Doina Silistru

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică am intitulat-o „Despre cutremure, și nu numai”.

## Stimați colegi,

În timp ce țara se cutremură, la propriu, politica – și mai și! Nu trece o zi de la Dumnezeu – dacă Divinitatea are vreun amestec în treburile din acest colț de lume – și politica noastră se clatină din toate încheieturile. Diminețile noastre încep cu mici zgâlțâieli, aparent civilizate și oricum suportabile, continuă pe la prânz cu o serie de legănări, dârdâieli și scuturături, unele chiar enervante, iar spre seară... ei bine, seara încep replicile. Mai tari, mai slabe, mai inspirate, mai... fiecare cum poate, numai cutremur să fie.

În mod cert, stimați colegi, ne aflăm în plin sezon al cutremurelor. La Galați pământul vuiește și se mișcă și nimeni nu știe de ce. La București, și nu numai, politicienii vuiesc și ei, pe diverse tonuri, se mișcă în direcții numai de ei știute și dau replici de dimineața până seara.

Eu una vă spun sincer că este destul. Nu mai vreau cutremure. A ajuns USL-ul să tremure mai ceva ca un copil la injecție!

Inițiați, domnilor, un program de consolidare, că nu se mai poate! Se dărâmă clădirea! Poate mai sunt unii care, în secret, își doresc acest lucru, dar să nu uităm că imobilul acesta a fost construit pe încrederea a 70% din populație.

Lăsând gluma la o parte, îmi exprim speranța că replicile acestor mici și încă nepericuloase zvâcniri politice vor înceta. Țara are nevoie de stabilitate, oamenii vor liniște și siguranța că cei pe care i-au ales știu ce au de făcut și, mai cu seamă, fac!

Mulțumesc.