón tranzi˛ie pentru scopurile lor politice proprii apeleaz„ la abuz, la obstruc˛ionare.

Referendumul de pe 19 octombrie privind Constitu˛ia va fi testul final al maturit„˛ii democratice a Rom‚niei ∫i a∫ face apel la to˛i cet„˛enii s„ participe Ón num„r c‚t mai mare posibil. Votul dumneavoastr„ este dreptul dumneavoastr„ de a decide asupra viitorului, a∫a c„ nu renun˛a˛i.

Doamnelor ∫i domnilor,

Mesajul Rom‚niei c„tre ˛„rile Ón tranzi˛ie ar trebui s„ fie c„ democra˛ia poate fi Ónv„˛at„, Óns„ nu poate fi impus„ din afar„. Tranzi˛ia se termin„ c‚nd o ˛ar„ Óncepe s„ corespund„ standardelor Consiliului Europei, de dragul s„u propriu, pentru voin˛a sa, nu pentru c„ s-a impus.

Democra˛ia, drepturile omului ∫i domina˛ia legii sunt ca un fel de hain„ care v„ protejeaz„ de frig. Dac„ ve˛i merge pe acela∫i drum, integrarea politico-economic„ Ón Uniunea European„ se va realiza ∫i pentru dumneavoastr„, iar aceasta vi se va potrivi la perfec˛ie dac„ v„ men˛ine˛i dezideratele.

Rom‚nia a reu∫it s„-∫i rezolve majoritatea problemelor, Óns„ urmele acestora vor r„m‚ne. Œn recentul discurs la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, domnul prim-ministru Adrian N„stase a vorbit despre campania de prevenire a cre∫terii intoleran˛ei ∫i Óncurajez toate eforturile de a avansa pe acest drum, care r„m‚ne o chestiune de mare grij„. Œntotdeauna se poate face mai bine, Óns„, Ón general, dosarul dumneavoastr„ din ultimii 10 ani este impresionabil ∫i trebuie s„ v„ fac„ s„ fi˛i m‚ndri. Ne face pl„cere s„ fim m‚ndri. Ieri, Rom‚nia era una dintre provoc„rile Europei. Ast„zi, Rom‚nia este o avu˛ie, un patrimoniu ∫i aceasta m„ Óncurajeaz„ s„ caut sprijinul dumneavoastr„ legat de urm„torul efort istoric al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 Europei — pentru structuri mai solide ∫i rela˛ii mai bine structurate Óntre Uniunea European„ ∫i Consiliul Europei.

Œn ianuarie, anul acesta, am propus ca Uniunea European„ s„ primeasc„ un parteneriat asociat Ón Consiliul Europei. Este o propunere care este legal„, eficient„ economic ∫i oportun„ politic. A primit un impuls mare atunci c‚nd Conven˛ia pentru viitorul Europei a avizat aderarea Uniunii Europene la Conven˛ia pentru Drepturile Omului. Acest model al ader„rii ∫i alte forme de cooperare Ón viitor ar trebui s„ fie discutate la al treilea Summit al ∫efilor de stat ∫i de guvern al Consiliului Europei.

Parteneriatul asociat, bazat pe aderarea la Conven˛ia pentru Drepturile Omului este bine fundamentat legal, Óntruc‚t va Ónt„ri mecanismele legale de protejare a drepturilor omului Ón Óntreaga Europ„, va elimina riscul diferitelor interpret„ri ale acelora∫i drepturi fundamentale ∫i va oferi mijloacele reparatorii pentru cazurile de nerespectare a Conven˛iei pentru Drepturile Omului. Prin acceptarea deciziilor Cur˛ii Europene, Uniunea European„ ar impune ∫i altora acela∫i mod de abordare.

Uniunea European„, de asemenea, trebuie s„ aib„ Ón vedere ∫i aderarea la alte tratate, cum ar fi Carta socialeuropean„ ∫i Conven˛ia cultural-european„.

Propunerea de parteneriat asociat va fi eficient„ economic, c„ci va reduce riscul de duplicare ∫i suprapunere. Ideea nu este de a aduce mai mul˛i bani Ón Consiliul Europei, ci, mai degrab„, de a ajuta Uniunea European„ s„-∫i foloseasc„ resursele mai eficient. Un parteneriat asociat va permite respectarea tuturor principiilor de subsidiaritate, prin delegarea la nivel na˛ional, regional, local, dar ∫i pentru un organism multilateral paneuropean, oferind solu˛ia cea mai salutar„ pentru Óntreg continentul.

A∫ezarea construc˛iei institu˛ionale dintre Consiliul Europei ∫i Uniune pe o baz„ legal„ solid„ va fi ∫i oportun„ din punct de vedere politic, va reduce riscul unor noi linii de separa˛ie pe continentul nostru, va ajuta Consiliul Europei s„-∫i Óndeplineasc„ mandatul original, s„ salvgardeze democra˛ia, domina˛ia legii ∫i drepturile omului. Œn schimb, va oferi Uniunii Europene oportunitatea de a-∫i sacrifica identitatea ∫i de a da un exemplu pentru Óntreaga omenire, de a-∫i aplica angajamentul fa˛„ de valorile pe care le Ómp„rt„∫im cu to˛ii.

Prin excep˛ie, prin participarea Óntr-un cadru larg, Uniunea European„ va fi de acord s„ ocupe un loc Óntre egali, Óns„ nu exist„ nici o Óndoial„ c„ puterea sau dimensiunea sa, puterea sa economic„ ∫i greutatea politic„ vor constitui garan˛ii, continuarea rolului de conduc„tor Ón cadrul Europei.

Noua sa rela˛ie cu Consiliul Europei Ói va asigura un rol de conducere fa˛„ de partenerii europeni care se afl„ Ón afara Uniunii Europene Ón prezent.

Uniunii Europene i se va oferi posibilitatea de a conduce nu prin impunerea unilateral„ a voin˛ei, ci prin acceptarea regulilor care trebuie unanim respectate. Astfel ea va deveni o putere nu prin ceea ce aplic„ altora, ci Ómpreun„ cu ceilal˛i ∫i pentru ace∫tia. Este greu de imaginat un mesaj mai adecvat trimis lumii Óntregi.

Aceasta este o propunere ambi˛ioas„ ∫i pe termen Óndelungat. Nu neg c„ exist„ ∫i ezitan˛i ∫i este normal. Œntotdeauna va exista o rezisten˛„ fa˛„ de schimbare. Œn urm„ cu 50 de ani Óns„, str„mo∫ii fondatori ai Europei unite au avut curajul ∫i dorin˛a de a trece peste o asemenea rezisten˛„, iar cu ajutorul dumneavoastr„, putem s„ facem acela∫i lucru din nou.

Œn ultimii 10 ani, Rom‚nia ∫i Consiliul Europei au scris un capitol Ón istoria Europei. Ast„zi, avem posibilitatea s„ scriem un alt capitol.

A∫tept cu ner„bdare ziua Ón care Rom‚nia va adera la Uniunea European„, deoarece sunt prietenul dumneavoastr„ ∫i v„ doresc numai bine. ™i, de asemenea, pentru c„ ∫tiu c„ la Bruxelles, la fel ca ∫i la Strasbourg, ve˛i lupta cu toate for˛ele pentru idealul comun al unui continent al valorilor pe care le Ómp„rt„∫im, o viziune a unei Europe a tuturor ∫i pentru to˛i.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umim, Ón mod sincer, distinse domnule Walter Schwimmer, pentru c„ a˛i participat la bucuria noastr„, bucurie desf„∫urat„ Ón acordurile îOdei bucuriei“.

V„ mul˛umim pentru aprecierile pe care le-a˛i f„cut la adresa Rom‚niei, a progresului ei.

V„ mul˛umim pentru sprijinul pe care continua˛i s„-l acorda˛i ˛„rii noastre.

Apreciem, de asemenea, faptul c„ a˛i ˛inut s„ transmite˛i un mesaj cet„˛enilor Rom‚niei pentru a-∫i finaliza Ón mod definitiv procesul de democratizare ∫i procesul care ne confer„ pa∫aportul spre Uniunea European„.

Sper„m c„, o dat„ cu certificatul de absolvent al Colegiului democra˛iei la care v„ referea˛i, s„ primim de la Uniunea European„ un alt certificat, acela al calificativului de economie de pia˛„, pentru ca, Ón final, s„ ad„ug„m Steagului Rom‚niei, al„turi de Steagul Consiliului Europei, ∫i pe cel al Uniunii Europene.

V„ mul˛umim Ónc„ o dat„.

Da˛i-mi voie, Ón continuare, s„ dau cuv‚ntul distinsei doamne Catherine Lalumière, vicepre∫edinte al Parlamentului European, personalitate remarcabil„ a vie˛ii politice ∫i ∫tiin˛ifice din Europa, doctor Ón drept ∫i Ón ∫tiin˛e politice

, prieten vechi, actual ∫i viitor al Rom‚niei.

**Doamna Catherine Lalumière** _— vicepre∫edinte al Parlamentului European_ **:** Domnule secretar general al Consiliului Europei, Domnule pre∫edinte al Senatului,

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor,

De ce s„ ascundem, de ce s„ ascund? Œn aceast„ diminea˛„ Óncerc o mare emo˛ie afl‚ndu-m„ aici, cu dumneavoastr„. Acum 10 ani, Rom‚nia devenea membr„ a Consiliului Europei. Ceremonia de semnare avusese loc la Viena, Ónainte de prima Óntrunire a ∫efilor de stat ∫i de guvern a Consiliului Europei Ón configura˛ia sa de dup„ 1989. Ne doream cu to˛ii ca, la acest summit istoric, Rom‚nia s„ participe Ón calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, ceea ce s-a petrecut ∫i sunt foarte bucuroas„ ∫i sunt foarte Ónc‚ntat„ de acest fapt.

Œntr-adev„r, ∫tim cu to˛ii c‚t de important„ era aceast„ aderare pentru Rom‚nia. Negocierile nu fuseser„ u∫oare, Rom‚nia parcursese un drum foarte, foarte lung. Eram con∫tien˛i, la Consiliul Europei, de ravagiile pe care le f„cuser„ anii regimului comunist. ™tiam c„ exigen˛ele noastre Ón ceea ce prive∫te respectarea drepturilor omului ∫i democra˛iei erau greu de Óndeplinit. Œn primul r‚nd, pe h‚rtie, Óns„, mai ales, Ón practic„.

™tiam c„ aceste exigen˛e erau greu de Óndeplinit, pentru c„ obi∫nuin˛ele ∫i mentalit„˛ile fuseser„ influen˛ate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 alte principii ∫i alte reguli. Eram cu to˛ii con∫tien˛i de faptul c„ o Óntreag„ genera˛ie fusese marcat„ de team„, dar ∫tiam, de asemenea, de ce era at‚t de important pentru rom‚ni, dar ∫i pentru noi, cei din Europa Occidental„, s„ Ónscriem, pentru totdeauna, Rom‚nia pe calea ader„rii valorilor occidentale, c‚t de important era s„ avem rela˛ii str‚nse, c‚t de important era s„-i recunoa∫tem Rom‚niei locul Ón familia european„. Era nu doar un act de justi˛ie, ci ∫i Ón mijlocul cel mai important prin care puteam s„ asigur„m stabilitatea ∫i pacea Ón aceast„ Europ„ Central„ at‚t de eterogen„, at‚t de marcat„ de o istorie dureroas„, at‚t de Óncercat„ de conflicte.

™tiam, bineÓn˛eles, c„ aderarea Rom‚niei la Consiliul Europei nu va ∫terge, ca prin miracol, sechelele trecutului. ™tiam c„ nu va rezolva ca prin minune problemele prezentului ∫i ale viitorului, dar ∫tiam c„ era o etap„ esen˛ial„.

Progresele Rom‚niei nu s-au oprit Ón 1993. Poporul rom‚n, cu hot„r‚re ∫i curaj, Ó∫i continu„ drumul. Poporul rom‚n a profitat din plin de prezen˛a sa Ón Consiliul Europei ∫i ave˛i dreptate s„ omagia˛i eforturile Consiliului Europei, dar, ast„zi, poporul rom‚n Ó∫i preg„te∫te aderarea la Uniunea European„. ™i poate c„ nu este tocmai o Ónt‚mplare c„ sunt ast„zi implicat„ Ón acest proces.

Domnule pre∫edinte, a˛i afirmat acest lucru. Am fost implicat„ Ón acest proces de la depunerea cererii de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i am urm„rit Óndeaproape negocierile Rom‚niei cu Uniunea European„ prin reprezentantul Uniunii Europene, Günther Verheugen. Baroneasa Nickolson a urm„rit Óndeaproape derularea acestor negocieri.

De asemenea, Ómi dau seama c‚t de important„ este aceast„ aderare at‚t pentru rom‚ni, c‚t ∫i pentru ˛„rile vecine ale Rom‚niei, c‚t ∫i pentru Europa Occidental„.

Sunt, de asemenea, perfect con∫tient„ de dificult„˛i. Dificult„˛ile sunt mult mai mari dec‚t acelea pentru aderarea la Consiliul Europei, pentru c„ faimoasele criterii de la Copenhaga cuprind nu doar aspecte legate de institu˛iile politice ∫i de principiile filozofice dac„ dori˛i, ci ∫i de problemele sociale, problemele de mediu Ónconjur„tor ∫i a∫a mai departe. Rom‚nia ar trebui s„ fie capabil„ s„ preia acest vast ansamblu juridic care este acquis-ul comunitar ∫i da˛i-mi voie s„ salut viitorul referendum asupra noii Constitu˛ii, care este inerent.

Toate ˛„rile candidate la Uniunea European„ trebuie s„ fac„ eforturi importante. Pentru ˛„ri ca Rom‚nia, este vorba de ni∫te eforturi imense. Nu subestimez capacitatea rom‚nilor de a face fa˛„ provoc„rii ∫i chiar dac„ ve˛i spune c„ sunt Óndr„znea˛„ f„c‚nd o astfel de observa˛ie voi spune c„ nu putem dec‚t s„ fim uimi˛i de capacitatea de adaptare, de subtilitatea compatrio˛ilor dumneavoastr„, domnule Pre∫edinte al Republicii.

Nu putem, de asemenea, dec‚t s„ ne exprim„m admira˛ia fa˛„ de politica pe care o ave˛i fa˛„ de vecinii dumneavoastr„, fie c„ este vorba despre Moldova, despre Ungaria sau despre alte ˛„ri vecine. S„ ne g‚ndim, de pild„, la conflictul din Balcani ∫i la atitudinea dumneavoastr„ care a trezit admira˛ia tuturor.

Este, Óns„, clar c„ o reform„ global„ a tuturor sectoarelor economice, a institu˛iilor politice, a administra˛iei de stat, a justi˛iei, a administra˛iei teritoriale, este clar, a∫adar, c„ o astfel de reform„ nu este u∫oar„.

Misiunea dumneavoastr„ este cu at‚t mai grea cu c‚t contextul social din Rom‚nia este mai mult dec‚t preocupant. S„r„cia, ∫i este un termen pe care-l folosesc cu bun„ ∫tiin˛„, s„r„cia, lipsa investi˛iilor fac ca aceast„ misiune a reformatorilor s„ fie ∫i mai dificil„. Practic, vi se cere s„ face˛i totul Ón acela∫i timp. De asemenea, este nevoie de timp ∫i de multe eforturi pentru a schimba mentalit„˛ile ∫i starea de spirit a oamenilor.

De ani de zile nu Óncetez s„-mi exprim rezervele Ón leg„tur„ cu criteriile de la Copenhaga. Este vorba despre elemente obiective, cuantificabile, observabile, m„surabile. Criteriile de la Copenhaga trebuie Óndeplinite ∫i, practic, sunte˛i verifica˛i cu mare aten˛ie, pentru a se vedea dac„ respecta˛i aceste criterii.

Din punctul meu de vedere, Óns„, nu este suficient. Intrarea Ón Uniunea European„ nu poate fi Óncununat„ de succes dec‚t dac„ cet„˛enii doresc cu adev„rat s„ adere la Uniunea European„. Nu poate fi un succes dec‚t dac„ ei accept„ sensul ∫i accept„ procesul Ón care se Ónscriu. Œn preajma extinderii Uniunii Europene din 2004 (∫tim c„ Rom‚nia ∫i Bulgaria vor trebui s„ mai a∫tepte pu˛in, Óns„ nu prea mult), Ón preajma acestei extinderi, a∫adar, Óncepem s„ ne Óntreb„m, cu destul de mult„ Óngrijorare, Óncepem s„ ne Óntreb„m, a∫adar, dac„ ace∫ti noi membri au Ón˛eles cu adev„rat ce este Uniunea European„, dac„ ∫i-au dat cu adev„rat seama ce Ónseamn„ s„ devii ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, dac„ au acceptat faptul c„-∫i vor pierde o parte din suveranitate, ceea ce este o parte inerent„ a admiterii lor Ón Uniunea European„.

™i v„ voi spune c„ chiar Ón ˛„rile fondatoare ale Uniunii Europene ∫i chiar Ón Fran˛a, r„spunsurile la toate aceste Óntreb„ri Ónc„ nu au fost acceptate pe deplin de cet„˛enii no∫tri ∫i dezbatem aceste probleme cu opinia public„ din ˛„rile noastre. E clar c„ aceste Óntreb„ri sunt formulate mai ales Ón ˛„rile cum ar fi Fran˛a sau Germania, care sunt foarte ambi˛ioase Ón ceea ce prive∫te viitorul Uniunii Europene care, din punctul lor de vedere, ar trebui s„ fie mult mai mult dec‚t o simpl„ zon„ de liber schimb.

La Bruxelles sau la Strasbourg, nu am s„ v-o ascund, suntem Óngrijora˛i atunci c‚nd ne g‚ndim la anumite incidente, ∫i nu vreau s„ dramatizez, dar vreau s„ le men˛ionez pentru c„ nu vrem ca ele s„ se repete ∫i vrem ca aceast„ extindere a Uniunii Europene s„ fie acceptat„ de toat„ lumea cu bucurie.

Fac aluzie la anumite incidente legate de politica extern„. M„ g‚ndesc, de pild„, la acordul bilateral cu privire la nonextr„darea spre Curtea Penal„ Interna˛ional„, acel acord cerut de Statele Unite. La Ónceput, ministrul rom‚n care era Óns„rcinat cu acest dosar ∫i-a dat acordul pentru semnarea acestui acord. Dup„ protestele energice ale celor 15 ˛„ri membre ale Uniunii Europene, Parlamentul dumneavoastr„ a ac˛ionat cu Ón˛elepciune ∫i a renun˛at la semnarea acestui acord cu Statele Unite.

Œn cadrul Parlamentului European, v„ asigur c„ to˛i membrii au r„suflat u∫ura˛i. Œns„, ceva mai t‚rziu, Ón preajma r„zboiului din Irak, a intervenit Declara˛ia de la Vilnius, din 2003, grup din care a f„cut parte ∫i Rom‚nia, declara˛ie care survenea dup„ declara˛ia celor 8 ∫i care a st‚rnit Óngrijorare. Ace∫ti viitori membri ai Uniunii Europene nu sunt oare pe punctul de a da prioritate Statelor Unite? Oare nu vor fi un cal troian al Statelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 Unite Ón Uniunea European„, contribuind, astfel, la dislocarea Uniunii Europene ∫i la sl„birea Uniunii Europene?

™tiu foarte bine c„ Óngrijorarea noastr„ este Ón mare m„sur„ neÓntemeiat„ ∫i c„ este datorat„ necunoa∫terii ˛„rilor din Europa Central„ ∫i de Est de c„tre opinia public„ occidental„. Noi nu am experimentat nici regimul comunist, nici influen˛a Uniunii Sovietice ∫i trebuie s„ Ónv„˛„m s„ v„ cunoa∫tem, trebuie s„ Ónv„˛„m s„ cunoa∫tem ∫i s„ ˛inem seama de motivele, primele dintre ele foarte serioase, motivele pentru care Statele Unite ∫i NATO sunt at‚t de importante pentru dumneavoastr„.

Œns„, Europa Occidental„ nu v„ cunoa∫te. Nu Ón˛elege Óntotdeauna de ce ac˛iona˛i Óntr-un anumit fel sau Ón altul, de ce face˛i un lucru sau altul ∫i invers. ™i dumneavoastr„ trebuie s„ face˛i ni∫te eforturi ca s„ ne Ón˛elege˛i mai bine. 50 de ani de desp„r˛ire nu pot fi ∫ter∫i Óntr-o zi, nici m„car 10 ani. Schimb„rile cel mai greu de f„cut sunt schimb„rile de mentalit„˛i. Vede˛i c„ insist mult asupra acestor mentalit„˛i, asupra st„rii noastre de spirit. Este vorba despre schimbarea convingerilor, schimbarea alegerilor politice de care depinde viitorul unui Óntreg popor. Or, aceste schimb„ri sunt foarte, foarte greu de f„cut.

Dac„ evoc aici aceste dificult„˛i ∫i eforturile pe care trebuie s„ le face˛i, nu o fac pentru a v„ descuraja. Dimpotriv„, eu, una, Ómi doresc cu ardoare ca Rom‚nia s„ devin„ membr„ cu drepturi depline a Uniunii Europene ∫i asta c‚t mai repede cu putin˛„.

Este at‚t de important pentru misiunea unificatoare a Uniunii Europene, din punctul nostru de vedere, este, de asemenea, Ón interesul nostru, al tuturor, este vorba despre interesele economice, pentru c„, cu c‚t suntem mai mul˛i, cu at‚t suntem mai puternici, este vorba ∫i de interesele noastre politice, despre importan˛a acestei ader„ri pentru stabilitatea continentului nostru, stabilitatea regional„, ∫i este vorba despre importan˛a acestui lucru pentru viitorul ˛„rii.

A∫tept viitorul Raport al Comisiei Europene cu ner„bdare, un raport care va deschide calea ader„rii Rom‚niei Ón 2007. Cred c„ 17 capitole de negociere au fost deja gata. A˛i putut s-o constata˛i chiar dumneavoastr„, domnule Pre∫edinte, c‚nd a˛i venit s„ ne vizita˛i la Parlamentul European de la Strasbourg, acum 15 zile, ∫i c‚nd am avut pl„cerea s„ v„ aplaud Ómpreun„ cu colegii mei.

Œns„, pentru ca tot acest proces s„ se deruleze f„r„ probleme, trebuie s„ mai facem Ónc„ eforturi pentru a ne Ón˛elege mai bine ∫i pentru a ne cunoa∫te mai bine. ™i m„ refer nu doar la ˛ara dumneavoastr„, ci la toate ˛„rile candidate.

™ti˛i foarte bine c„ Uniunea European„ traverseaz„ o perioad„ dificil„. Uniunea European„ trebuie s„ se extind„ ∫i este o ∫ans„ pentru ea, dar este ∫i foarte greu. Uniunea European„ trebuie, de asemenea, s„-∫i aprofundeze ∫i s„-∫i clarifice regulile institu˛ionale ∫i suntem Ón plin„ reform„ constitu˛ional„. Uniunea European„ trebuie, de asemenea, s„-∫i defineasc„ locul ∫i rolul Ón lume prin elaborarea unei adev„rate politici externe ∫i a unei adev„rate politici de ap„rare ∫i de securitate. Cu alte cuvinte, Uniunea European„ trebuie s„ fie o uniune unit„ ∫i divers„ Ón acela∫i timp de popoare foarte diverse, popoare ata∫ate propriei lor identit„˛i ∫i care reprezint„ circa 500 milioane de locuitori. Este o adev„rat„ provocare s„ convie˛uim Ómpreun„ Ón aceast„ uniune.

Europenii ace∫tia sunt un pic nebuni! Ei bine, nu, nu sunt nebuni, sunt chiar foarte Ón˛elep˛i, dar au nevoie de mult„ luciditate, de mult„ generozitate, de toleran˛„ unii fa˛„ de ceilal˛i, de mult„ hot„r‚re ∫i curaj ∫i trebuie s„ coopereze.

Rom‚nii trebuie s„ coopereze cu Consiliul Europei al c„rui rol este mai necesar dec‚t oric‚nd ∫i trebuie s„ coopereze cu Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umim, distins„ Catherine Lalumière. Aplauzele colegilor mei Ónlocuiesc orice cuv‚nt din partea mea, oricum nu putem dec‚t s„ apreciem discursul dumneavoastr„ Óncurajator, conving„tor ∫i emo˛ional ca al oric„rui francez.

V„ m„rturisim c„ ne purta˛i noroc. Sub pre∫edin˛ia dumneavoastr„ la Consiliul Europei, am intrat Ón Europa, sper„m ca sub vicepre∫edin˛ia dumneavoastr„ la Parlamentul European s„ fim admi∫i Ón Uniunea European„, unde sper„m c„ ne vom reÓnt‚lni, parlamentarii rom‚ni ∫i cu dumneavoastr„, Ón calitate de colegi cu drepturi depline. V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, Ón continuare se vor exprima reprezentan˛ii tuturor partidelor parlamentare, dar pentru colegii parlamentari a∫ dori s„ ofer o explica˛ie Ón leg„tur„ cu lipsa primului-ministru din prezidiu. Este plecat Óntr-o misiune Ón afara grani˛elor ˛„rii, dar vreau s„ v„ spun c„ Ón diminea˛a acestei zile a avut o Ónt‚lnire cu domnul Walter Schwimmer.

Dau cuv‚ntul Ón continuare domnului Ghiorghi Pris„caru, ∫eful Delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, reprezentant al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Ghiorghi Pris„caru:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Preafericite P„rinte Teoctist, Patriarh al Rom‚niei, Domnule secretar general al Consiliului Europei, Doamn„ Catherine Lalumière,

- Stima˛i colegi parlamentari,

- Excelen˛e,

Doamnelor ∫i domnilor,

Sunt extrem de onorat s„ am posibilitatea ca Ón numele grupurilor Partidului Social Democrat din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor s„ vorbesc azi Ón cadrul acestei sesiuni solemne prilejuite de Ómplinirea a 10 ani de la primirea Rom‚niei Ón Consiliul Europei. Prezen˛a la sesiunea nostr„ comun„ ∫i alocu˛iunile prezentate de Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Iliescu, de domnul Walter Schwimmer ∫i de doamna Catherine Lalumière semnific„ Ón cel mai Ónalt grad importan˛a momentului pe care Ól anivers„m ast„zi.

Mul˛umesc doamnei Catherine Lalumière care, din c‚te ∫tiu, ∫i-a anulat alte angajamente pentru a fi azi Ómpreun„ cu parlamentarii rom‚ni la marcarea acestui eveniment. Nu pu˛ini sunt cei care Ó∫i amintesc de consecven˛a ∫i de distinc˛ia cu care doamna Lalumière, pe atunci secretar general al Consiliului Europei, a sprijinit Rom‚nia Ón concretizarea op˛iunii sale proeuropene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 Œn ceea ce Ól prive∫te pe domnul Walter Schwimmer, Ón calitate de raportor pentru Rom‚nia Ón Consiliul Europei, Domnia sa a recomandat Ón 1997 Óncetarea monitoriz„rii angajamentelor asumate de ˛ara noastr„, iar Ón septembrie 1999, dup„ alegerea sa ca secretar general, prima ˛ar„ vizitat„ Ón aceast„ calitate de domnul Walter Schwimmer a fost Rom‚nia.

## Doamnelor ∫i domnilor,

F„r„ Óndoial„, la scara istoriei, 10 ani Ónseamn„ pu˛in. Privi˛i Óns„ din perspectiva transform„rilor produse Ón Rom‚nia, ace∫ti ani au Ónsemnat enorm de mult, consacr‚nd desprinderea definitiv„ de trecutul totalitar ∫i racordarea ireversibil„ la principiile ∫i normele europene. Œn perioada de dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, Rom‚nia a trecut la reconstruirea edificiului democra˛iei Óncep‚nd cu semnarea celor mai importante instrumente juridice ale Consiliului Europei: Conven˛ia european„ a drepturilor omului, Conven˛ia european„ pentru prevenirea torturii, Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, Carta social„ european„, Carta european„ a autonomiei locale, Carta european„ a limbilor regionale ∫i minoritare.

O dat„ cu adoptarea legisla˛iei europene trebuie subliniat„ activitatea intens„ de promovare a acesteia, ceea ce face ca Ón zilele noastre drepturile omului, inclusiv ale cet„˛enilor rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale s„ reprezinte un activ solid cu efecte pozitive asupra stabilit„˛ii democratice interne ∫i vizibilit„˛ii Rom‚niei Ón lume. Prin eforturi apreciabile, societatea rom‚neasc„ a integrat Óntr-o perioad„ scurt„ valorile ∫i instrumentele ac˛iunii politice proprii ˛„rilor cu democra˛ie consolidat„.

De aceea putem afirma c„ azi, urmare a acestor Ómpliniri, ˛ara noastr„ se num„r„ printre ˛„rile cele mai active ale comunit„˛ii interna˛ionale care ac˛ioneaz„ pentru afirmarea principiilor democra˛iei Ón Europa ∫i Ón lume.

La primul summit de la Viena din 1993 la care dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, a˛i reprezentat Rom‚nia Ón calitate de proasp„t membru cu drepturi depline, Consiliul Europei a lansat conceptul de stabilitate democratic„. Acest concept presupune stabilitatea at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i extern, regional. Or, ∫i Ón acest domeniu, Rom‚nia s-a manifestat Ón toat„ aceast„ perioad„ ca ancor„ de stabilitate, dar ∫i furnizor activ de stabilitate zonal„ ∫i european„. Contribu˛iile Rom‚niei sunt cunoscute ∫i cu siguran˛„ acestea vor spori o dat„ cu primirea noastr„ cu drepturi depline Ón NATO ∫i Uniunea European„.

La 10 ani de la aderarea Rom‚niei la Consiliul Europei avem de-a face cu o alt„ Rom‚nie, care a trecut printr-un proces profund de reforme institu˛ionale, beneficiaz„ de o democra˛ie func˛ional„ ∫i pe aceast„ baz„ poate s„-∫i asume responsabilit„˛i ca viitor membru al NATO ∫i al Uniunii Europene. Aceasta nu presupune nicidecum o Óncetinire a angajamentelor asumate de consolidare ∫i aprofundare a exerci˛iului democratic Ón plan intern ∫i european.

Vorbind Ón numele grupurilor parlamentare ale P.S.D., pot s„ afirm c„ respectarea libert„˛ii ∫i drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv ale cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, consolidarea statului de drept, afirmarea societ„˛ii civile, asigurarea particip„rii efective a cet„˛enilor la via˛a public„ vor constitui Ón continuare

obiective esen˛iale ale ac˛iunii noastre politice. Vom conlucra Ón acest sens cu celelalte for˛e politice, cu Biserica, cu societatea civil„, cu tineretul pentru realizarea acestor importante obiective.

De aceea, Rom‚nia recunoa∫te rolul specific al Consiliului Europei Ón construc˛ia institu˛ional„ a statului de drept ∫i a societ„˛ii democratice rom‚ne∫ti, Ón ansamblu. Dup„ cum suntem convin∫i de rolul pe care organiza˛ia de la Strasbourg Ól va juca ∫i Ón viitor ca promotor al principiilor ∫i normelor democra˛iei, drepturilor omului ∫i statului de drept.

Doamnelor ∫i domnilor,

Consiliul Europei a fost pentru Rom‚nia un partener loial ∫i de lung„ durat„ Ón evolu˛ia de la ˛ar„ Ón tranzi˛ie la ˛ar„ cu democra˛ie consolidat„. Logica sa democratic„ a inspirat ∫i accelerat ac˛iunea institu˛iilor fundamentale ale statului, demersurile clasei politice ∫i ale societ„˛ii civile. Aceast„ logic„ s-a repercutat asupra vie˛ii de zi cu zi a cet„˛enilor Rom‚niei, pe m„sura schimb„rii mentalit„˛ilor ∫i Ónsu∫irea noilor valori. Este vorba de crearea ∫i promovarea comportamentului democratic la nivelul fiec„rui component al corpului social.

Œn opinia noastr„ Óns„ rela˛ia Rom‚niei cu Consiliul Europei nu trebuie privit„ doar din perspectiva Ónsu∫irii de c„tre noi a principiilor ∫i normelor europene, cuprinse Ón documentele la care ˛ara noastr„ a devenit parte. Merit„ deopotriv„ a fi luat„ Ón considerare ∫i activitatea desf„∫urat„ de Rom‚nia Ón plan parlamentar ∫i guvernamental pentru afirmarea Consiliului Europei ca institu˛ie fundamental„ Ón f„urirea unei Europe unite ∫i democratice.

De aceea, v„ rog s„-mi Óng„dui˛i ca o dat„ cu omagierea rolului Consiliului Europei Ón dezvoltarea democratic„ a ˛„rii, s„ aduc calde mul˛umiri tuturor acelora care, dincolo de apartenen˛a politic„ ∫i convingerile ideologice, au contribuit la Ónscrierea Rom‚niei printre membrii activi ∫i respecta˛i ai acestei institu˛ii paneuropene.

Convingerea noastr„ este c„ ∫i pe mai departe Consiliul Europei va avea nevoie de contribu˛ia Rom‚niei. Constitu˛ia European„ care ar putea fi adoptat„ Ónc„ la sf‚r∫itul acestui an ∫i l„rgirea Uniunii Europene la 27 de membri p‚n„ Ón 2007 pun Ón mod serios problema rolului Consiliului Europei Ón viitoarea arhitectur„ european„. Nu cred c„ sl„birea Ón ultimii ani a interesului unor ˛„ri vesteuropene fa˛„ de Consiliul Europei trebuie s„ conduc„ la transformarea acestuia doar Óntr-o agen˛ie pentru democratizarea estului. Democra˛ia se ob˛ine nu prin na∫tere, ci prin educa˛ie ∫i formare, prin respectarea de c„tre to˛i a normelor proprii unui sistem de valori ∫i principii.

De aceea, Consiliul Europei va trebui s„ fie gardianul respect„rii drepturilor omului ∫i al statului de drept Ón toate statele sale membre, inclusiv Ón cele cu democra˛ie consolidat„. Din acest punct de vedere, cea de-a treia Reuniune la nivel Ónalt a Consiliului Europei, pe care noi o sprijinim, trebuie s„ se concentreze tocmai asupra rolului viitor al Consiliului Europei, a conlucr„rii sale cu celelalte institu˛ii europene Ón construirea marii Europe democratice unite ∫i prospere.

A∫a cum spunea recent ∫i domnul Walter Schwimmer, ∫i noi Ón Rom‚nia credem c„ Uniunea European„ ∫i Consiliul Europei pot deveni organiza˛ii complementare ∫i nu concurente, evit‚nd astfel riscul de creare a unor noi linii de demarca˛ie Ón Europa.

Œnsu∫irea ∫i promovarea principiilor ∫i normelor democratice nu pot fi considerate niciodat„ ca fiind un proces

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 Óncheiat o dat„ pentru totdeauna. Acesta se perfec˛ioneaz„ ∫i se aprofundeaz„ continuu. ™i Ón Rom‚nia Ónc„ avem de lucrat Ón acest domeniu, din punct de vedere al cadrului legislativ, al implement„rii legisla˛iei, dar ∫i al mentalit„˛ii lor. Constitu˛ia revizuit„, care sper„m s„ fie aprobat„ prin referendumul na˛ional din 19 octombrie, ne Ónscrie indiscutabil pe coordonate europene. Avem Óns„ nevoie s„ rezolv„m o serie de probleme care s„-i fac„ pe to˛i cet„˛enii ˛„rii participan˛i activi ∫i egali la organizarea ∫i conducerea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Œn egal„ m„sur„, Rom‚nia, Ón calitate de membru al Consiliului Europei, are obliga˛ia de a ac˛iona pentru ca principiile ∫i normele democratice s„ fie aplicate de c„tre toate statele membre. Am Ón vedere Óndeosebi acele aspecte care privesc respectarea riguroas„ a standardelor europene Ón privin˛a protec˛iei cet„˛enilor care apar˛in minorit„˛ilor na˛ionale.

Este, desigur, important s„ fie adoptate documente, precum este Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, care stabilesc principii ∫i norme Ón acest domeniu, dar la fel de important este ca acestea s„ fie puse integral Ón aplicare de c„tre to˛i, de c„tre toate statele europene. Nu putem accepta standarde duble, dup„ cum nu putem fi mul˛umi˛i de faptul c„ minoritarii rom‚ni din unele ˛„ri europene nu beneficiaz„ de drepturile prev„zute Ón documentele europene ∫i interna˛ionale.

Pozi˛ia noastr„ Ón acest domeniu este limpede: ace∫tia sunt ∫i trebuie s„ r„m‚n„ cet„˛eni loiali ai ˛„rilor Ón care tr„iesc, dar trebuie s„ fie sprijini˛i Ón p„strarea identit„˛ii lor etnice ∫i culturale. Aceasta reprezint„, de fapt, ∫i bog„˛ia Europei spre care ne Óndrept„m: un continent unit Ón marea sa diversitate etnic„ ∫i cultural„.

Cu aceste g‚nduri, doresc ca Ón numele grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat s„ mul˛umesc cet„˛enilor Rom‚niei pentru eforturile f„cute Ón ace∫ti ani Ón direc˛ia racord„rii noastre la normele democra˛iei europene ∫i s„-mi exprim speran˛a c„ Ón cur‚nd aceste eforturi Ó∫i vor g„si Ómplinirea prin totala noastr„ integrare Ón marea familie european„. Doresc ca Ón Óncheiere s„ apreciez colaborarea Partidului Social Democrat cu celelalte for˛e politice Ón cadrul unei politici de consens na˛ional pentru Ónf„ptuirea obiectivelor noastre fundamentale de Ónsu∫ire a standardelor ∫i integrare Ón structurile europene.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, stimate coleg.

Din partea Partidului Rom‚nia Mare are cuv‚ntul pre∫edintele acestei forma˛iuni politice, senatorul Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Partidul Rom‚nia Mare salut„ jubileul la 10 ani de la intrarea ˛„rii noastre Ón Consiliul Europei. Aceea a fost o performan˛„ remarcabil„ a clasei noastre politice Ón formare, care, Ón numai 3 ani trecu˛i de la evenimentele s‚ngeroase din decembrie 1989, a reu∫it s„ se mobilizeze exemplar ∫i s„ dea direc˛ia de mers corect„. Iar aceast„ direc˛ie este lumea civilizat„, cu valorile sale de cultur„, democra˛ie, toleran˛„, cre∫tinism.

Ast„zi, dup„ dou„ milenii de zbucium ∫i sacrificii, putem spune c„ destinul poporului rom‚n a fost tragic.

Cine ∫tie, poate c„ doliul pe care l-am tot purtat se datoreaz„ faptului c„ fluviul nostru tutelar, Dun„rea, izvor„∫te din Mun˛ii P„durea Neagr„ ∫i se vars„ Ón Marea Neagr„. A venit momentul crucial s„ ne Ómbl‚nzim destinul istoric. Locul nostru a fost Óntotdeauna Ón Europa. A∫ putea chiar s„ spun c„ Rom‚nia se afl„ Ón Europa Ónc„ Ónainte de na∫terea Europei! E bine de ∫tiut, atunci c‚nd auzim c„ undeva, Ón lumea larg„, s-a oficiat un Te Deum, c„ acest text sacru Ói apar˛ine unui str„mo∫ al rom‚nilor, Niceta Remesianul. O dat„ ajuns aici, da˛i-mi voie s„ v„ invit s„ ne rug„m, cu to˛ii, pentru s„n„tatea ∫i via˛a Papei Ioan Paul al II-lea, f„r„ jertfa c„ruia n-ar fi avut loc schimb„rile fundamentale din lumea contemporan„.

Un str„mo∫ al rom‚nilor este ∫i Dionisie Exiguul, adic„ îcel mic“ , care, Ón jurul anului 550, pe baza unor observa˛ii astronomice riguroase, stabile∫te calendarul erei cre∫tine. Dac„ lumea civilizat„ Ó∫i jaloneaz„ existen˛a Ón func˛ie de data na∫terii lui Iisus Christos, conform c„reia, de pild„, acum suntem Ón anul 2003, asta se datoreaz„ unui rom‚n.

Genera˛ie dup„ genera˛ie, secol dup„ secol, rom‚nii au f„cut dovada frumuse˛ii ∫i geniului lor. Œn bra˛ele boierului rom‚n Mavrocordat moare, la Missolonghi, Ón 1824, Lordul Byron. Cei doi erau buni prieteni, iar acest Mavrocordat este unul dintre str„mo∫ii scriitoarei Martha Bibescu.

O alt„ scriitoare rom‚nc„ de succes, Elena V„c„rescu, are onoarea de a fi primit„ de Victor Hugo, care, Ón amurgul vie˛ii, Ói spune: îRom‚nia? Da, Ómi imaginez foarte bine: un steag care are la mijloc Roma ∫i Ón jur numai raze!“.

A∫ vrea s„-l evoc aici ∫i pe regele Carol I, care era nepot direct al marii ducese ™tefania de Baden, fiica adoptiv„ a lui Napoleon Bonaparte.

Civiliza˛ia modern„ a lumii nu poate fi conceput„ f„r„ inven˛iile sau descoperirile unor rom‚ni: stiloul e brevetat la Paris de rom‚nul Petrache Poenaru; avia˛ia cu reac˛ie, inventat„ de Henri Coand„; insulina e descoperit„ de Nicolae Paulescu. Dar ∫i o serie de ∫tiin˛e noi sunt rodul geniului rom‚nesc: sonicitatea este creat„ de Gogu Constantinescu, prieten ∫i colaborator, Ón America anului 1913, al marelui Edison; biospeologia este opera lui Emil Racovi˛„; cibernetica este creat„ de ™tefan Odobleja. ™i exemplele pot continua.

Rom‚nia a fost ∫i va r„m‚ne mare prin cultur„ ∫i ∫tiin˛„. A fost o vreme c‚nd rom‚nii cucereau lumea. Printre ei se num„r„ ∫i o serie de arti∫ti extraordinari, cum au fost sculptorul Constantin Br‚ncu∫i, compozitorul George Enescu, interpreta de oper„ Haricleea Darclée, pentru care a compus, special, Giaccomo Puccini; apoi se cuvine s„-i omagiem pe istoricul Nicolae Iorga, cel care vorbea nu mai pu˛in de 18 limbi, pe Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran ∫i, din genera˛ia mai nou„, medicul George Emil Palade, Ónt‚iul laureat rom‚n al Premiului Nobel. Dar s„ o omagiem ∫i pe Maica Tereza, laureat„ a Premiului Nobel pentru Pace, arom‚nc„ de-a noastr„ din Albania, pe numele real Boiangiu. Ei bine, aceast„ femeie sf‚nt„ a exclamat odat„, Ón fa˛a surorilor sale de ordin religios: îAcum, hai s„ facem ceva frumos pentru Dumnezeu!“

Astfel voi spune ∫i eu ast„zi, aici: ceea ce facem noi, Ón aceast„ aul„, sc„ldat„ Ón lumina aurie a zilei de toamn„, este ceva frumos pentru Dumnezeu! A∫a ceva este pe placul inimii Domnului, care ne-a creat dup„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 chipul ∫i asem„narea Lui, nu pentru a spori vrajba din lume, ci pentru a Ómplini menirea omului pe p„m‚nt. Care este aceast„ menire? Eu cred c„ omul este creat pentru a sl„vi numele lui Dumnezeu ∫i pentru a mic∫ora suferin˛a de pe aceast„ planet„. Pentru cei care studiaz„ Biblia, este evident c„, de la R„stignirea lui Iisus Christos, Óncoace, a∫adar, de 2000 de ani, Dumnezeu nu se mai adreseaz„, direct, speciei umane. Tat„l Ceresc le-a vorbit, Ón Biblie, ∫i lui Moise ∫i lui Iacov, care, dup„ lupta cu Œngerul, s-a numit Israel, ∫i lui Samuel, ∫i lui Ilie, ∫i lui David, ∫i lui Iisus Christos. Apoi, t„cere!

Eu Ónclin s„ cred c„ Dumnezeu s-a sup„rat pe noi, oamenii, pentru Óndr„zneala noastr„ nemaipomenit„ de a-l r„stigni pe Fiul S„u. Atunci s-a rupt leg„tura cea tainic„ a oamenilor cu Ziditorul Ceresc. Anali∫tii tot Óncearc„ s„ vad„ care este cea mai bun„ doctrin„ politic„, dar eu le spun sincer c„ aceasta este la Óndem‚na oricui: e vorba de cele 10 porunci biblice. Dac„ noi, ca oameni ∫i ca popoare, vom respecta cele 10 porunci din cartea Deuteronom, Óndeosebi poruncile 6, 8 ∫i 9, a∫adar, s„ nu furi, s„ nu ucizi ∫i s„ nu m„rturise∫ti str‚mb, adic„ s„ nu min˛i, atunci via˛a va fi mai suportabil„ pe p„m‚nt. Dumnezeu lucreaz„ prin mijlocirea ˛„rilor ∫i popoarelor. Dac„ ar fi vrut ca acestea s„ se amestece p‚n„ la dispari˛ie, Dumnezeu ar fi p„strat Turnul Babel, dar a∫a ceva nu s-a Ónt‚mplat. Jean-Jacques Rousseau spunea c„ îatunci c‚nd nu mai are patrie, omul Ónceteaz„ s„ mai existe“.

Iat„ de ce noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, credem Óntr-o Europ„ a patriilor ∫i a na˛iunilor. ™i asta nu am spus-o noi primii, ci generalul Charles de Gaulle. ™i tot el exclama vizionar: îEste Europa, de la Atlantic la Urali, care va decide soarta lumii!“. Dar acela∫i Charles de Gaulle avertiza asupra caracterului artificial al propagandei f„r„ substan˛„, zic‚nd: îPo˛i s„ sari tot timpul pe scaun ∫i s„ strigi: Europa! Europa! Europa!, dar nu ai rezolvat nimic prin asta“ .

Noi, rom‚nii, suntem m‚ndri de istoria noastr„, de contribu˛ia de pionierat a Ónainta∫ilor no∫tri la progresul umanit„˛ii, a∫a cum, Ón ceea ce le prive∫te, sunt m‚ndre toate popoarele lumii, de la evrei ∫i americani, p‚n„ la francezi, germani, italieni, spanioli, englezi, sco˛ieni, irlandezi, ru∫i, arabi, chinezi, japonezi ∫i toate celelalte semin˛ii. Aceasta este inima patriotismului ∫i nimeni nu are dreptul moral s„-l critice, ori s„-l pun„ la zid. Specificul na˛ional nu poate fi abandonat sau sacrificat. Nimeni nu renun˛„ la limba lui, la tradi˛iile ∫i datinile neamului s„u, la identitatea care Ól face inconfundabil, la Imnul ∫i drapelul na˛ional, stropit cu s‚nge, la istoria ˛„rii sale.

Un alt francez ilustru, Montesquieu, care a vizitat meleagurile noastre Ón anul 1729, mai exact zona Banatului, afirma ceva perfect valabil ∫i ast„zi: îEuropa nu este dec‚t o na˛iune compus„ din mai multe“.

Lipsa de realism cu care au fost abordate toate aceste probleme, de-a lungul timpului, reprezint„ explica˛ia pentru care nici unul dintre proiectele unific„rii continentale, de la utopiile Evului Mediu — Pierre Dubois, Ón 1305, Tomasso Campanela, Thomas Hobbes — ∫i p‚n„ Ón secolul XIX, n-a avut sor˛i de izb‚nd„. Œntre timp, Óns„, s-a Ónt‚mplat ceva: s-a Ónt‚mplat c„ de aici, din Europa, au pornit cele dou„ r„zboaie mondiale. ™i tot Ón Europa s-a desf„∫urat cea mai teribil„ tragedie din istoria umanit„˛ii: Holocaustul.

Iat„ numai c‚teva dintre motivele care au f„cut imperios necesar„ pacificarea Europei prin ea Óns„∫i. Pentru a nu mai fi posibile alte nenorociri. Pentru ca leag„nul civiliza˛iei moderne, care este Europa, s„ nu devin„ propriul ei morm‚nt. E vorba de un proces complex ∫i de lung„ durat„, dar finalitatea sa va fi Ón interesul tuturor. Avertizez ∫i asupra gre∫elii pe care sunt tenta˛i unii s„ o fac„, ∫i anume s„ opun„ Europa Americii. Numai c„ cei doi mari poli de putere nu sunt antagonici, ci se completeaz„ Ón perspectiv„ istoric„.

A∫a dup„ cum s-a v„zut, discursul meu nu critic„ pe nimeni. Avem oaspe˛i str„ini, cum sunt doamna Catherine Lalumière, domnul Walter Schwimmer, lordul Russel Johnston, care ∫i-au l„sat toate treburile ∫i au venit la Bucure∫ti pentru a fi al„turi de noi, drept pentru care se cuvine s„ le mul˛umim. Ne vede ˛ara ∫i nu e frumos s„ ne cert„m Óntre noi tocmai pe o tem„ care Óndeamn„ la armonie, la unire, la concordie.

Dar Ónaltele oficialit„˛i continentale ∫tiu la fel de bine ca noi c„ Rom‚nia are mari ∫i serioase probleme care o trag Ón jos ∫i ar putea s„ o transforme Óntr-o povar„ din ce Ón ce mai grea pentru noul edificiu. Pe fondul unor erori grave ale actului politic, de aproape 14 ani Óncoace, care a transformat democra˛ia Ón anarhie, Rom‚nia ocup„ locul unu Ón Europa la s„r„cie, corup˛ie ∫i tot felul de maladii, ∫i ultimul loc la nivelul de trai, la siguran˛a vie˛ii, la nerespectarea normelor democratice ∫i a drepturilor omului. Realitatea aceasta este ∫i adev„rul nu poate fi escamotat.

Chiar Ón aceste zile se Ómpline∫te un an de c‚nd eu, unul, mi-am dat demisia din Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, Ón semn de protest fa˛„ de desfiin˛area abuziv„ a postului independent de televiziune OTV. Poate c„ dac„ func˛iona acest post, toate neclarit„˛ile Ón leg„tur„ cu noua Constitu˛ie ar fi fost dezb„tute public ∫i lumea ar fi Ón˛eles mai bine despre ce este vorba.

Œn ianuarie 2000, cu prilejul unui dialog pe care l-am purtat, la Sala de marmur„ a Senatului Rom‚niei cu domnii Romano Prodi ∫i Günter Verheugen, le-am spus acestora c„ rom‚nii ∫tiu c„ Ón urm„torii ani vor sosi mari sume de bani de la Comunitatea European„, dar dac„ ace∫ti bani nu se vor reg„si Ón cre∫terea nivelului de trai, Ón s„n„tate, Ón Ónv„˛„m‚nt, Ón infrastructur„, atunci decep˛ia va fi teribil„ ∫i exist„ riscul ca popula˛ia acestei ˛„ri s„-∫i piard„ Óncrederea Ón toate proiectele ∫i programele de anvergur„ continental„. Noi, cei de la P.R.M., am semnat din 1993 ∫i p‚n„ acum, toate documentele ∫i protocoalele necesare pentru realizarea consensului politic Ón vederea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei. Dac„ am mai avut, c‚teodat„, unele ezit„ri, acestea au fost fire∫ti ∫i s-au datorat faptului c„ ne place s„ g‚ndim cu mintea noastr„, ca s„ ∫tim ce s„ spunem electoratului nostru, astfel Ónc‚t acesta s„ ne urmeze. O vorb„ de spirit spune c„ îcine consimte u∫or, tr„deaz„ la fel de u∫or“.

Ast„zi, lucrurile au devenit clare ∫i voin˛a politic„ a Rom‚niei de revenire, cu fruntea sus, Ón marea familie a Europei, din care a fost exclus„ prin tr„darea de la Ialta, este ireversibil„. Tocmai de aceea am considerat c„ e mai bine s„ a∫tept„m adoptarea noii Constitu˛ii Europene, pe care Rom‚nia ∫i-o poate Ónsu∫i f„r„ probleme. Œn ciuda unei propagande sufocante, noi apreciem c„ referendumul din 19 octombrie este inutil ∫i extrem de costisitor. Nu vreau s„ spun mai mult, dar ce democra˛ie parlamentar„ este aceea f„r„ o opozi˛ie puternic„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 Doamnelor ∫i domnilor,

Rom‚nia va deveni membr„ cu drepturi depline a Uniunii Europene atunci c‚nd demagogia va fi Ónlocuit„ cu realism, c‚nd l„comia de putere ∫i de avere va fi Ónlocuit„ cu noble˛ea sentimentelor cre∫tine, c‚nd spiritul aventurist va fi Ónlocuit cu maturitatea deplin„ a celor care sunt datori s„ rezolve problemele reale ale oamenilor.

Partidul Rom‚nia Mare este un partid cre∫tin ∫i pacifist. Noi suntem parteneri de dialog serio∫i ∫i loiali. P.R.M. este singurul partid parlamentar din Rom‚nia care nu a fost niciodat„ la guvernare p‚n„ acum. Faptul c„ noi ne lupt„m cu corup˛ia real„ a fost recunoscut zilele acestea, de prestigioasele ziare îThe New York Times“ ∫i îInternational Herald Tribune“, c„rora doresc s„ le mul˛umesc pe aceast„ cale c„ au Ón˛eles esen˛a fenomenelor din Rom‚nia ∫i c„ apreciaz„ sacrificiul nostru idealist.

Am intrat Ón mileniul III. ™i Europa, ∫i Rom‚nia vor fi mai puternice Ómpreun„. Experien˛a acumulat„ de cele 15 state membre, Ón domeniul economic, legislativ, administrativ, de protec˛ia minorit„˛ilor ne va fi de folos ∫i nu are rost s„ reinvent„m roata, de vreme ce at‚tea min˛i luminate au cucerit toate aceste valori Ónaintea noastr„. îAici e pricina cea dreapt„ ∫i bun„“ , spunea, cu 400 de ani Ón urm„, Ónt‚iul unificator al celor trei ˛„ri rom‚ne, Mihai Viteazul.

Deviza P.R.M. este îRom‚nia mare Óntr-o Europ„ unit„!“ . Este de datoria noastr„ s„ ne g‚ndim ast„zi la soarta fra˛ilor no∫tri din Basarabia ∫i Bucovina, teritorii r„pite samavolnic Ón 1940, ca urmare a Pactului sovietonazist care, din p„cate, Ónc„ mai produce efecte ∫i noi nu Ón˛elegem de ce nu este denun˛at public. Nu putem pricepe de ce oare ceea ce a fost valabil pentru Germania, care s-a unificat pa∫nic Ón anul 1990 — ∫i noi am salutat cu entuziasm acest proces — iat„ c„ nu mai este valabil ∫i pentru Rom‚nia. At‚t Uniunea European„, c‚t ∫i NATO au nevoie, pentru strategiile lor, Ón aceast„ zon„ a lumii, de o Rom‚nie puternic„, unit„ ∫i credibil„.

Rug„m comunitatea interna˛ional„, totodat„, s„ ajute Rom‚nia s„-∫i recapete Tezaurul na˛ional, de˛inut Ón mod ilegal de Rusia, de∫i, Ón 1916, Fran˛a ∫i Marea Britanie ne-au dat garan˛ii ferme c„ acesta va reveni la noi. Primi˛i-ne cu valorile noastre, cu folclorul nostru genial, cu puritatea moral„ a unui popor evanghelizat de Apostolul Andrei, Ónt‚iul chemat de m‚ntuitor. Am dori s„ nu ne confunde nimeni cu valurile de ˛igani care au Ónceput s„ terorizeze Occidentul, devenind o problem„ dificil„ a lumii contemporane.

Vorbind Ón termenii basmelor copil„riei noastre, Rom‚nia nu este Cenu∫„reasa Europei, ci frumoasa din P„durea adormit„, care a Ónceput s„ se trezeasc„.

îCe este Europa?“, se Óntreba Paul Valéry. Un r„spuns poate fi acesta: Europa este acel loc binecuv‚ntat, unde Ón acordurile de apoteoz„ ale îOdei bucuriei“, rod a doi germani geniali, Beethoven ∫i Schiller, M‚ntuitorul Iisus Christos va veni pe P„m‚nt, a doua oar„, pentru a nu-l mai p„r„si niciodat„...

V„ mul˛umesc.

Œn continuare, are cuv‚ntul doamna deputat Anca Boagiu, reprezentanta Partidului Democrat.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, Domnule secretar general, Doamn„ vicepre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i ∫i distin∫i oaspe˛i,

Colapsul regimurilor totalitare comuniste din ˛„rile sudestului Europei, captive aproape 50 de ani, a oferit acestora ∫ansa recupl„rii la vestul continentului, unde statul de drept ∫i economia de pia˛„ erau deja c‚∫tiguri de necontestat. Aceasta presupunea mai mult dec‚t o simpl„ al„turare fizic„. Era nevoie de un proiect amplu care s„ reuneasc„ cele dou„ p„r˛i ale continentului din punct de vedere politic, economic, institu˛ional, normativ ∫i comportamental.

Arta de a guverna democratic trebuia reÓnv„˛at„ de genera˛ii care nu aveau nici o experien˛„, arta guvern„rii Óncep‚nd cu drepturile omului. Œn acest context, Óntr-un moment c‚nd numai cutez„torii Óndr„zneau s„ viseze la Uniunea European„ ∫i NATO, Consiliul Europei a fost institu˛ia care, prin natura misiunii sale, a devenit prima organiza˛ie din spa˛iul democratic continental care a contactat ∫i care a fost solicitat„ de noile democra˛ii europene.

Principalele preocup„ri ale Consiliului Europei, protejarea drepturilor omului, a democra˛iei pluraliste ∫i a statului de drept, consolidarea stabilit„˛ii democratice prin sprijinirea reformelor politice, legislative ∫i constitu˛ionale, promovarea ∫i dezvoltarea identit„˛ii culturale ∫i a diversit„˛ii europene, g„sirea solu˛iilor pentru problemele societ„˛ii europene se armonizau cu necesit„˛ile Ónceputului foii de parcurs a na˛iunilor abia sc„pate de comunism.

Aderarea Rom‚niei la 7 octombrie 1993 a marcat recunoa∫terea primelor realiz„ri democratice ale statului rom‚n postcomunist ∫i a fost primul pas logic c„tre asimilarea valorilor Ón vederea integr„rii Ón institu˛iile europene ∫i euroatlantice. Contribu˛ia Consiliului Europei la procesul de normare democratic„ Ón Rom‚nia a debutat Ónainte de apartenen˛a _de jure_ la institu˛ia de la Strasbourg, manifest‚ndu-se activ ∫i Ón prezent.

Colaborarea dintre Rom‚nia ∫i Consiliul Europei a stimulat g„sirea unor solu˛ii constitu˛ionale, legislative ∫i institu˛ionale Ón domenii variate de la coeziunea economic„ ∫i social„, educa˛ia ∫i cultura, protec˛ia s„n„t„˛ii, promovarea egalit„˛ii Óntre femei ∫i b„rba˛i, libertatea presei, problemele de mediu ∫i democra˛ia local„ p‚n„ la lupta Ómpotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului ∫i intoleran˛ei.

At‚t Constitu˛ia din 1991, c‚t ∫i actualul proiect de revizuire a Constitu˛iei poart„ amprenta apartenen˛ei la Consiliul Europei. Noua Constitu˛ie reprezint„ un pas Ónainte Ón ceea ce prive∫te alinierea la standardele europene.

Dreptul la proces echitabil ∫i la solu˛ionarea cauzelor Óntr-un termen rezonabil, dispunerea de c„tre instan˛„ a m„surii arest„rii preventive sunt doar c‚teva exemple.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 Unul dintre primele instrumente ale Consiliului Europei la care a aderat ˛ara noastr„ a fost Conven˛ia European„ pentru Drepturile Omului. Prin semnarea acesteia la Roma, la 4 noiembrie 1950, Europa trecea Ón avangarda democra˛iei Ón lume, iar Consiliul Europei Ó∫i confirma voca˛ia de organiza˛ie care are Ón centrul misiunii sale protejarea ∫i promovarea drepturilor omului prin crearea unui model de sistem coerent ∫i avansat Ón acest domeniu.

Piatra unghiular„ a sistemului este tocmai acest instrument juridic care consacr„ Ón plan european o larg„ gam„ de libert„˛i civile ∫i politice a c„ror garantare este asigurat„ prin intermediul Cur˛ii Europene pentru Drepturile Omului.

Construc˛ia juridic„ ini˛ial a suferit un proces continuu de ameliorare ∫i consolidare prin adoptarea ulterioar„ a unor reglement„ri specifice, viz‚nd prevenirea torturii, protec˛ia individului fa˛„ de progresele medicinii, Ónt„rirea libert„˛ii de informare, protec˛ia dreptului de azil. O serie de protocoale au ad„ugat alte drepturi celor men˛ionate Ón conven˛ie, extinz‚nd semnificativ aria normativ„ a drepturilor omului.

Œn acest sens, Rom‚nia a contribuit substan˛ial la dezbaterea ∫i redactarea Protocolului nr. 12, etal‚ndu-∫i ∫i voca˛ia de ofertant, nu numai de beneficiar pentru expertiza Ón domeniul drepturilor omului.

La 10 ani de la ratificarea Conven˛iei europene a drepturilor omului de c„tre ˛ara noastr„, constat„m asimilarea cresc‚nd„ a normelor Conven˛iei. Totodat„, Rom‚nia ∫i-a Ónsu∫it ∫i standardele europene reprezentate de jurispruden˛a Cur˛ii, chiar dac„, Ón unele momente, politicieni de v‚rf nu au reu∫it s„ o anticipeze, recurg‚nd la comentarii cel pu˛in neinspirate.

Alte tratate de anvergur„ european„, cum ar fi Conven˛ia european„ pentru prevenirea torturii, tratamentelor ∫i a pedepselor inumane ∫i degradante, Conven˛ia pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale ∫i Carta social-european„ Óntregesc cadrul normativ al Rom‚niei, conferindu-i modernitate ∫i eficien˛„. Pentru Óndeplinirea criteriilor de la Copenhaga ale Uniunii Europene este vital„ continuarea cooper„rii cu Consiliul Europei, pentru reformarea real„ a justi˛iei ∫i administra˛iei publice.

Suntem Ón deplin„ armonie cu ac˛iunea Consiliului Europei referitoare la problema romilor, consider‚nd c„ o abordare european„ este mult mai potrivit„ dec‚t solu˛iile pur na˛ionale.

Partidul Democrat consider„ ani de succes cei 10 ani ai Rom‚niei Ón Consiliul Europei, ani care au creat un parteneriat solid Ón c„utarea solu˛iilor privind promovarea valorilor ∫i principiilor democratice. Un rol relevant l-au jucat leg„turile dintre parlamentarii rom‚ni ∫i reprezentan˛ii celorlalte ˛„ri Ón Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei.

Œn continuare, Consiliul Europei va avea Ón Rom‚nia un partener pentru promovarea valorilor democratice ∫i implementarea mijloacelor normative Ón toate statele membre, un partener pentru Óntregirea viziunii sale paneuropene.

Partidul Democrat este convins c„ ∫i Ón viitor Consiliul Europei va juca acela∫i rol primordial Ón protec˛ia drepturilor omului ∫i stabilit„˛ii democratice, corel‚ndu-∫i permanent priorit„˛ile cu dinamica realit„˛ilor globale pentru g„sirea r„spunsului adecvat la evolu˛iile acestora.

V„ mul˛umesc.

™i noi v„ mul˛umim.

Are cuv‚ntul Ón continuare, din partea Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Puiu Ha∫otti, vicepre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Distin∫i oaspe˛i, Preafericit P„rinte Patriarh, Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Excelen˛e, Doamnelor ∫i domnilor,

Orice aniversare reprezint„ un moment al evalu„rii semnifica˛iei evenimentului ∫i a consecin˛elor lui. Intrarea Rom‚niei Ón Consiliul Europei acum 10 ani a avut semnifica˛ia unui prim test pentru democra˛ia rom‚neasc„ Ón drumul ascendent, dar uneori sinuos al tranzi˛iei spre economia de pia˛„ ∫i statul de drept.

Recunoa∫terea Rom‚niei ca membru deplin Ón Consiliul Europei a reprezentat o confirmare, dar ∫i o promisiune c„ respectarea drepturilor omului avea s„ devin„ o component„ fundamental„ a sistemului de valori democratice din Rom‚nia.

Dup„ pr„bu∫irea regimurilor comuniste, Ón atmosfera de entuziasm dar ∫i de relativ„ confuzie, dou„ sentimente predominau Ón sufletele oamenilor: setea de libertate ∫i dorin˛a de democra˛ie. Cele dou„ concepte fundamentale ale democra˛iei liberale, dreptul la un guvern reprezentativ ∫i dreptul la libertate individual„, au devenit astfel Ón mod spontan, Ón acele zile de speran˛e, principalele cerin˛e ale popula˛iilor eliberate din centrul ∫i estul Europei.

Peste tot, lumea cerea alegeri libere ∫i libert„˛i individuale. Complexa re˛et„ a succesului, democra˛ie, securitate ∫i prosperitate economic„, necesita timp pentru realizare, dar era nevoie de un Ónceput. Prima lec˛ie cu care avea s„ debuteze lungul curs de democra˛ie liberal„ avea s„ fie acela al democra˛iei. Œn acest sens, Consiliul Europei a fost institu˛ia cea mai potrivit„ pentru a oferi primele no˛iuni Ón acest domeniu.

Ac˛iunea Consiliului Europei a avut o contribu˛ie semnificativ„ la dezvoltarea ∫i consolidarea institu˛iilor democratice din Rom‚nia. Œn acest sens, a∫ dori s„ remarc contribu˛ia Consiliului Europei la elaborarea Constitu˛iei Rom‚niei din 1991. Prin aderarea la Conven˛ia european„ a drepturilor omului, prevederile unuia din principalele instrumente ale Consiliului Europei au devenit parte integrant„ a dreptului intern rom‚nesc.

Noua prevedere a Constitu˛iei revizuite care va fi supus„ referendumului la 19 octombrie se inspir„ din aceea∫i Conven˛ie, atunci c‚nd stipuleaz„ dreptul persoanelor la un proces echitabil.

Standardele europene Ómp„rt„∫ite de membrii organiza˛iei de la Strasbourg au coincis Ón bun„ m„sur„ cu exigen˛a criteriilor politice pentru intrarea Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„.

Efortul Rom‚niei de a satisface criteriile politice pentru aderarea la cele dou„ organiza˛ii a fost Ónsufle˛it de logica democratic„ a Consiliului Europei.

Œn acest moment aniversar, a∫ dori s„ subliniez sus˛inerea pe care a acordat-o Consiliul Europei reformei institu˛ionale Ónf„ptuite Ón Rom‚nia Ón scopul realiz„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 integr„rii Ón Uniunea European„. Sunt convins c„ cei 10 ani care s-au scurs de c‚nd Rom‚nia este membr„ de drept Ón Consiliul Europei au reprezentat un timp al progresului, al transform„rii democratice care ne-a apropiat de momentul apartenen˛ei la dou„ organiza˛ii cu voca˛ie european„ ∫i transatlantic„, Uniunea European„ ∫i NATO.

Reforma justi˛iei ∫i reforma administra˛iei publice pe care Rom‚nia mai trebuie s„ le des„v‚r∫easc„ pentru a satisface criteriile de la Copenhaga ale Uniunii Europene au nevoie de expertiza ∫i cooperarea Consiliului Europei. Societ„˛ile democratice sunt fondate pe pluralism, toleran˛„ ∫i spirit deschis. Dimpotriv„, terorismul se na∫te din intoleran˛„, din refuzul diferen˛ei ∫i respingerea dialogului dintre culturi ∫i civiliza˛ii diferite.

Ca o contribu˛ie la eforturile interna˛ionale prin combaterea terorismului, Consiliul Europei a stimulat dialogul multicultural ∫i interconfesional. Voca˛ia Consiliului Europei de a promova valori europene comune este continuu afirmat„ ∫i confirmat„. Œmi aduc aminte cu pl„cere de vizita pe care domnul Schwimmer a efectuat-o Ón Rom‚nia, pu˛in timp dup„ numirea sa Ón calitate de secretar general al Consiliului Europei, pentru lansarea campaniei îEuropa, o mo∫tenire comun„“.

Recent, la Strasbourg, la reuniunea comun„ a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei ∫i a Parlamentului European, s-a afirmat construc˛ia unei singure Europe ∫i mai ales a unei Europe a valorilor.

Partidul Na˛ional Liberal Ómp„rt„∫e∫te pe deplin ideea Europei valorilor, care este generos stipulat„ Ón proiectul de Constitu˛ie European„. Aceste valori Ómp„rt„∫ite at‚t de cet„˛eni, c‚t ∫i de stat reprezint„ o platform„ solid„ pentru dezvoltarea Uniunii ca o entitate politic„ care s„ joace un rol semnificativ pe arena global„.

Consiliul Europei este parte integrant„ ∫i inovatoare a procesului de reflec˛ie european„. Proiectul de Constitu˛ie European„ propus de Conven˛ia privind viitorul Europei, propune includerea Cartei Drepturilor Fundamentale Ón viitoare Constitu˛ie European„. Œn acela∫i timp, proiectul stipuleaz„ angajamentul Uniunii de aderare la Conven˛ia european„ a drepturilor omului, preciz‚nd c„ drepturile fundamentale garantate de Conven˛ia european„ pentru drepturile omului fac parte din dreptul Uniunii ca principii generale.

Stabilitatea ∫i securitatea Europei depind Ón bun„ m„sur„ de respectarea de c„tre toate statele europene a principiilor fundamentale, libertate, democra˛ie, drepturile omului, demnitate uman„, toleran˛„, justi˛ie, domina˛ia legii. Œn acest sens, nu poate fi dec‚t o singur„ Europ„, o Europ„ a valorilor.

Rela˛ia juridic„ dintre cele dou„ organiza˛ii, Consiliul Europei ∫i Uniunea European„, prin aderarea Uniunii la Conven˛ia European„ pentru Drepturile Omului ar reprezenta un pas important pentru aceast„ Europ„ a valorilor.

Anivers‚nd ast„zi 10 ani de la intrarea Rom‚niei Ón Consiliul Europei, trebuie s„ apreciem organiza˛ia de la Strasbourg pentru contribu˛ia ei remarcabil„ la procesele de transformare democratic„ din Rom‚nia ∫i s„ ne angaj„m s„ Ómp„rt„∫im din experien˛a noastr„ altor ˛„ri aflate Ón transformare.

De asemenea, ca un test al maturit„˛ii politice ∫i democratice, Rom‚nia ar trebui s„ genereze, Ón primul r‚nd, intern energiile necesare progresului Ón continuare a proceselor de dezvoltare ∫i modernizare ca parte activ„ a parteneriatului cu actorii externi. Œn acest laborator al

democra˛iei de la Strasbourg, un rol determinant Ól are Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei. Colegii mei parlamentari, fo∫ti ∫i actuali membri ai acestei Adun„ri, au participat ∫i particip„ la un exerci˛iu democratic autentic cu efecte pozitive asupra procesului de evolu˛ie democratic„ Ón ˛ara noastr„.

Garan˛ia democratiz„rii ∫i respect„rii _de facto_ ∫i _de jure_ a drepturilor omului este oferit„ ∫i de Óndeplinirea obliga˛iilor asumate de Rom‚nia Ón cadrul Consiliului Europei.

Democra˛ia este o stare, dar ∫i un proces continuu de emancipare. Œn diverse locuri din Europa, evolu˛ia democratic„ se afl„ Ón stadii diferite ∫i mai sunt Ónc„ multe de f„cut pentru crearea unui spa˛iu unitar al valorilor democratice. ™i Rom‚nia, Ón ciuda progreselor incontestabile, mai are un drum lung de parcurs. Mul˛umirea de sine ∫i blazarea sunt pericole la adresa democra˛iei, ele trebuie evitate. De aceea, nu exist„ nici un risc de dispari˛ie a obiectului muncii pentru Consiliul Europei.

Prin urmare, Ón acest moment aniversar, urez Consiliului Europei s„-∫i continue cu ∫i mai mult„ ambi˛ie demersul paneuropean de promovare a valorilor ∫i principiilor democratice, ∫i Rom‚niei, s„ fie ∫i pe viitor partener activ ∫i valoros Ón aceast„ nobil„ Óntreprindere. V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, domnul senator György Frunda.

## **Domnul Frunda György:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei,

Mister Secretary General of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe,

- Madame vice-présidente du Parlament European,

- Stima˛i domni pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere ale

- Parlamentului Rom‚niei,

- Distin∫i membri ai Guvernului,

- Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

- Onorat„ asisten˛„,

Am pl„cerea s„ m„ adresez ast„zi dumneavoastr„ nu numai Ón calitatea de senator al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, dar ∫i Ón calitatea de cel mai vechi membru al delega˛iei Rom‚niei la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei.

Œnc„ din 1992, am participat la discu˛iile, atunci, cu observatorii Consiliului Europei Ón Rom‚nia, iar din 1993 am participat efectiv la Óndeplinirea condi˛iilor de aderare care s-au fructificat, Ón octombrie 1993, prin acceptarea ˛„rii noastre ca membru deplin al Consiliului Europei.

Acceptarea Rom‚niei nu a fost un proces u∫or. Dimpotriv„, a fost greu ∫i cu multe obstacole. Demonstra˛iile din ianuarie-februarie ’90, incitarea antimaghiar„ urmat„ de luptele interetnice din T‚rgu Mure∫ din martie ’90, mineriadele care f„ceau ordine Ón Bucure∫ti creau atunci imaginea unei ˛„ri intolerante ∫i nepreg„tite pentru a fi acceptat„ Ón familia european„ de la Strasbourg. Cu toate acestea, parlamentarii Consiliului Europei au v„zut, Ón septembrie 1993, treimea plin„ a paharului ∫i ne-au acceptat Ón familia democra˛iei europene. Principalul argument pentru acceptarea noastr„ a fost c„ Ón interiorul Consiliului vom face mai u∫or pa∫ii necesari pentru ca Ón Rom‚nia democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului, drepturile minorit„˛ilor na˛ionale ∫i principiile statului de drept s„ fie aplicate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 Anii care au urmat au confirmat Ón˛elepciunea deciziei parlamentarilor europeni. Chiar dac„ greu, chiar dac„ cu Ónt‚rzieri ∫i poticneli, principiile europene au Ónceput s„-∫i g„seasc„ loc Ón legile din Rom‚nia. Pedeapsa cu moartea a fost abrogat„, dreptul de proprietate asupra imobilelor, terenurilor agricole ∫i forestiere, a cultelor religioase a fost recunoscut, chiar dac„ nu sub forma îrestitutio in integrum“, unele dintre drepturile ce se cuvin minorit„˛ilor na˛ionale au fost legiferate, discriminarea minorit„˛ilor sexuale a Óncetat s„ mai constituie infrac˛iune sanc˛ionat„ de legea penal„.

Din punct de vedere al drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale, Rom‚nia este pe un trend pozitiv ∫i dac„ Ón urm„torii ani va continua pe acela∫i drum de legiferare ∫i implementare a drepturilor individuale ∫i colective va putea deveni un model european.

Œn ultimii ani, ˛ara noastr„ a recunoscut ∫i executat hot„r‚rile Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, Óndrept‚nd astfel gre∫elile f„cute de justi˛ia rom‚n„ la sugestia politic„ a anilor ’94-’95. Membrii delega˛iei rom‚ne, cu excep˛ia unui singur partid care, datorit„ extremismului s„u, nu a fost acceptat Ón nici una din cele 5 grupuri ideologice ale Adun„rii Parlamentare, au devenit o prezen˛„ activ„ ∫i s-au maturizat din elevi silitori ai Ónceputului Ón profesioni∫tii prezentului pe care se poate conta. Mai mul˛i dintre noi suntem raportori care am redactat sau suntem Ón curs de redactare a diferitelor rapoarte sau recomand„ri obligatorii pentru toate cele 45 de ˛„ri membre ale Consiliului Europei.

Cred c„ una din cele mai mari c‚∫tiguri ale calit„˛ii de membru a Rom‚niei la Consiliul Europei este schimbarea mentalit„˛ii marii majorit„˛i a oamenilor politici din Parlamentul Rom‚niei ∫i a cet„˛enilor simpli, reconstruc˛ia sistemului de valori europene ∫i un Ónceput de toleran˛„ fa˛„ de cel care are o alt„ cultur„, alt„ religie sau alt„ tradi˛ie.

Sub auspiciile acestei toleran˛e, sper ca îStatuia Libert„˛ii“ de la Arad, patrimoniul culturii europene, care va putea Ómbog„˛i ∫i patrimoniul Rom‚niei, Ó∫i va relua locul binemeritat la Arad.

Onorat„ asisten˛„,

Parlamentarii europeni sus˛in c„ Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei este o antecamer„ a Uniunii Europene, unde membrii Consiliului, candida˛ii Uniunii, prin comportamentul lor, prin felul Ón care aplic„ Ón ˛„rile lor principiile comunit„˛ii europene, democra˛ia, statul de drept ∫i drepturile omului pot gr„bi sau Óncetini intrarea ˛„rii lor Ón Uniunea European„.

Din p„cate, noi, oamenii politici ai Rom‚niei, am pierdut din vina noastr„ trenul integr„rii pentru 2004, dar am reu∫it, din fericire, s„ prindem trenul integr„rii din 2007. Integrarea depinde de noi. Decizia politic„ a fost luat„ la Praga. Rom‚nia poate deveni membr„ a Uniunii Europene dac„ Óndepline∫te acquis-ul comunitar.

Sunt convins c„ avem voin˛a ∫i puterea de a face acest lucru prin consecven˛„, prin Óndeplinirea cu bun„credin˛„ a angajamentelor pe care le-am luat prin euroconformizarea legilor rom‚ne∫ti ∫i aplicarea lor ferm„ ∫i unitar„.

Pentru a avea succes, cred c„ acum, f„r„ nici o Ónt‚rziere, trebuie s„ rezolv„m cele mai acute ∫i sensibile probleme ale Rom‚niei de azi; birocra˛ia, corup˛ia ∫i stabilizarea economiei func˛ionale de pia˛„. Avem o birocra˛ie care a atins cote inimaginabile. Nici o societate, cu at‚t mai pu˛in european„, nu poate progresa nici

social, nici politic, nici economic, dac„ nu are un instrument juridic simplu ∫i eficace, clar de func˛ionare a administra˛iei publice centrale ∫i locale. Nu vom putea Ónfr‚nge aceast„ birocra˛ie dac„ nu vom aplica principiul autonomiei locale, dac„ nu vom asigura dreptul cet„˛enilor ca Ón principal s„-∫i rezolve problemele la nivel local, ∫i doar problemele de interes na˛ional s„ fie rezolvate la Bucure∫ti. Aplicarea cu bun„-credin˛„ a Cartei europene a autonomiei locale ∫i a Cartei limbilor regionale ∫i minoritare sunt unele din mijloacele cele mai eficiente de lupt„ Ómpotriva birocra˛iei.

Œn ceea ce prive∫te corup˛ia, cred c„ avem o legisla˛ie suficient„ pentru Ónfr‚ngerea ei. Avem nevoie doar de fermitate. Nu exist„ zi Ón care ziarele s„ nu dezv„luie fapte de corup˛ie cunoscute sau fapte noi. Este timpul ca parchetele s„ aib„ voin˛a ∫i curajul declan∫„rii urm„ririi penale Ómpotriva marilor corup˛i, iar judec„torii s„-∫i asume r„spunderea unor hot„r‚ri judec„tore∫ti drepte ∫i ferme. At‚ta timp c‚t marii corup˛i se plimb„ liber, iar Ón pu∫c„rii ajung numai ho˛ii de buzunare ∫i micii infractori, nu putem vorbi despre Ónf„ptuirea statului de drept ∫i despre Ónfr‚ngerea corup˛iei. At‚ta timp c‚t pentru orice recurs minor trebuie s„ vii din cele mai Óndep„rtate col˛uri ale ˛„rii la Bucure∫ti, justi˛ia nu se apropie, ci se Óndep„rteaz„ de cet„˛ean. Pentru a avea o societate s„n„toas„, dreapt„ ∫i stabil„, fiecare trebuie s„-∫i ocupe locul pe care Ól merit„. Omul cinstit s„ aib„ o via˛„ decent„ Óntr-o comunitate liber„, iar corup˛ii s„ fie Ón pu∫c„rie.

Œn sf‚r∫it, factorul economic. Œn Rom‚nia, clasa politic„ nu a reu∫it Ónc„ s„ dep„∫easc„ pragul psihologic al implic„rii statului Ón economie. Fa˛„ de celelalte ˛„ri membre ale Consiliului Europei candidate la Uniunea European„, am privatizat prea pu˛in. Lozinca îNu ne vindem ˛ara!“ ne-a costat mult prea mult. Din e∫ecurile privatiz„rilor din anii trecu˛i trebuie s„ tragem concluzia c„ vom avea o economie de pia˛„ func˛ional„ numai dac„ vom privatiza marile b„nci ∫i regii de stat, dac„ vom lichida marile regii falimentare, dac„ vom asigura un climat de siguran˛„ ∫i de legisla˛ie stabil„ investitorilor str„ini ∫i autohtoni, dac„ vom asigura o fiscalitate decent„, stimulatoare ∫i stabil„ pentru persoanele fizice ∫i juridice din Rom‚nia.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn Óncheiere, a∫ dori s„ m„ refer la procesul de adoptare a noii Constitu˛ii ∫i la referendumul care va avea loc peste c‚teva zile.

Cu siguran˛„ c„ Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia ∫i-ar fi dorit ca proiectul Legii fundamentale s„ arate mai bine.

Consider„m Óns„ c„ textul propus este un compromis rezonabil pozitiv al partidelor politice democratice din Parlamentul ˛„rii noastre, care con˛ine Ómbun„t„˛iri substan˛iale fa˛„ de actuala Constitu˛ie. Este un text mai modern, care se apropie de spiritul ∫i valorile europene. Consacr„ principiul pluralismului politic, al separa˛iei ∫i echilibrului puterilor Ón stat, garanteaz„ proprietatea privat„, simplific„ procedura de adoptare a legilor, restr‚nge imunitatea parlamentar„, con˛ine m„suri concludente de protec˛ie a minorit„˛ilor na˛ionale.

Votarea Constitu˛iei revizuite Ónseamn„ un pas f„cut spre Uniunea European„, o siguran˛„ constitu˛ional„ pentru cet„˛eanul rom‚n.

Cel care va vota noua Constitu˛ie va vota europenizarea Rom‚niei, pentru apropierea semnificativ„ a ˛„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003 noastre de Uniunea European„, iar cel ce va vota contra va vota izolarea european„ a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.

Stima˛i colegi, Œnal˛i oaspe˛i str„ini,

O dovad„ care nu poate fi mai concludent„ despre felul Ón care Rom‚nia a ∫tiut s„ ridice dialogul interetnic la cele mai Ónalte standarde europene, o dovad„ gr„itoare a toleran˛ei rom‚nilor este prezen˛a Ón Camera Deputa˛ilor a Grupului minorit„˛ilor na˛ionale, alc„tuit din 18 reprezentan˛i.

Œn numele acestui grup, are cuv‚ntul domnul deputat Eberhard Wittstock, reprezentant al comunit„˛ii germane.

## **Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Distin∫i reprezentan˛i ai institu˛iilor europene,

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Excelen˛e,

Stima˛i invita˛i,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Camera Deputa˛ilor consider„ primirea Rom‚niei Ón r‚ndul membrilor cu drepturi depline ai Consiliului Europei, fapt petrecut cu 10 ani Ón urm„, drept un eveniment de importan˛„ major„ din istoria contemporan„ a Rom‚niei, care a avut consecin˛e deosebit de benefice pentru evolu˛ia ulterioar„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

S-a spus despre Consiliul Europei, ∫i suntem Óntru totul de acord cu aceast„ apreciere, c„ ar fi con∫tiin˛a democratic„ a Europei. Admiterea Rom‚niei Ón Consiliul Europei a constituit, dup„ pr„bu∫irea sistemului comunist, o prim„ confirmare a voca˛iei europene a Rom‚niei ∫i, Ón acela∫i timp, un pas important al patriei noastre pe drumul integr„rii Ón Europa, Europa Ón˛eleas„ ca sistem de valori morale ∫i spirituale specifice.

Procesul admiterii Rom‚niei Ón Consiliul Europei, precum ∫i activitatea depus„ de reprezentan˛ii ˛„rii noastre Ón cadrul acestui important for interna˛ional, at‚t Ón plan executiv, c‚t ∫i la nivel parlamentar, activitate apreciat„ Ón repetate r‚nduri de partenerii no∫tri europeni, a avut drept urmare fericit„ consolidarea democra˛iei ∫i a statului de drept Ón Rom‚nia, promovarea sus˛inut„ a cauzei drepturilor omului Ón ˛ara noastr„, c‚t ∫i Ómbun„t„˛irea substan˛ial„ a sistemului de protec˛ie a minorit„˛ilor na˛ionale care tr„iesc pe p„m‚ntul patriei noastre.

Aceast„ afirma˛ie poate fi sus˛inut„ prin eviden˛ierea principalelor documente ale Consiliului Europei, semnate ∫i ratificate de Rom‚nia Ón decursul ultimilor 10 ani. Este vorba, Ón primul r‚nd, de Conven˛ia european„ a drepturilor omului ∫i de protocoalele adi˛ionale ale acesteia, Rom‚nia recunosc‚nd, prin ratificarea lor, de exemplu dreptul de peti˛ionare individual„ ∫i jurisdic˛ia obligatorie a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. De asemenea, Rom‚nia a ratificat Conven˛ia european„ pentru prevenirea torturii ∫i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante ∫i protocoalele adi˛ionale aferente ∫i a fost prima ˛ar„ care a ratificat, Ón luna mai a anului 1995, Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale. Trebuie men˛ionat„ apoi, Ón acest

cadru, semnarea ∫i ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, Ón anul 1997, sau a Cartei Sociale Europene, Ón anul 1999.

Œntre timp, multe principii de baz„ ale documentelor amintite au fost transpuse ca norme juridice obligatorii Ón legisla˛ia rom‚neasc„. Œn prezent, Rom‚nia dispune, de exemplu, de un act normativ modern pentru regiunea noastr„ privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare — este vorba de Ordonan˛a Guvernului nr. 137 din anul 2000, aprobat„ prin lege de Parlamentul nostru, act normativ ce ofer„ autorit„˛ilor competente ale statului instrumentele necesare pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea fenomenelor ∫i actelor care lezeaz„ demnitatea uman„ ∫i drepturile cet„˛enilor.

Dac„ recitim ast„zi dosarul admiterii Rom‚niei Ón Consiliul Europei, vom avea imaginea clar„ ∫i conving„toare a progresului uria∫ Ónregistrat de Rom‚nia Ón numai 10 ani Ón chestiunea esen˛ial„ a respect„rii drepturilor omului. Dezideratele cuprinse de exemplu Ón Avizul nr. 176 din anul 1993 prin care Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei a recomandat Comitetului Mini∫trilor, Ón luna septembrie a acelui an, admiterea Rom‚niei Ón Consiliul Europei au fost realizate Ón foarte mare m„sur„.

Exist„, desigur, ∫i unele r„m‚neri Ón urm„. A∫tept„m de exemplu ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, semnat„ de Rom‚nia Ón anul 1995, adoptarea unui statut al minorit„˛ilor na˛ionale, aplicarea legisla˛iei existente privind restituirea bunurilor confiscate de statul comunist, inclusiv a celor biserice∫ti, precum ∫i elaborarea actului normativ privind restituirea bunurilor imobiliare care au apar˛inut comunit„˛ilor minorit„˛ilor na˛ionale.

Avem convingerea c„, Ón urma revizuirii Constitu˛iei Rom‚niei, restan˛ele amintite vor putea fi rezolvate de cei chema˛i s-o fac„. ™i din acest motiv, grupul nostru parlamentar acord„ o aten˛ie special„ referendumului din 19 octombrie ∫i recomand„ cet„˛enilor ˛„rii cu drept de vot s„ participe la plebiscit ∫i s„ aprobe noul text al legii de baz„ a ˛„rii.

Œn Óncheiere, doresc s„ reamintesc faptul c„, Ón momentul admiterii Rom‚niei Ón Consiliul Europei, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale a fost prezent printr-un reprezentant Ón Delega˛ia permanent„ a Parlamentului Rom‚niei la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei.

Astfel, grupul nostru parlamentar a sus˛inut Ón mod activ activitatea politico-diplomatic„ depus„ de reprezentan˛ii Rom‚niei, mai Ónt‚i Ón vederea admiterii ˛„rii noastre Ón Consiliul Europei, iar, apoi, Ón cadrul acestui for interna˛ional, simbol al democra˛iei ∫i respect„rii demnit„˛ii umane.

Am urm„rit Óntotdeauna cu mare interes activitatea Consiliului Europei, menit„ s„ fortifice Ón ˛„rile membre democra˛ia ∫i statul de drept ∫i s„ promoveze drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛enilor. Vom face acela∫i lucru ∫i Ón viitor, acord‚nd Consiliului Europei Óntregul sprijin. Folosindu-se pentru aceasta ∫i de rela˛iile transfrontaliere fire∫ti pe care le Óntre˛in minorit„˛ile na˛ionale, deputa˛ii care alc„tuiesc Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale Ón˛eleg s„ sprijine astfel cu convingere cauza vital„ a integr„rii europene a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/18.X.2003

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Distin∫i ∫i Ónal˛i oaspe˛i europeni,

Preafericite Patriarh al Rom‚niei, care ne-a˛i onorat ∫i ne-a˛i binecuv‚ntat cu prezen˛a dumneavoastr„,

Permite˛i-ne, Ónainte de Óncheierea acestei sesiuni solemne, s„ v„ anun˛„m c„, Ón cinstea acestei anivers„ri, Parlamentul Rom‚niei a b„tut o medalie jubiliar„, pe care o va acorda acelor personalit„˛i europene ∫i rom‚ne∫ti care au contribuit la evolu˛ia democratic„ a ˛„rii noastre.

V-a∫ ruga ca Ón acest cadru festiv s„ ne permite˛i s„ Ónm‚n„m aceast„ medalie domnului Pre∫edinte al Rom‚niei, domnului secretar general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer, doamnei Catherine

Lalumière, lordului Russel Johnston ∫i Preafericitului Patriarh al Rom‚niei.

Domnul pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, va Ónm‚na aceste medalii jubiliare.

Cu aceasta, v„ mul˛umim Ónc„ o dat„ pentru participare ∫i declar„m Ónchis„ ∫edin˛a dedicat„ acestui m„re˛ eveniment.

V„ mul˛umim.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 127/18.X.2003 con˛ine 16 pagini.**

Pre˛ul 19.776 lei