Stenogramă plen

Dați-mi voie să deschid ședința de astăzi, 8.10.2013, cu sesiunea de declarații politice.

Ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, senator Nicolae Moga, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Îl rog pe domnul senator Secășan Iosif – Grupul parlamentar al PNL – să prezinte declarația politică. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu. Vă rog, domnule senator.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Atitudinea Coaliției Profesioniștilor din Domeniul Sănătății, justă și constructivă”.

Coaliția Profesioniștilor din Domeniul Sănătății mi-a transmis un apel, în calitate de ales al cetățenilor, de membru al Comisiei pentru sănătate publică a Senatului, dar și ca profesionist și practician de peste 30 de ani în sănătate în România, să analizez și să susțin revendicările comune ale organizațiilor membre ale Coaliției Profesioniștilor din Domeniul Sănătății.

Declar aici, de la înalta tribună a Senatului României, că susțin aceste revendicări, care, în fapt, sunt principii și

deziderate pe care eu însumi le-am pronunțat de multe ori și pe care trebuie să le atingă în final programul nostru de guvernare și deciziile strategice ale Guvernului și Ministerului Sănătății.

Reiau în text aceste deziderate:

– finanțarea sistemului de sănătate cu 6% din PIB, începând cu 2014, și instituirea unor mecanisme de corelare a alocărilor bugetare în sănătate și creșterea anuală a produsului intern brut;

– creșterea veniturilor salariale pentru toate categoriile de personal sanitar, începând cu 2014, precum și elaborarea unei legi a salarizării în sectorul sanitar care să preia principiile și coeficienții de ierarhizare privind clasele de salarizare din Legea nr. 284/2010, dar care să fie adaptată cerințelor și particularităților sectorului medical;

– includerea de drept în Colegiul Ministerului din cadrul Ministerului Sănătății a reprezentanților corpurilor profesioniștilor din sănătate, începând cu 2014;

– îmbunătățirea sistemului actual de organizare a spitalelor publice, pentru asigurarea unor servicii prompte și de calitate pentru toată populația României, indiferent de puterea economică sau statutul social al cetățenilor;

– stabilirea unor măsuri clare, neechivoce și concrete de încurajare și de sprijinire reală a investițiilor private în sectorul sanitar românesc, concomitent cu instituirea unor mecanisme de garantare a investițiilor private de către statul român;

– stabilirea unor coordonate strategice transpartinice de perspectivă, care să permită o reformă completă a sistemului de sănătate, la un orizont de timp predictibil.

Pe de altă parte, remarc cu satisfacție că în planul strategic al Ministerului Sănătății și în calendarul de acțiuni prioritare pentru 2013–2014 sunt cuprinse măsuri legislative, organizatorice, administrative și manageriale care țintesc în mare măsură aceste revendicări. Pachetele legislative lansate în dezbatere săptămâna trecută de Ministerul Sănătății, referitoare la asistența medicală spitalicească, asistența medicală ambulatorie de specialitate, asistența medicală primară și reașezarea programelor naționale de sănătate, precum și elaborarea pachetului de servicii medicale de bază, procedeu în curs și cu operabilitate din 2014, cred că sunt deja pași importanți făcuți spre atingerea acestor deziderate.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Todirașcu Valeriu – independent afiliat Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna senator Gabriela Firea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Despre alcătuirea pachetului de bază al serviciilor de sănătate”.

Este evident pentru toată lumea că fondurile colectate ca asigurări de sănătate și fondurile alocate de la buget pentru sănătate sunt insuficiente pentru a acoperi întreaga gamă de servicii de sănătate pentru toți contribuabilii.

Pentru a rezolva în mod rațional această problemă, este necesar să se restrângă gama de servicii de sănătate în așa fel încât un pachet al serviciilor de bază să poată fi finanțat pentru toți contribuabilii din contribuțiile acestora, urmând ca serviciile neacoperite să fie plătite direct sau să fie contractate cu asiguratori privați. Această abordare a fost negociată cu autoritățile financiare internaționale, iar Ministerul Sănătății s-a angajat să configureze acest pachet de servicii de bază de sănătate și să prezinte o listă de excludere din pachetul de bază, pentru care să se contracteze asigurări private.

După multiple amânări și declarații de presă sforăitoare și fără să anunțe principiul după care unele servicii vor fi incluse și altele vor fi excluse din pachetul de bază, Ministerul Sănătății a publicat pentru dezbatere publică patru documente care ar reprezenta propunerile sale în acest domeniu.

Făcând abstracție de lipsa diacriticelor din limba română și de traducerile de multe ori inadecvate din limba engleză, documentele publicate trădează un amatorism condamnabil pentru niște documente plecate de la instituția supremă de reglementare a politicii de sănătate din România.

În această declarație politică voi aborda acum numai documentul „Pachet Spital_12869”.

În acest document sunt specificate, în prima parte, criteriile care fac necesară internarea de zi. Aceste criterii sunt așa de vagi și generale încât orice pacient care se adresează unui spital ar trebui să fie internat cel puțin pentru câteva ore. Astfel, se consideră necesară internarea dacă pacientul necesită îngrijire multidisciplinară, dacă este „posibilă apariția reacțiilor colaterale” sau dacă pacienții „au posibil risc de urgență”.

## Domnule senator,

Dumneavoastră aveți dreptul la declarație politică.

Grupul parlamentar al PDL are 12 minute. Ați consumat 8 minute. Dacă eu ar trebui să respect regulamentul acum, ar trebui să nu mai dau voie niciunui senator să mai prezinte... sau încă două minute.

Domnule Oprea, domnule profesor,

Vă rog frumos, puneți-i în așa fel încât să se încadreze în cele 12 minute, că mă puneți pe mine într-o situație proastă. Știți foarte bine că eu am o atitudine deschisă față de dumneavoastră și de partidul pe care-l reprezentați. Ca să încăpem toți, vă rog cât...

Eu apreciez activitatea dumneavoastră, și de întrebări, de interpelări, și de declarații politice, dar cu rugămintea să le faceți mai scurte.

Vă rog, doamnă senator, cu scuzele de rigoare.

Se pregătește domnul senator Popa Nicolae Vlad.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are titlul „Cabinetul Ponta a debirocratizat și a vitalizat absorbția fondurilor europene”.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat săptămâna trecută prima versiune a Acordului de parteneriat 2014–2020, document care stabilește modalitatea în care vor fi concentrate investițiile din fondurile europene structurale și de investiții, respectiv reprezintă principalele implementări efective ale fondurilor, în conformitate cu prevederile pachetului legislativ al Uniunii Europene.

În acest sens, implementarea fondurilor europene structurale și de investiții 2014–2020 se va realiza într-un sistem mult mai bine coordonat, fiind stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere.

Așa cum a punctat și ministrul Teodorovici, în perioada 2014–2020 beneficiarii vor derula proiecte după o nouă abordare de achiziții publice, mult mai simplă, mult mai

aproape de ceea ce e normal să se întâmple la nivel european.

Peste puțin timp, chiar aici, în Parlament, premierul Victor Ponta și ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, vor veni să prezinte situația absorbției fondurilor europene și tot ce a făcut Guvernul USL pentru a vitaliza acest proces și vor prezenta strategia pentru următorii ani.

De altfel, noua paradigmă aplicată de Guvernul USL în domeniul absorbției fondurilor europene a dat deja roade care ne îndreptățesc să spunem că viitorul acord de parteneriat va sta la baza unui grad de absorbție majorat față de precedentul exercițiu bugetar european. În mai puțin de un an și jumătate de funcționare, Guvernul USL a reușit să deblocheze trei mari programe operaționale sectoriale, respectiv transporturi, mediu și dezvoltarea resurselor umane.

Numai la POSDRU, în 2013, a fost solicitată Comisiei Europene, pentru rambursare, suma de aproximativ 430 de milioane de euro, ceea ce a dus la creșterea ratei de absorbție la aproximativ 24%. Acest lucru a fost posibil nu doar grație înlăturării gravelor nereguli înregistrate în timpul fostelor guverne, dar au fost, de asemenea, implementate și o serie de măsuri de ordin legislativ și procedural care să vină în sprijinul beneficiarilor, pentru a elimina apariția blocajelor în implementarea programelor.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul avocat Popa Nicolae Vlad – Grupul parlamentar al PDL – să prezinte declarația politică.

Se pregătește domnul senator Nasta Nicolae. Vă rog, domnule senator.

O să comprim această declarație. Este vorba de problema importantă, spinoasă, Roșia Montană, care a produs nu numai demonstrații în stradă, dar și certuri la nivelul USL-ului.

„Roșia Montană – între speranță, proteste și demagogie politică”

Nu doresc să fiu acuzat de demagogie sau politicianism și, de aceea, cu permisiunea dumneavoastră, vă voi supune atenției doar câteva elemente care demonstrează lacune grave ale Proiectului Roșia Montană.

Potrivit art. 3, se afirmă că Licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/1999 devine licență de exploatare și se supune Legii nr. 85/2003, deși concesiunea trebuia supusă licitației și reprezintă altceva decât exploatarea, iar o lege din 2003 nu are caracter retroactiv și nu poate fi aplicată pentru o licență din 1999.

În al doilea rând, este neconstituțional ca pentru RMGC să fie derogări speciale de la Codul fiscal, de la Legea minelor, de la Legea fondului funciar și de la Codul silvic.

O altă reglementare discriminatorie o întâlnim la capitolul III art. 6, conform căreia veniturile cuvenite bugetului de stat sunt alocate doar pentru dezvoltarea infrastructurii din zona exploatării, încălcându-se astfel dreptul Parlamentului și al Guvernului de a hotărî în privința destinației banilor de la buget. Se transferă în mod neconstituțional atribuții specifice statului român referitoare la concesiune și etatizare către o entitate privată.

Cât privește povestea licenței secrete, ea nu este decât un subterfugiu neserios, deoarece această licență s-a acordat Minvest încă din 1999, pentru concesiune și exploatare, și a fost preluată de RMGC prin înghițirea Minvest. Așadar, logica elementară ne spune că licența a fost acordată Minvest, și nu RMGC, care nu poate avea pretenții față de statul român. De fapt, RMGC există din 2000, adică la un an după eliberarea licenței.

Pe de altă parte, acordul din lege este dat împotriva intereselor economiei românești, pentru că statul român se obligă atât față de RMGC, cât și față de Gabriel Resources Ltd, adică un SRL care este acționar majoritar la RMGC și, drept urmare, nu are ce căuta în acest acord. Trebuie subliniat totodată că Gabriel Resources nu poate participa într-un acord atât ca acționar majoritar, cât și ca persoană juridică independentă. Tocmai de aceea, Gabriel Resources nu are, în calitate de societate independentă, niciun drept asupra licenței de concesiune. Mai mult decât atât, toate obligațiile către statul român sunt ale RMGC – 6%, 25%, garanția pentru mediu etc. – și niciuna a lui Gabriel Resources. Dacă, prin absurd, RMGC falimentează, Gabriel Resources rămâne cu beneficiile, iar România cu paguba.

Domnule avocat, și eu vă mulțumesc. 8 minute. Domnul senator Nasta – Grupul parlamentar al PNL. Urmează doamna senator Federovici.

Domnule președinte, vă promit că o să încerc eu să fiu puțin mai scurt.

Doamnelor și domnilor senatori,

În contextul începerii noului an universitar, voi analiza public un raport din vara lui 2013 al Comisiei Europene privind situația cercetării în educația românească. Conform acestui studiu, România este „țara cu 15.000 de cercetători plecați în exterior, cu un învățământ în care există prea multă teorie, patente puține și fără aplicabilitate, cercetători puțini, un impact economic al inovării, prea multe teze de doctorat cu subiecte teoretice și investiții mult prea mici în acest domeniu ce ar putea crește competitivitatea firmelor autohtone”.

Din punctul de vedere al Comisiei, raportul prezintă succint următoarele probleme ale sistemului educațional și de cercetare-inovare, cu accent pe centrele universitare, unde domină curricula teoretică și neperformanța.

Pe scurt, carențele ar fi următoarele:

„80% din fondurile pentru cercetare și dezvoltare sunt date prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, adică Ministerul Educației.

Școala doctorală din România rămâne puternic orientată educațional, cu teze de doctorat ce au, cel mai adesea, subiecte teoretice.

Angajările în organizațiile publice de cercetare sunt blocate din 2010, în timp ce sectorul privat și-a redus dramatic numărul de cercetători.

Începând cu 1994, universitățile nu au mai primit fonduri instituționale pentru activitatea lor de cercetare. Singura lor sursă de finanțare a rămas doar cea pe proiect.”

Ca rezultat al acestor factori, conform studiului, nici economia privată, care beneficiază de oferta de absolvenți ai centrelor universitare, nu este una dintre cel mai performante din Uniunea Europeană. Cauzele sunt găsite în următoarele caracteristici:

– accesul la credite pentru IMM-uri cu activități de cercetare este, practic, inexistent, pentru că băncile consideră riscantă cercetarea;

– subfinanțarea sistemului, începând cu 1990, a provocat migrarea creierelor, lăsând țara cu o bază de cercetători cu o vârstă medie ridicată și perspective profesionale limitate;

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Federovici Doina – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Bădălău Niculae.

Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Cum se reflectă creșterea economică din acest an în viața românilor”.

## Stimați colegi,

Este firesc ca opoziția să critice Guvernul. Ceea ce nu este firesc este ca opoziția să mintă opinia publică. Tocmai de aceea, este de datoria noastră să subliniem încă o dată că, dincolo de prognoze sau de date statistice, ceea ce contează cu adevărat sunt implicațiile directe pentru viața de zi cu zi a oamenilor, iar măsurile luate de Guvern au avut ca rezultat creșterea economică.

Într-un moment de criză, Guvernul PDL, asemenea popularilor europeni, a tăiat salariile și pensiile, adică a luat bani pentru a salva băncile, fără să se gândească la cei săraci. Acum, când economia începe să-și revină, noi venim cu măsuri reparatorii, de dreptate socială și încercăm să-i sprijinim pe cei nedreptățiți și aflați în dificultate.

În urma măsurilor adoptate de Guvernul Ponta, dar și a conjuncturii internaționale, anul acesta România va avea o creștere economică de peste 2%. Nu există prognoză, internă sau externă, care să spună altceva. Mai mult, se estimează o creștere economică medie de 4% pe an în următorii zece ani.

Numai cineva rău-intenționat nu poate recunoaște că aceste rezultate sunt benefice pentru populație.

S-a ieftinit pâinea ca urmare a reducerii TVA. Acesta a fost efectul imediat. În perioada imediat următoare, așteptăm efectele pozitive în ceea ce privește evaziunea din acest sector.

Pentru mulți români, veniturile au crescut. Nu cât ar trebui pentru o creștere substanțială a nivelului de trai, dar am făcut un pas necesar. Am arătat care este direcția în care vrem să mergem.

Trebuie însă menționate următoarele:

- au fost reîntregite pensiile și salariile bugetarilor;

- salariul minim a crescut la 800 de lei;

- a fost majorat punctul de pensie cu 4%;

– se acordă sprijin pentru plata încălzirii și a curentului electric. Au crescut, este drept, prețurile, ca urmare a liberalizării, dar nu am rămas indiferenți.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Bădălău Niculae – Grupul parlamentar al PSD – să prezinte declarația politică.

Se pregătește domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

Titlul declarației – „Monumentele istorice, cea mai bună «carte de vizită» a unui popor”.

Stimați colegi,

Poate nu m-aș fi gândit la o astfel de declarație dacă un primar al unei comune din colegiul meu nu mi-ar fi solicitat sprijinul în obținerea banilor necesari restaurării picturii murale din biserica localității.

Probabil că la nivelul țării sunt mii de astfel de solicitări, dar cea a primarului comunei Vedea, din județul Giurgiu, este una specială. În primul rând, pentru faptul că această biserică este, poate, singura din țară care se află pe domeniul public al comunei și, în al doilea rând, pentru că ea a fost donată comunității, acum mai bine de 160 de ani, de marele doctor Apostol Arsache, primul ministru de externe al României, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza.

Revenind la această biserică din comuna Vedea, trebuie spus că ea face parte din cele 52 de biserici pictate de cel mai mare pictor religios al timpului său, Gheorghe Tattarescu, lucrare efectuată în anul 1874. Trebuie să-i ajutăm, trebuie să ajutăm la reparația ei și mai ales trebuie să alocăm bani pentru ca această pictură să reînvie. Atunci, de ce n-am păstra, cu aceeași pioșenie și mândrie, trecutul acestei țări, care este, până la urmă, tot al nostru? Toate aceste mărturii istorice ne arată de unde venim și unde am putea ajunge. Ele reprezintă trecutul și fără trecut nu există viitor. Ele reprezintă istoria noastră, a tuturor, fac parte din cultura și folclorul fără de care un popor nu există. Sunt cea mai bună carte de vizită.

Haideți ca fiecare dintre noi, de acolo de unde venim, să privim cu mai multă atenție aceste comori, pe care nu trebuie să le cauți, că ți se oferă singure, și, prin puterea cu care am fost învestiți, să ajutăm sau să obligăm chiar autoritățile să nu permită ca acestea să dispară pentru totdeauna!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Mutu Gabriel. Excelență, aveți microfonul central. Ați pierdut deja 30 de secunde.

Nu-i nimic, declarațiile mele politice sunt scurte. „Opriți atacul împotriva presei audiovizuale!”

Codul insolvenței, promovat de către Guvernul Ponta sub forma unei ordonanțe de urgență, prezintă, prin prevederile sale, un grad ridicat de risc în ceea ce privește libertatea presei.

Finanțați de Banca Mondială, mai mulți experți reputați în domeniu au elaborat un proiect de act normativ care a fost supus dezbaterii publice. După parcurgerea acestei etape, în mod straniu, înalți funcționari guvernamentali au introdus articole noi, cele care au stârnit în aceste zile un veritabil scandal în plan intern și internațional. Nu numai pentru că experții nu-și mai recunosc proiectul de lege, nu numai fiindcă asemenea prevederi, strecurate pe ușa din dos, nu au fost supuse dezbaterii publice, ci fiindcă ele sunt discriminatorii.

Practic, orice post de televiziune și orice post de radio pot fi puse pe butuci. Conform ordonanței de urgență a Guvernului care instituie noul Cod al insolvenței, este posibilă, oricând și oriunde, solicitarea intrării în insolvență a unei televiziuni ori a unui post de radio, fie de către un creditor care are de recuperat nu mai mult de 40.000 de lei, fie de către orice persoană care cumpără o creanță cu intenția de a face rău unei case de presă. Mai mult, autoritățile statului pot acționa discreționar în baza noului Cod al insolvenței.

Acest act normativ, care își produce efectele chiar în momentul publicării sale în Monitorul Oficial, este discriminatoriu și, ca atare, neconstituțional. Din dorința de a nu-și recunoaște o gravă eroare, comisă cu sau fără intenție, reprezentanții Guvernului încearcă să amăgească opinia publică, lăsând să se înțeleagă că respectivele articole ale ordonanței nu vor fi aplicate și, ca atare, televiziunile și posturile de radio nu vor avea de suferit.

Le atrag atenția nu numai că neaplicarea este imposibilă și, la rândul ei, ilegală, ci și că utilizarea unui asemenea argument creează premisele unui comportament discreționar.

În concluzie, sunt expuse dispariției, în principiu, toate televiziunile și toate posturile de radio, începând cu cele publice.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Mutu Gabriel – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „De la promisiuni la fapte”.

Este imperios ca cetățenii acestei țări să știe că ceea ce au votat anul trecut nu au fost doar promisiuni deșarte, ci țeluri realizabile și normale pentru o țară europeană. Guvernul USL, așa cum zilele trecute prim-ministrul Victor Ponta declara, vrea locuri de muncă, liniște, dezvoltare economică și investiții.

O problemă arzătoare a românilor a fost reprezentată, în ultimii ani, de lipsa locurilor de muncă, iar în sprijinul acestora Guvernul a inițiat o serie de proiecte, unul dintre acestea fiind Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Acest program se adresează tinerilor până în 35 de ani și, pe lângă acordarea unei alocații financiare nerambursabile reprezentând cel mult 10.000 de euro din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, presupune și multe alte facilități, care, din inițiativa Guvernului, au fost îmbunătățite.

Dacă legea prevede ca facilitățile acordate prin program să se recupereze în cazul în care societatea cu răspundere limitată debutantă își schimbă calitatea de microîntreprindere, ei bine, în curând, cei care vor trece într-o altă categorie de IMM nu se vor mai confrunta cu acest lucru. Inițiativa Guvernului vine în urma succesului acestui program care s-a bucurat de un desăvârșit interes din partea tinerilor și a condus la crearea a peste 10.000 de locuri de muncă. Această modificare a programului de sprijin pentru IMM-uri la nivel național se află în armonie cu legislația comunitară și cu politica și strategia Comisiei Europene și nu aduce decât plusvaloare mediului de afaceri și întregii societăți.

## Stimați colegi,

Ne apropiem de sfârșitul anului, când vom face bilanțul, când va trebui să arătăm cetățenilor care ne-au susținut că ceea ce am promis în campaniile electorale am și înfăptuit. Datele de până la ora actuală confirmă faptul că obiectivele mari din anul 2013 au fost îndeplinite și, mai mult decât atât, Guvernul Ponta a făcut și face toate demersurile pentru a le oferi mai mult românilor. De aceea, salut cu respect inițiativa despre care v-am făcut vorbire la începutul acestei declarații și sunt convins că vom vota în unanimitate această modificare benefică.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Ilieșiu Sorin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „Nesincronizarea membrilor Guvernului dăunează grav societății”.

Cabinetul Ponta se face tot mai remarcat prin schimbările frecvente de poziție față de temele aflate pe agenda publică. Sunt bine știute bâlbele pe tema reducerii contribuției privind asigurările sociale de sănătate sau pe cea a susținerii sau nesusținerii exploatării resurselor.

Apoi, proiectul descentralizării și împărțirii pe regiuni administrative a României s-a schimbat de atâtea ori încât nici miniștrii nu mai știu în ce stadiu mai este.

Mai nou, iată că și Codul rutier a intrat în hora nehotărâților de la Palatul Victoria. Nimeni nu mai are habar ce amenzi se dau, când se dau, ce s-a schimbat, ce nu s-a schimbat și când va fi o hotărâre finală pe această temă. Important este gradul de alcoolemie, care se schimbă și ăsta de la o zi la alta.

Mai grav însă, apar și contre între membrii Guvernului pe teme cu impact financiar. Astfel, în vreme ce premierul anunță că impozitul pe terenuri și clădiri s-ar mări de la 1 ianuarie 2014, ministrul finanțelor, domnul Chițoiu, spune că nu se va întâmpla nimic, ci doar se va schimba modul de impozitare. N-am priceput, nici în cazul ăsta, nimic.

Prin astfel de declarații, avem dovada că administrația centrală este dominată de un haos care provoacă tensiuni și perturbări în întreaga societate.

Sursa acestei serii continue de gafe poate fi pusă pe seama multor factori: de la rivalitățile în Coaliția USL, până la frica de a lua măsuri nepopulare. Însă cel mai probabil este vorba și despre o incompetență crasă a unor personaje care habar n-au ce fac în funcțiile pe care le ocupă.

În aceste condiții, facem un apel la premierul Ponta să-și întoarcă membrii Cabinetului în locurile de unde au venit, pentru că, oricum, n-ar afecta 22 de milioane de români prin deciziile lor.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ilieșiu Sorin – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Bumbu Liviu. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică – „Scrisoare deschisă către membrii Parlamentului din Ungaria și către deputații și senatorii Uniunii Democrate Maghiare din România”.

## Stimați colegi maghiari,

În 12 martie și 22 mai anul curent, am citit în plenul Senatului României aceeași declarație politică redactată sub forma unei scrisori deschise adresate către Domniile Voastre, publicată, în zilele respective, de Agenția Națională de Presă „Agerpres”, precum și de alte organe de presă. Cu toate că mesajul acestei scrisori este deosebit de important pentru o reconciliere româno-maghiară bazată pe legitimitate, adevăr, corectitudine și moralitate, nu am primit până în prezent niciun răspuns din partea Domniilor Voastre.

Având convingerea că relațiile dintre Ungaria și România trebuie să fie compatibile cu noul lor statut de țări membre ale Uniunii Europene și ale NATO, reiau în continuare, pentru a treia oară, textul scrisorii, cu credința că veți binevoi să răspundeți.

## Stimați colegi maghiari,

Între parlamentarii români și cei maghiari există oficial o relație de prietenie. Aceasta pare a fi doar formală. Ea ar putea deveni reală numai dacă ar avea loc o veritabilă reconciliere româno-maghiară. Credem că, în acest sens, se impune să adoptați o declarație precum cea care urmează:

„Declarație:

(1) Noi, membrii Parlamentului Ungariei, și noi, deputații și senatorii Uniunii Democrate Maghiare din România, recunoaștem dreptul României asupra Transilvaniei, stipulat în tratatele de pace semnate de Ungaria la Trianon în 1920 și la Paris în 1947, și dezaprobăm declarațiile și acțiunile care contestă acest drept.

(2) Regretăm și dezavuăm masacrele antiromânești cu mii de victime și masacrele antievreiești înfăptuite în Transilvania, în anii 1940 – 1944, de către autorități maghiare horthyste din armată, poliție și jandarmerie, cu implicarea a numeroase organizații maghiare șovine și cu implicarea unei părți a populației maghiare din Transilvania. Condamnăm, de asemenea, masacrele antimaghiare din Transilvania cu zeci de victime, comise în 1944, ca represalii de o organizație paramilitară română.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Liviu Bumbu – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Marian Valer.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

„Cercetarea agricolă, încotro?”.

Cercetarea agricolă românească își caută drumul spre normalitate de peste 20 de ani, încât am putea fi tentați să afirmăm că a devenit o formă fără fond. Este aproape de necrezut că un domeniu atât de important este tratat în derizoriu într-un stat membru al Uniunii Europene, unde cercetării agricole i se acordă o atenție primordială.

Obiectivul principal al reformei europene în agricultură este asigurarea securității alimentare. Una dintre pârghiile prin care reforma în agricultura europeană este posibilă o constituie cercetarea și inovarea, dar mai ales crearea feedbackului dintre cercetători, agricultori și alte părți implicate, fără de care cercetarea agricolă își pierde sensul. Pentru susținerea acestei politici, fondurile publice europene alocate cercetării, dezvoltării și inovării în agricultură pentru perioada 2014–2020 au fost dublate, ajungând la 4,5 miliarde de euro. Aceste fonduri vor putea fi accesate numai în condiții concurențiale.

Pentru orice persoană avizată, este evident că cercetarea agricolă românească, în forma actuală de organizare, are șanse aproape nule de a accede la finanțare europeană.

Pe bună dreptate, cei interesați se pot întreba: de ce s-a ajuns aici? Merită cercetarea agricolă românească atenția guvernanților români? Unde s-a greșit și cine se face vinovat și responsabil de starea deplorabilă a cercetării agricole românești? Mai există vreo șansă sau România va ajunge total tributară importului de know-how în domeniul agricol?

Nu putem răspunde la aceste întrebări fără să ne amintim câteva repere istorice.

În anul 1927 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 32 pentru înființarea Institutului Agronomic al României și a stațiunilor agronomice. Scopul acestei legi era, conform art. 1: „Pentru rezolvarea științifică a problemelor care interesează agricultura țării, se înființează Institutul de cercetări agronomice al României. El depinde de Ministerul Agriculturii și Domeniilor.” De atunci și până în anul 1990, cercetarea agricolă românească a trecut prin diverse etape, în funcție de evoluția istorică și politică, dar, indiferent de context, trebuie precizat că numărul de cercetători, patrimoniul și recunoașterea importanței acesteia au crescut continuu. După anul 1990, cercetarea agricolă românească s-a descalificat și decapitalizat sistematic, de cele mai multe ori cu concursul propriilor structuri.

Același lucru, am aici doi vicelideri de la PSD, vă rog să analizați declarațiile politice.

Declarațiile politice nu sunt informări și nu sunt povești.

Deci să se limiteze fiecare coleg senator la o pagină, o pagină și jumătate, ca să se încadreze în timp, să aibă ocazia, într-o oră și jumătate, toți colegii să-și prezinte declarațiile politice.

Este rugămintea mea expresă.

Îl rog pe domnul senator... 3 minute, domnule prieten. Vă rog frumos să nu-mi faceți necazuri. Vă rog, declarația politică.

Mulțumesc.

Declarația mea politică este intitulată „Mai bine «Realitatea» decât Ponta”.

„Mai bine presă fără Guvern, decât Guvern fără presă” au sunat cuvintele unuia din părinții fondatori ai Americii, Thomas Jefferson, devenit al treilea Președinte al Statelor Unite ale Americii, consacrate într-un amendament al Constituției americane. O dovadă concludentă a respectării cu sfințenie a acestui amendament o constituie demisia fostului președinte american Richard Nixon după dezvăluirile făcute de presă în cazul Watergate.

Prin amendamentul introdus de Guvernul pe care-l conduce la Codul insolvenței, cu privire la presa audiovizuală, având ca țintă fixă și imediată postul „Realitatea TV”, prim-ministrul Victor Viorel Ponta dovedește că n-are habar de amendamentul lui Jefferson, preluat de toată lumea democrată, și că n-a învățat nimic din lecțiile istoriei, deși se laudă că ultima sa lectură preferată este „Noul Principe”.

Motivul principal al introducerii amendamentului respectiv în Codul insolvenței este dorința de răzbunare a premierului Ponta, generată de firea sa egolatră, împotriva postului „Realitatea TV”, care a devenit televiziunea cea mai critică la adresa actualei guvernări, după ce a susținut USL să acceadă la guvernare. În plus, prin acest amendament, șeful Guvernului vrea să-l ajute pe amicul său Sebastian Ghiță, patronul „România TV”, care a fost implicat în falimentarea „Realitatea TV”.

Prin acest act, premierul Ponta și-a atras oprobriul aproape al întregii prese și criticile principalilor comentatori și analiști politici. Actul său a fost taxat de liderii opoziției din România, precum și de principalul său partener politic, copreședintele USL Crin Antonescu, și riscă să atragă criticile lumii democrate, începând cu Bruxelles și Washington.

Socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, liderul senatorilor PSD, avea obiceiul să facă paradă de înțelepciune, spunând că este indicat ca în viață să nu te pui rău cu trei instituții – Biserica, serviciile secrete și presa –, pentru că nimeni nu a câștigat un război cu acestea. Se pare că Victor Ponta i-a dat ascultare numai în privința serviciilor secrete cu care s-a pus bine, îndeosebi prin nașul George Maior, de la SRI. În rest, după un an și jumătate de guvernare, premierul Ponta a dovedit că nu prea are presa la inimă și că nu prea este dus la biserică.

6 minute, domnule senator.

Domnul senator Cordoș Alexandru – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin Constantin.

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația politică – „Relansarea economică 2013”. Stimați colegi senatori,

În ciuda perioadei economice dificile prin care trece întreaga Europă, România a acționat într-o direcție care indică faptul că suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește relansarea economică, specialiștii de la „The Economist” estimând o creștere economică de 2,5%.

Un aspect al progresului este nivelul crescut de încredere pe care investitorii și piețele externe o au în economia românească.

S-au făcut pași importanți pentru întărirea credibilității externe, prin reducerea, în ultimul an, a primei de asigurare împotriva riscului de neplată, de la 6,8% la 4,2%. Acest lucru arată că riscul ca România să nu-și poată onora plățile a scăzut considerabil, ceea ce conduce la o scădere a costurilor de împrumut ale țării noastre. De asemenea, am obținut reducerea dobânzilor la împrumuturi, atât pe piața internă, cât și pe cea externă.

Suflul nou resimțit de economie s-a concretizat prin numărul total de companii active din România, care a trecut pentru prima dată, la finalul lunii august, de 714.000 de firme, în creștere cu 2,7% față de 2012. Astfel, după primele șapte luni din 2013, România se situa pe locul doi în Uniunea Europeană la creșterea producției industriale, în timp ce producția industrială a scăzut cu 2,1% în zona euro și cu 1,7% în Uniunea Europeană, în luna iulie 2013.

România a relansat activitatea în construcții, având în vedere faptul că în luna iulie 2013, comparativ cu luna iunie 2013, s-a înregistrat cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții din Uniunea Europeană, de 8,6%, un alt domeniu al industriei, construcția de autovehicule, înregistrând producția cu cea mai mare creștere din Europa, fiind cotați pe locul trei mondial.

Agricultura, o altă componentă de bază a economiei românești, completează tabloul realizărilor. Agricultorii au reușit, în această toamnă, să strângă o recoltă record istoric, de 1,9 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui, recoltă care va aduce în economie 500 de milioane de euro.

Evoluție remarcabilă s-a înregistrat și la producția de grâu și secară în acest an, care totalizează 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Lazăr Sorin – Grupul parlamentar al PSD – să-și prezinte declarația politică.

Se pregătește domnul senator Tișe Alin.

Am o rugăminte la dumneavoastră, stimați colegi!

Ele vor fi publicate în Monitorul Oficial. Ca să ne încadrăm toți într-o jumătate de oră, vă rog frumos să le scurtați, ca să puteți să le citiți, da?

Vă rog din inimă! Domnul senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Astăzi voi face referire la „Democrația participativă”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

De cele mai multe ori stăm la televizor sau în fața tabletelor și citim, ne informăm, ne hrănim curiozitatea cu ce a mai făcut Guvernul.

Încă din cele mai vechi timpuri, Guvernul a deținut puterea executivă, cum este firesc, de altfel. Numai că nu orice guvern își asumă anumite proiecte care, chiar dacă modifică pozitiv economia țării, îl prejudiciază din punct de vedere politic.

Este foarte ușor să criticăm. Încet-încet, vom ajunge să vedem doar părțile negre ale unei schimbări, chiar dacă soluția propusă e benefică societății.

Câteodată, analizăm atât de mult un aspect sau altul încât, cum se spune, nu mai vedem pădurea din cauza copacilor. De multe ori ne împiedicăm de foarte multe detalii, de câteva lucruri care se transformă în piedici, fie pentru că ne e greu să renunțăm, fie să acceptăm unele aspecte ale unei schimbări.

De ce ne sperie schimbarea? Orice schimbare implică un anumit grad de risc, pentru că, oricând și în orice, se poate întâmpla ca un aspect sau altul să decurgă prost. Adesea ne gândim prea mult la ce vrea să facă Guvernul, la circumstanțele exterioare și prea puțin la ce vrem sau putem noi să facem.

Trebuie să subliniez că acest Guvern nu face schimbări de dragul schimbării, dar nici stagnarea de teama schimbării nu reprezintă o opțiune.

Natura este creată așa încât să evolueze. Nu trebuie să fim potrivnici acestui sens. Trebuie să apreciem că schimbarea reprezintă progres atâta timp cât ea este realistă, realizabilă și măsurabilă.

Este datoria noastră să susținem o democrație participativă, să venim în sprijinul implementării proiectelor propuse de Guvern.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul președinte, domnul senator Tișe – Grupul parlamentar al PDL.

Domnule președinte, aveți microfonul central.

Se pregătește domnul senator Dumitrescu Florinel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Treziți-vă, reprezentanți ai USL, și faceți ceva pentru România!”.

Distinși colegi,

Ministrul Stroe doarme, în loc să apere țara, în condițiile în care ministrul de interne francez a anunțat că Franța se opune aderării României la Schengen.

Solicit deplasarea, în regim de urgență, a ministrului Stroe în Franța, pentru a explica omologului său francez situația reală a României. PDL consideră că Guvernul este obligat să convoace, de urgență, Comisia Schengen în Parlament, comisie care există deja de anul trecut, așa cum a făcut-o în cazul Roșia Montană. Eșecul aderării Schengen este eșecul guvernării Ponta.

De asemenea, în cazul regionalizării României, în momentul de față, aceasta a ajuns un joc de noroc între Ponta și Antonescu. USL se joacă cu România, motiv pentru care îi solicit vicepremierului Liviu Dragnea să facă public proiectul descentralizării, pentru ca toți românii să cunoască ceea ce dorește să facă USL cu România.

În fine, solicit discutarea în Parlament, în regim de urgență, a ordonanței privind insolvența societăților comerciale, care introduce o măsură abuzivă, neconstituțională, discriminatorie la adresa libertății presei din România.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitrescu Florinel – Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește doamna senator Silistru Doina.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează „La drumul mare...”.

Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice are în preambul o serie de argumente menite să convingă cetățeanul că este imperios și de maximă urgență să se adopte modificările menționate în acest act normativ menționat.

Toate bune și frumoase, numai că, în obiectiv, în afara statisticii îngrijorătoare a accidentelor de circulație soldate cu victime umane, restul sunt povești de adormit copiii. Spre exemplu, sintagma „erodarea autorității publice” sau mențiunea „lipsa unui mecanism care să-i determine să plătească contravaloarea amenzilor” m-au uimit și m-au îngrijorat, pentru că asemenea exprimări trădează o mentalitate de milițian, căruia îi lipsesc mijloacele să ardă cetățeanul.

Oameni buni, în ce țară trăim? Nu vede nimeni că principala cauză a accidentelor de circulație este starea precară a drumurilor și lipsa autostrăzilor sau preferăm să ne mințim singuri?

După cum nu există un efect fără cauză, tot așa nu există o inițiativă de modificare a unei legi fără o nevoie. Numai că preambulul documentului la care fac referire ne minte în față că este un interes public în toate aceste reglementări, ne povestește că cetățenii, șoferii nu cunosc „reglementările în domeniul circulației pe drumurile publice” sau ne amețește că aspectele menționate constituie situații extraordinare.

MAI, aflat la o înălțime olimpiană față de restul lumii, ne impune fel de fel de reguli, legi etc. asemănătoare decretelor din vremea de tristă amintire, nu de mult apusă, care se pare că s-a păstrat în mentalități, obiceiuri și, hai să zicem de-a dreptul, prin persoanele care au lucrat pentru fostul Comitet Central, care acum au posturi călduțe, ceva mai ferite de ochii mulțimii, dar în continuare sfătuitori cu indemnizație sau decidenți.

Constat cu tristețe că acest minister lucrează împotriva intereselor cetățeanului, atâta vreme cât principala preocupare rămâne păstrarea privilegiilor clicii de politruci aflați veșnic la putere sau prin preajma acesteia și care, atunci când se află în dificultate, dau din mâini și din picioare și arată acuzator către vinovat – cetățeanul; cetățean care bea la volan, nu plătește amenzile, vorbește la telefon când conduce, nu știe regulile de circulație, pentru că a dat șpagă la milițian când și-a luat carnetul și câte mai câte.

Eu vă mulțumesc.

Aceeași rugăminte prietenească, nu în calitatea mea de președinte de ședință.

Declarația politică trebuie să fie concisă, la obiect. Se publică în Monitorul Oficial al României.

Nu trebuie să facem povești. Este un lucru pe care vi-l spun prietenește.

Vă rog, doamnă senator Silistru Doina – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Coca Florian.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică am intitulat-o „Despre cutremure, și nu numai”.

## Stimați colegi,

În timp ce țara se cutremură, la propriu, politica – și mai și! Nu trece o zi de la Dumnezeu – dacă Divinitatea are vreun amestec în treburile din acest colț de lume – și politica noastră se clatină din toate încheieturile. Diminețile noastre încep cu mici zgâlțâieli, aparent civilizate și oricum suportabile, continuă pe la prânz cu o serie de legănări, dârdâieli și scuturături, unele chiar enervante, iar spre seară... ei bine, seara încep replicile. Mai tari, mai slabe, mai inspirate, mai... fiecare cum poate, numai cutremur să fie.

În mod cert, stimați colegi, ne aflăm în plin sezon al cutremurelor. La Galați pământul vuiește și se mișcă și nimeni nu știe de ce. La București, și nu numai, politicienii vuiesc și ei, pe diverse tonuri, se mișcă în direcții numai de ei știute și dau replici de dimineața până seara.

Eu una vă spun sincer că este destul. Nu mai vreau cutremure. A ajuns USL-ul să tremure mai ceva ca un copil la injecție!

Inițiați, domnilor, un program de consolidare, că nu se mai poate! Se dărâmă clădirea! Poate mai sunt unii care, în secret, își doresc acest lucru, dar să nu uităm că imobilul acesta a fost construit pe încrederea a 70% din populație.

Lăsând gluma la o parte, îmi exprim speranța că replicile acestor mici și încă nepericuloase zvâcniri politice vor înceta. Țara are nevoie de stabilitate, oamenii vor liniște și siguranța că cei pe care i-au ales știu ce au de făcut și, mai cu seamă, fac!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Coca Laurențiu – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Romii – cetățeni ai Uniunii Europene”.

Recent, reprezentanții Guvernului francez și-au arătat spre România supărarea, în temeiul problemelor create de cetățenii romi în Franța, legându-le, incorect, de aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Este drept că peste cinci luni sunt alegeri locale în Franța și asupra Guvernului sunt exercitate, din partea populației franceze, presiuni mari din toate orașele, deranjate de comunitățile de romi care s-au instalat acolo. Asta determină reacții dintre cele mai ciudate și fără nicio tangență la subiect, așa cum este blocarea aderării României. Putem înțelege utilitatea electorală a unor astfel de poziții, dar este clar că nu constituie o soluție care rezolvă problema.

Dar cu aceasta rămânem în același impas. Nu mă refer la amânarea aderării, ci la rezolvarea problemei integrării romilor în civilizația europeană. Aceasta este o problemă reală și gravă, căreia trebuie să-i acordăm o atenție deosebită. Nerezolvarea ei ne poate pune în pericol imaginea de stat membru al Uniunii Europene.

Integrarea romilor este, după părerea mea, una prioritară și de siguranță națională. Noi ne-am acomodat, de sute de ani, cu acest aspect al vieții noastre naționale, dar simt că nu mai merge fără să-l abordăm frontal. Prin abordare frontală înțeleg să facem din integrarea romilor o problemă europeană, și nu una exclusiv națională. Revine statului român, ca țară cu cel mai mare număr de romi, reprezentanților acestora la întrunirile și forumurile unionale să facă din problema integrării romilor în spațiul european o problemă de politică publică de importanță deosebită. Altfel, riscăm să rămânem mult timp cu o bombă socială în brațe, atât noi, cât și europenii, să ne-o aruncăm unii altora.

Ca oameni politici, românii, dar și partenerii noștri europeni, nu putem ignora situația gravă în care se află romii Europei. Cu adevărat, nu sunt romii unei țări, sunt cetățeni ai Uniunii Europene. A întârzia să aplicăm politici inteligente de integrare a romilor sau să preferăm soluții ipocrite și inutile, de felul „sunt romii voștri” sau cum este izgonirea unor grupuri, ar însemna să ne expunem unor riscuri și evoluții cu totul nedorite în viitor.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pașcan Marius – Grupul parlamentar al PDL – să prezinte declarația politică.

Urmează domnul senator Filip Petru.

Domnule senator, ați uitat declarația acasă.

Domnul senator Pereș v-a oferit locul. Să-i mulțumiți! Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

Distinși colegi,

Declarația mea se intitulează „În pofida declarațiilor politicianiste căznit optimiste, rata de absorbție a fondurilor europene este jalnică”.

Ministerul Fondurilor Europene dădea vina, în urmă cu o lună, pe concediul Comisiei Europene pentru rata extrem de scăzută a absorbției fondurilor europene. La finalul lunii septembrie însă, situația era și mai gravă. România a reușit să facă deconturi doar pentru 64 de milioane de euro, în comparație cu 195 de milioane de euro cât a rambursat Comisia Europeană României în luna august. Doar trei programe au reușit să aducă bani în țară, iar cele mai multe fonduri au fost rambursate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, adică puțin peste 57 de milioane de euro. Între timp, România rămâne cu o rată de absorbție de 23,46% și cu multe declarații politice siluit optimiste privind accesarea fondurilor europene.

Ministerul Fondurilor Europene transferă responsabilitatea implementării a două programe operaționale extrem de importante pentru România pe mâinile unor experți de la Banca Europeană de Investiții. Experții costă 7,5 milioane de euro și trebuie să facă minuni pentru Programul Operațional Transporturi și Programul Operațional Mediu.

Culmea, după ce a „păpat” mai bine de 6 milioane de euro pentru pregătirea personalului din sistemul de absorbție a fondurilor europene și alte 7 milioane de euro pentru a angaja experți din privat, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat o nouă investiție în personal, adică ajutor de 7,5 milioane de euro din partea a șapte experți ai Băncii Europene de Investiții. Practic, un expert ne costă puțin peste un milion de euro.

Aceștia vor avea calitatea de consultanți independenți și vor oferi sprijin în toate etapele implementării proiectelor din sectoarele menționate: de la lansarea ofertelor până la exploatarea facilităților acestora. Rămâne de văzut care va fi eficiența experților și cât vor crește rata de absorbție pe programele menționate pentru a-și justifica sumele imense cu care sunt plătiți de statul român. Până atunci, rămâne cum am stabilit, adică noi locului ne ținem, cum am fost așa rămânem, tot mai săraci, zilnic mințiți și tot mai umiliți. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Petru Filip – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Niță Mihai.

Vă rog, haideți să fim mai operativi, ca să reușim să citim toți declarațiile politice!

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice – „România, o poartă de acces pentru dezvoltarea noului drum al mătăsii”.

Drumul mătăsii a fost, timp de milenii, cea mai importantă axă comercială a lumii, un adevărat liant între culturi și civilizații, de multe ori antagoniste. A fost, dacă vreți, o primă formă arhaică a globalizării, precum și o adevărată cale de dezvoltare și comunicare a civilizației umane în ansamblu.

Pentru România, ca țară UE și NATO, subiectul este important, readucând în atenție importanța geostrategică a zonei, România fiind, din punct de vedere geografic, o țară central-europeană, cu câteva avantaje majore pe care ar trebui să și le aducă în evaluare.

Amintesc faptul că România este țară riverană Mării Negre și celei mai mari părți din Dunăre, care a devenit culoar major de legătură între Marea Neagră și Marea Baltică, aflată în vecinătatea Balcanilor, de care România este legată istoric, și a Orientului Mijlociu.

România susține puternic Parteneriatul estic al UE, cu semnarea la Vilnius a acordurilor de aderare a celor șase țări, încercând o comunicare directă cu acestea, susținând valorile democratice proprii civilizații europene.

Vilnius 2013 va reprezenta începutul reașezării structurilor polilor de putere în regiune, iar rezultatul post-Vilnius va fi unul deosebit de important pentru viitorul apropiat.

Când spun acest lucru, mă refer la confruntarea dintre Uniunea Europeană și Eurasia, uniunea pe care Rusia dorește să o coordoneze în zonă, o uniune transcontinentală și care va influența major viitorul refacerii în haine noi a vechiului drum al mătăsii.

Investițiile în zonă vor duce în mod evident la schimbări fundamentale în viața cetățenilor țărilor din regiune, de la creșterea nivelului de trai până la emanciparea socială, morală și chiar religioasă.

Din punctul meu de vedere, această deschidere a investițiilor adiacente ideilor de drum al mătăsii va duce la o ciocnire directă între civilizații aflate în stadii diferite de evoluție și cred că principala problemă a oamenilor politici va fi să evalueze și să găsească soluții democratice pentru a diminua posibilele efecte.

Mulțumesc.

Domnul senator Niță Mihai – Grupul parlamentar al PC. Se pregătește doamna senator Crețu Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea are titlul „8 octombrie – Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale”.

Pământul se răzvrătește din nou. O nouă amenințare telurică ne-a amintit duminica trecută că au trecut câteva decenii de la cutremurul dezastruos din ’77, iar noi nu am învățat nimic din lecția dureroasă pe care ne-a servit-o atunci natura. Ne referim la riscul producerii unui dezastru natural major, în cazul căruia România a demonstrat că nu este pregătită să-i atenueze urmările.

Poate că nu întâmplător marcăm Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale tocmai acum, la numai două zile după ce chiar și bucureștenii au simțit din nou fiorul rece al pericolului mortal care ne pândește din străfundurile pământului.

Seismologii, care nu exclud producerea unui nou cutremur de magnitudine catastrofală într-o perioadă nedeterminată, dar nu prea îndepărtată, caută în prezent legături eventuale între seismul cu epicentru în Vrancea și suita de cutremure care-i înspăimântă de două săptămâni pe gălățeni.

Exercițiile de alarmare cu simularea unor calamități naturale se termină de obicei cu un succes total, numai că, în realitate, carburantul mașinilor de intervenție se asigură la limita funcționării, în timp ce personalul medical este subdimensionat cu aproape jumătate și asta de mai mult

timp. Există stații de ambulanță care, din cauza căilor de acces improprii la rețeaua rutieră, ar putea rămâne cu mașinile blocate.

Iată ce ne spune, printre altele, experiența nefastă a seismului din ’77: „La Spitalul de Urgență din Capitală au fost întâmpinate trei probleme grele: nu era loc pentru morți, (...) pacienții care fuseseră operați de urgență trebuiau transportați mult mai repede decât într-o situație normală, iar a treia problemă era relația cu familiile pacienților. Au venit 100-200 de pacienți în câteva minute, iar camera de gardă era depășită”, așa cum spunea doctorul Andrei Firică. Domnia Sa a precizat că bolnavii fuseseră puși pe holuri și în amfiteatre, trierea cazurilor fiind făcută foarte rapid.

Trebuie să mai consemnăm aici că străzile orașului erau mult mai accesibile atunci, când numărul autoturismelor era foarte mic, pe când configurația urbană actuală obstrucționează inclusiv intervenția mașinilor de pompieri.

Și eu vă mulțumesc.

7 minute. Aveați 4 minute. A doua oară nu se mai întâmplă.

Doamna senator Crețu Gabriela – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Ghilea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Neoliberalismului i-a trecut vremea!”.

Aderarea la Schengen și eliminarea MCV sunt obiective mici, care țin locul unor obiective naționale mari. Pentru unii, ele sunt chiar mai bune dacă nu sunt atinse, joacă rolul de mijloace de presiune și șantaj. Ne-a dovedit-o încă o dată, aseară, președintele Băsescu. Orice vot altfel decât ar vrea Domnia Sa ar face rău la MCV. Ca marea majoritate, și eu am votat împotriva urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, pentru că nu e vinovat penal. Faptele incriminate nu reprezintă un caz izolat și nu sunt motivate de reaua sa intenție. Ministrul Vosganian este însă făptaș; politic, nu juridic. Este unul dintre cei care au susținut, ca mulți dintre noi, și promovat în ultimii 20 de ani un set de politici numite simplu: neoliberalism.

Prin ele, cei bogați s-au îmbogățit, iar cei săraci au sărăcit. Sistematic, proprietatea publică și-a schimbat stăpânul, iar banul public s-a scurs în buzunare private. Nu în toate și nu în mod echitabil.

Au fost privilegiate prin sistemele de taxare și prin diverse alte scutiri corporațiile mari, străine sau românești; originea capitalului nu contează, interesele lor sunt aceleași. Politicile neoliberale i-au privilegiat pe puțini, în detrimentul tuturor. Inegalitatea în creștere continuă și răspândirea românilor prin lume sunt dovezi.

Toți cei care, direct sau indirect, am susținut aceste politici suntem responsabili, pentru că le-am adoptat, pentru că le-am acceptat, pentru că nu ne-am opus. Dar nu ca indivizi și nu în fața legii, ci ca promotori ai unor politici falimentare față de societate. Să-l trimiți la închisoare pe un ministru înseamnă să îngropi problema. Aici, nu presupusa sa greșeală este esențială, ci esența sistemului este greșită. Acest sistem de politici trebuie denunțat. Procesul neoliberalismului de tranziție este de realizat, dar nu de procurori. Am votat „nu” pentru că nu vreau să fac din Varujan Vosganian acarul Păun.

Așa s-a reușit în cazul lui Bernard Madoff, dacă vă amintiți. Acesta fraudase pe puțin 50 de miliarde de dolari, într-o schemă Ponzi deghizată într-un fond de investiții. A fost acuzat și condamnat urgent la 150 de ani de închisoare ca să nu se afle ceea ce trebuia ascuns – întregul sistem financiar funcționează pe o schemă Ponzi. Schema lui bolnavă a fost descoperită doar pentru că sistemul, zis sănătos, scârțâia pe la toate încheieturile.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PDL.

Domnule senator, eu sunt președinte de ședință, trebuie să respect regulamentul.

Da.

Grupul parlamentar al PDL a avut 12 minute, da? A consumat 27. Chiar dacă veniți primul, vă înscrieți. Data viitoare, vă promit solemn că nu dau mai mult de 12 minute, ca toți senatorii...

V-am rugat, cu tot respectul, să faceți declarații politice scurte și concise.

Vă rog, prezentați declarația.

Da, domnule președinte, am înțeles. Am încercat întotdeauna să fac declarația cât mai scurtă și să mă încadrez în timp.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Insolvența promisiunilor guvernamentale”.

Asistăm, pe zi ce trece, la o tot mai mare îndepărtare a agendei Guvernului USL de obiectivele pe care și le-a asumat în urmă cu peste 18 luni, de când a venit la putere.

Beneficiind de un capital de încredere demn de o cauză mai bună, Cabinetul Ponta și-a însușit, pe nedrept, încă de la instalare, meritele guvernărilor precedente, care, cu toate păcatele lor, și-au pregătit temeinic terenul bugetar, identificând resurse pentru a restitui românilor durerosul tribut mutual plătit pe altarul crizei economice.

Doar așa au fost posibile reîntregirea salariilor bugetarilor și restituirea către pensionari a contribuțiilor la asigurările de sănătate reținute în anii anteriori.

Un act de justiție socială pe care Guvernul USL, deși nu a avut niciun merit, și l-a arogat în totalitate.

Cât privește propriile realizări ale actualului Cabinet, acestea diferă ca de la cer la pământ de angajamentele care le-au precedat: românilor li s-au promis un milion de noi locuri de muncă și li s-au dat, în schimb, 50.000 de șomeri.

De asemenea, ni s-a promis o politică de relaxare fiscală, dar ni s-a oferit un sistem draconic de impozitare, care smulge până și oul de sub găina din bătătură și zeciuiește bruma de venituri pe care românii le mai obțin din închirierea ultimei dependințe.

Sunt de notorietate și eșecurile consecutive de la nivel macroeconomic, fie că vorbim despre ratarea privatizării la Oltchim sau Poșta Română, de tergiversarea aceluiași proces la CFR Marfă sau de alba-neagra încinsă pe seama Roșiei Montane, care a scos sute de mii de români în stradă.

Să mai adăugăm acestui necrolog al neîmplinirilor Executivului doar eșecul iminent al aderării la Spațiul Schengen, degringolada din sistemul de învățământ produsă de amânarea introducerii manualelor digitale, bulversarea sistemului de sănătate prin promovarea unui pachet de servicii minimale subdimensionate cinic, brambureala modificării Codul rutier și avem deja schițat tabloul celei mai slabe guvernări de după 1989.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Bodog Florian – Grupul parlamentar al PSD – să prezinte declarația.

Dacă mai avem timp, mai sunt doi colegi.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Sistemul medical românesc are nevoie de mai multă consecvență și coerență din partea Ministerului Sănătății”.

Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi, aș dori să fac referire la un subiect arzător pentru fiecare familie din România. Aș dori să vorbesc despre modificările legislative și de sistem pe care Ministerul Sănătății le-a propus săptămâna trecută pentru reformarea sistemului medical.

Aș dori să încep cu propunerea de a muta circa 40% din cazuri și pacienți din zona spitalelor spre policlinici și medicii de familie. Intenția actualei conduceri a ministerului este de a reduce cât mai mult cheltuielile spitalelor și de a economisi astfel bani pentru sistem.

Din punctul meu de vedere, chiar și la ora actuală există o suprasolicitare a serviciilor ambulatorii, atât la nivel de policlinici, cât și la nivel de medici de familie. Așadar, o astfel de măsură trebuie dublată în mod obligatoriu și de întărirea medicinii primare, de întărirea medicinii de familie și a celei de ambulatoriu. Altfel, efectele preconizate vor întârzia să apară și, chiar mai mult decât atât, sănătatea populației poate fi afectată.

Pe de altă parte, trebuie să recunosc că am avut surprize mari după ce am ascultat declarațiile domnului ministru și le-am comparat cu ce am găsit în pachetul de legi publicat pe website-ul ministerului. Există o discrepanță mare între ceea ce spune ministerul și ceea ce se regăsește în materialele aflate în dezbatere publică.

Mă întreb și eu, ca mulți alți colegi, cum de ceea ce vrea – sau cel puțin declară – ministrul să facă din punctul de vedere al reformei sistemului nu a putut fi transpus în practică și în literă de lege de către tehnicienii care au lucrat la acest material. Sau, pur și simplu, este vorba despre o dezinformare?

Nu m-ar mira să fie așa, pentru că nu ar fi pentru prima dată când domnul ministru una spune și alta face. În momentul când Ministerul Sănătății a tăiat pachetul de servicii de asistență stomatologică pentru copii și bătrâni, Domnia Sa, prin intermediul unui secretar de stat, s-a angajat în fața Comisiei pentru sănătate publică din Senat ca la rectificarea bugetară să reintroducă acest pachet sub forma unui program de asistență medicală stomatologică de profilaxie. Acest program nu se mai regăsește însă în materialul propus și prezentat acum de minister.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Dați-mi voie să prezint și eu declarația politică.

Declarația mea politică se numește „Pentru un habitat modern”.

De 27 de ani, debutul lunii octombrie marchează în întreaga lume Ziua Mondială a Habitatului. Inițiat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, evenimentul dorește a sensibiliza locuitorii planetei asupra responsabilității ce o poartă pentru modul în care va arăta în viitor habitatul urban.

Tema aleasă de Organizația Națiunilor Unite pentru anul 2013 este „Mobilitatea urbană”, cu scopul de a sublinia importanța mobilității și a accesului la bunuri și servicii, acestea fiind esențiale pentru funcționarea eficientă a municipiilor și orașelor. În privința transportului, se recomandă trecerea la folosirea unor moduri de transport mai durabile, care să permită circulația eficientă a persoanelor și a bunurilor.

Componenta esențială a habitatului modern o constituie însă energia. Pentru armonizarea așezărilor umane cu mediul natural se impune respectarea principiilor dezvoltării durabile, cu accent pe promovarea și utilizarea energiilor alternative.

Trebuie să fim conștienți de faptul că anumite resurse naturale sunt limitate și neregenerabile. Dezvoltarea unei industrii alternative pentru producerea de energie este necesară și se poate baza pe resurse inepuizabile.

Constant se dezvoltă noi metode de producere a energiei. Montarea de panouri solare, arderea deșeurilor într-un cadru controlat pentru a obține energie sunt doar câteva dintre soluțiile alternative, promovând un mod benefic de a reduce poluarea.

România deține resurse de gaze și petrol, dar are un potențial ridicat în energia eoliană, ceea ce ar putea transforma țara noastră într-un jucător important pe piața de profil din Europa.

În acest context, se impun însă reforme la scară largă și investiții, factori importanți pentru a dezvolta această industrie. Educarea populației, precum și implementarea |r programe de genul „Casa Verde” pot conduce în direcția|r programe de genul „Casa Verde” pot conduce în direcția|Cristache Iulian|prezent| |---|---|---|---| |ită.||Cristina Ioan|prezent| |Consider că dezvoltarea producției de bioenergie și de||Croitoru Cătălin|prezent| |ergie eoliană trebuie să devină obiective|strategice ale|Deneș Ioan|prezent| |mâniei, obiective pe care să le materializăm cât mai||Dincă Mărinică|absent| |ând în legi ce vor genera politici publice adecvate.||Dobra Dorin Mircea|prezent| |

<br>Stimați colegi,<br>S-a încheiat prima parte a ședinței, cea de declarații<br>itice.<br>Vă mulțumesc.<br>Îl rog pe domnul secretar Mario Oprea să facă prezența<br>ntru partea a doua.||Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Drăghici Damian<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**<br>Bună dimineața!||Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel|prezent<br>prezentă<br>prezent| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>prezentă|Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian|prezent<br>prezentă<br>absent| |Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Greblă Toni<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin|absent<br>prezent<br>absent|Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla|prezent<br>prezent<br>prezent| |Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard|prezent<br>prezent<br>absent|Mazăre Alexandru<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu|prezent<br>absent<br>prezent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan|prezent<br>absentă<br>absent|Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin|prezent<br>prezentă<br>absent| |Chiriac Viorel|prezent|Mocanu Victor|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent|Moga Nicolae|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Mohanu Nicolae|prezent| |Ciorbea Victor|prezent|Mora Ákos Daniel|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Mutu Gabriel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Nasta Nicolae|absent| |Corlățean Titus|absent|Neagu Nicolae|prezent| |Coste Marius|absent|Neculoiu Marius|absent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Crețu Gabriela|prezentă|Nicolae Șerban|prezent|

S-a încheiat prima parte a ședinței, cea de declarații politice.

Îl rog pe domnul secretar Mario Oprea să facă prezența pentru partea a doua. Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel prezent Obreja Marius Lucian prezent Oprea Dumitru absent Oprea Gabriel absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba prezent Pavel Marian prezent Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru prezent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian prezent Popa Constantin absent Popa Florian prezent Popa Ion prezent Popa Mihaela prezentă Popa Nicolae Vlad absent Popescu Corneliu prezent Popescu Dumitru Dian prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent Purec Ion Simeon prezent Rădulescu Cristian prezent Rogojan Mihai Ciprian prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Solomon Antonie absent Stoica Ștefan prezent Stuparu Timotei prezent Suciu Matei absent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna prezent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu absent Teodorovici Eugen Orlando absent Tișe Alin Păunel prezent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu prezent Tudor Doina Anca prezentă Țapu-Nazare Eugen prezent Ungureanu Mihai Răzvan prezent Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila prezent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu prezent

Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

112 colegi au răspuns apelului. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule secretar. Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 174 de senatori, și-au înregistrat prezența 112 senatori, cvorumul legal fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, vicepreședinte Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Doamnelor și domnilor,

La începutul lunii octombrie, în fiecare an, comemorăm un moment grav în istoria omenirii. Este vorba despre victimele Holocaustului din cel de Al Doilea Război Mondial.

Conform cutumelor, ședințele solemne sunt ținute alternativ, de către Senat și Camera Deputaților. Anul acesta este rândul Camerei Deputaților să organizeze această ședință solemnă. Anul trecut am organizat noi.

- În consecință, vă rog să păstrăm un moment de

- reculegere în memoria victimelor Holocaustului.

-

Mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Ieri am avut o dezbatere în legătură cu un coleg de-al nostru și o solicitare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, lucru pentru care ordinea de zi este preluată, conform uzanțelor, începând cu inițiativele legislative programate pentru ziua de ieri și așa mai departe.

- În legătură cu acest proiect al ordinii de zi sunt observații

- din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Săptămâna trecută a fost o propunere foarte corectă, judicioasă, care a dus la votarea în plen a întregii ordini de zi. Revin cu propunerea făcută săptămâna trecută, anume ca la ora 12.00 să se dea votul final.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc.

În legătură cu această observație sunt solicitări? Dacă nu, o introducem în programul de lucru când vom vota programul de lucru.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

După ordinea de zi, domnule coleg.

Deci, dacă nu mai sunt alte intervenții în legătură cu ordinea de zi, doamnelor și domnilor, vă rog să votăm ordinea de zi.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.

Am deschis votul, doamnelor și domnilor senatori.

Programul pentru ziua de astăzi – până la ora 13.00, cu vot la ora 12.00.

La legile organice.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

La legile organice, categoric, da.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă consult prin vot în legătură cu programul.

Am deschis votul.

Punctul 2 – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 14 – 19 octombrie 2013.

Vă propunem:

– luni și marți avem program obișnuit, de dezbateri în plen;

– miercuri și joi, lucrări în comisii;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare?

Dacă nu sunt, intrăm în procedură de vot.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul, doamnelor și domnilor colegi!

Vă mulțumesc foarte mult.

Cu 103 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, am aprobat programul pentru săptămâna viitoare.

Dau cuvântul domnului senator Vochițoiu, liderul Grupului parlamentar al PP-DD, pentru a face o comunicare plenului.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezenta, vreau să vă informăm și să

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Senatul a luat act. Domnul senator Ilie Sârbu.

Se supune la vot. Imediat.

Domnule senator Ilie Sârbu, intrăm în procedură de vot. Aveți de comunicat ceva plenului?

După ce votăm, da?

Da, spuneți, vă rog.

Domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Știți bine că ieri am venit în Biroul permanent cu propunerile, și nu întâmplător.

S-a schimbat mult configurația care a rezultat din alegeri. Cred că PP-DD va avea trei într-o comisie, ceea ce nu este admis, iar noi nu putem să lăsăm oamenii pe dinafară.

Deci va trebui să discutăm. Asta nu că vrem noi să avem în plus sau să nu avem, dar fiecare senator face parte dintr-o comisie. Și, atunci, în Biroul permanent le discutăm altfel.

Veniți luni cu ele, vedem care este situația! Ați pierdut foarte mult!

Eu nu zic să renegociem acum, trebuia s-o facem la 1 septembrie. O facem la 1 februarie. Dar nu cred că veniți în plen, anunțați și noi votăm.

Nu votăm azi. Deci, dacă astăzi vreți vot, n-o să-l aveți.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Vochițoiu.

Foarte scurt, domnule senator, pentru că este o chestiune de procedură.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Cred că ceea ce vreți astăzi să faceți este un atentat la cutumele Senatului, la democrația acestei țări.

Dacă aveți o problemă cu treaba asta, ar fi trebuit să vă gândiți înainte de a-i racola pe acești oameni, de a le oferi anumite lucruri, să treacă dintr-un grup parlamentar într-altul. Vă aduceți aminte când PSD-ul pierdea oameni, că erați foarte revoltați de treaba aceasta?

Sigur, este opțiunea fiecăruia să aleagă, să-și înșele alegătorii, dar eu cred că acest lucru nu putem să-l punem în discuție, dacă este o cutumă. De la dumneavoastră am auzit asta și de la cei care aveți multe mandate aici și, citind Regulamentul Senatului, cred că avem acest drept. Până la negocierea care va avea loc la sfârșitul sesiunii, vă rog să țineți cont de lucrul acesta. Vă rog mult de tot, altfel...

Nu cred că era treaba noastră să ne gândim la asta, ci a dumneavoastră, înainte de a-i racola pe acești oameni.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, discuția nu...

În conformitate cu Regulamentul Senatului, orice propunere cu privire la înlocuirea unui senator într-o comisie, într-adevăr, se supune votului. În prealabil însă această propunere trece prin Biroul permanent.

Biroul permanent este locul unde membrii Biroului permanent, împreună cu liderii de grup, care sunt de asemenea prezenți, și cu președinții de comisii, în funcție de cererile care sunt făcute, se uită în algoritm și se uită în situația prezenței senatorilor în aceste comisii, ca să fie un aspect de legalitate. Adică să nu existe senatori care sunt în două comisii, să nu existe senatori care nu sunt în nicio comisie, să se respecte algoritmul, așa cum a spus domnul președinte Sârbu.

Adică dumneavoastră aveți dreptul să-i înlocuiți, dar, dacă avem, dacă ajungem în situația în care, prin această înlocuire, se depășește numărul de membri în comisia respectivă, cel aprobat de plenul Senatului, toate aceste lucruri se reglează la nivelul liderilor de grup, colegii dumneavoastră, în așa fel încât, atunci când sunt îndeplinite condițiile respective, să

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc.

Câteva scurte precizări, distinși colegi.

În această legislatură, Senatul se compune dintr-un număr mult mai mare de senatori, pe de o parte. Pe de altă parte, numărul de comisii a rămas la fel ca în sesiunea trecută, când eram 137. Numărul de senatori în comisii a rămas la fel ca în legislatura trecută, adică 11.

Nimeni nu ia dreptul unui grup parlamentar de a ocupa locurile care-i revin la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

Deci, la începutul acestei sesiuni parlamentare, Grupul parlamentar al PP-DD a avut un anumit număr de locuri în comisii. Cu acest număr de locuri rămâne până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Și în Biroul permanent are o reprezentare de două persoane, parcă. Doi colegi, da?

Doi colegi. Cu siguranță că în sesiunea următoare veți avea unu.

Cine nu-și face iluzii, nu va avea deziluzii, domnule senator!

Noi, la începutul sesiunii viitoare, vom stabili ce președinți de comisii are fiecare, în funcție de – cum spunea domnul senator Ilie Sârbu – ponderea fiecărui grup parlamentar. Este prevedere parlamentară. Astăzi însă dumneavoastră aveți dreptul să faceți schimbările în comisii, cu o condiție: trebuie să verificăm dacă nu cumva un senator se află în trei comisii. Pentru că, dacă dumneavoastră ați făcut propuneri în acest sens, ele nu sunt valabile.

Dați-ne voie să verificăm, dați-i voie Secretariatului general să verifice, pentru că, dacă un senator de-al dumneavoastră face parte din trei comisii în urma propunerilor pe care le-ați făcut, cade toată propunerea dumneavoastră. Deci dați voie Secretariatului general să verifice, cu propunerile dumneavoastră cu tot.

În situația în care se respectă regulamentul, bun, putem vota, cu sau fără înștiințarea Biroului permanent, că este dreptul grupului de a face modificări, dar să le faceți conform regulamentului.

Or, noi trebuie să verificăm dacă ați respectat sau nu regulamentul.

Mulțumesc. Am încheiat această discuție. Domnule senator, asta este. Domnule senator, vă rog mult de tot! Poftiți, poftiți! Domnul senator Vochițoiu.

Pentru a fi siguri că nu comitem nicio greșeală, dar nici nu atentăm la democrația parlamentară, amânăm până luni această propunere, până atunci verificăm și luni sper să avem voturile unanimității, conform cutumei.

Mulțumesc.

Așa este. Soluția aceasta este.

Cu adevărat, Biroul permanent nu poate să cenzureze o astfel de solicitare, care este dreptul grupului și al senatorului respectiv, dar trebuie să verifice condițiile în care se face această schimbare.

De fapt, acesta a fost și înțelesul, cred eu, a ceea ce am spus de la acest microfon.

Punctul 3 din ordinea de zi – aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea art. 196[1] din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Inițiator este Guvernul.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea, microfonul

10, pentru a spune dacă Guvernul susține.

- Fără argumentație. Dacă susțineți.

Dacă vor fi întrebări de ce, atunci vă rog să argumentați. Susține Guvernul, da?

## **Domnul Gheorghe Hogea** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Da, Guvernul susține.

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Existând condițiile de introducere la vot, deschid votul în legătură cu solicitarea procedurii de urgență.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul, doamnelor și domnilor senatori.

Cu 95 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 7 abțineri, procedura de urgență a fost aprobată pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și pentru acest proiect de lege Guvernul solicită aprobarea procedurii de urgență.

Doamnelor și domnilor, mai sunt intervenții? Da, domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Cred că modul în care puneți problema este unul discutabil.

Dacă vine ca proiect al Guvernului, culmea, întrebăm dacă Guvernul susține?!

Rolul reprezentantului Guvernului este să prezinte pe scurt în ce constă urgența, nicidecum dacă susține.

Domnule senator Oprea,

Dumneavoastră aveți perfectă dreptate, pentru că asta... nu pentru că ar fi un lucru extraordinar, este la minima rezistență a logicului, da? Însă, ținând cont de faptul că am pierdut aproape o oră și 10 minute cu dezbateri și cu citirea listei pentru prezență, am spus – repet, poate n-ați fost atent, ceea ce nu-i cazul dumneavoastră – că, dacă există solicitare pentru a se argumenta mai serios – pentru a câștiga timp am făcut acest lucru –, atunci îi dau cuvântul.

Să înțeleg că intervenția dumneavoastră n-a fost principială, ci chiar vreți să cunoașteți argumentația la acest proiect de lege.

La această solicitare, sigur, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea, care în mod sigur este pregătit.

Eram convins că și dumneavoastră vă pregătiți, că citiți înainte proiectul de lege, dar, în sfârșit, mă rog. Domnule secretar de stat, microfonul 10.

Vă rog să citiți argumentația.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind participarea României la Forumul Global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale a fost inițiat în baza Legii nr. 590/2003 privind tratatele și are drept scop ratificarea de către Parlamentul României a participării României la Forumul Global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, înființat la inițiativa Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de

vot.

Deschid votul în legătură cu cererea Guvernului pentru procedură de urgență.

Punctul 4 din ordinea de zi – numirea unui vicepreședinte al Institutului...

Domnul senator Oprea, microfonul 2, procedură.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Aș vrea să informați corect Senatul, că pe L514 și L515 nu există niciun material atașat.

Ați citit ceva, undeva?

Nu este nimic atașat. Adică asta trebuie să spuneți Senatului.

Vă rog, domnule senator, nu intrați în dialog cu sala. Dumneavoastră vă adresați sălii, nu intrați în dialog. Nu răspundeți la provocări.

Ați văzut că ați fost provocat din sală. Mențineți-vă ținuta dumneavoastră și nu răspundeți la provocări din partea domnilor colegi.

Mulțumesc.

Punctul 4 din ordinea de zi – numirea unui vicepreședinte al Institutului Cultural Român.

Aici există o numire care s-a făcut în baza procedurilor uzuale și avem un aviz din partea Comisiei pentru cultură și media și a Comisiei pentru politică externă.

Am să dau cuvântul domnului senator Severin, președintele Comisiei pentru cultură și media, la microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Aviz comun privind numirea unui vicepreședinte al Institutului Cultural Român

În temeiul prevederilor Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea ICR, cu modificările și completările ulterioare, precum și ca urmare a sesizării Biroului permanent al Senatului, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă s-au întrunit, în data de 2 octombrie 2013, în ședință comună, pentru audierea candidatului propus pentru funcția de vicepreședinte al ICR.

La propunerea Grupului parlamentar al PNL, pentru această funcție a fost nominalizat domnul Liviu Sebastian Jicman.

Candidatul a făcut o scurtă prezentare a activității sale și a răspuns întrebărilor formulate de membrii celor două comisii.

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au avizat favorabil, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți în sală în momentul votului, candidatura domnului Liviu Sebastian Jicman pentru funcția de vicepreședinte al ICR.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu propunerea făcută, cu nominalizarea înaintată?

Domnul senator Ben Oni Ardelean, microfonul 3.

Sunt deosebit de încântat să avem o astfel de propunere și bineînțeles că am votat în unanimitate, în cadrul comisiilor, propunerea pentru vicepreședinte la ICR și cred că Domnia Sa, având în vedere experiența, pregătirea, parcursul academic și toate celelalte atuuri care-l recomandă, va aduce un plus de valoare în tot ceea ce înseamnă Institutul Cultural Român.

Vreau să-l felicit, cu această ocazie, și să-i doresc mult succes în continuare!

Felicitarea pentru nominalizare. Pentru numire, după vot. Domnul senator Valeca, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să apreciez și eu prestația domnului Jicman, care este propus pentru funcția de vicepreședinte, pe care a avut-o la comisie. Are un CV potrivit. Singura durere a mea e că nu a urmat domeniul fizicii și matematicii – i-am spus, așa, cum a făcut liceul –, dar pe urmă a avut un parcurs deosebit, academic și diplomatic.

Sper ca, împreună cu președintele ICR, să facă o echipă bună și la comisiile comune să analizăm situații deosebite ale Institutului Cultural Român.

Noi l-am susținut și l-am votat, în unanimitate, și vă propun acest lucru și dumneavoastră. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor,

Dacă nu mai sunt solicitări de intervenții și luări de cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Fiind vorba despre o numire, în conformitate cu prevederile regulamentului, votul este secret.

Vă propun ca acest vot să-l realizăm secret prin vot electronic, și nu cu bile sau cu buletine, deoarece câștigăm foarte mult timp. E unul dintre avantajele votului electronic.

Pe cale de consecință, am să rog stafful să securizeze votul și, dacă s-a întâmplat acest lucru, supun la vot...

## Doamnelor și domnilor,

Sunt învățat de aici că trebuie să supun la vot procedura de vot secret electronic.

Într-adevăr, în ceea ce privește numirile, este vorba de votul secret cu bile.

Doamnelor și domnilor,

Vă propun această procedură și vă rog să vă exprimați prin vot dacă sunteți de acord sau nu.

Hotărâre privind numirea vicepreședintelui Institutului Cultural Român

„Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic – Senatul îl numește pe domnul Liviu Sebastian Jicman în calitate de vicepreședinte al Institutului Cultural Român.”

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 8 octombrie 2013, de astăzi, respectând prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Supun la vot titlul hotărârii.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Articolul unic. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 99 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost adoptat articolul unic.

Hotărârea, în ansamblul ei. Deschid votul.

Domnul Jicman se află la pupitru, în fața microfonului 5. Felicitări, domnule vicepreședinte! Succes în activitatea dumneavoastră!

Ne continuăm ordinea de zi.

Punctul 5 al ordinii de zi – Proiectul de lege pentru completarea art. 43 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Este adoptat de Camera Deputaților.

Procedura este de urgență.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură și media. A prezentat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Caracterul legii este organic.

Inițiator este Ministerul pentru Societatea Informațională. Participă domnul Bebe Ionică, secretar de stat, microfonul 8, căruia-i dau cuvântul pentru a susține proiectul de lege.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

103 voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri. Procedura de vot secret electronic a fost aprobată.

Vă mulțumesc.

Deschid votul pentru numirea domnului candidat. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Doamnelor și domnilor senatori,

Reluăm votul, niciun fel de problemă.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Cred că e OK acum, da?

Doamnelor și domnilor senatori, dați-mi voie să dau citire hotărârii pe care trebuie s-o adoptăm.

## **Domnul Bebe Viorel Ionică** – _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să acordați 10 – 15 minute, pentru că așteptăm să vină un reprezentant de la Ministerul Finanțelor, să discutăm despre primul amendament, legat de fondurile și finanțarea aceasta, pentru care noi nu am inițiat acest lucru. Așteptăm să vină cineva să ne confirme. Deci vă rugăm să ne acordați 10 – 15 minute.

Se acordă.

Trecem mai departe, la punctul următor.

Când vine Ministerul Finanțelor, o să reluăm discuția. Punctul 6 – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală. În fond, este sesizată Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care prezintă un raport suplimentar de admitere.

Legea este ordinară.

Inițiator este Victor Paul Dobre, deputat PNL. Întreb dacă este prezent domnul inițiator.

Nu este.

Părți vizate – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.

Punctul de vedere al Guvernului este favorabil, cu amendamente.

Participă domnul secretar de stat Iulian Matache, distinsul nostru coleg, căruia-i dau cuvântul la microfonul 8.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor din punctul de vedere transmis Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Vâlcov, la microfonul 7, vă rog să prezentați raportul.

În ședința din 18 iunie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În ședința din 24 septembrie 2013, membrii aceleași comisii au hotărât, tot cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să mențină raportul de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, fără amendamente, împreună cu propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Sunt luări de cuvânt și intervenții în plen? Dacă nu sunt, intrăm în procedură de vot. Închid dezbaterile.

Nu sunt amendamente.

Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor senatori... Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Eu nu am înțeles de ce a trebuit să se plimbe atât, cât timp și punctul nostru de vedere, și al celorlalți erau unele favorabile propunerii.

Tinerilor din mediul rural, de la 500 de metri pentru o locuință, să li se dea dreptul să primească 1.000 de metri, ținând cont că este desfășurată suprafața și pentru alte clădiri. Era logică. Nu știu cine a cerut raportul suplimentar sau amendamente în plus.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Distinse domnule senator,

Sunt în viață momente când ne punem întrebări la care nu putem să avem răspuns. Eu unul nu am răspuns la solicitarea dumneavoastră. Pe cale de consecință, nu cred că cineva are un răspuns la întrebarea retorică. Deci rămâne să descoperiți dumneavoastră care a fost dilema.

Dacă nu mai sunt intervenții, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Supun la vot raportul și propunerea legislativă. Vă rog să vă exprimați votul. Deschid votul.

- abținere, raportul și propunerea legislativă au fost adoptate. Vă mulțumesc.

Merge la promulgare.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:** Merge la Camera Deputaților.

La Camera Deputaților merge?

Da, e adevărat. Eu am citit de la proiectul 5, pe care l-am amânat. Într-adevăr, suntem prima Cameră sesizată.

Rapid, vă rog, la Camera Deputaților.

Punctul 7 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Are un titlu fabulos această propunere legislativă.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Raportul suplimentar este de respingere. Caracterul legii este ordinar. Inițiatori – un număr de domni senatori și deputați.

Părți vizate – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.

Punctul de vedere este negativ.

O să-l invit pe domnul Matache, secretar de stat, să prezinte punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Domnule senator Vâlcov, la microfonul 7, vă rog să prezentați raportul comisiei.

În ședința din 1 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de respingere, din următoarele considerente.

În ședința plenului Senatului din data de 23 septembrie 2013 a fost adoptată de Senat Propunerea legislativă privind **Domnul Achim Irimescu** – _secretar de stat_

modificarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26 din 22 iulie 1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, având același obiect de reglementare. Conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, „în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative”, pentru evitarea paralelismelor legislative.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

- Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

- Intrăm în procedură de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii.

- Legea este o lege cu caracter ordinar.

- Noi suntem prima Cameră sesizată.

- Supun la vot raportul de respingere.

- Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul, doamnelor și domnilor senatori.

Cu 87 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 11 abțineri, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

- Merge mai departe la Camera Deputaților.

- Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru că s-a încheiat procedura de vot, vreau să fac o precizare. Mă gândeam s-o fac de la microfonul acela sau de la acesta. Eu o s-o fac totuși de la acest microfon, în calitate și de conducător de ședință, și de membru al Biroului permanent.

Atrag atenția, în mod colegial, celor care au fost inițiatori la această propunere legislativă că, în tehnica legislativă, un proiect de lege, care apoi devine lege, prin care se spune că se modifică și se completează acte normative, fără să facă trimitere la care acte normative sau măcar la domeniul respectiv, nu va putea niciodată, într-un repertoar al legislației, să fie găsit. Măcar atât. Asta este o chestiune minimală de tehnică legislativă, să se menționeze măcar domeniul, dacă nu, așa cum este normal, proiectul de lege care este amendat.

Vă mulțumesc.

Din fericire, a fost respinsă.

Pe cale de consecință, trecem la punctul 8 al ordinii de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2013 privind înființarea și acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură și acordarea de compensații financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.

Comisia sesizată în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, microfonul 6, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modul de înființare și de acreditare a fondurilor mutuale în vederea acordării de compensații financiare membrilor acestora pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu, din perspectiva creșterii gradului de protecție a agricultorilor față de riscuri, în consonanță cu normele europene în vigoare.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a depus aviz favorabil.

În cadrul dezbaterilor s-a formulat un amendament care, supus votului, a fost adoptat și se regăsește în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința din data de 25 septembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, Deschid dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului senator Pereș, microfonul 2. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a spune modul în care o să voteze senatorii Grupului parlamentar al PDL, permiteți-mi să adresez două întrebări domnului secretar de stat, pe care îl salut.

Conform art. 4 din ordonanță, cei care acordă compensații financiare membrilor pentru pierderile cauzate de boli la animale și, sigur, la plante sau o incidență de mediu sunt fondurile mutuale, care se acreditează de ministrul agriculturii în anumite condiții, și anume conform art. 6 din Ordonanța de urgență nr. 64/2013 alin. (1) lit. iii), care specifică „are membri care exploatează peste 30% din suprafața arabilă a României (...)”. Adică 3,3 milioane de hectare.

Întrebare: avem în acest moment vreo solicitare, vreo instituție, vreo asociație, fundație, ONG, care să îndeplinească această condiție dificilă și, sigur, eliminatorie?

Domnule senator,

Vă răspunde după ce mai pun și alți domni colegi întrebări.

Am spus că am două întrebări, domnule președinte. Dacă îmi permiteți, să o pun și pe a doua.

Nu, nu. Am crezut că așteptați răspunsul, că ați făcut o pauză. Răspunsul vi-l dă după ce încheiem dezbaterea, în sensul că mai pun și alți domni senatori întrebări și răspunde domnul secretar de stat.

Mulțumesc.

Nu facem un dialog, asta e ideea.

Domnule președinte, permiteți-mi să pun a doua întrebare.

Da, domnule coleg, eu v-am spus, dar ați făcut o pauză și am crezut că așteptați răspunsul.

Vă rog în mod respectuos să faceți a doua întrebare.

## Mulțumesc.

Sigur, aș dori să întreb dacă pagubele unui fermier, membru al fondului mutual, sunt de 100%. Sunt cazuri în care se poate întâmpla și această nenorocire și fondul despăgubește, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2013, doar 65% din costurile ligibile. De ce 65% și nu poate să fie 75, 80 sau chiar la limita de 100%, dacă, de fapt, s-ar constata – Doamne ferește! – o asemenea situație.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Mora, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

N-am întrebare strictă pentru domnul secretar de stat, în schimb aș vrea să menționez un lucru important, și anume faptul că acest proiect, pe care îl avem astăzi pe ordinea de zi, răspunde doleanțelor pe care le-am solicitat până acum ministrului agriculturii, în sensul în care să stimuleze asocierea în agricultură.

De ce este important acest act normativ? Este important pentru că, prin crearea acestui fond, practic, eu ce fac? Îndemn agricultorii să se asocieze pe diferite bresle, să se afilieze acestui fond mutual.

Categoric că aceste lucruri..., și întrebarea colegului nostru Pereș este una foarte corectă din punctul de vedere al posibilității celor care se afiliază aici... să ajungă la șansa să fie despăgubiți atunci când este cazul. În schimb, principiul corect care se abordează este că există și o cofinanțare a contributorilor la acest fond mutual. Acest lucru ce poate să facă? Generează, de fapt, câteva chestiuni care sunt avantajoase, și anume generează o responsabilizare a agricultorilor în ceea ce privește modul în care îți ataci producția, modul în care îți promovezi politica agricolă și cum îți faci, practic, cultura respectivă, pentru că prin contribuția făcută nu faci decât să te responsabilizezi pe tine și pe ceilalți colegi care contribuie acolo.

Pe de altă parte, avantajul mare, cum spuneam, este în asociere, pentru că ce ne lipsește nouă astăzi este lipsa asocierilor în diferite bresle, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniul cerealelor, fie că vorbim de zona animală. Noi nu reușim să ne asociem, ca să atacăm o piață într-un sens comun.

De aceea, cred că este un act normativ extrem de important, dar în același timp vreau să atrag atenția și la câteva dezavantaje care s-ar putea naște din neaplicarea corectă în teritoriu, și anume ce se întâmplă în cazul în care anumiți parteneri contributori în cadrul acestui fond mutual nu sunt tratați în mod egal în fața consiliului respectiv, care va decide cum se derulează și cum se fac plățile de despăgubire. De aceea, eu cred că Ministerul Agriculturii, prin structurile specializate, va trebui să aibă un cuvânt de spus în aplicarea acestor despăgubiri, pentru că este tentația ca acel consiliu director să dea, probabil, la unii da, la alții nu.

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Bota. Nu, domnul senator Rotaru, microfonul.... Mă scuzați, domnule senator. Domnul senator Rotaru, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciez că este un act normativ important, care este așteptat de agricultori, și va reprezenta – să spunem așa – o gură de oxigen în ceea ce privește protejarea acestora și compensarea unor eventuale pagube care pot fi generate fie de condițiile de mediu, fie de boli și așa mai departe.

Aș vrea să vă întreb, domnule secretar de stat, pentru că ați început prezentarea dumneavoastră subliniind faptul că fenomenele de secetă se manifestă din ce în ce mai agresiv în România și în Europa – să faceți o precizare –, dacă incidentele de mediu vizează și acest aspect privind despăgubirea sau dacă există în intenția ministerului elaborarea vreunui act normativ care să genereze o protecție a agricultorilor din această perspectivă, având în vedere faptul că a existat cândva Legea nr. 381/2002 privind calamitățile, care a fost abrogată, fiind considerată ajutor de stat, dar, în același timp, la vremea respectivă, în mandatul precedent, se preciza că ministerul și, mă rog, forul legislativ, în colaborare, vor genera un act normativ, care să vină să înlocuiască sau să compenseze cumva această chestiune, care ține în primul rând de secetă, fapt ce nu este asigurat de către societățile de asigurare și nu poate fi în niciun fel – eu știu? –, compensat, pe această cale, la ora la care vorbim. Aștept un răspuns din această perspectivă. Mulțumesc.

Domnul senator Bota, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul acesta de lege și ordonanța pe care a emis-o Guvernul reprezintă, poate, primul act care chiar răspunde solicitărilor din agricultură, în ceea ce privește despăgubirea sau crearea premiselor pentru a se despăgubi în condiții de calamități naturale și acțiuni ale mediului împotriva agriculturii.

Întrebarea mea sau rugămintea mea pentru domnul ministru este dacă normele de aplicare pe care ministerul le gândește vor veni într-un timp rezonabil și dacă le veți discuta cu Comisia pentru agricultură, Comisia pentru buget, finanțe, care au avizat acest proiect în Senat, și rugămintea mea, ca membru în Comisia pentru buget, este să veniți să discutăm aceste norme, pentru că ați văzut întrebările colegilor, și nu sunt singure.

Acest proiect naște o serie de probleme sau poate să ducă la o serie de probleme care să compromită ideea acestui fond, idee extraordinară.

Mulțumesc.

Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2. Tanțoș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am fost și Țanțoș, am fost și Tancoș, mă obișnuiesc încet, încet.

E de bine. ( _Replică neinteligibilă.)_

Sunt, da, Țanțoș sunt câteodată. Da. Mulțumesc. Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor, Domnule ministru,

Avem în față o inițiativă bună a Guvernului și nu mă feresc să laud această inițiativă. Nu suntem cei care inventăm apa caldă. Aceste programe, aceste lucruri se implementează și în alte țări ale Uniunii Europene și ordonanța se bazează pe regulamente europene, pe o legislație europeană și este bine-venită și în România.

De asemenea, cred că este extrem de curajoasă obligarea tuturor fermierilor la a adera la acest fond mutual, este un pas hotărât, este un lucru curajos și vă pot spune că în alte țări europene aceste fonduri mutuale s-au împotmolit tocmai din cauza faptului că contribuția fermierilor nu era obligatorie, era opțională și era și motivul pentru care aceste fonduri nu au reușit să strângă suficiente fonduri și să apară pe piața aceasta a asigurărilor ca un partener serios al fermierilor și un partener care poate să le ofere un sprijin în caz de calamitate.

Cred că în cazul în care despăgubirile pe baza normelor despre care s-a vorbit vor veni cu aceeași ușurință cu care se ia din buzunarul fermierului banul de contribuție, dacă procedurile, în cazul despăgubirii, nu vor fi foarte birocratice, nu vor îngreuna această despăgubire, vom avea o soluție bună pentru toți fermierii care au parte de aceste pagube necontrolate sau nevrute.

În dezbaterile din comisie am făcut o propunere, care, până la urmă, nu a apărut ca amendament și nu s-a dezbătut, nu s-a respins, dar aș vrea să-l întreb pe domnul ministru dacă vede vreo posibilitate ca să completăm acest act normativ cu posibilitatea de a acorda despăgubiri pentru fermierii care suferă pagube din cauza animalelor sălbatice protejate de lege. Ar fi o soluție sau nu?

Știu că astăzi normele europene nu prevăd acest lucru, știu că, dacă mergem pe regulament, nu putem să invocăm un anumit articol, dar am putea lansa o dezbatere și, în negociere cu Comisia Europeană, pentru că fermierii care suferă pagubă din cauza urșilor, suferă din cauza altor animale strict protejate în România, datorită normelor europene, ar putea avea un partener în acest fond mutual de despăgubire, pentru că nu există în țară, astăzi, nimeni care să asigure asemenea riscuri. Nu există, astăzi, o procedură simplă prin care fermierii să beneficieze de un sprijin real de despăgubire. Ministerul Mediului și fondul acela care ar trebui să asigure nu reprezintă o soluție în momentul de față.

Domnul senator Flutur, microfonul 2. Domnilor senatori, vă rog.

Mulțumesc. Mulțumesc.

Domnul senator Barbu.

Domnule senator Barbu, chiar stați în fața domnului coleg când se exprimă în fața Senatului și vrem să-l și vedem, nu numai să-l auzim.

Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult. Am o recomandare și o întrebare.

Am văzut, ca amendament, jumătatea lunii mai 2014, termenul pentru ca fermierii să adere la acest fond mutual.

Recomandarea mea este să începeți o campanie de informare a proprietarilor, a fermierilor, pentru că timpul este scurt. Din păcate, în România nu există o cultură atât de dezvoltată a asigurărilor. Aici, în Senat, în ultimele două săptămâni, am discutat și am aprobat și noi, Grupul parlamentar al PDL, și vom aproba și astăzi acest proiect. Am discutat finanțarea, garantarea, și astăzi discutăm asigurarea. Sunt trei piloni de bază. Cu cine veți face informarea? Cred că va trebui să grăbiți înființarea camerelor agricole, pentru că ar putea fi o infrastructură care să informeze țăranii și fermierii despre acest termen pentru asigurări, pentru aderarea la fondul mutual.

Și poate îmi explicați ce înseamnă aceste incidente de mediu. Am văzut că au mai pus întrebări colegii noștri. Intră aici inundațiile, intră seceta, intră înghețurile timpurii și târzii? Este foarte important de știut, pentru că sunt atâția factori de risc în agricultură și cel care trebuie să adere la acest fond trebuie să fie în cunoștință de cauză.

Grupul parlamentar al PDL din Senat va vota această inițiativă necesară pentru agricultura românească.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, am să-l rog pe domnul secretar de stat Irimescu să răspundă acestor întrebări, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi, răspunsurile pentru domnul senator Pereș, și îi mulțumesc pentru întrebări.

Referitor la întrebarea pentru 65%.

De fapt, aici este vorba de contribuția statului și a Uniunii Europene la partea de despăgubire. Deci fondul mutual vine cu 35% din capitalul constituit, dacă nu-i ajunge, merge la o bancă. În primii ani, tocmai de aceea e foarte important să fie unul, două, maximum trei fonduri, pentru a avea forță financiară. Asta este ideea de bază. Sigur, de-a lungul anilor, se acumulează capital și va fi mult mai ușor să poată să susțină partea de 35%.

Practic, statul și Uniunea Europeană asigură opt ani fonduri, 65% din fondul de despăgubire. Și de ce 30% din suprafața agricolă? Ideea a fost ca să avem cât mai puține fonduri pentru a avea forță financiară. Ați întrebat dacă s-au anunțat deja. Sunt anunțate deja. Sigur, eu știu, ca intenții, nu

au venit să facă o cerere oficială. Nu pot să le spun încă numele, dar sunt vizați și fermierii mici, și fermierii mari, sigur, pentru fermierii mari e mai simplă procedura, pentru că deja sunt obișnuiți cu asigurările. Trebuie să precizăm aici că nu intră în conflict cu sistemul actual de asigurări, pentru că asigurările, în momentul actual, nu despăgubesc pentru secetă și incidente de mediu. Dar o să ajung când o să răspund domnului senator Flutur.

Referitor la ce a spus domnul Ákos Mora, sigur există un mare risc, toată construcția să nu funcționeze ca lumea dacă nu vom avea grijă ca implementarea, aplicarea să se facă cât mai corect și, sigur, contăm pe sprijinul dumneavoastră. Avem norme adoptate din 9 august, dar, sigur, este loc de discuții în continuare și contăm pe sprijinul dumneavoastră în acest sens.

Pentru domnul senator Rotaru.

Pagubele de mediu. Ce se întâmplă dacă se despăgubește seceta și ce se întâmplă dacă se depășește suma?

La trecut nu vreau să mă refer, pentru că aici discutăm concret problema fondului mutual. Este adevărat, și întrebarea este foarte bună, dacă se despăgubește seceta. În regulamentul actual, pentru perioada actuală 2007–2013, nu este vizată și seceta, dintr-un motiv foarte simplu: la nivel european – știți? – contează majoritatea, și seceta nu exista în vestul Europei. Au apărut statele din est și, sigur, statele din sudul Europei și, din perioada următoare, 2014–2020, se despăgubește seceta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, închid dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Este o lege care face parte din categoria legilor ordinare; noi suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să o transmiteți la Camera....

## **Din sală:**

Legea în ansamblu. Nu și legea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Legea. Votăm legea în ansamblul ei. Vă rog să... Deschid votul. Deschid votul.

Mai deschid o dată. Paciență, oleacă de paciență. Revenim.

A fost o perturbare de... Ați văzut. Domnule senator Popa, ați văzut, a fost o perturbare de... Acum deschid votul.

## **Din sală:**

S-a votat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

S-a votat?

Mai deschideți o dată?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Mai deschidem o dată. Sigur. E o lege foarte importantă.

Deschid votul.

Cu 105 voturi pentru, niciun vot împotrivă și doar două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să-l transmiteți la Camera Deputaților. Mulțumesc.

Ne întoarcem, pentru că am fost informat de domnul președinte al Comisiei pentru media..., la punctul 5 al ordinii de zi, la Proiectul de lege pentru completarea art. 43 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Am dat cuvântul reprezentantului Ministerului pentru Societatea Informațională, domnul secretar de stat Bebe Ionică. Pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, microfonul 9.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În cadrul Guvernului a fost prezentat un memorandum de către Ministerul Afacerilor Externe prin care s-a propus să fie inițiat și adoptat, în cel mai scurt timp, un proiect de lege pentru completarea prevederilor art. 43 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Televiziune și a Societății Române de Radiodifuziune, pentru a se permite expres constituirea de aceste două societăți de persoane juridice cu sau fără scop lucrativ în țară și/sau străinătate pentru desfășurarea de activități specifice.

Ministerul pentru Societatea Informațională este de acord cu raportul și domnul președinte al comisiei va da citire formei convenite cu Ministerul Finanțelor cu privire la art. 42 alin. (1) din Legea nr. 41/1994 referitoare la finanțarea acestei activități.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru cultură și media, domnul senator Severin. Microfonul 7.

Raport la Proiectul de lege privind completarea art. 43 din Legea nr. 41/1994

Cu adresa 504 din 30 septembrie 2013, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege privind completarea art. 43 din Legea nr. 41/1994, adoptat de Camera Deputaților în ședința din 24 septembrie 2011.

Cu adresa nr. XIX/287/1.10.2010, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil, fără amendamente.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 2 octombrie anul curent, în prezența reprezentanților conducerii Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

În urma dezbaterilor purtate și a propunerilor venite din partea celor două instituții, comisia a formulat unele amendamente pentru îmbunătățirea textului legislativ.

Amendamentele votate, cu unanimitatea senatorilor prezenți, sunt de competența decizională a Senatului și se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Senatul este Cameră decizională. În urma discuțiilor cu ministerul, cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, pentru a asigura fluiditatea legislativă, deci o problemă tehnică, s-a luat decizia ca la alin. (1) al art. 42 să se introducă și fraza „precum și pentru dezvoltarea acestei activități, se asigură, prin intermediul bugetelor celor două instituții, din fondurile alocate de la bugetul de stat”.

Deci este o problemă tehnică, pe care vă rog s-o adoptați, pentru fluiditate legislativă. Nu schimbă în niciun fel fundamentul.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Sunt intervenții?

Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Nu se justifică așteptarea noastră față de răspunsul de la finanțe, fiindcă asta așteptam. Chiar aveam o întrebare, fiindcă impactul financiar e zero în expunerea de motive și, venind dumneavoastră, așteptăm niște detalii. Cam ce înseamnă? Pentru că este, mai departe, invocată o posibilă hotărâre de Guvern vizavi de societățile ce vor fi create, dar un calcul estimativ cu siguranță aveți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator, pentru intervenția dumneavoastră lămuritoare.

Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Mai spuneți o dată, vă rog frumos.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu credeam că dumneavoastră și recepționați, nu sunteți numai pe emisie.

Vă mulțumesc foarte mult...

Deci m-am adresat reprezentantului ministerului pe componenta financiară, cu întrebarea respectivă. În cadrul dezbaterilor.

Sigur, domnule senator, dar eu am crezut că faceți o intervenție mai de substanță, nu numai o întrebare.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Doamna senator Anghel Cristiana, microfonul 2.

Cu părere de rău, eu cred că prima dată ar fi trebuit, poate, să vedem și să dezbatem un raport de activitate despre ceea ce s-a întâmplat în Televiziunea Română, un raport de activitate în care să vedem și ce sume au cheltuit, cum le-au cheltuit și dacă au făcut bine, din taxele cetățenilor, pentru că se plătesc niște taxe pe o hotărâre de Guvern, iar banii se duc aiurea, și apoi să vedem dacă au dreptul să facă niște lucruri.

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Dacă nu mai sunt intervenții, am să-l rog pe domnul secretar de stat Bebe... Bebe Ionică, parcă. Da? Domnule secretar de stat Ionică, dacă puteți să răspundeți la întrebarea pe care v-a ridicat-o onoratul senator Oprea la microfon.

Nu suntem în măsură să răspundem, pentru că s-a adresat Ministerului Finanțelor Publice. Probabil că dânșii știu implicațiile. Noi suntem Ministerul pentru Societatea Informațională, deci nu avem date legate de costurile eventuale ale acestei finanțări.

Domnul senator Severin Georgică are cuvântul.

Ca să clarificăm puțin lucrurile. Acest proiect de lege este necesar pentru a permite emisia TVR și Radio România Actualități la Chișinău.

Cadrul legislativ din Republica Moldova nu permite pătrunderea pe rețelele de cablu și asta doar în contextul în care exiști ca persoană juridică în Republica Moldova. Nu vorbim aici de societăți de alt gen, ci vorbim de intrarea într-o normalitate și crearea unui cadru juridic pentru cele două societăți naționale românești de a putea emite legal la Chișinău.

Dumneavoastră știți că noi am închis acel diferend încă de pe vremea vechii guvernări Voronin, care exista apropo de TVR și, prin discuțiile care s-au purtat între cele două Guverne, s-a găsit calea legală și amiabilă pentru ca aceste emisii să se poată relua în Republica Moldova, dar trebuie să adaptăm și noi legislația celor două societăți la legislația în vigoare în Moldova. Despre asta este vorba, de fapt, și nu de societăți sau de alte chestii la care văd că s-au gândit unele persoane.

Mai sunt alte intervenții, doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Oprea.

Cred că stenograma ședinței ne va ajuta să spunem de ce am amânat punctul ăsta de pe ordinea de zi, fiindcă reprezentantul de la telecomunicații ne-a spus: pentru componenta financiară, așteptăm să vină cineva de la finanțe, să ne dea un punct de vedere.

Știu că proiectul este unul frumos. Vin din zona Moldovei. Nu a pus nimeni sub semnul întrebării necesitatea creării acestor... Sunt trei componente și se creează două componente juridice. Dar, așa cum Guvernul, foarte corect, spune: „Unde este fișa financiară?” pentru fiecare propunere a colegilor din Senat, și noi punem întrebarea: „Domnule, este un proiect. Nu poate să se facă numai cu aer, chiar dacă undele se transmit prin aer. Cât costă? 2 lei? 2 milioane de lei?”

Deci nu pun problema cât se câștigă din investiție, ci cât costă investiția asta, gestul ăsta al românilor, fiindcă știu că există un acord între state, prin care România se oferea să dea Republicii Moldova cam 100 de milioane de euro, din care s-au dat niște zeci. În continuare, ar fi suficient loc în contul acelui angajament dintre cele două țări, dar nu s-a făcut nicio trimitere aici.

Mulțumesc.

Domnul senator Pașcan, microfonul 2.

Doresc să fac câteva precizări menite a clarifica subiectul, întrucât ceea ce spunea colegul președinte Severin, firește, este corect, dar legislația, în forma inițială, permitea constituirea acestor structuri în afara României. Problema este însă de deconturi și de plăți. Este vorba de o extindere a prerogativelor inițiale prin faptul că se permit, de această dată, și asocieri, pe de o parte, pe de altă parte, pentru a nu veni în contradicție cu legislația fiscală și în conflict cu Curtea de Conturi pentru banii colectați de la cetățenii români, pe abonament, cu investiții derulate în afara granițelor României. Și s-a venit cu aceste completări, tocmai pentru a elimina orice fel de interpretare contrară legii.

Pe de altă parte, ceea ce întreba colegul Oprea este justificat, însă încerc să vă răspund eu. Nu se poate face, în momentul de față, o estimare, atâta timp cât noile amendamente și prevederi legale incumbă faptul că prestația artistică a celor care vor fi preluați de Radiodifuziune sau Televiziune, respectiv a artiștilor, va fi decontată de la bugetul de stat. În momentul de față, neexistând o grilă de programe, nu se pot face astfel de estimări decât, eventual, legate de investițiile privind asocierile, clădirile, cumpărarea de acțiuni, de participații la aceste asocieri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Agrigoroaei, microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Eu aș dori să propun să

Bun. Din câte am înțeles eu acum, eu am înțeles că a fost o discuție că s-a introdus acea modificare potrivit căreia se rezolvă din bugetul instituțiilor respective, deci nu se primesc bani suplimentar. Deci din bugetul lor, treaba lor dacă găsesc.

Asta a fost soluția, da, domnule Severin? Cam așa a fost, da? Și Ministerul Finanțelor...

Soluția a fost de a asimila aceste societăți, finanțarea lor, cu cele pentru TVR Internațional și Radio România Internațional.

Am înțeles. Deci soluția există, că, altfel, nu era de acord Ministerul Finanțelor.

Deci asta a fost, în final și la urma urmei.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, intrăm în procedură de vot. Vă reamintesc că este...

Da, avem doi distinși domni colegi care stau în picioare acolo.

Vă rog să luați loc la pupitru, pregătim votul, vă rog frumos.

Și doamna ministru Andronescu, da, și domnul senator Popa. Da?

Pentru că pregătim votul, pentru că este o lege organică,

o lege importantă, aș vrea să fie votată cât mai rapid. Doamnelor și domnilor, supun la vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, iar noi suntem Cameră decizională, fiind o lege organică.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 112 voturi pentru, un singur vot împotrivă și două abțineri, raportul, cu amendamente, a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 111 voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Ne întoarcem la punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2013...

Deci, doamnelor și domnilor colegi, la ora 12.00 aveam

vot final pe legile organice.

Stați numai...

Mă lăsați, doamnă?

Oleacă. Olecuță. Ca la Moldova, la dumneavoastră. Olecuță.

Deci, deoarece nu am ajuns să adoptăm, din motive obiective... Ați văzut, la ora 11.00 am reușit să deschidem ședința, dezbaterile au fost prelungite asupra unui proiect de lege, asta e situația, n-am ajuns la proiecte de lege cu caracter de lege organică, nu avem ce vota. Dacă le întâlnim, le reportăm pentru ședința de săptămâna viitoare. Votul final.

Propun, de asemenea...

Vă menționez că am avut o consultare cu secretarul general al Senatului. Mergem destul de încet și nu știu dacă vina e numai a mea. Avem 44 de proiecte de lege pe ordinea de zi. Am înțeles că la Biroul permanent există deja depuse rapoarte pentru încă vreo 20 de proiecte de lege.

Pe cale de consecință, deși noi am votat programul pentru săptămâna viitoare, secretarul general și-a anunțat intenția să solicite Biroului permanent încă o zi de vot săptămâna viitoare ca să adoptăm proiectele de lege, să ajungem într-un ritm la...

Bun. Eu anunț, că așa e normal. Deci noi am votat pentru săptămâna viitoare un program. Oamenii își fac un program, iar eu le spun că există această posibilitate, îi atenționez că s-ar putea ca programul ăsta să fie modificat. Așa este corect față de colegii noștri, ca oamenii să știe foarte bine cum își organizează activitățile.

Vă mulțumesc.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituții publice aflate în subordinea Ministerului Culturii.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură și media. Are raport de admitere.

Caracterul legii: ordinară.

Inițiator: Ministerul Culturii.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea prezintă punctul de vedere al Guvernului pentru acest proiect de lege.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,

Prezentul act normativ aduce o serie de modificări organizatorice unor instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii.

Astfel, două centre de pregătire profesională – „Centrul de Pregătire Profesională în Cultură” și „Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii” se comasează sub denumirea „Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală”.

S-au avut în vedere domeniile de activitate conexe ale celor două instituții.

În domeniul cinematografiei, în subordinea ministerului, funcționează mai multe instituții. Avându-se în vedere o mai eficientă gestionare a fondurilor în domeniu, trei instituții – Arhiva Națională de Filme, Studioul de Creație Cinematografică București și Studioul Video Art –, prin comasare, devin Institutul Național al Filmului, care gestionează în mod integrat și coerent aceste subdomenii.

Tot prin reorganizare, domeniul vast al patrimoniului național va fi gestionat de două instituții: Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice, având ca obiect de activitate componenta tehnică de administrare a monumentelor istorice, și cea de-a doua instituție, Institutul Național al Patrimoniului, care va avea o componentă financiară, de gestiune și de restaurare a monumentelor istorice, precum și una științifică, privind cercetarea, evidența și dezvoltarea de proiecte legate de patrimoniul imobil, mobil și material.

Toate aceste reorganizări au avut în vedere gestionarea cât mai eficientă a bugetului din cultură.

Neadoptarea de urgență a acestor măsuri ar conduce la dificultăți în domeniu privind funcționarea optimă a unor instituții, elemente care vizează interesul public și constituie situație de urgență.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Severin, președintele comisiei, microfonul 7.

Raport la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2013

Cu adresa nr. 293/3 septembrie 2013, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege

pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituții publice aflate în subordinea Ministerului Culturii.

Potrivit expunerii de motive care a însoțit proiectul de lege, aceste măsuri au fost luate, pe de o parte, din necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare, în condițiile diminuării bugetului Ministerului Culturii pentru anul 2013 cu 39% față de cel din anul precedent și, pe de altă parte, din necesitatea regândirii competențelor legale ale acestor instituții publice din subordinea Ministerului Culturii.

Cu adresa nr. 27/120 din 18 septembrie 2012, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, fără amendamente.

Cu adresa nr. 22/823 din 19 septembrie 2013, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, fără amendamente.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 25 septembrie anul curent, în prezența domnului Daniel Barbu, ministrul culturii.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Conform Regulamentului Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale la acest proiect de lege. Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Îmi pare rău că al nostru coleg senator Barbu, ministrul culturii, nu este de față ca să-și bocească starea în care este dusă cultura. Fiindcă, după cum a punctat și președintele comisiei, o reducere cu 39% în 2012, însoțită de 15%, în 2013, însoțită de minus... că, de fapt, acesta este scopul, 525.000 de lei trebuie scoși din piatră seacă.

Toată această sarabandă, toată această prezentare întortocheată...

Și chiar l-aș întreba pe reprezentantul Guvernului dacă Institutul Național al Patrimoniului mai există, fiindcă, la art. 5... – hai să urmărim împreună și vă rog să fiți atenți și dumneavoastră –, la art. 5, la lit. a), Institutul Național al Patrimoniului dispare. Este adevărat, pentru o componentă. La lit. c) reapare, fiindcă „Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale” se înlocuiește cu sintagma „Institutul Național al Patrimoniului”, după care, din nou, „Institutul Național al Patrimoniului” dispare sub „Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice”.

De fapt, toate poveștile acestea pierd o componentă-cheie. Și, aici, chiar vă rog să-mi răspundeți unde se regăsește componenta, fiindcă prin Legea nr. 329/2009, Institutul Național al Patrimoniului, instituție publică, avea ca atribuții trei domenii, rețineți!, restaurarea și administrarea patrimoniului, cercetarea și evidența și atestarea și formarea specialiștilor. Vă rog să-mi spuneți unde se regăsește restaurarea monumentelor istorice? Ați vrut s-o pierdeți că este costisitoare? Asta vă încurca? Spuneți-mi exact în ce componentă mai aveți „restaurare monumente istorice”?

Doi. Ce costuri colaterale generează aceste multiple desființări și înființări? Când mă uit... Eu cred că, pentru cei din domeniul filmului, te apucă plânsul. Este zona în care România, în pofida unor declarații ale unor colegi din cealaltă Cameră, este plasată extraordinar. Și ați pus acum tot ce ține de asta într-o singură componentă. Inclusiv partea de finanțare pentru film este pe ducă.

Aștept răspunsul la întrebările puse.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, la dezbaterile generale?

Domnul senator Severin, microfonul 7.

O singură precizare legată de problema filmului, care a fost menționată. Ceea ce s-a unificat aici – Arhiva Națională de Filme, Studioul Video Art, Studioul de Creație Cinematografică – nu are nicio legătură cu Centrul Național de Cinematografie, care continuă să funcționeze și care asigură finanțarea acelor filme cu care ne mândrim cu toții. Aici vorbim de Arhiva Națională de Filme și de crearea unei structuri care să permită digitalizarea acestei arhive și care să ducă la o salvare în zona în care, într-adevăr, nu s-a făcut nimic foarte multă vreme.

Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, microfonul central. Fost ministru al culturii...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc.

Nu în această calitate vreau să iau cuvântul.

Foarte corecte evaluarea și explicația domnului președinte al Comisiei pentru cultură și media.

Vreau să-i spun distinsului nostru coleg, domnul senator Oprea, că ceea ce solicita Domnia Sa, conservarea monumentelor istorice... Conservarea se face după restaurare. Se face restaurarea și apoi se conservă monumentul istoric.

Și, atunci, întrebarea dumneavoastră este un pic fără sens.

Vă explic între patru ochi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bun. Domnule senator Oprea, dacă aveți o discuție cu domnul...

Interveniți a doua oară.

Nu este a doua oară, fiindcă dezbatem o lege și nu aș vrea să plecăm de aici cu lucruri neclare.

Absolut.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Prin Legea nr. 329...

Nu, că tot dânsul răspunde la întrebare.

Nu.

A, nu?

Eu vă informez.

Mulțumesc.

Prin legea asta, în cadrul institutului figurau componentele următoare: restaurare și administrare monumente istorice. Partea de restaurare nu mai este nicăieri.

Deci a reiterat întrebarea. Ați înțeles, da?

Am să-l rog pe domnul secretar de stat, microfonul 10, să răspundă, dacă are un răspuns la întrebare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Institutul Național al Patrimoniului rămâne, e vorba doar de atribuțiile care sunt împărțite între cele două: Institutul Național al Patrimoniului și, mai precis, Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice. Practic, aceste atribuții au fost separate, cel ce atestă este separat de cel ce administrează.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Alte intervenții la dezbateri generale din partea plenului? Nu există.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome și pentru prorogarea unui termen.

Acest proiect de lege are un raport din partea a două comisii, un raport comun: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru sănătate publică.

Inițiatorul acestui proiect de lege este ministrul delegat pentru buget și Ministerul Finanțelor.

Participă domnul secretar de stat Manolescu. Îi ofer microfonul 8 pentru a prezenta proiectul de lege.

Legea are caracter ordinar. ## **Domnul Dan Manolescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2013 a vizat modificarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2001 stabilind, printre altele, dreptul Ministerului Sănătății de a utiliza 50% din dividendele repartizate statului de către Societatea Comercială Antibiotice – SA pentru exercițiul financiar al anului 2012 pentru majorarea capitalului social al acestei societăți, motivat de faptul că aceasta trebuie să facă investiții continue în cercetare, în dezvoltarea fluxurilor de producție, în amenajarea depozitelor de produse finite, precum și în achiziția de tehnologie conformă cu normele europene aplicabile în industria farmaceutică.

Totodată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2013, s-a instituit obligația depunerii unei declarații informative privind dividendele cuvenite acționarilor de către societățile naționale, companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține controlul, până la data de 25 a lunii următoare aprobării repartiției profitului, precum și obligația declarării la organul fiscal competent, de către autoritățile publice centrale, a cuantumului dividendelor, vărsămintelor la bugetul de stat, în vederea urmăririi încasării acestora de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Domnule președinte Nicula, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul comisiilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

De asemenea, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a transmis aviz favorabil, cu un amendament, la art. 3 al ordonanței. Supus votului, amendamentul a fost respins cu majoritate de voturi (doar un singur vot împotrivă).

Comisia economică, industrii și servicii a avizat favorabil proiectul de lege.

În ședințele din 1 și 2 octombrie 2013, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, avizele și amendamentele și au hotărât, cu majoritate de voturi (un singur vot împotrivă), să adopte raport de admitere. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

Sunt intervenții și luări de cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Luchian, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată cu acest proiect de lege și, având în vedere faptul că o parte din dividende trebuiau să fie sau vor fi alocate pentru programele de sănătate, precum și recuperarea unor sume la casa națională de asigurări, este în interesul nostru să votăm pentru acest proiect legislativ, pentru că orice ban care vine în sănătate este în interesul pacienților și al actorilor din sănătate: medici, asistenți și tot personalul.

Vă mulțumesc.

Da.

- Mulțumesc.

- Doamnelor și domnilor colegi,

În continuare, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la proiectul de lege... Dacă sunt.

- Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor senatori, intrăm în

- procedură de vot.

- Închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot. Raportul este un raport comun, cu un amendament

- respins.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

- Întreb dacă amendamentul respins este susținut în plen? Nu este susținut în plen.

- Dacă amendamentul respins nu este susținut în plen, se

- supun la vot raportul și proiectul de lege.

- Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Deschid votul.

- Raportul și proiectul de lege.

- Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc.

- Cu 90 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și nicio

- abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Vă mulțumesc.

- Fiind prima Cameră sesizată, vă rog să transmiteți la

- Camera Deputaților, urgent, proiectul de lege.

Punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei economice, industrii și servicii. Este raport comun. Este de admitere.

Legea are caracter organic.

Deci o votăm săptămâna viitoare.

- Inițiatori, ministrul delegat pentru buget, ministrul

- fondurilor europene. Vă rog să vă prezentați... Domnul Alin Mitrică, secretar de stat. Microfonul 9.

Vă rog să prezentați proiectul de lege.

## **Domnul Alin Sorin Mitrică** – _secretar de stat_

Dau cuvântul domnului senator Nicula pentru a prezenta raportul comisiilor. Microfonul 7.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil. De asemenea, au transmis avize favorabile Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Comisiile au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor colegi,

Deschid dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Mulțumesc.

În orice caz, eu aș prezenta pe scurt aici: greșeala recunoscută este pe jumătate iertată. Cam așa aș prezenta punctul acesta, fiindcă, de fapt, prin punctul cu pricina, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2013, cu emiterile de autorizații și așa mai departe, se recunoaște că a fost o neinspirată variantă, chiar susținută și prin Legea nr. 223/2013, și se revine la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009, făcută de PDL. Atât.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Este vorba de o lege organică.

O vom vota, așa cum a fost stabilit, în ședința de vot final de săptămâna viitoare.

Punctul 12, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

E aceeași?

Nu, e alta.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, care prezintă un raport de admitere comun.

Caracterul legii este, de asemenea, organic.

Inițiatori, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor și ministrul delegat pentru buget.

Participă domnul Alin Mitrică, secretar de stat.

Îi dau cuvântul, microfonul 9. Vă rog să prezentați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Această ordonanță vine în completarea celei prezentate anterior, și anume se extinde mecanismul cererii de plată la nivelul tuturor programelor, incluzând aici posibilitatea decontării, pe baza cererii de plată, și a fondurilor alocate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru că, după cum bine cunoaștem, majoritatea fondurilor care sunt alocate în astfel de proiecte sunt destinate salarizării. De aceea era necesară această măsură.

O altă noutate pe care o aduce propunerea noastră se referă la diminuarea termenului pentru analiza cererilor de rambursare de la 45 de zile la 20 de zile. Vă mulțumesc.

Cred că nici nu vă simțeați bine că la punctul celălalt nu am vorbit.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

De-abia de la cinci puncte în sus ne simțim bine, domnule senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii. Domnul senator Nicula, microfonul 7.

Vă rog să prezentați raportul comun, care este de admitere.

Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ, aviz favorabil.

Comisia pentru afaceri europene, aviz favorabil.

Comisiile au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale la proiectul de lege.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea acestui proiect de lege?

Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Închid dezbaterile generale.

Fiind vorba de o lege organică, o transmitem pentru săptămâna viitoare, la sesiunea de vot pentru legi organice.

Punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Raportul este de admitere, cu amendamente admise. Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori, un grup de ministere: Ministerul Transporturilor, ministrul delegat pentru învățământul superior, Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Apărării, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Îl rog pe domnul secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 10, să prezinte punctul de vedere al Guvernului, de susținere a acestui proiect de aprobare a ordonanței.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare are ca obiect de reglementare unele măsuri bugetare, precum și modificarea unor acte normative cu referire, în principal, la programul „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, achiziționarea unei aeronave pentru zboruri speciale, „Conducta de interconectare a Sistemului național de transport gaze naturale din România cu sistemul de transport gaze naturale din Republica Moldova”, amânarea, până în anul 2015, a aplicării prevederilor privind acordarea tichetelor de masă, tichetelor-cadou, respectiv tichetelor de vacanță pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice, despăgubirea Societății Naționale Radiotelecomunicații – SA de către ANCOM, în cadrul proiectului „Eliberare bandă”, finanțarea proiectelor măsurilor SC Metrorex – SA în cadrul Programului de cooperare elvețiano-român, modificarea unor acte normative cu privire la Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe Medicale și Academia de Științe Tehnice din România.

Ministerul Finanțelor susține Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2013 în forma în care a fost amendată de

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din cadrul Senatului.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7. Vă rog să ne prezentați raportul comisiilor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ pe proiectul de ordonanță.

De asemenea, au fost transmise avize favorabile din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate publică au avizat favorabil proiectul de lege și au formulat mai multe amendamente, care au fost cuprinse în anexele la prezentul raport.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, respectiv amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege, menționând că amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

Sunt intervenții din partea reprezentanților plenului? Are cuvântul domnul senator...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Bodog.

Aș dori să susțin amendamentul respins, amendamentul propus de Comisia pentru sănătate publică, și anume introducerea, după articolul 13, a unui nou articol cu următorul cuprins: „Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La alineatul (1) al articolului 16, după litera g), se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins: plătește, în condițiile legii, contribuții obligatorii sau voluntare la organizațiile constituite în baza tratatelor și convențiilor internaționale la care România este parte, prin Ministerul Sănătății, în limita bugetului aprobat.”

Este vorba de plata unei contribuții voluntare de 10.000 de euro, pe care România o plătește la fondul Protocolului apa și sănătatea.

Ministerul Mediului și-a reglementat plata acestei contribuții, iar Ministerul Sănătății nu o are reglementată. Banii sunt cuprinși în bugetul Ministerului Sănătății. Am discutat cu domnul secretar de stat și dorim să susținem introducerea acestui amendament pentru a sprijini Ministerul Sănătății în plata obligațiilor care ne revin ca țară, după ratificarea Protocolului apa și sănătatea prin Ordonanța Guvernului nr. 95/2000.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Aici am să am o discuție cu reprezentanții comisiei, pentru că e vorba de un amendament care se face în plen...

A, e un amendament inclus. Atunci, nicio discuție. Mai sunt alte observații?

E respins.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, au fost anumite discuții legate de acest amendament cu colegii de la Ministerul Sănătății și, în final, am lămurit problema și considerăm că amendamentul poate fi susținut.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

În condițiile în care Ministerul de Finanțe este de acord cu această solicitare, care are aspecte financiare, deci plata cotizației, vă supun la vot amendamentul respins.

Suntem în procedură, domnule senator Oprea. Vreți să ne lămuriți. Poftiți, microfonul 2. Să-l lăsăm pe domnul senator Oprea. Vă rog.

E respins, dar s-a susținut.

O să-l supunem la vot.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu dezbaterile generale?

Dacă nu mai sunt, în conformitate cu procedura, se supune la vot, în primul rând, amendamentul respins, dacă el este susținut.

Întrucât acest amendament a fost susținut de către domnul senator Motoc...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Bodog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Botoc... Bodog.

Mă scuzați, domnule senator!

Nu e vina mea, dar domnul senator îmi spune mai încet.

Deci domnul senator Bodog a făcut această intervenție – mă scuzați pentru confuzia de nume! – și a susținut amendamentul respins.

Îl supun la vot.

Se supune la vot amendamentul respins.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

## Ce s-a întâmplat?

Este vorba despre un amendament respins. Deci acest amendament se supune votului.

Domnul senator Nicula, microfonul 7.

Domnule președinte de ședință,

Amendamentul a fost respins pentru simplul motiv că Ministerul de Finanțe nu s-a pus de acord cu Ministerul Sănătății. Dacă astăzi, în plen, amendamentul respins a fost susținut de colegul nostru, senatorul Bodog, și Ministerul de Finanțe este de acord cu el, noi putem să-l luăm în considerare și să-l votăm, dar să ne spună reprezentantul Ministerului de Finanțe punctul de vedere al ministerului pe care-l reprezintă.

Domnul Dan Manolescu, microfonul 10. Vă rog să ne spuneți care e poziția ministerului.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Noi am votat deja! Și încă o probă că Parlamentul nu există! Vedeți?! A zis Guvernul: „Hai, din nou, la vot!”...

Am votat. Deja am votat. Aveți rezultatul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, eu vă văd în față așa de clar încât nu pot să fiu de acord că nu existați. Vă rog să mă credeți.

Am întrerupt votul, pentru că procedura de vot a existat. Eu am întrerupt votul. Nu am citit votul, nu am prezentat votul.

Deci, doamnelor și domnilor senatori, cu calm și cu dorința de a respecta voința Senatului – că așa e normal, prin vot –, vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu amendamentul respins.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Și, iată cum, cu 91 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 8 abțineri, amendamentul respins a fost admis.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, închidem dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și, pe cale de consecință, se supune la vot raportul cu amendamente admise.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Supun la vot proiectul de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Bodog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Botog am spus. ## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Bodog!

## **Domnul Florian Dorel Bodog**

**:**

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea.

Vedeți că a auzit mai bine domnul senator Oprea. Microfonul 2.Vă rog.

Aș vrea să vă ajut, domnule președinte.

Fiindcă trecuse ora 12.00 și am avut legi organice, supuneți votului ca legile organice de astăzi să fie duse marți sau la primul plen, fiindcă nu puteți dumneavoastră să nu respectați votul dat în plen azi-dimineață.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator,

Dumneavoastră sunteți atât de pasionat de agenda dumneavoastră personală încât nu sunteți atent la ce se spune în plen, în afara faptului care privește strict agenda dumneavoastră.

La ora 12.00 punct am atras atenția plenului că a sosit ora 12.00.

La ora 12.00, conform votului dat de plen, trebuia să votăm legile organice, vot final pe legi organice, dar, la ora 12.00, nu era nicio lege care să fie supusă votului ca lege organică.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Chiar la 12.00?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, da, da, chiar la ora 12.00. Și atunci am spus... Pentru că, ce se întâmplă... Și am și explicat, am avut explicație largă, am spus că din cauza faptului că am întârziat cu citirea prezenței și pentru că au fost dezbateri în folosul legii tumultoase pe anumite proiecte de lege, nu am ajuns să discutăm legile organice. Pe cale de consecință, era o decizie a mea, pentru că nu încălcam nimic – dacă nu ai ce să supui la vot, nu încalci nimic, nu? – și am spus că procedura se va urma, aceste proiecte de lege le lăsăm pentru săptămâna viitoare, în aceleași condiții, și am procedat mai departe.

Am fost foarte atent, domnule senator, dar nu puteam să supun la vot să amânăm un vot pentru ceva care... Nu aveam ce să votăm!

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

S-a votat și una organică, înainte de ora 12.00.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu. Nu. Nu. Nu a fost niciuna organică, domnule senator. Vă spun clar, și am fost și foarte atent ca nu cumva să fie legi organice care să fie adoptate tacit până săptămâna...

Sigur că da. Dar să știți că mă onorează vigilența dumneavoastră, pentru că mă obligă și pe mine să fiu vigilent. Nu?

Mulțumesc foarte mult.

Trecem la proiectul următor al ordinii de zi, punctul 14...

Păi, punctul 5... Ne-am întors la ea după ora 12.00, domnule senator!

Dacă nu era dezbătută... Cum să o supunem la 12.00 la vot, dacă ea abia după 12.00 a fost dezbătută?! E o chestiune de logică. Dar logica dumneavoastră este impecabilă, însă funcționează pe proiectele dumneavoastră.

Punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, pentru modificarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Departamentului pentru Energie.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, care au un raport comun. Raportul este un raport de admitere, cu un amendament admis.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiator este ministrul delegat pentru energie și Ministerul Economiei.

Îl invit pe domnul secretar de stat Mihai Albulescu, microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ reglementează unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie și pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Departamentului pentru Energie.

Astfel, OPSPI se reorganizează prin divizare parțială, prin transmiterea către Departamentul pentru Energie a unei părți din patrimoniul oficiului – mijloace fixe și obiecte de inventar corespunzătoare personalului preluat, arhivă și documentație –, precum și a atribuțiilor Ministerului Economiei în domeniul privatizării, monitorizării postprivatizare, atribuții legate de exercitarea calității de acționar la societățile din domeniul energetic și resurse energetice. Preia drepturile și obligațiile care rezultă din acordurile internaționale în domeniul energiei. Se reglementează finanțarea activității de privatizare a departamentului. De asemenea, se operează modificarea unor acte normative conexe, astfel încât să se realizeze corelarea prevederilor acestora cu măsurile instituite prin prezentul act normativ.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentul propus sau amendamentele propuse. Mulțumesc.

Pentru prezentarea raportului cine e? Domnul senator Iliescu, microfonul 6. Vă rog, raportul comun al celor două comisii.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente.

Consiliul Legislativ a avut aviz favorabil.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Apreciez caracterul vizionar al Guvernului, care știa de acum nu știu cât timp că la economie sunt prea multe lucruri de făcut și hai să mai luăm de acolo, astfel încât, în afară de atribuțiile ce reveneau ministrului economiei, de la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie se ia patrimoniu, se iau fonduri, pentru că nu am priceput de ce Departamentul pentru Energie, atunci când s-a creat, nu a avut clar definit obiectul muncii.

Mai mult, toate problemele astea, care sunt puse astăzi pe ordinea de zi pentru a deveni proiect de lege, sunt la capitolul „impact financiar” – sec. Ne-am obișnuit cu asta, dar nu mai cereți – încă o dată o spun, de zeci de ori o să spun – colegilor să vină cu fișa financiară. Nimic nu costă. Toată această tevatură nu costă nimic. Am impresia că aici este un reprezentant, un secretar de stat care vine din lumea afacerilor și eu cred că niciodată nu a făcut un proiect fără să vadă ce se va întâmpla odată cu implementarea proiectului. Nu cred că așa gândește dumnealui, dar nu are nicio vină în cazul acesta.

Domnule senator Oprea, ca să vă întorc agreabila dumneavoastră poziție de a mă urmări foarte adesea în ceea ce spun și să mă corectați, și eu, acum, vă aduc la cunoștință că v-ați exprimat că a fost introdus acest act normativ pe ordinea de zi pentru a deveni proiect de lege. Acest act normativ a fost introdus pe ordinea de zi ca proiect de lege pentru a deveni lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din când în când, simțim nevoia să vă mai ajutăm în acest dialog personal, pe care îl aveți cu cineva. Și, atunci, vreau să fac câteva precizări, pentru că nu este vorba de cum s-a exprimat domnul senator înainte, este un act absolut normal.

La momentul în care s-au făcut reorganizările în Guvern, au scăpat o serie întreagă de chestiuni. Noi am discutat în comisie acest lucru foarte atent, a rămas o chestiune de finanțare, potrivit Legii bugetului, și s-a reparat această decizie cu ocazia acestui proiect de lege.

Vă rog să-l aprobați, el fiind perfect în regulă și corect din punct de vedere legislativ.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Valeca am înțeles că și-a exprimat dorința de a lua cuvântul. Microfonul 3.

Domnul senator Mihăilescu mi-a luat introducerea, că același lucru voiam să-l spun și eu.

Trebuie să explicăm faptul că... Eu apreciez faptul că s-au făcut aceste separări de atribuții, deoarece, de ani de zile, după revoluție, ministerul s-a numit al economiei, al industriei, dar el s-a ocupat de energie în realitate și toți miniștrii au fost tarați de acest lucru, pentru că energia este un domeniu important. Or, acest Oficiu de Privatizare, care există, se sparge în două, cu oameni, cu mobilier. Deci nu are ce să coste, probabil camionul, dacă e în alt sediu.

Separarea atribuțiilor eu o salut, astfel încât fiecare din cei doi miniștri se poate ocupa de domeniul lui. Faptul că unul are un procent mai mare din OPSPI și altul mai mic este proporțional cu rata de privatizare și așa mai departe. Dar separarea atribuțiilor eu cred că este benefică celor două domenii și fiecare ministru se poate ocupa mai atent de domeniul lui.

Cred că trebuie să aprobăm acest proiect de lege.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă ar fi fost... dacă s-ar fi acționat cu procedura de divizare în cazul multor altor obiective economice ale României importante, cu siguranță le-am fi salvat. Eu propun să susținem această lege și bineînțeles că o susținem.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul, cu amendamentul admis. Deschid votul.

Supun la vot proiectul de lege. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 94 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu.

## Domnule președinte,

Stimați colegi, aș vrea să fac o propunere constructivă.

Mai mulți colegi din zona Moldovei au încercat să ne convingă că ar fi bine ca luni să avem program de teritoriu, marți și miercuri să lucrăm în plen și săptămâna cealaltă să avem luni, marți, miercuri, așa cum s-a hotărât deja.

Motivația cred că o cunoașteți cu toții. Eu am discutat în prealabil și cu liderii de grup, cred că întrunim majoritatea necesară.

E o mare sărbătoare în Moldova, pe care am respectat-o, o respectăm, și cei de acolo, pe bună dreptate, ar dori să participe, așa cum au făcut-o în fiecare an. Așa cum și colegii noștri de la UDMR ne-au solicitat lucrul acesta – și în baza acestei cutume –, vă solicit un vot ca să putem schimba programul așa cum am propus.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Există o solicitare din partea domnului senator Sârbu și a Grupului parlamentar al PSD, am înțeles, de comun acord cu ceilalți lideri de grup, ca să modificăm programul pentru săptămâna viitoare, în sensul ca luni să fie activitate în teritoriu și ne începem activitatea cu programul de luni, cum ar veni, marți, miercuri și joi.

În legătură cu această solicitare, sunt observații? Nu sunt.

Atunci intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot pentru modificarea programului pentru săptămâna viitoare.

Marți, miercuri și joi?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Marți, miercuri am spus. Nu am spus... Vă rog să... Opresc votul, că văd că... Doamnelor și domnilor,

Nu pot să supun la vot decât ceea ce s-a solicitat, da? Luni să mergem în teritoriu, marți și miercuri dezbateri în comisii, joi și vineri...

Dezbateri în plen și comisii. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri, s-a modificat programul: luni – activitate în teritoriu.

Dați-mi voie, în încheierea ședinței, să prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege pentru completarea art. 43 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii – astăzi, 8 octombrie 2013.

Doamnelor și domnilor, închid lucrările ședinței de astăzi.

Programul săptămânii viitoare este cel adoptat: luni – activitate în teritoriu, marți și miercuri – dezbateri în plenul Senatului, miercuri și joi – comisii, vineri și sâmbătă – activitate în teritoriu.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647794]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 120/17.X.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei